Proverbe despre Vorbă și tăcere
440 proverbe și zicători românești pe tema Vorbă și tăcere.
„A arăta pumnul sub batistă.”
„A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.”
„A auzit clopotul, dar nu ştie la care biserică.”
„A avea ac de cojocul cuiva.”
„A avea sprâncene posomorâte.”
„A băga ac în miere.”
„A bate câmpii.”
„A bate capul.”
„A bate din pupăză.”
„A bate la ochi.”
„A bate toba în tot satul.”
„A călca pe cineva pe bătătură.”
„A cânta cuiva în strună.”
„A da cu măciuca în baltă.”
„A da la om fără băţ.”
„A da una "în numele Tatălui".”
„A deslegă sacul.”
„A despica firul în patru.”
„A despică părul în patru.”
„A despica vântul.”
„A face cuiva foc în spinare.”
„A face musca cât cămila.”
„A face ochii roată.”
„A făgădui marea Cu sarea Şi Oltul Cu totul.”
„A fi subţire de obraz.”
„A fi urechia dracului.”
„A fi urechia lui Dumnezeu.”
„A fi urechia pământului.”
„A fi urechia târgului.”
„A goni vânturile.”
„A i-o țipa în pupăză.”
„A înghițit gălușca și a tăcut chitic.”
„A întoarce nasul cuiva.”
„A jurat pe apă că nu bea vin.”
„A lăsa pe cineva cu vorba-n gură.”
„A mângâia cu ghimpi.”
„A merge cu nasul în vânt.”
„A nu face nici cald nici frig cuiva.”
„A nu fi obrazul cuiva.”
„A nu vorbi nici neagră nici albă.”
„A păli pe cineva.”
„A peria pe cineva.”
„A purta de la Ana la Caiafa.”
„A purtă de nas ca pe un bou de coarne.”
„A râde pe sub nas.”
„A rămâne de râs ca fasolea în ziua de Paşti.”
„A sări în ochi.”
„A scoate din balamale.”
„A scurtă de-o palmă pre cineva.”
„A se amestecă în toate ca sarea în bucate.”
„A se auzi bâzâitul muştelor.”
„A se da după păr.”
„A se dezbrăca de caracter.”
„A se duce ca surda la horă.”
„A se luă după gura lumii este a dă de prăpastie.”
„A se șterge pe bot.”
„A se uita pe sub sprânceană.”
„A se umfla în pene.”
„A spune la cai verzi pe pereţi.”
„A sta cu gura pe ei.”
„A suflă vântul în urechile cuiva.”
„A tăcea ca pământul.”
„A trage la stânga.”
„A trage sforile.”
„A trăncăni vrute și nevrute.”
„A uita de la mână până la gură.”
„A umblă cu capul între urechi.”
„A umblă cu flori la urechi.”
„A unge la inimă cu miere.”
„A veni cuiva muştarul la nas.”
„A vorbi alături cu drumul.”
„A vorbi ca cu gura altuia.”
„A vorbi cu tâlc.”
„A vorbi de un lucru ca orbul de lumină.”
„A vorbi de-a băţul.”
„A vorbi în doi peri.”
„A vorbi între patru ochi.”
„A-i merge / umbla / toca cuiva gura ca o pupăză.”
„A-i râde în nas.”
„A-și da arama pe față.”
„A-și da cu părerea.”
„A-și da în petic.”
„A-și ieși din fire.”
„A-și înghiți cuvintele.”
„A-și răci gura degeaba.”
„A-şi scutura pulberea de pe picioare.”
„Adevărul se spune la despărțire.”
„Ai dat-o cotită.”
„Ai pus degetul unde mă doare.”
„Aici nu-i la Bucureşti Să te fuduleşti.”
„Ales pe sprânceană.”
„Are limba despicată.”
„Are limba înveninată.”
„Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura.”
„Ascultă tot, dar nu crede tot.”
„Aţa lunga face noduri.”
„Ba că o fi una, ba că o fi alta; ba că e tunsă, ba că e rasă.”
„Baniţa nu se umple cu vorbe.”
„Banul e ciocoi de uşi multe.”
„Bar se văd şi nu se pupă.”
„Bătaia e ruptă din rai.”
„Bate-i urma cu ciomagul.”
„Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.”
„Bolnavul multe zice, dar doftorul ce ştie face.”
