Proverbe despre Vorbă și tăcere
3.713 proverbe și zicători românești pe tema Vorbă și tăcere.
„'Ntrebândalui omlu s'duge până în Poli”
„(CE)ntrebându se vire en Roma.”
„A (se) da sfară în țară”
„A (se) da sforă în țară”
„A aduce călare pe prăjină de alun.”
„A aduce cu cangea”
„A aduce din condei”
„A aduce vorba cu bățul”
„A afla meidean”
„A ajunge (se face, rămâne) de poveste”
„A ajunge de poveste în țară.”
„A ajunge de râsul curcilor”
„A ajunge la maidan”
„A alerga (veni) tot într-un suflet”
„A amesteca Bagdadul cu Țarigradul”
„A amesteca vorba, ca făcălețul mămăliga”
„A apuca cu gura înainte”
„A apuca foc cu gura”
„A arăta Bacăul cuiva”
„A arăta călcâiele”
„A arăta pumnul sub batistă.”
„A arde tămâie cuiva”
„A arde tămâie cuiva.”
„A arunca cu piatra (pietre) în cineva”
„A arunca mănușa”
„A asculta cu o ureche”
„A asculta cu toate urechile”
„A asculta la fereastra altuia”
„A asculta la gura cuiva ca la o carte”
„A ascuți dinții asupra cuiva”
„A aștepta cu limba scoasă”
„A asuda sub limbă”
„A atâța foc cu gura.”
„A atâța focul cu mâna.”
„A atinge coarda simțitoare”
„A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.”
„A auzit clopotul, dar nu știe la care”
„A auzit clopotul, dar nu știe la care biserică.”
„A avea (fi cu) mâinile legate”
„A avea (fi) obraz subțire”
„A avea ac de cojocul cuiva”
„A avea ac de cojocul cuiva.”
„A avea apă în gură”
„A avea bumbac în urechi”
„A avea condei bun”
„A avea dinți de papură”
„A avea fața scrisă în icoane”
„A avea gâdilici la limbă”
„A avea gură”
„A avea gură de cârpă”
„A avea gura dulce”
„A avea gura împuțită”
„A avea gură mare”
„A avea gura slobodă”
„A avea gura strâmbă”
„A avea ic la vorbă”
„A avea limba ascuțită”
„A avea limbă de aur”
„A avea mâncărime de limbă”
„A avea multe limbi”
„A avea peri pe limbă”
„A avea scaun la vorbă”
„A avea slovă frumoasă”
„A avea sprâncene posomorâte.”
„A avea suflet negru”
„A avea urechea cuiva”
„A avea urechea târgului”
„A avea urechi lungi”
„A avea vierme la limbă”
„A avea vină”
„A azvârli cu piatra în șatră”
„A băga ac în miere.”
„A băga bumbacul în urechi”
„A băga în fiori pe cineva”
„A băga mâna în miere și a nu-ți linge degetele nu se poate.”
„A băga pe cineva de păr în sân”
„A băga pe sub nas”
„A băga pe urechi”
„A bate câmpii”
„A bate câmpii.”
„A bate capul.”
„A bate cu cuvintele”
„A bate din călcâi (călcâne)”
„A bate din picior”
„A bate din pupăză.”
„A bate la ochi.”
„A bate la papuc.”
„A bate la pingea”
„A bate obrazul cuiva”
„A bate palma”
„A bate podurile”
„A bate toba în țară”
„A bate toba în tot satul.”
„A beli dinții”
„A burduși pre cine-va”
„A cădea (ședea) pe urechile cuiva”
„A cădea popa belea”
„A căftăni”
„A călca a popă”
„A călca în picioare”
„A călca pe cineva pe bătătură.”
„A călca pe colțul ișlicului”
„A călca pe gât pe cineva”
„A călca pe picior”
„A călca popește”
„A cânta ca popa la Rusalii”
„A cânta cucul cuiva”
„A cânta cucurigu în casă”
„A cânta cuiva în strună.”
„A cânta cuiva un cântecel”
„A cânta după cineva”
„A cânta surzilor”
„A căsca gura cât ocnița”
„A căuta ceartă cu lumânare”
„A căuta chichițe”
„A căuta nod în papură”
„A căuta păduchi în capul altuia”
„A căuta peri în palmă”
„A căzut cu nasul în tină”
„A cere ca la ușa cortului”
„A ciopli pe cineva”
„A ciuli urechile cuiva”
„A crește urechile cuiva”
„A croi pe cineva”
„A cunoaște pe cineva din talpă”
„A da ceva colb”
„A da cu căciula în câini”
„A da cu călcâiul cui-va sau la ce-va”
„A da cu capul pe la icoane”
„A da cu colții”
„A da cu măciuca în baltă.”
„A da cu țernă în ochii cuiva.”
„A da cuiva cu piper la nas”
„A da cuiva palme scobite”
„A da cuiva peste bot”
„A da cuiva și pe gură și pe nas”
„A da din coadă în vale”
„A da din țenchiu în țenchiu”
„A da dos (dosul)”
„A da dos la fugă”
„A da fălci”
„A da fitil”
„A da în stambă”
„A da în stampă”
„A da în surle”
„A da într-o buză să crape cealaltă”
„A da la om fără băț.”
„A da o tiflă peste cineva”
„A da pe bete faptele cuiva.”
„A da pe planul al nouălea”
„A da pingeaua”
„A da răvaș (de drum)”
„A da tavă pe cineva”
„A da un lucru pe față”
„A da una "în numele Tatălui".”
„A dat cu nasul în brânci”
„A descâlci pe cineva”
„A deslega sacul”
„A deslega sacul.”
„A despica firul în patru”
„A despica firul în patru.”
„A despica părul în patru”
„A despica părul în patru.”
„A despica vântul”
„A despica vântul.”
„A drege busuiocul cuiva”
„A drege busuiocul cuiva.”
„A eși la meidan (maidan)”
„A face buze de Arap”
„A face ca popa”
„A face cu sare și cu piper”
„A face cuiva foc în spinare.”
„A face gura cât toate zilele”
„A face gura pâlnie”
„A face legea pe cineva”
„A face lesă pre cine-va”
„A face musca cât cămila.”
„A face ochii patru.”
„A face ochii roată.”
„A face pe cineva albie de câine”
„A face pe cineva albie de porci”
„A face pe cineva ca pe-o albie”
„A face pe râiosul”
„A face pirâne”
„A face spume la gură”
„A face zâmbete”
„A făcut el poc cu măciuca, dar și eu flușcu bi”
„A făcut ochii cât ai de bou”
„A făgădui marea cu sarea și Oltul cu totul.”
„A fi (ca o) cadră”
„A fi (cam) în patru ițe”
„A fi (trecut) în condica cuiva”
„A fi (un) gura-cască”
„A fi altă bală.”
„A fi Armen”
„A fi Avram”
„A fi bărbat la gură”
„A fi bot gros”
„A fi bun de gură”
„A fi bun de Mărcuța”
„A fi bun numai de râs”
„A fi busuioc de pus la icoane”
„A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz.”
„A fi cu căcatul după urechi”
„A fi cu curul mare”
„A fi cu două limbi”
„A fi cu gâsca în barbă”
„A fi cu limba fagure de miere”
„A fi cu musca pe căciulă.”
„A fi cu nasul ud”
„A fi cu spuza în buză”
„A fi cuiva ca sarea în ochi.”
„A fi de cei ce pușcă 'n lună”
„A fi fără de suflet”
„A fi Faraon”
„A fi gura satului”
„A fi îmbrăcat domnește”
„A fi înțepat (pișcat) la vorbă”
„A fi Jidov”
„A fi Letin”
„A fi liftă spurcată”
„A fi limbă de clopot”
„A fi lingău”
„A fi Lotru”
„A fi mai cu coarne decât...”
„A fi mare la suflet”
„A fi mic la suflet”
„A fi ne-sărat”
„A fi piele rea”
„A fi Pirțotin”
„A fi pișcat (prins, înțepat) la limbă”
„A fi plin de suflet”
„A fi popa belea”
„A fi Postolache”
„A fi prins în clește”
„A fi prins la limbă”
„A fi purtat pe la icoane”
„A fi rău de gură”
„A fi secret ca mormântul”
„A fi sprâncenat”
„A fi subțire de obraz.”
„A fi talanca târgului”
„A fi tare de bot”
„A fi tare în fălci”
„A fi toți în păr”
„A fi un lucru de șanț”
„A fi un: «laudă-mă, gură»”
„A fi urechea dracului”
„A fi urechea lui Dumnezeu”
„A fi urechea pământului”
„A fi urechea satului”
„A fi urechea târgului”
„A fi urechia dracului.”
„A fi urechia lui Dumnezeu.”
„A fi urechia pământului.”
„A fi urechia târgului.”
„A fi veșnic cu căciula pe cap”
„A fi Vlad Lăudatu”
„A fi vorbă lungă”
„A fluiera pe cineva”
„A fost călare, s-a dus tare, Badu l-a chemat.”
„A freca ridichea cuiva”
„A fugi ca de altă bală.”
„A goni vânturile.”
„A grăi curmeziș”
„A grăi îndărăt”
„A grăi moldovenește”
„A hotărî pre cineva”
„A i se aprinde călcâiele”
„A i se fi scurtat limba”
„A i se împiedica limba”
„A i-o scoate prin piele”
„A i-o țipa în pupăză.”
„A ieși cu vorba înaintea cuiva”
„A ieși cuiva (scoate) limba de-un cot”
„A ieși din balamale”
„A ieși la obraze”
„A ieșit cu coada între vine”
„A îmbrăca caftanul”
„A îmbrobodit treaba”
„A încălța bine pe cineva”
„A închide (astupa) gura cuiva”
„A încolți”
„A încondeia pre cineva”
„A încurca ițele cuiva”
„A îndesa căciula pe urechi.”
„A îndruga”
„A îndruga ca la mâră”
„A îndruga ca la moară”
„A îndruga ca la moară.”
„A îndruga de Vinerea Mare”
„A îndruga verzi și uscate”
„A înghițit gălușca și a tăcut chitic.”
„A înșira de pe apa Sâmbetei.”
„A înțepa ca viespea”
„A înțepa cu limba”
„A întoarce ceafa cuiva”
„A întoarce chichițe și dulapuri”
„A întoarce nasul”
„A întoarce nasul cuiva.”
„A întoarce șurubul”
„A intra în gura cuiva”
„A intra în vorbă ca câinele la nuntă”
„A intrat în gura lumii”
„A intrat în gura satului”
„A învârti dulapuri”
„A juca din călcâi”
„A juca tura”
„A jurat pe apă că nu bea vin.”
„A lăsa iară cuvânt”
„A lăsa în coarda de jos”
„A lăsa limpede”
„A lăsa pe cineva cu vorba-n gură.”
„A lătra (ca câinele) pe stele”
„A lăuda în față este a batjocori”
„A le spune brașovenește”
„A lega călțaveta”
„A lega cobză pre cineva”
„A lega limba cuiva”
„A lovi în mânecă”
„A lovi pre cine-va în călcâi”
„A lua (cam) peste picior”
„A lua altă vorbă”
„A lua cuiva mucii de la nas”
„A lua cuiva mura din gură”
„A lua cuiva mura din gură.”
„A lua în respăr”
„A lua în unghii pe cineva”
„A lua la ochi”
„A lua o piatră în gură”
„A lua paiul cu urechea”
„A lua pe cineva în picioare”
„A lua pe cineva la depănat”
„A lua pe cineva la judecată”
„A lua pe cineva la refec”
„A lua pe cineva peste umăr.”
„A lua pe Enache în cap”
„A lua pe gură”
„A lua pe nu știu în brațe”
„A lua pe sufletul său”
„A lua un caftan”
„A luat țeapă cu urechi”
„A luat țernă cu urechi”
„A luat-o și el în colo”
„A lungi cârnatul”
„A lungi vorba”
„A mâna de la Pilat la Caiafa.”
„A mânca calupul”
„A mânca foc”
„A mâncă usturoiu, și gura a nu i puți”
„A mângâia cu ghimpi.”
„A măsura vorba cu îmblăciul”
„A merge apostolește”
„A merge bâltâc, bâltâc”
„A merge cu curul înapoi”
„A merge cu nasul în vânt.”
„A merge la București pe Lotru”
„A merge pe zece poteci”
„A mînca usturoi și gura a nu-ți puți nu se poate.”
„A mișca toată coarda”
„A muia coarda”
„A năsudi urechea pentru ceva”
„A nu asuda de vorba cuiva”
„A nu avea buche”
„A nu avea gură”
„A nu avea nici un chichirez”
„A nu avea pe cineva la stomac”
„A nu avea pe cineva la suflet”
„A nu eși din cuvântul (vorba) cui-va”
„A nu face cuiva calabalâc”
„A nu face nici cald nici frig cuiva.”
„A nu fi de nasul cuiva.”
„A nu fi gura cuiva chiară”
„A nu fi obrazul cuiva.”
„A nu ieși din făgaș”
„A nu mai avea vorbă cu cineva”
„A nu mai întreba de ce-i e cojocul”
„A nu mai zice (fără să zică) nici pis”
„A nu răspunde este un cuvânt: da”
„A nu se lăsa de cuvânt”
„A nu se potrivi la vorbă”
„A nu spune nici laie nici bălaie”
„A nu vorbi nici neagră nici albă.”
„A nu vorbi nici negru nici alb”
„A nu zice nici două”
„A nu-i ajunge de obrazul cuiva”
„A nu-i suna bine la ureche”
„A o apuca la talpă”
„A o da de rumegat”
„A o împătură”
„A o lovi ca cu leoca”
„A păli pe cineva.”
„A peria pe cineva.”
„A pipăi vorba cu bățul”
„A plecat cu limba în gură”
„A plefturi”
„A popi”
„A potcovi bine pe cineva”
„A preoți pe cineva”
„A prinde (la) limbă”
„A prinde cu mâna la gură”
„A prinde pe cineva cu ocaua mică”
„A pune (da cu) opinca în obraz”
„A pune (trage) cuiva calupul”
„A pune ardei peste rană”
„A pune botul pe labe.”
„A pune capacul”
„A pune cuiva mâna în piept”
„A pune hotar pe cineva”
„A pune la gură”
„A pune mâinile pe piept”
„A pune mâinile pe piept (piept)”
„A pune mănușa unde-i place.”
„A pune sub călcâi”
„A pune sub talpă”
„A pune un lucru cercel la ureche.”
„A pune venin la inimă”
„A purta cu vorba”
„A purta de la Ana la Caiafa.”
„A purta de nas ca pe un bou de coarne.”
„A purta pe cineva de la Ana la Caiafa.”
„A purta pe cineva în gură”
„A purta pe cineva în gură ca pe un sfânt”
„A pus coada pe spinare”
„A pus mutu la ușă”
„A rabda inimă și taci”
„A râde capul cuiva”
„A râde la ficat pre cineva”
„A râde mânzește”
„A râde ochii”
„A râde pe sub nas.”
„A râde și câinii”
„A rămâne cu gura căscată”
„A rămâne de râs ca fasolea în ziua de Paști.”
„A rămas cu pumnul în gură”
„A răspunde cam în doi peri”
„A ridica în slava cerului”
„A ridica mănușa”
„A rupe mâneca (mânecile) cuiva”
„A sări cu gura”
„A sări în ochi.”
„A sări țandăra cuiva”
„A scăpa calfă pe cineva”
„A scărmăna pe cineva”
„A scărpina la ceafă”
„A scoate cuiva cântec”
„A scoate cuiva dinții din gură”
„A scoate din balamale.”
„A scoate gărgăunii din capul cuiva”
„A scoate sufletul cuiva”
„A scoate vorbe din traistă”
„A scrie pe coș”
„A scuipa draci”
„A scurta cărările cuiva”
„A scurtă de-o palmă pre cineva.”
„A scurta ghiarele cuiva”
„A se (cam) lungi urechile cuiva”
„A se amesteca în toate ca sarea în bucate.”
„A se amesteca în toate, ca sarea în bucate”
„A se anina de cineva ca scaiul.”
„A se atinge cu bumbac”
„A se auzi bâzâitul muștelor.”
„A se auzi cât clopotul Cozii”
„A se băga în gura cuiva”
„A se băga în sufletul cuiva”
„A se căca cât o fată mare”
„A se căciuli”
„A se certa ca țiganii”
„A se certa pe cămașa cui-va”
„A se certa pe pielea cuiva”
„A se da cu călcâiul în cur”
„A se da după păr.”
„A se da după vânt”
„A se da la drum”
„A se depărta cu vorba”
„A se dezbrăca de caracter.”
„A se dezlega limba cuiva”
„A se duce ca surda la horă.”
„A se duce Pirle”
„A se face American de tot”
„A se face dâră prin barbă”
„A se face de basm (basme)”
„A se face de râsul Smarandei chidrei”
„A se face Dunăre (de mânie)”
„A se face foc”
„A se face într-o ureche”
„A se face munte și punte”
„A se face numai (tot) urechi”
„A se freca de cineva”
„A se îngălă”
„A se întinde în patru părți”
„A se întinde la cașcaval.”
„A se întrece cu vorba”
„A se învârti (sări) într-un călcâi”
„A se izbi pe cineva”
„A se lega limba cuiva”
„A se lovi cu mâna peste falcă”
„A se lua cu luleaua lui Dumnezeu”
„A se lua de păr”
„A se lua după gura lumii este a da de prăpastie.”
„A se lua în pene”
„A se lungi urechile cuiva.”
„A se mișca ca dinții babei”
„A se muia gura cuiva”
„A se opinti de la ficat”
„A se prinde cu cineva de păr”
„A se pune piuă (cui-va)”
„A se ruga de toți sfinții”
„A se schimba căciula”
„A se scoate din balamale”
„A se scobi în dinți de un lucru”
„A se sfădi pe pielea lupului din pădure.”
„A se spăla cum se cade”
„A se spăla pe dinți de un lucru”
„A se spilcui”
„A se șterge pe bot”
„A se șterge pe bot.”
„A se șterge pe gură despre un lucru”
„A se șterge pe la nas”
„A se sui (veni) cuiva piperul la nas”
„A se tămâia”
„A se ține de curul cuiva”
„A se ține gaie după cineva.”
„A se trezi vorbind”
„A se trezi vorbind.”
„A se uita ca dracu la popa.”
„A se uita cam acru la cineva”
„A se uita cam acru la cineva.”
„A se uita în curul dracului”
„A se uita în gura altuia”
„A se uita în pământ”
„A se uita în pământ.”
„A se uita la... ca la dracu”
„A se uita pe sub sprânceană”
„A se uita pe sub sprânceană.”
„A se umfla în gușă”
„A se umfla în pene”
„A se umfla în pene.”
„A se umple de suflet”
„A ședea grecește”
„A șfichiui”
„A spăla capul”
„A spăla multe”
„A sparge gheața”
„A spune (zice) de la obraz”
„A spune (zice, vorbi) moși pe groși”
„A spune brașoave”
„A spune ca din topor”
„A spune cai verzi pe pereți”
„A spune cai verzi pe pereți.”
„A spune de la Adam”
„A spune de la ficat”
„A spune de la Negru-Vodă încoace”
„A spune desghețat”
„A spune despre moși păroși”
„A spune după răboj”
„A spune în târg și la moară”
„A spune la cai verzi pe pereți”
„A spune la cai verzi pe pereți.”
„A spune povești”
„A spune prăpăstii”
„A spune românește, în ochi”
„A spune un lucru cu moț”
„A spune verde în ochi (în față)”
„A spune verde, românește”
„A sta ca în bâlci”
„A sta ca în biserică.”
„A sta cu gura pe ei.”
„A sta cu gura rece”
„A sta cu mâinile în brâu.”
„A sta cu mâinile în șolduri.”
„A sta cu țerna în gură”
„A sta de băt cu cineva.”
„A sta drept și a vorbi strâmb”
„A sta sub căciulă”
„A stârci cuiva ceapa în nas”
„A strâmba gura la cineva”
„A strânge (întoarce, suci) șurubul cuiva”
„A strânge din piele”
„A strica călămarea”
„A sucăli pe cineva”
„A sufla vântul în urechile cuiva”
„A sufla vântul în urechile cuiva.”
„A suna cui-va cojocul”
„A suna cui-va cojocul (cojocul)”
„A tace chitic”
„A tăcea ca munții”
„A tăcea ca pământul”
„A tăcea ca pământul.”
„A tăcea ca peștele”
„A tăcea ca peștele în borș, la foc”
„A tăcea ca zidul”
„A tăcea milc”
„A tăcea pitic”
„A tăia (lua) cuvântul”
„A tăia cuiva nasul.”
„A tăia cuvântul cu miere”
„A tăia frunză la câini.”
„A tăia la ficat”
„A tămâia pre cineva”
„A ține (apuca) pe cineva în clește”
„A ține (bate) tot marginele”
„A ține de frâu”
„A ține de păr”
„A ține gura-n pod”
„A ține în coarda de sus”
„A toarce cu cineva”
„A toca capul cuiva”
„A toca cuiva gura bureți (la bureți)”
„A toca la urechea cuiva”
„A toca pe vătrai”
„A trage ața”
„A trage ața.”
„A trage clopotele”
„A trage clopotul cuiva”
„A trage cu piciorul”
„A trage cu urechea”
„A trage cuiva un condei”
„A trage cuiva un tighel”
„A trage la stânga”
„A trage la stânga.”
„A trage pe sub nas”
„A trage sforile.”
„A trage un ibrișim pe la nas”
„A trage un ibrișin pe la nas”
„A trage un șfichi”
„A trâmbița”
„A trăncăni vrute și nevrute.”
„A trece din gură în gură ca câinii prin târg”
„A trece peste răscâle”
„A trece puntea”
„A trecut pe la Puțeni”
„A turna cu cofa”
„A uita de la mână până la gură.”
„A umbla (alerga) cu limba scoasă după”
„A umbla (merge) din bute în bute”
„A umbla ca fuiorul popii”
„A umbla ca o lumânare de Paște.”
„A umbla ca pe o potecă”
„A umbla creangă”
„A umbla cu căciula în patru”
„A umbla cu capul între urechi”
„A umbla cu capul între urechi.”
„A umbla cu chichițe”
„A umbla cu flori la pălărie”
„A umbla cu flori la urechi”
„A umbla cu flori la urechi.”
„A umbla cu fuiorul popii.”
„A umbla cu șuruburi”
„A umbla cu tasul”
„A umbla din ciur în măr”
„A umbla frunza lelei”
„A umbla gura mâră”
„A umbla gura moară”
„A umbla în sat”
„A umbla pe șapte cărări”
„A umbla pe șapte cărări.”
„A umbla pe sine mai bun să facă, defăimând pe altul, nu poate să placă.”
„A umbla pe trei drumuri”
„A umbla prin unghiuri”
„A umbla șuvoi Chiranda”
„A umbla teleleu popii”
„A umbla Teleleu și Trifon încolo și încoace”
„A unge cu gura”
„A unge cu miere”
„A unge la inimă cu miere”
„A unge la inimă cu miere.”
„A vedea ca prin ciur”
„A veni (cu jalba) în proțap”
„A veni cuiva muștarul la nas.”
„A veni la vorba cuiva”
„A vorbi (se pomeni) în ale Vavilonului”
„A vorbi alături cu drumul”
„A vorbi alături cu drumul.”
„A vorbi ca baba chidra”
„A vorbi ca cu gura altuia.”
„A vorbi ca o carte”
„A vorbi ca o carte închisă”
„A vorbi chinezește”
„A vorbi cu degetul”
„A vorbi cu dușii după lume”
„A vorbi cu gura altuia”
„A vorbi cu gura pe jumătate”
„A vorbi cu tâlc.”
„A vorbi cumva să-i trosnească fălcile”
„A vorbi curate și spurcate”
„A vorbi de pe cal”
„A vorbi de sus”
„A vorbi de un lucru ca orbul de lumină”
„A vorbi de un lucru ca orbul de lumină.”
„A vorbi de-a bâțul”
„A vorbi de-a bățul.”
„A vorbi din carte”
„A vorbi din sea”
„A vorbi fără (cu) miez”
„A vorbi fierte și ne-tierte”
„A vorbi grecește”
„A vorbi în bobote”
„A vorbi în dodii”
„A vorbi în doi peri.”
„A vorbi în pustii”
„A vorbi în vânt”
„A vorbi încolo”
„A vorbi între patru ochi.”
„A vorbi între patru pereți”
„A vorbi între patru pereți.”
„A vorbi mare”
„A vorbi numai din buze”
„A vorbi până ți s-a strâmba gura la ceafă”
„A vorbi păsărește”
„A vorbi pe negândite”
„A vorbi pereților (cu pereții)”
„A vorbi pleva”
„A vorbi pui și ouă”
„A vorbi salcâm”
„A vorbi sărbește”
„A vorbi și rele și bune”
„A vorbi tam-nesam”
„A vorbi turcește”
„A vorbi verzi și uscate”
„A vorbi vrute și ne-vrute”
„A vorbit adevărat”
„A vorbit adevărat și a venit cu capul spart.”
„A vorbit baba, dați-i vaca”
„A vorbit ca să nu tacă”
„A vorbit într-un ceas rău”
„A vorbit și nea Ion”
„A zice (spune) pe gura cămeșei (cămeșii)”
„A zice de a face, cât cerul de pământ”
„A zis dracul și s-a făcut”
„A-i aluneca ochii după ceva.”
„A-i bate nasul cu vorba”
„A-i cânta aleluia.”
„A-i cânta din cobză”
„A-i cânta în cap”
„A-i cânta în strună”
„A-i cânta Isaia, dănțuiește”
„A-i căuta (căta) în obraz”
„A-i cerceta măduva și oasele”
„A-i crăpa (plesni) obrazul de rușine”
„A-i crăpa obrazul de rușine.”
„A-i da cu ardei pe la nas.”
„A-i da cu ardeiul pe la nas”
„A-i da cu cădelnița pe la nas”
„A-i da cu ușa în nas.”
„A-i da frâu”
„A-i da gură de Târgoviște”
„A-i da în cap”
„A-i da în pârtie”
„A-i da pe nas”
„A-i da peste urechi”
„A-i da prin piele”
„A-i da un perdaf”
„A-i dogorî obrazul”
„A-i face condeiul”
„A-i fi vorba cu lipici”
„A-i fugi ochii.”
„A-i îngheța limba în gură”
„A-i întoarce gura”
„A-i lua gura”
„A-i merge / umbla / toca cuiva gura ca o pupăză.”
„A-i mirosi rău”
„A-i mișca piatra în gură”
„A-i pune ardei în borș.”
„A-i pune belciug în nas.”
„A-i pune calupul”
„A-i pune călușul în gură”
„A-i pune frâul”
„A-i pune juvățul în gât”
„A-i pune scăluș la gură”
„A-i pune sula în câștă”
„A-i râde în nas.”
„A-i rămâne vorba în vânt”
„A-i răpăi tălpile”
„A-i rupe colții”
„A-i rupe nasul”
„A-i sclipi ochii după ceva.”
„A-i scoate prin ochi.”
„A-i sta ca sarea 'n ochi și piperu 'n nas”
„A-i sta ca un gunoi în ochi.”
„A-i ști moarea. A mânca moarea cuiva.”
„A-i sufla în pipă”
„A-i tăia vorba”
„A-i tocă gura”
„A-i trage o liturghie”
„A-i trage o scărmănătură”
„A-i trage un refec”
„A-l așterne bine la cineva.”
„A-l călca pe coadă”
„A-l da pe bete.”
„A-l duce de mână”
„A-l face ca pe o albie de câine.”
„A-l face cu sare și cu piper.”
„A-l încheia cu vorba”
„A-l întreba de ce-i e cojocul”
„A-l lua cu o perdea mai sus.”
„A-l lua în colo”
„A-l lua în dinți”
„A-l lua în trei surcele”
„A-l mai pișca de urechi”
„A-l ridica în slava cerului”
„A-l trage de piept”
„A-și arăta arama”
„A-și arăta colții”
„A-și băga coada”
„A-și băga degetul în cur”
„A-și bate gura în vânt”
„A-și bate gura în vânt.”
„A-și bate limba”
„A-și călca cuvântul”
„A-și cânta singur cântecul”
„A-și căuta de drum”
„A-și cinsti gura”
„A-și da arama pe față.”
„A-și da cu părerea.”
„A-și da în petec ca țiganul”
„A-și da în petic.”
„A-și da părul și a fugi”
„A-și deschide urechile în patru”
„A-și deschide urechile în patru.”
„A-și destupa (deschide) urechile”
„A-și drege mohorul.”
„A-și face de cap”
„A-și face urechea șuchiată”
„A-și găsi popa”
„A-și ieși din fire.”
„A-și împărți părul cu furca”
„A-și înghiți cuvintele.”
„A-și înghiți limba”
„A-și înghiți limba și a-și uita morții”
„A-și îngrădi gura.”
„A-și întoarce vorba”
„A-și lăuda ciocanul”
„A-și lua călcâiele de-a umere”
„A-și lua inima în gură.”
„A-și lua obrazul.”
„A-și lua tălpășița”
„A-și mușca limba”
„A-și mușca mâinile (mâinile)”
„A-și netezi barba”
„A-și păzi gura.”
„A-și pieptăna stilul”
„A-și pierde firul”
„A-și pili măseaua”
„A-și pleca urechea”
„A-și plimba urechea”
„A-și pune frâu limbii.”
„A-și pune gard la gură.”
„A-și pune gura la cale”
„A-și pune lacăt la gură”
„A-și pune pumnul în gură”
„A-și pune turaoa”
„A-și răci gura degeaba.”
„A-și reci gura de geabă”
„A-și rupe cămașa (cămașa)”
„A-și scuipa sufletul”
„A-și scutura pulberea de pe picioare.”
„A-și șterge nasul cu mâneca”
„A-și ține (băga) limba în gură”
„A-și ține drumul”
„A-și toarce pe limbă”
„A-și vârî coada în toate”
„A-și vârî coada în toate.”
„A-și vedea de suflet”
„Acață foc cu gură.”
„Acru, de la nașu, povestea țiganului”
„Acru, popo!”
„Acum pentru dumneata”
„Adevărul ca luminarea, până nu sufli în ea, nu-și pierde”
„Adevărul e proastă marfă”
„Adevărul este ușa raiului”
„Adevărul mai iubit și cu mult mai dorit, dar nimeni îl”
„Adevărul rănește”
„Adevărul rar află cuartir”
„Adevărul se spune la despărțire.”
„Adevărul umblă cu capul spart”
„Aferim, popa Marin!”
„Află nod în papură și spini în mămăligă”
„Aflai vorba”
„Afoară zi cor, multi cântece dzici”
„Afoară zi cor, multi cântece dzici.”
„Ai dat-o cotită.”
„Ai început să crapi lemnul, despică-l.”
„Ai înțeles”
„Ai pus degetul unde mă doare.”
„Ai să te faci popă”
„Ai stâlcit cocoșelul”
„Ai tot zis până ai răpus”
„Ai trage rusește”
„Ai vorbit de te-ai prăpădit”
„Ai vorbit de te-ai pripit”
„Ai vorbit de te-ai pripit (prăpădit)”
„Aici e hârtiș-pârtiș”
„Aici e popa”
„Aici la râșniță nu e ca când o vrea să pue.”
„Aici nu-i la București”
„Aici nu-i la București să te fudulești.”
„Aideți să vorbim degeabă, că tot n-avem nici o treabă.”
„Al tot umblă de la Ana la Pilat”
„Al tot umblă de la Ana la Pilat.”
„Albă, neagră, asta este”
„Ales pe sprânceană”
„Ales pe sprânceană.”
„Alta 'n curul popii”
„Altă căciulă”
„Altă gâscă”
„Altă Stancă, leică vorbă”
„Altă vorbă!”
„Altora le dă povață”
„Altui li se arde barba, altu va si-aprindă ciu”
„Altul cască, și altul închide”
„Altul cască, și altul se cuminecă”
„Altul să te laude, nu gura ta”
„Altul știe barba, și altul va să o aprindă”
„Amândoi vă lingeți mucii”
„Amenințarea, fără putere, e deșartă”
„Amerințarea, fără putere, e deșertă”
„Amin, amin.”
„Andrei, Andrei”
„Apă zi liturghie”
„Apa, vântul și gura lumii nu o poți opri.”
„Apa, vântul și gura lumii: nu o poți opri”
„Arată cu nasul”
„Are bună gură”
„Are câinele călțăvețe”
„Are frâu”
„Are gura 'mpiedecată”
„Are gura (ca un) clopoțel”
„Are gura împiedecată”
„Are limba despicată.”
„Are limba înveninată.”
„Are lipici la vorbă”
„Are multe cămări”
„Are nas de domn”
„Are nas de porc”
„Are nas de țigan”
„Are nas de vijlă”
„Are nas de vulpe”
„Are nas subțire (ascuțit)”
„Are o gură”
„Are piele de câine pe nas”
„Are piele groasă pe nas”
„Are sămânță de vorbă”
„Are unele în gură și altele în inimă”
„Are urechi de cârpă”
„Aruncă piatra napoi.”
„Aș plânge, dar nu pot de râs”
„Aș spune un vis”
„Așa merge cântecul”
„Așa mi mirosea treaba”
„Așa vine vorba”
„Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura.”
„Ascultă cucu până îți cântă”
„Ascultă din zece vorbe și una a muierii.”
„Ascultă tot, dar nu crede tot”
„Ascultă tot, dar nu crede tot.”
„Ascultă-l dacă ai vreme”
„Ascuțește-ți dinții”
„Aspune-ți dorul la omul al tău, și nu te”
„Asta e mai rău decât poftim la masă.”
„Asta nu te lovește peste cur”
„Asta o știe și Poghircă de la Botoșeni”
„Asta să n-o ponosești”
„Asta va țipa în gura celorlalți.”
„Astea-s vorbe.”
„Ața lungă face noduri”
„Ața lungă face noduri.”
„Atâta tot”
„Atâtea capete, atâtea păreri.”