„Boul se leagă de coarne şi omul de limbă.”
„Bun de gură, (şi) râu de lucru.”
„Bun de gură, rău de mână.”
„Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.”
„Buzele cele mute Vorbesc pe tăcute.”
„Ca cuvântul din poveste: înainte mult mai este.”
„Ca pe aţă.”
„Ca pisica în jurul păsatului.”
„Câinele care latră nu mușcă.”
„Câinele latră, iar lupul tace şi face.”
„Câinii latră, caravana trece.”
„Câinii latră, lupul se cacă.”
„Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă.”
„Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum.”
„Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.”
„Când se duce parcă vine și când merge parcă stă”
„Când se vorbeşte de râs, nu se spune pentru plâns. Şi când se spune de plâns, nu se vorbeşte de râs.”
„Când vorbesc armele, tac legile.”
„Când vorbesc, nu fluier.”
„Când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.”
„Căpățână cinci oca.”
„Capul cel tâmpit, odorogeşte ca un butoi dogit.”
„Capul fie cât de mare, iar gura potrivită, şi cu mult mai mică.”
„Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).”
„Care ascultă la uşă îşi aude defăima.”
„Caută pricină cu lumânarea aprinsă.”
„Ce are-n gușă - și-n căpușă.”
„Ce e în inima treazului stă în gura beatului.”
„Ce e-n gușă, și-n căpușă.”
„Ce mai la deal-la vale.”
„Ce mai tura-vura.”
„Ce știe tot satul, nu știe bărbatul.”
„Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință.”
„Cel ce vorbeşte mult, ascultă puţin.”
„Ceva care nu se cade.”
„Cine are barbă să-şi cumpere pieptene.”
„Cine are minte nu se amestecă în gâlceava altora.”
„Cine are vecini răi se laudă singur.”
„Cine cântă nu joacă.”
„Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.”
„Cine defăima pe altul înaintea ta, el şi pe tine o sa te defaime înaintea altuia.”
„Cine îşi păzeşte limba, îşi păzeşte capul.”
„Cine jură lesne, minte.”
„Cine mult grăieşte, puţin sporeşte.”
„Cine ne vizitează ne face onoare, cine nu, plăcere.”
„Cine necredincios este în vorbă viclean este şi în lucru.”
„Cine pe sine se laudă, acela mai tare se înjoseşte.”
„Cine se scuză se acuză.”
„Cine spune multe face puţine.”
„Cine tace merge în pace.”
„Cine te ştie te cumpără, cine nu, te vinde.”
„Cine te vede intrând în cârciumă, nu zice că ai intrat să te închini.”
„Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.”
„Cineva care are gura spurcată.”
„Cineva să trăiască în pace, Aude, vede şi tace.”
„Cocoşul şi sub covată tot cântă.”
„Copacul când cade, se aude de departe.”
„Cu capul în biserică și cu gândul la dracu'.”
„Cu cartea în mână şi cu minciuna în gura.”
„Cu cât mai multe auzi cu atât mai multe înveţi.”
„Cu inima aproape de gură.”
„Cu lingura îţi dă dulceaţă şi cu coada îţi scoate ochii.”
„Cu mâna plina de cozi, cine nu ştie să joace.”
„Cu răbdarea şi cu tăcere Se face agurida miere.”
„Cum e întrebarea asa e şi răspunsul.”
„Cum îţi cântă aşa joacă.”
„Cum o iau, aşa o dau.”
„Cumperi gâlceava cu bani.”
„Curaj găină că te tai.”
„Dă bună-dimineaţă gâştelor.”
„Dă celui care îţi cere, dar nu făgădui.”
„Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se întoarcă pe spinarea ta.”
„Dacă faci bine, nu trâmbiţă în lume.”
„Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.”
„Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.”
„Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.”
„Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.”
„De departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate.”
„De multe ori tăcerea e mai bună decât răspunsul.”
„De pe pene se cunoaşte pasărea şi de pe vorbă omul.”
„De vorbă bună nu te doare gura.”
„Decât sâ porţi pe om cu vorba, spune-i mai bine că nu se poate.”
„Decât sa-ţi iasâ nume rău, mai bine ochii din cap.”
„Decât vom zice: vai de noi! mai bine să zic: vai de mine!”
„Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.”
„Despre morți, numai de bine.”
„Din gura mincinosului nici ce e adevărul nu se crede.”
„Din vorbă în vorbă iese adevărul.”
„Din vorbă în vorbă, vorbă se deschide.”
„Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.”
„Din vorbă se face fapta, şi din faptă vorba.”
„Doină ştie, doină cântă.”
„Două vorbe un ban nu fac.”
„Dracul râde de porumbe negre, Şi pe sine nu se vede.”
„Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.”
„După buna dimineaţă şi mulţumită.”
„După cântec şi jocul.”
„După ce apune soarele laudă ziua.”
„După glas cunoşti pe om şi pe dobitoc.”
„După război mulți viteji se arată.”
„E "gură spartă".”
„E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.”
„E lesne a povățui, și anevoie a se povățui.”
„E mai ușor a spune decât a face.”
„E spurcat la gură. (Vorbește urât).”
„El cântă, el descântă.”
„Ești un drac împielițat.”
„Fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe.”
„Fă ce vorbești, sau vorbește după cum faci.”
„Face haz De necaz.”
„Faguri de miere sunt vorbele plăcute.”
„Ferească Dumnezeu pe om de gura satului.”
„Fereşte-te de câine mut şi de om tăcut.”
„Ferește-te de câine mut, așișderea... de om tăcut.”
„Fiecare pasăre pe limba ei piere.”
„Foaie verde lobodă, gura lumi-i slobodă.”
„Fricosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul”
„Frumoasă poveste, dar mare minciună.”
„Găina când prea mult ne cârcârăţeşte, nu prea ne cloceşte.”
„Găina înaintea cocoşului nu cântă.”
„Gândul rău se ascunde greu.”
„Gardul are ochi şi zidul urechi.”
„Gluma se face ceartă.”
„Glumele nevinovate Sunt ca sarea în bucate.”
„Glumele să-ţi fie ca sarea în bucate.”
„Graiul dulce Mult aduce.”
„Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.”
„Gura aduce ura.”
„Gura bate curul.”
„Gura copilului adevăr grăiește.”
„Gura îndulceşte. Gura amărăşte.”
„Gura lumii n-o astupă nici pământul.”
„Gura lumii-i slobodă.”
„Gura păcătosului adevăr grăiește.”
„Gura taie mai mult decât sabia.”
„Hoțul jură și iar fură.”
„Hoțul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.”
„Îi dai cuiva „mură în gură”.”
„Îi sare țandăra.”
„Îl ia gura pe dinainte.”
„In buze miere şi în inimă fiere.”
„In oala acoperită nimenea nu ştie ce fierbe.”
„În viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: "trage" și "împinge".”
„întrebarea Trece marea.”
„La plăcinte înainte, la război înapoi.”
„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.”
„La război în coadă, şi la fugă în frunte.”
„La ureche ce se zice, în pădure se aude.”
„Las-o (mai) moale.”
„Las-o baltă/moartă.”
„Las-o jos, că măcăie. '”
„Lauda de sine nu miroase-a bine.”
„Lauda mincinosului, bucuria nebunului.”
„Laudă-mă gură că d-aia-ți dau friptură.”
„Laudă-mă, gura, Că-ţi voi da friptură.”
„Laudă-te gură, Că alţii nu se îndură.”
„Le muți de la Ana la Caiafa.”
„Limba dulce Mult aduce.”
„Limba e dulce ca mierea si amară ca fierea”
„Limba nebunului este o moară fără grăunte”
„Lipitoarea până nu cade, nu zice: ajunge.”
„Lume-lume, nu e de glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Șapte muzici - trei!”
„Lupul tace si face şi lasă câinii să latre.”
„Mai bine cu muta decât cu limbuta.”
„Mai bine un ban în pungă Decât fagăduială lungă.”
„Mai bine vorbe multe decât suliţe frânte.”
„Mâi buna e hula din satul tâu, decât lauda din satul străin.”
„Mai bună-i mâncarea lungă decât vorba lungă.”
„Mai rară vedere. Este mai cu miere.”
„Mai treacă-meargă...”
„Mâncarea e fudulie, băutura e temelie.”
„Măsoară-ți cuvintele !”
„Multe grăieşte popa, dar fără plată gura nu şi-o deschide.”
„Multe spune dar bob mănâncă.”