„Aua da, 'n Poli s'eavde”
„Aua da, 'n Poli s-eavde. 4)”
„Aude tot în gura”
„Auzite și ne-auzite”
„Avocat de la Fefelei”
„Avocatul ne-chemat”
„Ba că o fi una, ba că o fi alta; ba că e tunsă, ba că e rasă.”
„Ba e albă, ba e neagră”
„Babele de cele trecute pururea bârfesc”
„Bagă în ciur și alege”
„Bagă plece pe pântec.”
„Bagă-Îi bușlu la nări ta s-tacă.”
„Bală.”
„Balan să-ți alerge din gură”
„Bană zi picurar.”
„Bândeză cu dremile”
„Banița nu se umple cu vorbe”
„Banița nu se umple cu vorbe.”
„Banul e ciocoi de uși multe.”
„Băr se văd și nu se pupă.”
„Bărbații nu mai atunci sunt domnii când”
„Bărbatul care mult jură se va umple”
„Bășina de nimeni are rușine”
„Bășina, pe tăcute, grăiește și ea cândva”
„Bată-l maica Ana”
„Bătaia e ruptă din rai.”
„Bătaia și ocara nu se întorc niciodată”
„Bate laturile”
„Bate toba”
„Bate toba în Moldova”
„Bate toba în Moldova și se aude la Craiova.”
„Bate toba la Moldava”
„Bate toba la Moldova”
„Bate toba la urechea surdului”
„Bate tot marginile”
„Bate-i urma cu ciomagul.”
„Bate-te cu palma peste gură”
„Batjocora batjocorește”
„Bătut ca curul popii”
„Băutura e sămânță de vorbă”
„Băutura e sămânță de vorbă.”
„Belu belește”
„Beșina bătrânului pute, dar cuvântul miroase”
„Bine că nu a dat Dumnezeu omului mai multe guri”
„Bine-i a vorbi, dar mai bine a tăcea”
„Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.”
„Blândețea cucerește inimele”
„Blestemul nu cade niciodată pe pietre”
„Bogatul mai tare se plânge decât să”
„Bogatul mai tare se plânge decât săracul.”
„Bolnavul multe zice, dar doftorul ce știe face.”
„Bolnavul multe zice, și sănătosul face ce știe”
„Boul se întinde până unde ajunge cu limba”
„Boul se leagă de coarne și omul de limbă”
„Boul se leagă de coarne și omul de limbă.”
„Broasca mică cască gura mare”
„Broasca mică face gură mare”
„București, București”
„Bun de clanță (clanț)”
„Bun de clanță.”
„Bun de gură, (și) rău de lucru.”
„Bun de gură, bun de mână.”
„Bun de gură, rău de lucru.”
„Bun de gură, rău de mână.”
„Bun de vorbă, rău de lucru.”
„Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.”
„Bună ziua toată ziua”
„Bună ziua, toată ziua, și din cap la toți mereii, moț”
„Burtă tăcută nu fost năzărit piseit. 2)”
„Butea plină nu s'aude, butea goală face”
„Butia când se umple începe a piști”
„Butia goală sună tare”
„Butia goală sună tare.”
„Butia mare răsună tare.”
„Butoaiele goale fac mai mult zgomot”
„Buzele cele dulci, ca lipitoarea te sug”
„Buzele cele mute”
„Buzele cele mute vorbesc pe tăcute.”
„Ca cuvântul din poveste”
„Ca cuvântul din poveste: înainte mult mai este.”
„Ca din cofă”
„Ca Evanghelia”
„Ca iasta, ca ceia”
„Ca în turnul Babilon”
„Ca jurământul de groază, când te face să te cutremuri”
„Ca la Felișan”
„Ca la ușa cortului”
„Ca limădura-ii și duci gura.?”
„Ca Mihali zi Vreaștina”
„Ca o șoaptă la ureche”
„Ca păunul se mândrește.”
„Ca pe ață”
„Ca pe ață.”
„Ca Petre cu cheia și Pavlu cu sabia”
„Ca pisica în jurul păsatului.”
„Ca povestea bunicii”
„Ca privighetoarea ce cu cântarea ei cea dulce pe vi”
„Ca să eși la mal, în toate, îți trebuie limbă”
„Ca să ieși la mal în toate, îți trebuie limbă de aur”
„Ca să ieși la mal în toate, îți trebuie limbă de aur sau pungă de aur.”
„Ca să ieși la mal, în toate, îți trebuie limbă de aur ori pungă de aur.”
„Ca surdul la mâră”
„Că-i laie, că-i bălaie; ba una, ba alta”
„Căcăreze multe și ouă puține.”
„Căciula ta, când va afla taina ta, în foc s-o bagi”
„Căciula ta, când va afla taina ta, în foc s-o bagi.”
„Căciula țiganului”
„Câine pe câine latră, și niciunul nu aude”
„Câinească e gura și lacom: sunt ochii la pogace.”
„Câinele când latră să nu-l amuți”
„Câinele care latră nu i.”
„Câinele care latră nu mușcă”
„Câinele care latră nu mușcă pe furiș”
„Câinele care latră nu mușcă.”
„Câinele care nu latră mușcă (rău)”
„Câinele care nu latră, mușcă”
„Câinele care nu mușcă, lasă-l să latre”
„Câinele care ține mai mult la om, el latră mai mult”
„Câinele ce mârâie mușcă, câinele ce latră nu mușcă”
„Câinele ce mult latră, niciodată nu mușcă”
„Câinele latră la luna toată noaptea, și luna nu-l ascultă”
„Câinele latră, dar nu mușcă”
„Câinele latră, iar lupul tace și face”
„Câinele latră, iar lupul tace și face.”
„Câinele latră, lupul și mutrește lucrul.”
„Câinele latră, lupul tace și face”
„Câinii când încep a lătra te mai lasă, dar gura lumii.”
„Câinii latră, bivolul paște”
„Câinii latră, caravana trece.”
„Câinii latră, lupul se cacă.”
„Câinii latră, ursul joacă”
„Calcă a popă ori a preutesă?”
„Calcă ca din pod”
„Calcă-ți inima, și taci”
„Căldare nespoită”
„Calic și fudul”
„Cam pe două cărări”
„Cămașa e mai aproape ca sumanul”
„Cămașa e mai aproape de cât haina”
„Cămașa e mai aproape de piele”
„Cămașa i s-a lipit pe spinare”
„Cămașa nu-i cam aproape de cândușe”
„Cămașa veche umbli să o cârpești și mai rău o”
„Cămașa, fie cât de subțire, acoperă rușinea”
„Câmpul are ochi și crângul urechi.”
„Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă.”
„Când banul cutează, cuvântul încetează.”
„Când bogatul vorbește”
„Când chelul e aci, nu vorbi de tigvă”
„Când clopotul cel mai mare se trage”
„Când clopotul cel mai mare se trage, celelalte nu se mai aud.”
„Când doi se ceartă, al treilea câștigă”
„Când grăiești cu cel nebun, aibi ciomagul lângă tine”
„Când grăiești cu un nebun, aibi lângă tine un băț”
„Când grăiești și nu te ascultă pune-ți în gând”
„Când grăiești și nu te ascultă, pune în gând că ești la moară.”
„Când hotărăști, la «deci» să nu grăiești cu limba cea”
„Când îi avd mi disvâlesc”
„Când îi zicea vară: spune!”
„Când inima chiorăiește, gura nu prea contenesc”
„Când îți face cu mâna”
„Când la bortă, borta știe”
„Când lăudăm și cinstim pe oricine, cât lui i se cuvine, o”
„Când mustrezi pe Gre-cine, cu dragoste să-l îndemni”
„Când n-ai putere, taci și înghite”
„Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum.”
„Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.”
„Când nu sunt de față pârte să mă bată”
„Când nu tace o gură, nu tace o lume întreagă.”
„Când nu vrea de rima, nu se poate cânta”
„Când pornesc toți se vorbesc”
„Când s-avea guri, capul a lu' s-avea.”
„Când se bat oamenii cu lipii peste gură”
„Când se duce parcă vine și când merge parcă stă”
„Când se vorbește de râs, nu se spune pentru plâns”
„Când se vorbește de râs, nu se spune pentru plâns. Și când se spune de plâns, nu se vorbește de râs.”
„Când te arde cărbunele, îl arunci și în barba lui”
„Când te încaci cu omul a tău, îndoară”
„Când te înjură pe din dos, fă-te că nu auzi, sau zi tu”
„Când te sfătuiește dă bine nu întreba de ce, că sfatul n'are”
„Când te vede cineva eșind dimineața dintr-o casă”
„Când tu pe tine singur te lauzi, și la cei ce te ascultă, să”
„Când urechile îți țiuie, te vorbește cineva de rău.”
„Când vei pe cine să sfătuiești la greu, să nu 'ndrăs”
„Când vezi pe om că se îneacă, atunci îi mai dai brânci în apă.”
„Când vijelie în foc, te vorbește cineva de rău sau te vei”
„Când vorbesc armele, tac legile.”
„Când vorbesc, nu fluier.”
„Când vorbești de lup, ia și securea (cioara)”
„Când vorbești de măgar, nici măgarul nu-i departe”
„Când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.”
„Când vrei să vorbești, la gură”
„Când zici o minciună, prinde să-ți”
„Când zici și nu faci, mai bine să taci”
„Cântă ca de zori”
„Cântă cu drângul”
„Cântă cu fluier de argint în gură”
„Cântă dracul în casa popii”
„Cântă dracul în casa popii.”
„Cântă găina, nu cocoșul”
„Cântă în trișcă”
„Cântă-ți, lele, cântecul”
„Cântecul cel mare!”
„Căpățână cinci oca.”
„Capul cel tâmpit, odorogește ca un butoi dogit.”
„Capul fie cât de mare, iar gura potrivită, și cu mult”
„Capul fie cât de mare, iar gura potrivită, și cu mult mai mică.”
„Capul plecat nu-l taie sabia.”
„Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).”
„Care ascultă la ușă își aude defăima.”
„Care ascultă la ușă își aude defăimarea”
„Care nu vrea să audă clopote nu se duce la mâră”
„Care nu vrea să audă clopote nu se duce la moară”
„Care nu-și dă gura, și munții se dărâmă.”
„Care tot mereu vorbește”
„Care tot zice, nimic nu face”
„Care vorbește ce-i place, acela să audă și ce-l supără”
„Care vorbește ce-i place, acela să audă și ce-l supără.”
„Care, înaintea noastră, grăiește pre alții”
„Carele peste măsură mult vorbește, o”
„Cari dzâdit va talh, diuu vati dâră?”
„Cari nu-și dă gura, toată ziua mașină.”
„Cârle, se râde petec plânge Dumireca”
„Cârna fără nas”
„Cârnatul lung e bun, da socoteala lungă”
„Cârnatul lung nu e bun”
„Carte nu știe dar calcă popește”
„Carul gol hodorogește”
„Căruțele goale (mai) mult huet fac”
„Caș bun în chele ampuțită”
„Caș bun tu chele, zi porc”
„Caș bun tu folos, zi câine”
„Câșarea al Zamă”
„Cască, cască, nea Ioane”
„Cât de strâmb vei să șezi, dar vorba dreaptă s-o”
„Cât negru bobului”
„Cât o vrea lumea să-ți strige”
„Cât să-ți ascunzi glasul gurii”
„Cât vorbești, cât greșești”
„Cată a băț.”
„Câte capete, atâtea păreri.”
„Câte cuvinte le dici, le vinde”
„Câte le zice omul sunt vorbe.”
„Câte om cu huiali.”
„Cathe om iu-l dâre s-legă”
„Câți câini m-au lătrat, toți au turbat.”
„Câți dau peșin, cântă cu fluier”
„Câți popi în rai”
„Caută gâlceavă cu luminarea”
„Caută luleaua și el cu ea în gură”
„Caută nod în mămăligă”
„Caută pricină cu lumânarea aprinsă”
„Caută pricină cu lumânarea aprinsă.”
„Ce are (are) în gușă”
„Ce are a face ghioci cu poc”
„Ce are-n gușă - și-n căpușă.”
„Ce atâta ciorobor”
„Ce atâta sfadă”
„Ce e în cămară e și afară.”
„Ce e în cameră e și afară”
„Ce e în inima treazului stă în gura beatului.”
„Ce e în inima treazului, stă în gura beatului”
„Ce e-n gușă, și-n căpușă.”
„Ce intră în gură nu e păcat, ci ceea ce iese din gură.”
„Ce lumea prorocește”
„Ce mai atâta vorbă pentru un căuș de tărâțe.”
„Ce mai la deal-la vale.”
„Ce mai sculă!”
„Ce mai tura-vura.”
„Ce mai zici”
„Ce să naște p-întuneric trebuia să se vază la lumină.”
„Ce spune e sfânt”
„Ce știe popa nu trebuie să știe satul.”
„Ce știe popa, nu trebuie să știe satul”
„Ce știe satul”
„Ce știe tot satul, nu știe bărbatul.”
„Ce Tătarii!”
„Ce tot cânți și descânți”
„Ce văd ochii, crede inima”
„Ce vânt te aduce pe la noi”
„Ce vânt te aduce pe la noi?”
„Ce, nu știi românești?”
„Ce-ai cu el”
„Ce-i pasă surdului de ce vorbește altul”
„Cea mai mare piedică a flecarului este când nimeni îl”
„Cearta fără bătaie (bătălie) ca nunta fără”
„Cearta fără bătaie e ca nunta fără tobă.”
„Cearta fără peruială n'are haz”
„Ceea ce nu voiești ca să afle dușmanul”
„Cei ce ocărăsc de a lor mânie se chinuiesc”
„Cei înțelepți graiul în inimă îl au, iar cei”
„Cei înțelepți graiul în inimă îl au, iar cei nebuni inima în gură o au.”
„Cei înțelepți graiul în inimă îl au, iar cei proști pe limbă”
„Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință.”
„Cel bun de gură lasă legea în urmă”
„Cel ce bea și cântă bine”
„Cel ce gura nu-i tace”
„Cel ce intră în vorbă nechemat, se numește die”
„Cel ce mereu se potrivește tot curti o”
„Cel ce nu primește laudă, acela mai vrednic de laudă”
„Cel ce nu vede Bucureștii și nu încalecă”
„Cel ce plânge înaintea judecătorului își”
„Cel ce răspunde neîntrebat, se numește”
„Cel ce scrie, și după moarte cu toți grăiește; de aceea ne”
„Cel ce urechile și astupă, ca pe săraci să”
„Cel ce vorbește fără socotință, și de va grăi numai un cuvânt, greșește”
„Cel ce vorbește mai mult risipește, cel ce tace adună”
„Cel ce vorbește mult, ascultă puțin”
„Cel ce vorbește mult, ascultă puțin.”
„Cel cu căciula roșie”
„Cel cu laude mari face ispravă mică”
„Cel de tot tăcut”
„Cel din țară străină poate spune câte știe”
„Cel tăcut și smerit, ca apa cea lină, ce îndată te”
„Cele mai multe vorbe cu greșeală se grăiesc”
„Cere până nu piere”
„Cere și ți se va da”
„Ceva care nu se cade.”
„Chef, Mărico!”
„Chelului despre chelie să nu-i spui vro istorie.”
„Chelului, numai chel să nu-i zici.”
„Cheresteaua obrazului, cinstea omului”
„Chiri Polia tri un ac!5)”
„Chitușcă, Chitușcă”
„Cică mălaiul nu-i copt”
„Cînd vede omul nevoia, vorbește cum nu-i e voia.”
„Cînd vei vorbi de mucos, nici tu să fii urduros.”
„Cînd vrei să vorbești, la gură să aibi lacăt și măsură.”
„Cine (cel ce) întreabă, nu dă bucuros”
„Cine a bășit”
„Cine a mințit o dată nu să mai crede cînd spune și adevărul.”
„Cine aduce veste, veste duce.”
„Cine are barbă să-și cumpere pieptene.”
„Cine are limbuția”
„Cine are limbuție”
„Cine are minte întreagă în cearta altora nu se bagă.”
„Cine are minte nu se amestecă în gâlceavă”
„Cine are minte nu se amestecă în gâlceava altora.”
„Cine are vecini răi se laudă singur.”
„Cine aruncă piatră, gura lui va rămâne”
„Cine aude dosul, n-aude fața”
„Cine aude vorbe multe, să-i ia un tastru mic.”
„Cine bate Dunărea”
„Cine bate, aceluia i se deschide”
„Cine batjocorește, va fi batjocorit”
„Cine batjocorește, va fi batjocorit.”
„Cine cântă nu joacă”
„Cine cântă nu joacă.”
„Cine caută ceartă găsește bătaie”
„Cine caută guri.”
„Cine cere nu moare, dar nici cinste nu are”
„Cine cere nu moare, dar nici cinste nu are.”
„Cine cere nu piere”
„Cine cere nu piere, dar nici nume bun”
„Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are.”
„Cine cere nu piere, dar nici omenie n-are”
„Cine cere nu piere, dar nici omenie n-are.”
„Cine cere nu piere, nici multă omenie are”
„Cine cere nu piere, nici multă omenie are.”
„Cine cere, nu piere”
„Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.”
„Cine cutează să spună adevărul”
„Cine dă cuvânt nu ia, de falangă pește ia”
„Cine de cuvânt nu înțelege, nici de ciomege”
„Cine de cuvânt nu înțelege, nici de ciomege.”
„Cine defaimă pe altul înaintea ta, el și pe tine o să te defaime înaintea altuia.”
„Cine defaimă pe altul înaintea ta, el și pe tine te defaimă.”
„Cine făgăduiește mult, dă puțin”
„Cine făgăduiește se leagă”
„Cine ia în râs pe altul singur se face de râs.”
„Cine înjură de cruce”
„Cine intră în cârciumă nu intră ca să se închine.”
„Cine întreabă de două ori, nu greșește”
„Cine întreabă munții sare”
„Cine întreabă nu greșește”
„Cine întreabă, nu dă bucuros”
„Cine își îngrădește gura, își cruță curul”
„Cine își păzește limba, își păzește capul.”
„Cine jură lesne, minte.”
„Cine la întrebare se pripește, la răspuns”
„Cine la întrebare se pripește, la răspuns se poticnește”
„Cine lesne hotărăște, lesne se și grăiește”
„Cine lucrează și tace”
„Cine mi-a umplut ismenele!”
„Cine mișcă”
„Cine mult grăiește, puțin sporește”
„Cine mult grăiește, puțin sporește.”
„Cine ne vizitează ne face onoare, cine nu, plăcere.”
„Cine necredincios este în vorbă viclean este și în lucru.”
„Cine necredincios este în vorbă, viclean este și în lucru”
„Cine nu are dreptate acela țipă mai tare”
„Cine nu primește sfat, Nu e nici de ajutat.”
„Cine nu se bate de cuvânt, nu se bate”
„Cine nu te știe te vinde, iar cine te știe te cumpără.”
„Cine nu te știe te vinde; iar cine te știe te cumpără”
„Cine nu-și laudă casa, casa pe el cade.”
„Cine nu-și ține limba, își pierde capul”
„Cine pe alții blestemă”
„Cine pe sine se laudă, acela mai tare se înjosește.”
„Cine plânge înaintea judecății își pierde”
„Cine pune urechile la cârciumă multe aude”
„Cine râde de altul, gura i se umple”
„Cine râde de altul, gura i se umple.”
„Cine râde gura și întinde.”
„Cine râde gura-și întinde.”
„Cine se atinge de smâlă și nu se murdărește?”
„Cine se învață mincinos, cînd spune adevărul, se bolnăvește.”
„Cine se laudă că nu e mincinos, trebuie”
„Cine se laudă că nu e mincinos, trebuie crezut pe jumătate.”
„Cine se laudă că-i tare”
„Cine se laudă pe sine, mai tare se înjosește”
„Cine se laudă se măscărește pre sine”
„Cine se laudă singur, nu merită a fi”
„Cine se scuză se acuză.”
„Cine spune dreptul, loc nu-și mai găsește”
„Cine spune minciună, întâi obrazul își”
„Cine spune multe face puține.”
„Cine spune multe, face puține”
„Cine spune multe, spune mai puțin”
„Cine știe să asculte, acela știe să și răspundă”
„Cine strigă mai tare, acela biruiește”
„Cine strigă: hui! hui!”
„Cine tace”
„Cine tace merge în pace.”
„Cine tace, nimănui nu-i place, dar și cine vorbește el la multe greșește.”
„Cine tace, nu se căiește”
„Cine tace, primește”
„Cine tace, se biruiește.”
„Cine tace, și face”
„Cine te sperie, acela te și păfugește”
„Cine te sperie, te și îmbucă”
„Cine te știe te cumpără, cine nu te știe te vinde.”
„Cine te știe te cumpără, cine nu, te vinde.”
„Cine te știe, te cumpără; cine nu (te vinde)”
„Cine te vede intrând în cârciumă, nu zice că ai intrat să te închini.”
„Cine tot mereu vorbește”
„Cine tot vorbește, lucru nu-i sporește.”
„Cine umblă cu gura căscată, îi intră muștele”
„Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.”
„Cine umblă la Crăciun în cămașă, la Paște umblă”
„Cine umblă multe”
„Cine umblă udișor”
„Cine un clopot numai aude, un sunet”
„Cine va să se roage sfântului, duce lumea”
„Cine vorbește mult face puțin”
„Cine vorbește multe, ori știe multe, ori minte”
„Cine vorbește seamănă, cine ascultă culege.”
„Cine vorbește, seamănă; cine ascultă, culege”
„Cine vorbește, vinde; cine ascultă, cumpără”
„Cine vrea sfadă, află cauză”
„Cine vrea sfadă, află cauză.”
„Cine-o râde gura i s-o întinde”
„Cineva care are gura spurcată.”
„Cineva să trăiască în pace, aude, vede și tace.”
„Cireșele trec, dar obrazul rămâne.”
„Cîte le zice omul sînt toate vorbe.”
„Clanță”
„Clopotele cele mici, când cele mari urlă”
„Clopotul alege”
„Coarda la vioară, când e mai întinsă, dă”
„Cocoșul și sub covată tot cântă.”
„Coia-mboia, Yan cușiri (cușuri)”
„Condei”
„Copacul când cade, se aude de departe.”
„Copiii și nebunii spun adevărul”
„Corbul niciodată nu aduce veste bună”
„Coțofana cântă dulce”
„Crest-o la răvaș”
„Criștin zi Vreaștina”
„Crugea tregi în gură, ca crugea s-ți usuce.”
„Cu aceea ce măsori, ți se va măsura”
„Cu adevărul în gură, nimeni nu-ți dă în căciulă”
„Cu bătaia la ușă afli de este cineva în casă.”
„Cu beșini de fată mare nu se fac ouăle”
„Cu căciula în mână”
„Cu câinii când stai de vorbă, trebuie ca ei să latre”
„Cu capul în biserică și cu gândul la dracu'.”
„Cu cartea 'n mână și cu minciuna 'n”
„Cu cartea în mână și cu minciuna în gură.”
„Cu cât mai multe auzi cu atât mai multe înveți.”
„Cu cât mai multe auzi, cu atât mai multe”
„Cu cât mai multe auzi, cu atât mai multe înveți”
„Cu ce măsură veți măsura, măsura-se-va”
„Cu ce măsură veți măsura, măsură-se-va vouă.”
„Cu ce-mi închină, cu aceea îl închin”
„Cu cei mari nu mânca cireșe, nici nu te trage în degete.”
„Cu cleștele”
„Cu clestele li le scot sborăle”
„Cu clestele li le scot vorbele”
„Cu dulceața pe porci lesne îi întorci”
„Cu fălci deschise”
„Cu glia în gură”
„Cu gramatica”
„Cu gura căscată”
„Cu gura munții scoli.”
„Cu îndrăzneală la vorbă, dar nu cu obrăznicie”
„Cu inima aproape de gură.”
„Cu ismenele pe băț”
„Cu limba 6spi”
„Cu lingura îți dă dulceață și cu coada îți scoate”
„Cu lingura îți dă dulceață și cu coada îți scoate ochii.”
„Cu mai marii tăi nu întinde vorbă lungă”
„Cu mai marii tăi nu întinde vorbă lungă. Cu cei bogați nu-ți măsura punga.”
„Cu mâinile la piept”
„Cu mâna în cap și cu ochii în sat”
„Cu mâna plină de cozi, cine nu știe să joace.”
„Cu mâna te joci, mojic te arăți”
„Cu mult mai bine vei urma, când și pe altul vei asculta”
„Cu nerodul când vorbești”
„Cu o falcă în cer și (cu) alta (una) în pământ”
„Cu o falcă în cer și una în pământ.”
„Cu pilda mai bine înfrânezi pe cei deșfrânați”
„Cu pleșuvul cînd vorbești tivgă să nu pomenești.”
„Cu pruna în gură”
„Cu răbdarea și cu tăcere”
„Cu răbdarea și cu tăcere se face agurida miere.”
„Cu Românul și cu lăutarul trebuie să te”
„Cu românul și cu lăutarul trebuie să te cinstești”
„Cu românul și cu lăutarul trebuie să te cinstești ca să te cinstească.”
„Cu sborul îi magi capul altui”
„Cu șoapte cu momele”
„Cu șoaptele cu momele”
„Cu sufletul în palmă”
„Cu sufletul la gură”
„Cu țâna la nas”
„Cu un cuvânt subțire”
„Cu un dacă la mijloc, s-a dus treaba”
„Cu un dacă la mijloc, s-a dus treaba jumătate.”
„Cu un șul subțire”
„Cu vorba asta, și cu cinci bani bei un rachiu”
„Cu vorba nu ne săturăm.”
„Cu vorbe dulci mai multă pâine mănânci”
„Cu vorbe îmbolditoare”
„Cu vorbe îmbolditoare îl atinge unde îl doare.”
„Cu vorbe îmbolditoare îl atinge unde-l doare.”
„Cu vrajba și cu urgia raiul n-o să dobândești.”
„Cu: „zi că mănânc” nu ți se umple pântecul”
„Cugetă bine înainte de a vorbi”
„Cui îi ese din gură blestemul”
„Cui îi ese din gură blestemul, îi cade în sân ca ghemul.”
„Cuiul lui Pepelea”
„Cum aș face, fă Gheorghiță”
„Cum e întrebarea așa e și răspunsul”
„Cum e întrebarea așa e și răspunsul.”
„Cum e sfântul și colacul”
„Cum e sfântul și tămâia”
„Cum îi cântă așa joacă”
„Cum îi oul, zi și gălina; albă ași-i și oul, zi și gălina laie.”
„Cum îi șade Românului mai bine.”
„Cum îi sfântul, așa-i mirosul”
„Cum îi vine la gură”
„Cum își cheamă, iși din cămară”
„Cum îți cântă așa joacă.”
„Cum mă vezi, așa te văd”
„Cum nu-s eu popă”
„Cum o iau, așa o dau.”
„Cum o iei, așa o dai”
„Cum se șopăie, așa se joacă”
„Cum taie cuțitul meu la pita ta”
„Cum te văd și cum mă vezi”
„Cum ți se închină, așa-i mulțumește.”
„Cumintele făgăduiește, și nebunul trage”
„Cumperi gâlceavă cu bani”
„Cumperi gâlceava cu bani.”
„Curaj găină că te tai.”
„Curat ca un pahar”
„Curva bătrână nu se sperie de vorbă”
„Cuvânt de Evanghelie”
„Cuvântul adevărat acela să-ți fie cel mai mare jurământ”
„Cuvântul cel mai dulce”
„Cuvântul e ca vântul, nu se ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul.”
„Cuvântul este puntea dintre suflete.”
„Cuvântul împotrivă sabia ascute, iară răspunderea”
„Cuvântul întâi să-l cioplești, apoi să-l arăți”
„Cuvântul la cel viclean ca undița la pescar”
„Cuvântul mai plăcut nu-i decât cântatul”
„Cuvântul mai plăcut nu-i decât cântatul banului.”
„Cuvântul mângâios la întristare este ca numele doftor”
„Cuvântul, cât de mic, ispravă mare ne arată, ca aluatul cât”
„Cuvinte greșite nu fac bine.”
„Cuvintele au puterea de a schimba lumea.”
„Cuvintele sunt cele care ne poartă sufletul.”
„Cuvîntul e ca vîntul, nu să ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul.”
„D-aoleo, nene Matei”
„Dă bună-dimineață gâștelor.”
„Dă celui care îți cere, dar nu făgădui.”
„Dă celui care-ți cere, dar nu făgădui”
„Dă cu bâta în baltă”
„Dă cu pușca în lună”
„Dă din brânci și taci din gură”
„Dă din coadă”
„Dă în mine, și-l doare pe el.”
„Dă pe poartă, să se audă paratirul”
„Dă și zi mână și din gură”
„Dă-i cu cinstea să piară rușinea”
„Dă-i cu judecata”
„Dă-i să nu se nărăvească”
„Dă-și fuduli zi glar.!)”
„Dă-te la o parte că te aprinzi”
„Dă-te la o parte că te aprinzi.”
„Dacă ai intrat în cușcă, trebuie să cânți cocoșește”
„Dacă ai intrat în cușcă, trebuie să cânți cocoșește.”
„Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se întoarcă pe spinarea ta.”
„Dacă este, este, nu mai da la toți de veste.”
„Dacă faci bine, nu trâmbița în lume”
„Dacă faci bine, nu trâmbița în lume.”
„Dacă fata nu știe juca, zice că lăutarii”
„Dacă la păr mincinos, dară la grai tot mai vârtos?”
„Dacă limba femeii ar fi mai scurtă, zilele”
„Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.”
„Dacă n-ai cu cine n-ai, adevărul să nu-ți dai.”
„Dacă n-ai treabă, fă-te martor”
„Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti”
„Dacă nu știi să vorbești, taci; ca să-ți fie casa, casă”
„Dacă nu ți se trece vorba, nu-ți mai răci gura.”
„Dacă nu-i, nu-i, nu mai spune nimănui.”
„Dacă spui prostului adevărul, te tâcă-n”
„Dacă tac și le dau pace”
„Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.”
„Dacă taci filosof rămâi”
„Dacă te înțelegi dintâi, nu te cerți pe urmă.”
„Dacă te ține părul”
„Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.”
„Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.”
„Dacă vrei să trăiești liniștit, să nu vezi, să n-auzi, să taci.”
„Dacă zici că te-ai căit”
„Dacă-i cinstea, să piară rușinea.”
„Dacă-i tai cuțitul”
„Dacă-și încurcă ițele”
„Dai cu gura să iasă sfanțu”
„Dai socoteala la mine, merg la Curunsebeș”
„Danțurile de păpușă te arată, iar minaveturile de plimbă”
„Dar nu mi-o scurta mânia”
„Dar vezi tu”
„De ar fi după gura ciobanului, toate oile”
„De barbă și de coate goale să nu te plângi niciodată.”
„De căciulă”
„De cât îi zice, câine”
„De ce ai colți mai mari, cu atâta ești”
„De ce nu-ți este sufletul cum îți este fața”
„De ceartă nu se rușinează”
„De cei care nu tămâie sfânt”
„De cel rău se prinde cuvântul, ca ma”
„De departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate.”
„De făgăduială nu se strică casa”
„De față fiind, lipsește”
„De față te linge, de dos te frige”
„De frică nu se descântă”
„De grab să asculți, târziu să grăiești și la mânie cu totul”
„De la ac până la ață.”
„De la nebun și de la beat adevărul e lesne de aflat.”
„De la omul cinstit e destul un cuvânt”
„De la omul cinstit e destul un cuvânt.”
„De la țigan cărbuni și de la ungur pinteni”
„De la vorbă până la faptă, ca de la pământ la cer.”
„De lene ochii își închide și buzele își deschide.”
„De lup când se grăiește”
„De m-ai bate cât vei vrea, tot nu voi tăcea”
„De morți nu trebuie să vorbești decât de bine”
„De multe (adese) ori gluma înjură muma”
„De multe ori limba taie (tare) mai mult decât sabia”
„De multe ori limba taie mai mult decît sabia.”
„De multe ori tăcerea e mai bună decât răspunsul”
„De multe ori tăcerea e mai bună decât răspunsul.”
„De multe ori tăcerea este răspuns”
„De multe ori, unde cuvântul a isprăvi nu poate, is”
„De mustăți și de câte gâlce să nu te plângi niciodată”
„De n-aș grăi (vorbi) într-un ceas rău”
„De ne-ar fi iertat să grăim adevărul, gol precum el este”
„De păr și de câte gâlce nu se plânge nimeni”
„De păr și la vale”
„De pe pene se cunoaște pasărea și de pe vorbă omul.”
„De poale ridicate nu râde nimeni, ci de poale călcate.”
„De poveste”
„De roșu, roșu! de acru, acru! de Ploești”
„De roșu, roșu! de acru, acru! de Ploiești, Ploiești”
„De sat să vorbești”
„De taci, bubă faci. De zici, mai rău te strici.”
„De unde mi-ai pus oile, zi că nu ți-ai”
„De unde sburăm, acolo auzim”
„De unde vii și unde te duci, tot pui de pupăză mi-aduci.”
„De unde vii, tot pui de pupăză aduci.”
„De unde vorbim, acolo auzim”
„De vei laudă să auzi, grăiește frumos și urmează după grai”
„De voi zice, vorbă să face, de nu voi zice, venin să face.”
„De voi zice, vorbă se face; de nu voi zice, venin”
„De vorbă bună nu te dă gura”
„De vorbă bună nu te doare gura.”
„De vorba lui unu te satur”
„De vorbă pune pe Vodă în scaun”
„De-aici amin la toate.”
„De-aș trăi cât de bine, lumea tot mă clevetește.”
„Decât să lauzi pe un împărat, mai bine să-i arăți greșelile”
„Decât să muști omul pe din dos, mai bine mușcă-l de față.”
„Decât să porți pe om cu vorba, spune-i mai bine că nu se poate.”
„Decât să porțipeom cu vorba, spune-i”
„Decât să zici: vai de noi! mai bine: vai de mine.”
„Decât să-ți iasă nume rău, mai bine ochii din cap.”
„Decât toată ziua: hi și ha, mai bine odată: ba.”