„Mutul tace dar le face.”
„N-am cuvinte să mă exprim.”
„Na ţi-o bună că ţi-am frânt-o.”
„Na ţi-o frântă că ţi-am dres-o.”
„Nici laie, nici bălaie.”
„Nici tuns, nici ras.”
„Nici turc, nici turleac la un fleac.”
„Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit.”
„Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.”
„Nu bate toba la urechile surdului.”
„Nu da povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă.”
„Nu da sfaturi, - prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori”
„Nu e păcat ceea ce intră în gură, e păcat ceea ce iese.”
„Nu face purici mulți pe aici.”
„Nu făgădui ce nu poţi împlini.”
„Nu mai turna foc peste pară aprinsă.”
„Nu pune paie peste foc.”
„Nu spune "hop" până n-ai sărit.”
„Nu spune oricând ceea ce știi, dar să știi totdeauna ce spui.”
„Nu știe stânga ce face dreapta.”
„Nu striga că deştepţi muştele.”
„Nu te amesteca nepoftit în vorba altora.”
„Nu te lua după gura lumii că dai în gropi.”
„Nu vorbi de funie în casa spânzuratului.”
„Nu-ţi băgă ciocul în tot locul.”
„Nu-ţi băgă limba unde nu-ţi fierbe oala.”
„Numai popa poate umblă cu cădelniţa.”
„O întoarce pe altă strună.”
„O mie de vorbe, doi bani nu fac.”
„O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.”
„Obrăznicia o dai afară pe ușă și ea intră pe fereastră.”
„Obrazul subțire cu cheltuială se ține.”
„Omul calic şi obraznic Merge nepoftit la praznic.”
„Omul în mânie, lesne se mângâie, dacă blând i se vorbește, ori răspunde-se mutește, ori lumea îl ocolește.”
„Omul se cunoaşte din umblet ca şi după vorbă.”
„Omul se cunoaşte din vorba sa, cum şi nuca cea seacă din uşurinţa sa.”
„Omul, cât îl lași atât se-ntinde.”
„Omului cu învăţătură Ii curge miere din gură.”
„Ori că zici baba Bada, ori că zici Bada baba, e tot una.”
„Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul.”
„Orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie.”
„Pâinea tăiată nu se mai lipeşte.”
„Par'că mi-e ruşine mie Că nu ţi-e ruşine ţie.”
„Parcă ți-a ieșit o păsărică din gură.”
„Pasărea după ce se cunoaşte? după cântec. Mojicul după ce se cunoaşte? după vorbă.”
„Pasărea se prinde la grăunțe, iar omul cu vorbă dulce.”
„Păsărică de soi se cunoaşte de pe cântec.”
„Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.”
„Pe cel nebun cu biciul, pe cel înţelept cu cuvântul.”
„Pe sprânceană şi pe porunceală.”
„Pentru o babă surdă popa nu toacă de două ori.”
„Pică pară mălăiață, în gura lui Nătăfleață.”
„Pisica cu clopoței, nu prea prinde șoricei.”
„Poartă-te cum ți-e portul și vorbește cum ți-e vorba.”
„Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.”
„Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.”
„Poveste bună de adormit copiii de ţâţă.”
„Prostul face ce vede și ce aude crede.”
„Prostul face ce vede, şi ce aude crede.”
„Prostul se cunoaşte după vorbă, şi şiretul după ochi.”
„Pune punctul pe „i”.”
„Pune țara la cale.”
„Puneţi frâu la gură şi lacăt la inimă.”
„Puţine cuvinte şi ispravă mai bună.”
„Râd curcile de tine.”
„Râde ciob de oală spartă.”
„Râde om de om şi dracul de toţi.”
„Râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept.”
„Râde şiotcă De potcă.”
„Râde, râde dar surâde.”
„Râsul e frate cu plânsul.”
„Rușinosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul”
„S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.”
„S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.”
„Să cânte cocoşul iar nu găina.”
„Să dai cum te lasă inima.”
„Să faci ce zice popa, nu ce face popa.”
„Să fii cu ochii în patru.”
„Să nu râzi de nimeni niciodată, căci râsul îţi cade în vine.”
„Să nu știe stânga ce face dreapta.”
„Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.”
„Să vezi și să nu crezi.”
„Să-i fie țărâna ușoară.”