„Decât tot na și da, mai bine odată ba.”
„Decât vom zice: vai de noi! mai bine să zic: vai de mine!”
„Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.”
„Deslegă-voi sacul”
„Despre morți, numai de bine.”
„Deșteptul făgăduiește, și prostul nădăjduiește”
„Dezbracă-te, Radule, și îmbracă-te, gar”
„Diceți multe și mărunte”
„Din buche în buche”
„Din bute în bute”
„Din casa lui Nu, nu scoate popa cu fă”
„Din cotro ne bate vântul, ni se întunecă cuvântul.”
„Din cuvântul adevărat nu mai puțini neprieteni”
„Din fir în păr”
„Din fir până în ață”
„Din fir până în ață.”
„Din gardul Mântulesei”
„Din gura corbului nu auzi decât „Graal””
„Din gură în gură”
„Din gura lupului anevoie scoți întreg.”
„Din gura mincinosului nici ce e adevărul nu se crede.”
„Din gura omului bun vorba de rău nu ese niciodată”
„Din gura prostului afli adevărul”
„Din sbor, sbor”
„Din sbor-sbor și cârligă”
„Din una, din alta”
„Din vorbă în vorbă iese adevărul.”
„Din vorbă în vorbă, vorbă se deschide.”
„Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.”
„Din vorbă se face fapta, și din faptă vorba.”
„Dintr-o vorbă îți aprind paie în cap.”
„Doar n-am păscut bobocii împreună.”
„Doar nu mă cheamă nea Ion!”
„Dobitocul ia de bici și omul de cuvânt”
„Dobitocul se leagă cu curea și omul cu cuvântul”
„Doi oameni o vorbă au.”
„Doină știe, doină cântă.”
„Dos la față”
„Două urechi și o gură”
„Două vorbe și-o pastă”
„Două vorbe un ban nu fac.”
„Dracul își bagă coada în toate”
„Dracul râde de porumbe negre, și pe sine nu se vede.”
„Dracul zice, dracul joacă.”
„Dreptul de auzul rău nu se teme”
„Dreptul nu se teme de bârfă”
„Drum bun”
„Du-te cu sacul, când îți făgăduiește purcelul”
„Du-te în Han Tatar!”
„Du-te în sat și dă de știre; vino acasă”
„Du-te Pirlei!”
„Du-te unde a dus surdul rața și mutul iapa”
„Dulce la limbă, amar la inimă”
„Dulce la vorbă și rău la inimă”
„Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.”
„După buna dimineață și mulțumită.”
„După cântec se cunoaște pasărea cea mai dulce.”
„După cântec și jocul”
„După cântec și jocul.”
„După ce apune soarele laudă ziua.”
„După ce că e surd, nici n-aude”
„După ce e mută”
„După ce e neagră o (mai) cheamă și Neagă”
„După ce e neagră, o cheamă și Neagă; după ce e mută, apoi e și slută.”
„După cum ți-e gura”
„După cum ți-e gura, să-ți fie și îmbucătura.”
„După glas cunoști pe om și pe dobitoc”
„După glas cunoști pe om și pe dobitoc.”
„După gură, lingura.”
„După râs vine plânsul”
„După război mulți viteji se arată.”
„E "gură spartă".”
„E amară inima, tac”
„E bărbat la gură”
„E ca anteriul lui Arvinte”
„E cască-gura”
„E cu sufletul pe sobă”
„E cum e mutul mai voinic”
„E fitilul mai lung decât cârpa”
„E greu a vorbi drept”
„E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.”
„E îmbrăcat ca un nap”
„E lesne a cârti, dar anevoie a îndrepta”
„E lesne a povățui, și anevoie a se povățui.”
„E mai ușor a spune decât a face.”
„E mai ușor a zice ba”
„E mai ușor a zice ba decât toată ziua na.”
„E numai gura de el”
„E o gură”
„E om bun, cântă cocoșul lui pe cul”
„E om bun, cântă cocoșul lui pe culmea mea.”
„E politicos ca gardul”
„E politicos ca gardul, îți jupoaie obrazul.”
„E să nu-i știi de nume”
„E spurcat la gură. (Vorbește urât).”
„E țăran de la țară cu limba amară”
„E un fluieră-baston.”
„E un nespălat la gură”
„E varză de legat la frunte.”
„Ea își cântă, ea își descântă”
„Ea ține o vorbă de nimică”
„Ei greșesc, ei aud.”
„Ei se ceartă”
„Ei, de făgăduieli am o ladă”
„El bate mâna”
„El cântă, el descântă.”
„El într-un fel o urzea”
„Ene, Ene”
„Era vedere, e mai cu plăcere.”
„Este tare de urechi”
„Ești un drac împielițat.”
„Eu am ajuns de râs, și tu de ocară”
„Eu îi zic bună-dimineață”
„Eu îi zic că hiu hadum; el mi zice”
„Eu mă văit că sunt călugăr și tu îmi dai zor cu: Doamne ajută.”
„Eu nu-s prea dus la biserică.”
„Eu să nu dau, lumea las să zică”
„Eu strig încât capul mi se descleiește”
„Eu zic una, el zice două”
„Eu ziceam, ei auzeau”
„Europa are nevoie de poeți pentru a nu uita să viseze.”
„Fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe.”
„Fă ce vorbești, sau vorbește după cum faci.”
„Fă și nu zi ceea ce vei să faci, dacă poți să faci”
„Fă-l ei de teiu”
„Fă-te scai-mălai”
„Fă-te scai-mălai.”
„Face două poteci”
„Face haz De necaz.”
„Face pe frumos că e ponevos și pe cel urît că e aurit.”
„Face și tace”
„Făcuți toți pe un calup”
„Făgăduiala dată”
„Făgăduiala dată e datorie curată.”
„Făgăduiala e bucuria prostului”
„Făgăduiala e mai rea decât datoria”
„Făgăduiala nedată, bucuria nebunului”
„Făgăduiește marea cu sarea și Oltul cu totul.”
„Făgăduiește marea cu sarea.”
„Făgăduiește numai ce poți da”
„Făgăduiește puține, dar împlinește odată”
„Făgăduiește și minte”
„Făgăduiește și nu dă”
„Făgăduiește și nu împlinește”
„Făgăduiește, și nu da”
„Făgăduiești și-i dai la soroc, parcă te pune pe loc.”
„Făgăduința domnilor”
„Făgăduința domnilor, nădejdea nebunilor.”
„Făgăduirea domnilor”
„Faguri de miere sunt vorbele plăcute”
„Faguri de miere sunt vorbele plăcute.”
„Fala mare”
„Fala și beția”
„Fălcile pline cântă mai bine”
„Fântâna puturoasă împinge la vale, toate ale ei șuieră”
„Faptu-n grailu mari”
„Fără să zică: negri ți-s ochii”
„Fără să zică: negri ți-s ochii.”
„Fără să-l simtă nici măiestrele”
„Femeia să tacă în biserică”
„Ferească Dumnezeu de gura lumii.”
„Ferească Dumnezeu pe om de gura sa”
„Ferească Dumnezeu pe om de gura satului.”
„Ferește-te de câine mut și de om tăcut”
„Ferește-te de câine mut și de om tăcut.”
„Ferește-te de câine mut, așișderea... de om tăcut.”
„Ferește-te de lingușitori”
„Ferestrele au ochi, iar gardul și pereții urechi”
„Ferestrele au ochi, iar gardul și pereții urechi.”
„Ferice de acela, căruia îi spui o vorbă”
„Ferice de acela, căruia îi spui o vorbă și o prinde.”
„Fie cum dici, să nu fie cum știu eu”
„Fie-ți gura aurită (rostul aurit)”
„Fie-ți gura aurită.”
„Fiecare mătură întâi înaintea porții lui.”
„Fiecare om e o poveste care se scrie singură.”
„Fiecare pasăre pe limba ei piere.”
„Fierbe mazărea și taci”
„Fii domn peste limba ta”
„Fii hoț cu limba scurtă”
„Fii hoț cu limba scurtă.”
„Filosofii pururea cuvânt cer la orice”
„Fire-ai tu de mâșe.”
„Fleacul ca chiotul în pădure și pe văi, cu cât mai tare o”
„Fleacul ca chiotul în pădure și pe văi, cu cât mai tare o spui, cu atât mai mult răsună”
„Flecarul e ca oala ce mai mult sună când o lovești goală.”
„Flecarul e ca oala, ce mai mult sună când”
„Flecarul multe trâncănește dar nimic pricepe”
„Floare la ureche”
„Flueră după el, să pricepi tu”
„Fluieră în bute”
„Foaie verde lobodă, gura lumi-i slobodă.”
„Foc să faci, și fum să nu iasă, peste putință se înțelege”
„Focul acoperit arde înnădușit”
„Focul ce nu te supără, nici cum să-l sgândări.”
„Focul cu foc nu se stinge”
„Focul nu se aprinde până nu-l ațiți”
„Focul scormolit mai multă pară dă”
„Focul se aprinde din scântei”
„Folclorul este arhiva sufletului unui popor.”
„Fomtolog (fofolog)”
„Forfă la gură”
„Fricosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul”
„Frumoasă poveste, dar mare minciună”
„Frumoasă poveste, dar mare minciună.”
„Fum cam mare, dar frigarea cam mică”
„Fumăraia la Zamă”
„Gâdilă-mă să râd”
„Gâdilă-mă să râd.”
„Găina când prea mult ne cârcârățește, nu prea ne”
„Găina când prea mult ne cârcârățește, nu prea ne clocește.”
„Găina care cântă seara, dimineața n-are ou”
„Găina care cârcâie seara, dimineața n-are ou.”
„Găina înaintea cocoșului nu cântă.”
„Găina p'un ou face atâta zgomot, cât o”
„Găina pentru un ou multă gălăgie face”
„Găina, pentru un ou, toată ziua cotcodăcește”
„Gala lesne se iartă”
„Gâlceavă fără încăierare”
„Gândește întâi, apoi vorbește”
„Gândește-te înainte de a vorbi”
„Gândul rău se ascunde greu.”
„Gardul are ochi și zidul urechi”
„Gardul are ochi și zidul urechi.”
„Geba te fudulești”
„Ghifta ghiftopluii și alavdă. !)”
„Glasul cucului din glasul pupăzii nedespărțind”
„Gluma se face ceartă.”
„Gluma se face certă”
„Gluma sparge gura”
„Gluma, glumă ; treba, trebă”
„Glumele nevinovate”
„Glumele nevinovate sunt ca sarea în bucate.”
„Glumele să-ți fie ca sarea în bucate”
„Glumele să-ți fie ca sarea în bucate.”
„Glumește numai cu gura”
„Gogorița, și cu hlamidă de să va îmbrăca”
„Golea ici, Golea colea”
„Graba pierde adevărul de multe ori; iară”
„Grăitorul de rău borește ca un câine și ceea ce n-a mâncat”
„Graiul bun află loc bun.”
„Graiul dulce”
„Graiul dulce mult aduce.”
„Grec cu limba neagră”
„Grecu s-te umple ș'cu dore, nu 'l-aprâchie”
„Grecu-i limbă veninoasă”
„Grecu-ș-arhund, aiiu va mpută”
„Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.”
„Gumarlu tu gumaraigati, și Grecul tu”
„Gura”
„Gura aduce ura.”
„Gura are de vorbit.”
„Gură are și gura nu i se aude.”
„Gură are, și gură nare”
„Gura ascuțită, gura-adară.”
„Gura aspardze, gura-adară.”
„Gura bate curul.”
„Gura bate șegutu”
„Gura că e mare”
„Gura care e împuțită.”
„Gura care e-mpuțită altui e nesuferită,.”
„Gura care singură pre sine se laudă, pute.”
„Gura copilului adevăr grăiește.”
„Gură de aur”
„Gura de multe ori capul jos îl aruncă”
„Gura de multe ori capul jos îl aruncă.”
„Gură de petecă”
„Gură de Târgoviște”
„Gura desfrânată mai tare aleargă decât piatra din praștie.”
„Gură dulce”
„Gura e mare, dar bagă omul și iară.”
„Gura face mare pe omul cu malura”
„Gură farfara”
„Gura ginerelui îi fluier la curul soacră-sa”
„Gura ia pahar de miere”
„Gura îi dziși, narea îi avdi.”
„Gura îi gură, șura îi șură; ce are a face?”
„Gură în gură”
„Gura îndulcește”
„Gura îndulcește.”
„Gura îndulcește. Gura amărăște.”
„Gura înfundă iadul”
„Gura înțeleptului când se deschide, tace”
„Gură largă”
„Gura lilice și inima cernice.”
„Gura lui e clopot”
„Gura lui plătește țara”
„Gura lui suflă când cald, când rece.”
„Gura lui trebuie pusă în alt loc”
„Gura lui trebuie pusă în alt loc.”
„Gura lumii n-o astupă nici pământul.”
„Gura lumii nici pământul n-o astupă.”
„Gura lumii nu o poți opri (astupa).”
„Gura lumii numai mormântul o astupă.”
„Gura lumii numai pământul o astupă.”
„Gura lumii-i slobodă.”
„Gura mai lesne vorbește adevărul decât minciuna.”
„Gura mereu curățată”
„Gura mincinosului adevăr grăiește”
„Gură multă, ispravă puțină”
„Gura nebunului adevărul grăiește”
„Gura nebunului adevărul grăiește.”
„Gura nebunului, primejdie la mulți aduce”
„Gura nu are săturare; dă-i cât vrei, nu poate să se afle.”
„Gura nu cere chirie, poate vorbi orce fie.”
„Gura nu cere chirie, poate vorbi orice fie.”
„Gura nu cere chirie.”
„Gura nu zice: nimal!”
„Gura omului e iad.”
„Gura omului e plină, și varsă când i se pleacă.”
„Gura păcătosului adevăr grăiește.”
„Gura păcătosului adevărul vorbește”
„Gura priponește mâna”
„Gura rea numai pământul o astupă.”
„Gura se satură, dar ochii niciodată.”
„Gură slabă”
„Gură strâmbă”
„Gura ta să te scadă, și a lumii să te”
„Gura ta și trei parale”
„Gură tăcută”
„Gura taie mai mult decât sabia.”
„Gura vorbește adevărul și minciuna”
„Gura zice, gura minte”
„Gura zice, gura minte; omul tot rămâne om de omenie.”
„Gura zice, inima tace.”
„Gura zice, vântul duce”
„Gura-cască, semn de minte prăsită”
„Gura-i iarnă: mai mult ce li se dă, mai mult mănâncă.”
„Gura-i pârâtă lăcată”
„Gură-largă”
„Gură-lată”
„Hai, hai, că-ți spun eu una, numai să n-o spui altuia.”
„Haide-haide, ești.”
„Haideți să ne spovedim”
„Haideți să vorbim nimic”
„Haina asta străină, a ta este?”
„Hăpa în sus, cur bătrân”
„Hâria-Boto-Eși”
„Hârie, hârie, dar nu mușcă”
„Hârța-pârța”
„Hârtia multe rabdă”
„Hârtia suge”
„Hodorog, tronc, vorba îndată”
„Hodorog-tronc! ca o roată de la o moară stricată.”
„Hodorog-tronc! vorba îndată, ca moara cînd e stricată.”
„Hoțul jură și iar fură.”
„Hoțul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.”
„Hvale, cân ce finit”
„I cu Hristosul, i cu Șucă”
„I s'a întins urechile”
„I s-a întins urechile”
„I s-a pus (i-a sărit) în nas”
„I s-a șters turaoa”
„I s-a teșcat nasul”
„I s-au încălzit urechile”
„I se bate limba în gură ca calicii la po-mană.”
„I se face gura pungă”
„I se mișcă plăselele”
„I se prinde vorba ca nuca în perete”
„I se usucă și limba din gură”
„I-a arătat turnul bisericii.”
„I-a făcut capul oborâcă”
„I-a ieșit un popă înainte”
„I-a luat la hogeag”
„I-a sărit țandăra în nas”
„I-a tors mumă-sa pe limbă”
„I-a tras câteva scatoalce”
„I-a tras clapa”
„I-a tras nasul la rindea”
„I-a zis popa la cap”
„I-au țesut ițele”
„I-auzi frânzi multe, să-l iei cânestra.”
„I-o pus opinca în nas”
„Ia fă cinste, popo Brat”
„Ia pe unul de picioare și lovește pe celălalt”
„Ia pe unul și dă în celălalt”
„Ia-lă-i după mine, că-l omor”
„Ia-ți drumul la Fichetești”
„Iar s-a încins pielea pe Pavăl?”
„Iată locul, iată șanțul, sări să te vedem”
„Îi afumă nările.”
„Îi bat buzele ca la iepuri”
„Îi bate darabana ca mâine.”
„Îi cântă cucul în cap”
„Îi cântă purecele în ureche”
„Îi cură miere din gură”
„Îi curge numai miere”
„Îi dai cuiva „mură în gură”.”
„Îi dăm bună-dimineață”
„Îi dedei bună-dimineață, și-mi găsii be”
„Îi e rușine pe la nas”
„Îi fac o haină în spate”
„Îi făgăduiește ce nu curge pe apă”
„Îi făgăduiește ce nu curge pe apă.”
„Îi făgăduiește marea cu sarea, și-i dă ce nu curge pe apă.”
„Îi freacă ridichea la nas”
„Îi întrebi de bob, și-ți răspund mazăre”
„Îi mănâncă urechile cuiva”
„Îi mare și în taină”
„Îi merge gura ca la o coțofană”
„Îi merge vestea ca de popă tuns”
„Îi merge vestea ca de popa tuns.”
„Îi merge vestea și povestea”
„Îi mirosea de-aia nu vine”
„Îi place a făgădui”
„Îi poartă pe la icoane”
„Îi pute gura a usturoiu”
„Îi șade bine, ca și câinelui cu claie”
„Îi șade popa la cap”
„Îi sare țandăra.”
„Îi sărută mâinile și pe față și pe dos”
„Îi stă ca piperul în nas”
„Îi stă în gât”
„Îi șterge sub nas”
„Îi tace gura ca melițoiul”
„Îi tace gura-n gece”
„Îi taie limba ca foarfecele”
„Îi tare în fălci”
„Îi țiuie urechile”
„Ii umblă gura ca chichirezu la m6ră”
„Îi umblă gura ca chichirezu la măr”
„Îi umblă gura ca curul.”
„Îi umblă gura fără el”
„Îi vine a cânta ca Rusului”
„Îl atinge unde îl doare”
„Îl auzi numai”
„Îl cerci de mazăre și se face bob.”
„Îl cheamă Virgil”
„Îl cunosc toți ca pe o iapă albă.”
„Îl ia gura pe dinainte.”
„Îl întoarce ca în dulap”
„Îl mănâncă barba pe cineva”
„Îl mănâncă într-o parte și se scarpină în alta”
„Îl mănâncă nasul”
„Îl poartă de nas pe unde îi place.”
„Îl poartă lumea în gură, cum poartă prun”
„Îl rade fără briciu”
„Îl râde în fălci”
„Îl sfârâie cu ulcica”
„Îl ține în nouă frâie”
„Îl trimit în sat la foc”
„Îl trimit în sat la foc, și el mi-aduce busuioc.”
„Îmbrăcat pistol”
„Îmbucătură mare poți băga în gură, dar vorbă”
„Îmbucătură mare să înghiți, și vorbă mare să nu zici.”
„Îmbucătură mare și vorbă mică”
„Îmi cară din spate fum”
„Îmi dici hârb, îți zic ciob”
„Îmi stă ca un ghimpe la picior”
„Îmi vine pe limbă și nu pot să spun”
„Îmi zici hârb, îți zic ciob.”
„Îmi zici urâtă, îți zic slută”
„îmi zici urâtă, îți zic slută.”
„Îmi zici «domnule» până la primăvară”
„În buze miere și în inimă fiere.”
„În buze miere, sân în inimă fiere”
„În căldura îngerilor cuvântul nu prinde loc”
„În care cămașă s-a mâniat într-aceea s-a dezbărat”
„În față dinții îți albește”
„În față miere”
„În față nu-ți vorbește”
„În față te cinstește”
„În față te gugulește, și în dos te hulește”
„În față te linge”
„În față te netezește”
„În fine m-am văzut și cu gura într-o parte”
„În gura mare”
„În inima tăcutului locuiește dracul”
„În inima tăcutului locuiește dracul.”
„În loc să-ți zic ei ție, îmi dici tu mie”
„În locul tău și pietrele ți-ar vorbi”
„În oala acoperită nimenea nu știe ce fierbe”
„În oala acoperită nimenea nu știe ce fierbe.”
„În oala acoperită nu cade gunoi”
„În oala acoperită nu știi ce fierbe”
„În sat nu ne lasă și întrebăm de casa popii.”
„În șoaptă trebuie să fie o dracie”
„În taină dă cu găvanul și scârțâie cu coada”
„În urma dușmanilor multe bârfesc babele”
„În viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: "trage" și "împinge".”
„Înainte te mărește, iar în dos te hulește”
„Înainte, popă Stoico!”
„Încălțat cu ghetele de la botez”
„Închide ușa pe din afară”
„Îndreaptă-ți mustățile.”
„Înghite și taci, că n-ai ce să faci.”
„Înghite-câlți”
„Înghițitură mare să înghiți, vorba nu zici.”
„Îngroșe obrazul”
„Inima înțeleptului e în limbă, și a ne”
„Inima mea multe știe, n-are gură să spună!”
„Inima o au pe limbă”
„Inima și limba sunt de o palmă una de alta”
„Înjurăturile întină pe înjurător”
„Înnegrind pe altul nu te albești pe tine”
„Înșiră de pe apa Dunării”
„Întâi ascultă și pe urmă vorbește”
„Întâi capul să gândească, ș-apoi gura să vorbească.”
„Întâi clătește-ți gura, apoi varsă”
„Întâi clătește-ți gura, apoi varsă.”
„Întâi să gândești în gură, ceia ce vei să vorbești, apoi să grăiești”
„Întâi să procitești în gură, ceia ce vei să vorbești, apoi să grăiești”
„Înțeleptul făgăduiește și nebunul trage”
„Înțeleptul făgăduiește și nebunul trage nădejde.”
„Înțeleptul învârtește de șapte ori limba în gură”
„Înțeleptul învârtește de șapte ori limba în gură, înainte de a vorbi.”
„Înțeleptul tace și face”
„Întinde-o la drum”
„Întoarce cu limba, nu întoarce cu carul”
„Într-un coșar se poate pune și un vițel”
„Întreabă ce a ascuns”
„Întreabă ce a ascuns, de vei să-ți auzi răspuns.”
„Întrebându-l omul s-duge până în Poli!!)”
„Întrebându-se vire en Roma”
„Întrebarea”
„Întrebarea moarte n'are”
„Întrebarea moarte n-are.”
„Întrebarea n-are greș”
„Întrebarea nare greș”
„Întrebarea nu costă bani”
„Întrebarea trece marea.”
„Învârte tuginile”
„Iscodă de departe de război ne face parte și gâlceavă ne”
„Își bate gura-n taină”
„Își dă în cap și-n cur”
„Își dă părul pe mâna altuia”
„Își face coada colac”
„Își face sunet de coadă”
„Își face sunet de coadă.”
„Își pune gura în pod”
„Își răcește gura-n zadar”
„Ișlicar”
„Istețul făgăduiește, și prostul trage nădejde”
„Îți ard tălpile”
„Îți dă cu lingurița și îți scoate cu furculița”
„Îți dă cu lingurița și-ți scoate cu furculița.”
„Îți trântește vorba ca ciomagul”
„Îți zic una, îți zic două”
„Iu si-l vezi, crugea s-ți faci.”
„Iubirea este un cuvânt prea mic pentru ceea ce simt.”
„Joacă după cum îi fluieră alții”
„Jocul din mână, ca o glumă, joc de mojic. Departe de-un”
„Judecățile adeseori te duc la covrigi”
„L-a băgat în vată”
„L-a descântat.”
„L-a dus de frâu”
„L-a făcut cum i-a venit la gură”
„L-a făcut de nu înemeria ușa”
„L-a lăudat de i-a pus coarne.”
„L-a luat de nas”
„L-a mâncat știma”
„L-a mușcat albina de limbă”
„L-a spălat cu zahăr în gură.”
„L-acățară zi urecii.”
„L-au apucat de urechi”
„L-au încălecat pe urechi”
„L-au mușcat albinele de limbă.”
„La adunare cine tace”
„La adunare cine tace, el la niminea nu place.”
„La așa barbă, așa răsătură”
„La cântare e vestită”
„La culcuș găina, că gura ți-i plină”
„La cuvânt când nu te supui, greșala înainte o pui”
„La gură mai zăbavnic și la slujbă mai pripelnic”
„La gură place, la cur ține-te drace”
„La întrebare și răspunsul”
„La joc și la beție se cunoaște românul”
„La laudă mare nu merge cu sacul”
„La laudă mare să nu te duci cu sacul mare.”
„La lăudat de i-a pus cârne”
„La lăudat de l-a procopsit”
„La lucru slăbănog, la sudalmă e harnic”
„La omul bătrân să nu-i muți cuvântul”
„La orașul ce se vede, călăuză nu trebuie.”
„La orice îi sare glasul”
„La orice sfătuire întâi pe ceilalți să asculți; apoi tu”
„La părul lăudat să nu alergi cu sacul”
„La plăcinte înainte, la război înapoi.”
„La poarta a cufiui asună cât vrei”
„La poarta surdului urlă, zi nu ai lucru.”
„La pom lăudat să nu mergi cu sacul”
„La pomul lăudat”
„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul”
„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.”
„La război în coadă, și la fugă în frunte.”
„La război înapoi, și la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală.”
„La timp a vorbi și a tăcea e arta cea mai grea”
„La ureche ce se zice, în pădure se aude”
„La ureche ce se zice, în pădure se aude.”
„La ușa surdului când bați, bate să se audă”
„La vorbă, la mâncare, la băutură și la orice altă plăcere”
„Lacrimile mișcă de multe ori și pietrele”
„Las' că așa oi zice, Românico!”
„Las-o (mai) moale.”
„Las-o baltă/moartă.”
„Las-o jos, că măcăie. '”
„Lasă câinii să te latre, numai bine să știi face.”
„Lasă lumea să vorbească”
„Lasă să latre în spatele mele”
„Lasă să zică cumătra, bine că nu-i adevărat”
„Lasă să zică el, numai el să nu zică”
„Lasă, lasă să vedem, strigă cimpoiele, la nuntă”
„Lasă-mă de barbă că se rupe leuca”
„Lasă-te după păr”
„Latră în doi ca în doisprezece și nu-l poate scoate nici douăzeci și patra.”
„Latră, dar nu mușcă”
„Lătrătura câinelui și zbieretul măgarului (asinului)”
„Lauda adevărată, cea ce ți-o dă, când nu ești de față”
„Lauda aduce pagubă”
„Lauda cea adevărată după moarte se ivește, că până când”
„Lauda de sine”
„Lauda de sine nu miroase-a bine.”
„Lauda de sine pute”
„Lauda în față e jumătate ocară”
„Lauda mincinosului, bucuria nebunului.”
„Lauda nu-i cu bani”
„Lauda vine de la sine”
„Laudă-mă gură că d-aia-ți dau friptură.”
„Laudă-mă, gură”
„Laudă-mă, gură, bine”
„Laudă-mă, gură, bine, că ți-oi da miere și pâine.”
„Laudă-mă, gură, că dacă nu mă vei”
„Laudă-mă, gură, că ți-oiu da plăcinte”
„Laudă-mă, gură, că-ți voi da friptură.”
„Laudă-mi, gură, că te bat”
„Laudă-te gură”
„Laudă-te gură să nu te spargi”
„Laudă-te gură, că alții nu se îndură.”
„Laudă-te, gură”
„Laudă-te, gură, că ești destulă”
„Laudele pe hârtie, iară hulele pe table”
„Lăutarul cântă mai bine când își cântă lui.”
„Le aruncă muște”
„Le închide numa-așa”
„Le îndrugă ca cu furcoiul”
„Le muți de la Ana la Caiafa.”
„Le spune toate pe zară”
„Le spune tot cu cărni”
„Leașcă”
„Leneșul are gura împiedicată”
„Lesne a zice, anevoie a face”
„Lesne din gură, anevoie din mână”
„Lesne din gură, anevoie din mână.”
„Lesne e a făgădui, dar e greu a împlini”
„Lesne e a făgădui, dar e greu a împlini.”
„Leul cât e de mare, dă cucurigu cocoșului numai de cât”
„Leul nu se uită când îl latră un cățel”
„Li căzu sborul în pâine”
„Li căzu vorba în pâine”
„Li mută bușiu; Îi spuse câtlu.”
„Li-aghisi oslu.”
„Libertatea este un cuvânt pe care nu-l poți pronunța decât liber.”
„Limbă”
„Limba boului e mare, dar nu poate grăi”
„Limba când greșește, adevărul grăiește”
„Limba dulce mult aduce.”
„Limba dulce, limba amară, că și cele bune, și cele rele”
„Limba e bună, limba e rea”
„Limba e dulce ca mierea și amară ca fierea”
„Limba e dulce ca mierea și amară ca fierea.”
„Limba este cea mai înaltă expresie a sufletului unui neam.”
„Limba este haina gândirii unui neam.”
„Limba îndulcește”
„Limba îndulcește, limba amărește.”
„Limba îndulcește. Limba amărăște.”
„Limba întărește, limba slăbește”
„Limba izbește în dintele ce te doare”
„Limba lungă îți face greață”
„Limba lungă ușor se scurtează”
„Limba muierii cuțit cu două ascuțituri”
„Limba n-are oase.”
„Limba nebunului este o moară fără gră”
„Limba nebunului este o moară fără grăunțe”
„Limba nebunului este o moară fără grăunțe.”
„Limba nu are oase, se îndoaie după gând.”
„Limba nu are oase, și sfărâmă umerile”
„Limba oase n-are și oase sfăramă.”
„Limba oase n-are, dar oase sfărâmă.”
„Limba păcătosului adevărul grăiește”
„Limba păcătosului adevărul grăiește. Gura păcătosului adevărul vorbește.”
„Limba scapă în gură”
„Limba se vinde mai bine la târg”
„Limba și dulce și amară se arată”
„Limba slobodă mult te vatămă”
„Limba sparge capul și cetățile”
„Limbă subțire”
„Limbă subțire.”
„Limba taie ca forfecile”
„Limba tocmește, limba strică”
„Limbă-lată”
„Lingușela dulce”
„Lingușirea miere dulce, dar otravă ne aduce. Cam departe”
„Lingușirea se lipește unde sarea lipsește”
„Lingușitorul când vede un fulg în barba ta, ți-l ciugulește”
„Lingușitorul, ca scorpia, cu gura te mângâie și cu coada te”
„Lingușitorul, orice te înveselește, aceea nu mai ți-o grăiește”
„Lipitoarea până nu cade, nu zice: ajunge.”
„Lira și sborul”
„Lira și vorba”
„Literatura e oglinda vieții.”
„Literatura este expresia cea mai înaltă a sufletului unui popor.”
„Litfă”
„Loași mântuiala care ai spus-o”
„Loași mântuiala care ai spus-o?”
„Logofete, golofete!”
„Lovește-mă, lele, în spate, c-un bulgăre de iască”
„Lovi-m-ai, lele, 'n spate, c-un bulgăre de gheață înghețată”
„Lu 'ncălecară pri urecii.”
„Luăși basmaua, dacă spuseși?”
„Luași bazmaua?”
„Lucru bun, ca vinul bun, ce de sine se laudă”
„Lume-lume, nu e de glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Șapte muzici - trei!”
„Lumea din țânțar o face armăsar.”
„Lumea o vede cât oul”
„Lumea o vede cât oul.”
„Lumea prin târg o vorbește”
„Lumea prin tîrg o vorbește”
„Lumea să te laude, câinii lasă să te latre”
„Lungă e limba boului, dar la capăt tot n-ajunge”
„Lupul îl vezi și toiagul îi cauți”
„Lupul stătea și el zicea: «gi, cântec mi lipsește»”
„Lupul tace și face și lasă câinii să latre.”
„Lupul tace și face, și lasă câinii să latre”
„M-ai pălit unde mă doare”
„M-ai umplut de București”
„M-ai umplut de Filipești (Hilipești)”
„M-am bucurat la mărețele tale”
„Mă chiorăște, parcă va să mă împuște!”
„Mă duc la bâlci”
„Mai aproape cămașa decât untul”
„Mai bine auzire multă și vorbă mai scurtă”
„Mai bine bârna din ochiul tău să o scoți decât gunoiul din ochiul fratelui.”
„Mai bine cu muta decât cu limbuta”
„Mai bine cu muta decât cu limbuta.”
„Mai bine cu vorba decât cu restul”
„Mai bine după moarte, decât în viață, să te laude oricine”
„Mai bine mâncare puțină de cât bâlă lungă”
„Mai bine mâncare puțină decât bâlă lungă”
„Mai bine odată: ba! decât în toată ziua”
„Mai bine odată: ba! decât tot mereu: na!”
„Mai bine odată: n-am, decât zece: dă-mi”
„Mai bine odată: n-am, decât zece: dă-mi.”
„Mai bine să întrebi de două ori, decât să greșești o dată”
„Mai bine să întrebi decât să te rătăcești”
„Mai bine să șezi strâmb, și vorbește drept.”
„Mai bine să te sfădești cu mahalaua”
„Mai bine să zici: adă! decât: na!”
„Mai bine să-i acoperi omului un ochi decât să-i strici cheful.”
„Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut decât”
„Mai bine să-ți zică dinainte decât zi”
„Mai bine șezi strîmb și vorbește drept.”
„Mai bine taci decât să-ți pară rău că ai zis.”
„Mai bine taci, căci, de grăiești dreptate, te vor bate”
„Mai bine un ban în pungă decât făgăduială lungă.”
„Mai bine un: na! decât de ce: vezi bine”
„Mai bine un: ține! decât două: îți voi da!”
„Mai bine vorbe multe decât sulițe frânte.”