„Să-ţi dai cu degetul în ochi.”
„Să-ţi fie frîcă de cel ce tace-face.”
„Să-ți pleznească obrazul de rușine.”
„Să-ți ții vorba-n gură.”
„Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.”
„Sau taci, sau zi ceva mai bun decât tăcerea.”
„Se învârteşte ca funia în traistă.”
„Se lipeşte ca mazărea în perete.”
„Se loveşte ca fasolea în ziua de Paşti.”
„Se umflă în guşă ca un cuc.”
„Şi acum, vorba cojocarului, să ne întoarcem la blană.”
„Şi boul are limbă mare, dar nu poate sa vorbească.”
„Și minciuna e vorbă, dar vremea descoperă adevărul.”
„Spune minciuni de fug prin casă.”
„Spune-mi cu cine te aduni, sâ-ţi spun ce fel de om eşti.”
„Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești.”
„Spune-mi cu cine te însoţeşti, Ca să-ţi spun cine eşti.”
„Spune-mi cu cine te întâlneşti, Ca să-ţi spun cine eşti.”
„Stăpâneşte vorba până nu o ai vorbit.”
„Sună a oală.”
„Surdul nu le aude, dar le potrivește.”
„Tace si le face.”
„Tăcerea E ca mierea.”
„Țara arde și baba se piaptănă.”
„Te apuc de cuvânt.”
„Te bagi în toate ca măraru-n bucate.”
„Te faci de garagață / de băcănie / de bășcălie / de panaramă / dă râsul lumii.”
„Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură.”
„Toarce ca motanul.”
„Toată pasărea pe limba ei piere.”
„Toată ziua bună ziua.”
„Toată ziua, Bună ziua.”
„Toate se fac şi se desfac prin gura satului.”
„Tot înşiră la gogoşi, Spunând despre moşi strămoşi.”
„Tot țiganu' își laudă ciocanu'.”
„Tot ţiganul îşi laudă ciocanul.”
„Trage nădejde ca spânul de barbă.”
„Trece nu ştiu ce pe nu ştiu unde.”
„Tu cânţi ca cucu, eu urlu ca lupu.”
„Tu îi zici rasă, ea îţi zice tunsă.”
„Tu-mi spui mie că rața-npunge, când ea măcăie și fuge?”
„Uită de la mână pân-la gură.”
„Umblă ca mâţa pe lângă laptele fierbinte.”
„Umblă cu brișca (cuțitul) la carâmbul cizmei.”
„Una e a făgădui şi alta a împlini.”
„Una gândeşte şi alta vorbeşte.”
„Una vorbim, bașca ne-nțelegem.”
„Unde câine nu latră.”
„Unde e vorba multă, acolo treaba e scurtă.”
„Unde scuipă un sat se face un lac.”
„Vântul aţâţă focul şi vorba vrajba.”
„Vede gunoiul în ochiul altuia şi nu vede bârna din al său.”
„Vinul dezleagă limbile.”
„Vorba bună Mult adună.”
„Vorbă de popă ostenit.”
„Vorba de rău mai bine se crede.”
„Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.”
„Vorba dulce e ca sarea în bucate.”
„Vorba dulce mult aduce.”
„Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe.”
„Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.”
„Vorba fără glume pare ca bucate fără sare.”
„Vorba multă - sărăcia omului.”
„Vorba puţină şi mâncarea puţină, niciodată nu strică pe om.”
„Vorba rea fuge mai tare ca cea bună.”
„Vorba unui om cinstit face mai mult ca un înscris.”
„Vorba-i de argint, tăcerea-i de aur.”
„Vorbe spuse la mânie sunt ca cele-n bucurie.”
„Vorbele celor mari sunt ca smochinele de dulci, Iar vorbele celor mici sună ca nişte nuci.”
„Vorbele sunt femei, faptele sunt bărbaţi.”
„Vorbele trec, faptele rămân.”
„Vorbeşte nemţeşte.”
„Vorbești de lup și lupu-i la ușă.”
„Vorbim de lup şi lupul la uşă.”
„Vrea să facă din rahat bici.”
„Zicând numai: miere, gura se face dulce.”
„Zidul are urechi şi gardul proptele.”
„Ziua bună se laudă seara.”
„— De ce te-ai năduşit, prietene? — Am vorbit cu un nerod.”