„Mai bună e hula din satul tău, decât lauda din satul străin.”
„Mai bună mâncarea lungă de cât vorba lungă”
„Mai bună mâncarea lungă decât vorba lungă”
„Mai bună-i mâncarea lungă decât vorba lungă.”
„Mai cazace, căzăcele”
„Măi Dumitre”
„Mai încet (nu mă năvăli) cu dragostea”
„Mai încet cu gura și mai iute din mâini”
„Mai lasă din patru-deci și opt”
„Mai leagă-ți cățeaua.”
„Mai lesne (e) a vorbi adevărul decât”
„Mai lesne a întreba decât a răspunde”
„Mai lesne ar fi cuiva apa curată a opri, decât”
„Mai lesne de a vorbi adevărul decît minciuna.”
„Mai lesne-i de ținut o gură decât un sat”
„Mai mergi cobză la Bogdănești?”
„Mai mult te-avursește sborul, ca ziua”
„Mai mult te-avursește vorba, ca ziua”
„Mai multă ață decât față”
„Mai multă gură decât treabă.”
„Mai multe din cur beșini”
„Mai multe guri”
„Mai râd și curcile”
„Mai rară vedere. Este mai cu miere.”
„Mai scurtează-ți cea limbă”
„Mai strânge-ți coada”
„Mai strânge-ți coada.”
„Mai treacă-meargă...”
„Măi, țigane, dacă vrei”
„Mâna stângă, mâna curului”
„Mănâncă ca cu gura altuia.”
„Mănâncă sfinți și fată draci”
„Mănâncă sfinți și scârțâie draci”
„Mănâncă sfinți și scuipă draci”
„Mâncarea e fudulie, băutura e temelie.”
„Manea”
„Manoli cu sârmele afară anoghi ș-a”
„Mare scârșnetul roților astupă vorba”
„Mare și fără straiță”
„Mare, mare”
„Margine”
„Măsoară-ți cuvintele !”
„Mâța cu clopot nu prinde șoareci”
„Mâța, unde nu ajunge, zice că pute”
„Matei, Matei”
„Merge cotind drumul”
„Merge pe nouă poteci”
„Mergi la nuntă și zi: «și la anul»!”
„Mi-a pus o pupăză în obraz”
„Mi-a scos peri pe limbă.”
„Mi-a scos peri sub limbă.”
„Mi-a tăiat la cuțit într-una”
„Mi-ai pătat steagul”
„Mi-e fudul buricul”
„Mic drac, țârâie mari”
„Mic la stat”
„Mie mi mirosea a ud”
„Mie-mi miroasă a floare, dar altuia a putoare.”
„Miluiește câinele de vrei să nu te latre”
„Mintea ia mulere să nu o spui”
„Mirosea a ceva”
„Mirosea a nas belit”
„Mirosea a putoare”
„Moartea le închide gura la toți”
„Mocnește focul în cenușe”
„Moldovanul e lat la vorbă”
„Mortul multe zice, viul face ce știe”
„Moș Ion știe, el să vină să spună”
„Moș Martin”
„Muiere tăcută anevoie a găsi”
„Muierea cicala, gârna ca toca-tâca”
„Muierea limbută, gura ei făcută ca toaca să-i turuiască”
„Muierea multe face, și bărbatul vede și tace”
„Muierea tăcută anevoie a găsi”
„Muierile tot vorbesc”
„Multe Doamne-Doamne și-al Domnului”
„Multe grăiește popa, dar fără plată gura”
„Multe grăiește popa, dar fără plată gura nu și-o deschide.”
„Multe guri afurisite.”
„Multe scrie, multe croiește”
„Multe spune dar bob mănâncă.”
„Multe spune Românul la beție”
„Multe spune, dar bob mănâncă”
„Multe tocate”
„Multe vorbe la mâră se zic”
„Multe vorbe la moară se zic”
„Multe vorbesc, dar nimic nu isprăvesc”
„Multe, multe să auzi și puține să grăiești”
„Mulți câini latră pre urs, dară nici unul nu-l mușcă.”
„Mulți mănâncă sfinți și cacă draci”
„Multul cu multul”
„Mulțumire se dă la cel ce ne dă, iar nu și la cel ce făgăduiește”
„Muntrea nafoară, și vezi năuntru”
„Muntrea nafoară, și vezi năuntru.”
„Mura în gură”
„Mutră-ți pravda, să-ți mutrească.”
„Mutre-mecu unul, să te mutrești cu dânsul.”
„Mutul tace dar le face.”
„Mutul, deși nu știe vorbi”
„N'ai văzut, mai auzit, taci!”
„N-a deslegat sacul încă. Dar să vezi vorbă adâncă.”
„N-am cuvinte să mă exprim.”
„N-am tors pe el”
„N-are cine să-l asculte”
„N-are cine să-l asculte și el spuie îndrugă multe.”
„N-are luătură”
„N-are nas”
„N-are nici cap, nici coadă”
„N-are om să zică «nu i-l dăm».”
„N-aștepta de la gângav vorbă deslușită”
„N-aștepta de la gângav vorbă deslușită.”
„N-o lega de limba clopotului.”
„N-o să cânte cocoșul meu pe gardul lui”
„N-o să cînte cocoșul meu pe gardul tău.”
„N-o să te faci popă”
„Na ți-o bună că ți-am frânt-o.”
„Na ți-o frântă că ți-am dres-o.”
„Na, la drum!”
„Na-ț-o frântă, că ț-am dres-o.”
„Na-ț-o frîntă, că ț-am dres-o.”
„Năpoi o are vorba coada.”
„Ne lasă cu ismenele desfăcute”
„Ne tu cali, ne tu cărări”
„Ne-am depărtat cu povestea”
„Neamțul e prost că spune drept”
„Nebunul de la Răstoacă tot el cântă, tot el joacă.”
„Nebunul din vorbă se cunoaște”
„Nebunul făgăduiește, și prostul trage nădejde”
„Nebunul inima în gură și-o are, iar înțeleptul limba în inimă și-o păstrează.”
„Nebunul se cunoaște după bâtă, prostul după vorbă”
„Nedreptățile scrie-le pe nisip, iar binele”
„Negru pe alb”
„Nemulțămitului i se ia darul.”
„Nerodul întâi vorbește”
„Nerodul întâi vorbește și apoi se gândește.”
„Netegea”
„Nevastă, taci, să tac”
„Nevăzut, neauzit”
„Ni s-a scos sborul din gură”
„Ni s-a scos vorba din gură”
„Nici albă, nici neagră”
„Nici cu o limbă de cuțit”
„Nici cu Prutul nu se șterge.”
„Nici cum să te temi de câinele ce latră, ci de cel ce tace”
„Nici din gură basina, nici din cur vorba bună”
„Nici din gură basina, nici din cur vorba bună.”
„Nici două babe legănate”
„Nici hăisă, nici ceala”
„Nici în cap ce nu-ți pocnește”
„Nici în cap ce nu-ți pocnește a vorbi se pomenește.”
„Nici în cap nu-ți pocnește, a vorbi se pomenește.”
„Nici în dos, nici în față”
„Nici laie, nici bălaie”
„Nici laie, nici bălaie.”
„Nici limba nu-i asudă”
„Nici nu pute, nici nu miroase”
„Nici nu-i pute, nici nu-i miroase”
„Nici o iotă”
„Nici o nuntă fără vorbă, nici o moarte”
„Nici pe dracul nu huli”
„Nici pe față, nici pe sub mânecă”
„Nici piparca n-o întrece”
„Nici tuns, nici ras.”
„Nici turc, nici turleac la un fleac.”
„Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit.”
„Nici usturoiu a mâncat, nici gura îi pute”
„Niciodată în lume să nu te-arăți fără chef, că atunci duș”
„Niciodată nu te vei căi că ai tăcut”
„Niciodată nu te vei căi că ai tăcut.”
„Nimeni nu zice: ia-mi, Doamne! ci: dă-mi, Doamne!”
„Nimeni nu-i suflă în borș.”
„Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.”
„Nimic alt în adevăr mai scârbos pe lume decât linguși”
„Noaptea e cu urechi”
„Noduri grecești”
„Noi râdem de unul, doi”
„Noi râdem de unul, doi, și patruzeci râd de noi.”
„Noi rîdem de unul-doi și patruzeci rîd de noi.”
„Nu asvârli cu piciorul, că-i vei duce dorul.”
„Nu bate toba la urechile surdului”
„Nu bate toba la urechile surdului.”
„Nu calcă a popă”
„Nu calcă în padi”
„Nu ceea ce bagi în gură ci ceea ce-ți iese din gură, Domnul judecă”
„Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură.”
„Nu cu bâta”
„Nu dă nimeni loc să te blesteme cu foc.”
„Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci”
„Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci nu te ascultă.”
„Nu da sfaturi, - prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori”
„Nu da vorba tronc, că dai în bolbocă”
„Nu dai ei ismene pe călător”
„Nu duce la urechi”
„Nu e altul și-n nas nu se vede.”
„Nu e bine să se laude cineva pe sine”
„Nu e păcat ceea ce intră în gură, e păcat ceea ce iese.”
„Nu este horă fără mărminte”
„Nu fac viii ce zic morții”
„Nu face fața cât ața”
„Nu face purici mulți pe aici.”
„Nu făgădui ce nu poți da”
„Nu făgădui ce nu poți împlini”
„Nu făgădui ce nu poți împlini.”
„Nu feșteli dracul pe părete.”
„Nu fluieră când sunt curcanii de aproape”
„Nu grăbi cu «Dumnezeu să-l ierte»”
„Nu hiii gumar s-mi ncalici pri urechii”
„Nu i-a eșit de multe ori popa din casă”
„Nu i-a tors mă-sa pe limbă”
„Nu încă nu l-am văzut, și numele i l-am pus”
„Nu la glas, ci la dulceața glasului”
„Nu la glas, ci la dulceața glasului.”
„Nu lăuda ori-câți vor da, că în urmă vei căuta și nu vei”
„Nu lăuda pe cel rău, că pricină îi dai la alt mai mare”
„Nu le zice iuva, mași la bătale și la dri”
„Nu li se duce fumul îndrept”
„Nu m-am tras eu de limbă”
„Nu mă călca pe colțul ișlicului”
„Nu mă călca pe opincă”
„Nu mă călca pe picior”
„Nu mă ia după gude pe sate”
„Nu mă purta ziua cu lumina”
„Nu mai dau prin București cu el”
„Nu mai scârțâi ușa degeaba”
„Nu mai scârțâi ușa degeaba.”
„Nu mai spune minciuni d-ale tale, că-s sătul d-ale mele.”
„Nu mai spune minciuni de ale tale, că-s”
„Nu mai turna foc peste pară aprinsă”
„Nu mai turna foc peste pară aprinsă.”
„Nu mânca ce nu-ți place.”
„Nu mi te fă sare tu mâncare, că mestec”
„Nu mi-ar fi necaz să mă fi ars o zamă”
„Nu mulțimea cuvintelor umple dărăbănia”
„Nu numai cu cuvântul, ci mai mult cu mijloc blând să”
„Nu plătiți vorba ce o pierd cu voi”
„Nu pune paie peste foc”
„Nu pune paie peste foc.”
„Nu râde de alții, uită-te la tine.”
„Nu răspunde neîntrebat”
„Nu se înnoadă la ceartă ca mojicul”
„Nu se mai aude, nici în cer nici pe pământ”
„Nu se pune cadră în perete”
„Nu se spală nici cu apa Dunării”
„Nu spune "hop" până n-ai sărit.”
„Nu spune oricând ceea ce știi, dar să știi totdeauna ce spui.”
„Nu spune tot ce știi, nu crede tot ce auzi”
„Nu spune tot ce știi, nu crede tot ce auzi.”
„Nu știe buche”
„Nu știe stânga ce face dreapta.”
„Nu știe unde-l mănâncă”
„Nu știu, n-am văzut”
„Nu strică vorba cu nebunii”
„Nu striga că deștepți muștele.”
„Nu tace o gură arțagă”
„Nu te amesteca ca mărarul în toate bucatele.”
„Nu te amesteca ca pătrunjelul în toate bucatele.”
„Nu te amesteca în gâlceava altora.”
„Nu te amesteca nepoftit în vorba altora.”
„Nu te amesteca, nepoftit, în vorba altora”
„Nu te atinge de cele sfinte”
„Nu te căca lângă casă, că ție îți pute”
„Nu te face înțelept în tot locul.”
„Nu te făli, când ești ghini, zi vrei s-nu”
„Nu te hârși, bârșită; nu te învirina, înviri”
„Nu te închina până a nu ști cine-i sfântul”
„Nu te încrede în cei tăcuți.”
„Nu te încrede lingușitorului”
„Nu te juca cu Europa în bumbi”
„Nu te lăuda că ești palma (pumnul)”
„Nu te lăuda celui ce te știe”
„Nu te lăuda celui ce te știe.”
„Nu te lua după gura lumii că dai în gropi.”
„Nu te speria de acela care face gură, ci de acela care tace și face.”
„Nu te speria de câinele care latră, că te”
„Nu te uita că ai cămașa albă, că păte în cre”
„Nu te uiți ca piperul”
„Nu toate apele mari fac și valuri tari.”
„Nu tot celă, mai dă și hois”
„Nu trage clopotul într-o dungă”
„Nu trebuie să râdem de zidirea lui Dumnezeu”
„Nu trece cu vederea vorbele celor bătrâni, că de la ei înveți”
„Nu umblă cu pila în turetcă”
„Nu văd cu ochii, vai văd cu zilele.”
„Nu vinde pielea înainte de a prinde vulpea.”
„Nu vine vorba la cădelniță”
„Nu vorbi a plevea”
„Nu vorbi de funie în casa spânzuratului”
„Nu vorbi de funie în casa spânzuratului.”
„Nu vorbi pe dintregul, ca baba chidra, că să gă”
„Nu vorbi peste măsură”
„Nu vorbi unde nu sunt urechi”
„Nu zi: hop! până n-ai sărit”
„Nu zice: hop! până n-ai trecut dâlma”
„Nu-i coasă cu mătasă.”
„Nu-i cum îi disa”
„Nu-i dracu cum e pictat, nici sfântul”
„Nu-i după cum îi zisa”
„Nu-i el de vină, ci Enache”
„Nu-i nici popă nici preoteasă”
„Nu-i zice bâlos, să nu-ți zică micșos”
„Nu-i zice bâlos, să nu-ți zică micșos.”
„Nu-i zice nimeni nici: dă-te mai încolo”
„Nu-l atinge unde îl doare”
„Nu-l ține gura parale.”
„Nu-mi aprinde paie 'n cap”
„Nu-mi cobi, bărbate”
„Nu-mi vorbi de moșu tău armăsar, ci de tată-tău”
„Nu-s tuns nici ras pe cap.”
„Nu-ți băga ciocul în tot locul”
„Nu-ți băga ciocul în tot locul.”
„Nu-ți băga limba unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu-ți băga lingura, unde nu-ți e blidul.”
„Nu-ți lăuda singur faptele, că îți pierzi”
„Nu-ți pierde limba, iuva nu te întoarce”
„Nu-ți tale briciul”
„Numai a zice miere, gura nu se îndulcește.”
„Numai acoperișul știe ce fierbe în olă”
„Numai cu vorba.”
„Numai Dunărea știa”
„Numai gura îi de el”
„Numai miere, zicând gura nu se îndulcește”
„Numai pământul astupă gura flecarului”
„Numai pământul astupă gura.”
„Numai popa poate umbla cu cădelnița.”
„Numai una știe toate limbile”
„Numai urzala de el”
„Nuntă fără lăutari și ceartă fără bătaie”
„Nunta fără lăutari, ca pișatul fără bășini”
„O ai lăsa gura apă după ceva”
„O căutătură dulce”
„O Clanț”
„O crest la răvaș”
„O dă de coadă, când ți-e lumea mai dragă”
„O gură numai are omul și urechi două, dar dintr-o gură”
„O ia prea, prea mare”
„O întoarce pe altă strună”
„O întoarce pe altă strună.”
„O mie de vorbe un ban nu fac.”
„O mie de vorbe, doi bani nu fac.”
„O mie de zboruri pentru un aspru.”
„O mie să auzi, și una numai să zici”
„O minte și-așa grăiește”
„O minte și-așa grăiește.”
„O să o spun și morților”
„O singură nucă nu sună într-un sac”
„O singură vorbă e de ajuns celui ce va să te înțeleagă.”
„O vorbă bună stinge focul, mai curând”
„O vorbă ca o sută.”
„O vorbă i-a scăpat”
„O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.”
„O vorbi pe negândite; și eși cam pe brodite.”
„Oala zmălțuită nu tulbură”
„Obraz de scârță”
„Obrăznicia o dai afară pe ușă și ea intră pe fereastră.”
„Obrazul gros”
„Obrazul subțire cu cheltuială se ține.”
„Ocările când încep, dragostea se depărtează”
„Ochii apuși și curul apres.”
„Ochii rari se uită”
„Ochii sperie, mâinile bucură”
„Om de cuvânt”
„Om gulerat”
„Om la om trage nădejde (nedejde)”
„Omul bețiv, la beție, scoate din gură ceea ce are”
„Omul calic și obraznic merge nepoftit la praznic.”
„Omul când i se face de trântelă, caută ceartă”
„Omul care e flecar”
„Omul care e flecar troncănește ca un car.”
„Omul care își spune mintea este cur”
„Omul cinstit se ține de cuvânt”
„Omul după grai, ca clopotul după sunet, îndată”
„Omul după grai, ca clopotul după sunet, îndată se cunoaște.”
„Omul în mânie, lesne se mângâie, dacă blând i se vorbește, ori răspunde-se mutește, ori lumea îl ocolește.”
„Omul lăudăros”
„Omul lăudăros ca pușca fără cocoș.”
„Omul nu caută ce e în inimă, ci ce e în gură”
„Omul nu poate să facă un lucru la toți să placă.”
„Omul prost din vorbuliță și nuca din ușurință.”
„Omul să zică în gândul său”
„Omul se cunoaște din umblet ca și după vorbă”
„Omul se cunoaște din umblet ca și după vorbă.”
„Omul se cunoaște din vorba sa, cum și nuca cea”
„Omul se cunoaște din vorba sa, cum și nuca cea seacă din ușurința sa.”
„Omul se cunoaște din vorba sa, și unca, cea saca”
„Omul zice și isprăvește”
„Omul, când se pornește, zice, da când”
„Omul, cât îl lași atât se-ntinde.”
„Omului cu învățătură îi curge miere din gură.”
„Omului învățat îi curge miere din gură”
„Orbul cu întrebarea a nemerit Brăila”
„Orbului degeaba i s-a făcut (i se face) ziua”
„Orbului degeaba îi spui că s-a făcut ziua”
„Orbului degeaba îi spui că s-a făcut ziua.”
„Ori (sau) te poartă cum îți e vorba, ori (sau) vorbește”
„Ori că zici baba Bada, ori că zici Bada baba, e tot una.”
„Ori cu cine vorbești cu dulceață să-i grăiești, ca dragoste să câștigi”
„Ori cu cine vorbești cu dulceață să-i grăiești, ca dragoste să-i faci”
„Ori gură, ori văgăună”
„Ori laie, ori bălaie”
„Ori să fii cu mierea în gură”
„Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul.”
„Ori vei cânta, ori nu vei cânta”
„Orice adevăr nu e bun de spus”
„Orice defăimare rană mare are”
„Orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie.”
„Orice se aude, pururea cu îndoială, până”
„Orice-or zice pentru tine, dintr-acelea să te îndreptezi”
„Păcat că te-a făcut Dumnezeu Român cu căciulă”
„Păcatul cât mânzatul, ce se vede de tot satul.”
„Pădurile au urechi și hudițioșii pereții de piatră”
„Pahar fără fund, la masă nu se pune”
„Paharul fără fund nici cum poate sta”
„Pâinea tăiată nu se mai lipește”
„Pâinea tăiată nu se mai lipește.”
„Pân' în urechi”
„Până a râde de cel ce șchiopătează, bagă de seamă bine dacă tu umbli cu mult mai bine.”
„Până acuma a vorbit”
„Până altul vorba sa nu o va isprăvi, nu-i tăia cu vorba”
„Până dă cu căciula în grindă”
„Până i se duce gura la urechi”
„Până în măduva oaselor”
„Până începem a grăi, putem a bâlbâi”
„Până peste urechi”
„Până să nu zici un, nu poți să zici una”
„Până să-ți vorbească înserată și noaptea”
„Până treci gârla spui măgarului și, moșule!”
„Până va da (să arunce) cu căciula în câine”
„Par'că am fost popă”
„Par'că aruncă la spate (spinare)”
„Par'că mi-e rușine mie că nu ți-e rușine ție.”
„Par'că se bat calicii la gura lui.”
„Par'că-i cârja Mitropolitului”
„Parcă a luat, în arăudă vorba”
„Parcă ai fost popă”
„Parcă ar citi pe slove.”
„Parcă ar fi plouat cu piper între noi”
„Parcă ar fi spus ariciul la ureche”
„Parcă are bumbac în urechi”
„Parcă are câlți în gură”
„Parcă are gura aurită”
„Parcă calcă în farfurii.”
„Parcă e capra de la Crăciun.”
„Parcă e cu mămăliga 'n gură”
„Parcă e cu mămăliga în gură.”
„Parcă e cu mănuși în mâini”
„Parcă el e de piele”
„Parcă este surd și mut”
„Parcă ești de la Glăvănești”
„Parcă ești de la Plevna”
„Parcă ești de unde se taie fierul.”
„Parcă fierbe într-o căldare”
„Parcă gârâiesc gâștele”
„Parcă i-a ieșit un sfânt din gură”
„Parcă i-a sunat la ureche”
„Parcă i-ai fi dat palme”
„Parcă i-am (a) tăiat apa de la mâră”
„Parcă i-e gura încleștată.”
„Parcă îi arde jaratec (foc) sub tălpi”
„Parcă îi cu miere în bot”
„Parcă îi șoptește dracul la ureche”
„Parcă îl trage cineva de limbă”
„Parcă îl trage cineva de limbă.”
„Parcă l-a tras prin verigă”
„Parcă latră câinii în moară.”
„Parcă mi-a tors și nu i-am plătit”
„Parcă ne jucăm de-a baba-oarba.”
„Parcă pentru o vorbă vie.”
„Parcă s-ar lua în pene”
„Parcă se bat Jidanii în gura lui”
„Parcă se bat turcii la gura lui.”
„Parcă spui la perete”
„Parcă te-a pus la fum.”
„Parcă ți-a ieșit o păsărică din gură.”
„Parcă-i de pe icoane”
„Parcă-i o drâmbă”
„Parcă-i popă”
„Parcă-i scaperă dracul în fălci”
„Parcă-i strâns cu ușa.”
„Parcă-i un câine cu claie-n cap”
„Parcă-s popii de la Răchițele”
„Pare că are carici pe limbă”
„Pasărea cu limba ei piere”
„Pasărea după ce se cunoaște? după cântec. Mojicul după ce se cunoaște? după vorbă.”
„Pasărea prin ciocul ei piere”
„Pasărea se prinde cu grăunțe, omul cu vorbe frumoase.”
„Pasărea se prinde la grăunțe, iar omul cu vorbă dulce.”
„Păsărică de soi se cunoaște de pe cântec.”
„Păunul să tacă.”
„Păunul se rotește dar se tacă, dacă vrea”
„Păzește-ți gâștele când vezi că le descântă vulpea.”
„Păzește-ți gâștele, când vezi că le zic”
„Pe câți nu mă mușcă, îi latră”
„Pe câți nu poate mușca, îi latră”
„Pe câți nu-i poate mușca, îi latră.”
„Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.”
„Pe cel mai mare vrăjmaș cu o vorbă numai dulce îl faci”
„Pe cel nebun cu biciul, pe cel înțelept cu cuvântul.”
„Pe cel nebun cu biciul, pe cel înțelept cu vorba”
„Pe din față măgulește”
„Pe dracu!”
„Pe lângă behehe să nu pierzi și pe mi”
„Pe lucruri sfinte nu pune mâna”
„Pe lup mulți câini îl latră, dar puțini îl prind.”
„Pe mine câți câini m-au lătrat”
„Pe mulți prieteni în lume îi facem dușmani prin glume.”
„Pe o ureche”
„Pe o urechie”
„Pe șleau”
„Pe sprânceană și pe porunceală.”
„Pe sub căciulă”
„Pe un Domn lesne îl îndupleci și îl îmblânzești, cu un cuvânt”
„Pe unde iese graiul, iese și sufletul”
„Pe unde scoți cămașa?”
„Pe ursul mulți câini îl latră, dar se alege”
„Pe ursul mulți câini îl latră, dar se alege care-l mușcă.”
„Pe vânzător îl poți cunoaște tocma ca pe Iuda după dulcea vorbă”
„Pe-o ureche intră și pe alta iese”
„Pensează, pocle cuvântul”
„Pentru lapte, că nu-i brânză.”
„Pentru o babă surdă popa nu toacă de două ori.”
„Pentru o babă surdă, popa nu toacă de două ori.”
„Pentru un cal bun e destul o lovitură, pentru omul înțelegător, o vorbă.”
„Pentru un lucru de nimica râde baba de se strică.”
„Pereții au urechi”
„Peste deasupra ca fuiorul popii”
„Piatră aruncată.”
„Pică pară mălăiață, în gura lui Nătăfleață.”
„Picior peste picior să nu arunci la adunare, nici să te ra”
„Pielea rea și răspândită”
„Pilda cu cuvinte scurte, și la vreme potrivite, multă dul”
„Pildă în tindă, că în casă nu te lasă”
„Pilda, temeiul năravurilor tuturor, că cei mai mulți să ia”
„Pineși facu ciuda va, ciuda vat facele”
„Piper între voi”
„Piper între voi, să râdem și noi.”
„Pisica cu clopoței nu prinde șoareci”
„Pisica cu clopoței, nu prea prinde șoricei.”
„Pisica lingând la pilă, limba ei și-a mâncat-o”
„Pisica unde n-ajunge zice că pute.”
„Pleci și ca preotul”
„Poartă condeiul la ureche”
„Poartă condeiul la ureche ca să se arate”
„Poartă-te cum ți-e portul și vorbește cum ți-e vorba.”
„Poartă-te în port”
„Poezia este o respirație a sufletului în cuvinte.”
„Poezia este un exercițiu de libertate.”
„Pofta de a vorbi mai mult poftă cam dă flecar”
„Pofta de laudă ne îndeamnă spre facere de bine, și face”
„Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.”
„Pomul de pe poame, omul de pe vorbe”
„Popă cu inel”
„Popa era călare pe bălana și întrebă de iapă.”
„Popa nu spune căzania de două ori”
„Popa nu spune predica de două ori”
„Popa nu zice evanghelia de două ori”
„Popa plânge când nu are morți de îngropat. Popa nu zice evanghelia de două ori pentru o babă surdă.”
„Popa tăcă”
„Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.”
„Poșta satului”
„Poți da cu tunul la urechea surdului”
„Poveste bună de adormit copiii de țâță.”
„Poveste bună de adormit copiii de țiță”
„Povestea (vorba) Muntelui”
„Povestea celui”
„Pre om îl poți prinde cu vorba, pre bou”
„Pre om îl poți prinde cu vorba, pre bou cu funia”
„Precum calul cu frâul, așa și omul cu cuvântul să se stăpâ”
„Precum fum fără foc nicăieri se vede, așa și defăimare fără”
„Pricina nu ajută”
„Prieten din gură”
„Prieteni din gură mai toți să arată, iar cu fapta prin ascuns”
„Privește-mă în față”
„Privește-mă în față, și mă întreabă de viață.”
„Privighetoarea cântă prea dulce, dar curând tace.”
„Privighetoarea urâtă, dar frumos ne cântă, păunul”
„Prostul face ce vede și ce aude crede.”
„Prostul face ce vede, și ce aude crede.”
„Prostul făgăduiește, și nebunul trage”
„Prostul se cunoaște după vorbă, și șiretul”
„Prostul se cunoaște după vorbă, și șiretul după ochi.”
„Prostul spune tot ce știe”
„Prostul, întâi vorbește”
„Prostului zi-i prost, că se supără”
„Pruncul se naște în piele goală, alții dau cămașa”
„Pst! că prind pești”
„Pune curul la tânjală”
„Pune punctul pe „i”.”
„Pune strajă mâța la lapte.”
„Pune țara la cale.”
„Pune-i sare pe coadă”
„Pune-i sare pe coadă.”
„Pune-l să stea să-ți vorbească”
„Pune-l să stea să-ți vorbească, de vrei să te păcălească.”
„Pune-ți frîu la gură și lacăt la inimă gardul are ochi și zidul urechi.”
„Puneți frâu la gură și frâu la inimă.”
„Puneți frâu la gură și lacăt la inimă”
„Puneți frâu la gură și lacăt la inimă.”
„Puține cuvinte și ispravă mai bună”
„Puține cuvinte și ispravă mai bună.”
„Rabdă și taci”
„Rabdă, inimă, și taci”
„Rabdă, inimă, și taci ce-ai făcut să nu mai faci.”
„Râd curcile de tine.”
„Râde ca mirele cel surd”
„Râde ca nebunul când își vede curul”
„Râde ca un copil, și când nu e de râs”
„Râde ciob de oală spartă”
„Râde ciob de oală spartă.”
„Râde ciobul de hârb”
„Râde ciobul de hârb.”
„Râde ciobul de strachină”
„Râde ciocanul de nicovală”
„Râde dracul de porumbel, și nu se vede pe el.”
„Râde hârbul de ciob”
„Râde hârbul de ciob.”
„Râde hârbul de oala spartă”
„Râde om de om și dracul de toți”
„Râde om de om și dracul de toți.”
„Râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept.”
„Râde râsul olarului”
„Râde rața de baltă, și baba de fată”
„Râde șiotcă de potcă.”
„Râde Tanda de Manda”
„Râde unul de altul în parte”
„Râde, râde dar surâde.”
„Rămâi strâmbând din ochi”
„Rândunica mult grăiește, dar nimic de înțeles”
„Rar da bine”
„Râs amestecat cu plâns”
„Răspunderea moale frânge mânia și trestia înduplecă”
„Răspuns fără de a te socoti, nici cum tu să dai”
„Răspunsul blând frânge mânia, și trestia înduplecată de vifor nu se frânge.”
„Râsul are trei frați: pe nebun, pe nerod și pe tine”
„Râsul are trei frați: pe nebun, pe nerod și pe tine însuți.”
„Râsul e frate cu plânsul”
„Râsul e frate cu plânsul.”
„Râsul peste măsură te arată de om prost”
„Râsul râde țara și mascaraua mahalaua”
„Râsul te râde și batjocura te batjocorește”
„Rău s-a dus numele”
„Rău se aude, rău se vede; fecior, cine-o”
„Răul se aude lesne”
„Răvașul de la birău”
„Roata cea mai proastă, aceea mai rău scârțâie”
„Românul tace și face”
„Rugăciune rău făcută”
„Rugăciunea omului beat Dumnezeu nu o ascultă”
„Rumegă vorba ca vaca iarba.”
„Rușinosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul”
„S-a căcat Românul în mâră”
„S-a încurcat pânza.”
„S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.”
„S-a îngroșat gluma”
„S-a înțolat golanul”
„S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.”
„S-a iscălit lăbos”
„S-a mâniat rău pe sat”
„S-a nădușit sub limbă”
„S-a pornit moara”
„S-a prins de limbă”
„S-a ras cu briciul de București”
„S-a spart pricina 'n zbor”
„S-a strâns la sfat”
„S-ascunde după nas”
„S-au adunat ca oile la târg”
„S-au adunat la sfat”
„S-au amestecat limbile”
„S-au încurcat ițele”
„S-turnă gumarul s-dzică a cucotului: cap”
„Să cânte cocoșul iar nu găina”
„Să cânte cocoșul iar nu găina.”
„Să dai cum te lasă inima.”
„Să faci ce zice popa, nu ce face popa.”
„Să fii cu ochii în patru.”
„Să fii treaz nemâncat, dacă ți-o zice lumea că ești beat, du-te de te culcă.”
„Să i tai pielița cu un fir de păr”
„Să ieși cu dosul la oameni”
„Să ni se arate va că ar fi știind ceva.”
„Să nu dipuni dzenile”
„Să nu fie de strigare”
„Să nu lași călțuveta asvârlită”
„Să nu râzi de nimeni niciodată, căci râsul îți cade”
„Să nu râzi de nimeni niciodată, căci râsul îți cade în vine.”
„Să nu râzi de oameni sluți”
„Să nu spânzuri buzele”
„Să nu spui la nimeni ce ai la inimă”
„Să nu știe mâna stângă ce face dreapta”
„Să nu știe stânga ce face dreapta.”
„Să nu storci lămâia în nas cuiva, ca și ție apoi”
„Să nu te chemi șoptitor, și cu limba ta”
„Să nu te cureți cu zdrențele.”
„Să nu te muște șarpele de limbă”
„Să nu zici ce zi frumoasă până nu va însera.”
„Să nu-i zici cioară”
„Să nu-mi iei pe nume”
„Să nu-ți dai mucii pe el”
„Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.”
„Să poarte nume mari (scumpe)”
„Să stăm strâmb și să grăim (vorbim) drept”
„Să stăm strâmb și să grăim drept.”
„Să te duci, Duluță”
„Să te ferească Dumnezeu de popă tuns”
„Să te înjur”
„Să te păzești de el ca de popă tuns”
„Să ți-l tai cu un fir de păr”
„Să trecem Stărmina și vorbim noi”
„Să venim (ne întoarcem) iar la vorba noastră”
„Să vezi și să nu crezi.”
„Să vorbească și nea Chilom”
„Să vorbim ce e de vorbit”
„Să-i facă să n-aibă ce lua de jos”
„Să-i fie țărâna ușoară.”
„Să-l faci să te cunoască”
„Să-l ia subțioară”
„Să-ți aduci aminte de cuvintele nebunului”
„Să-ți dai cu degetul în ochi.”
„Să-ți fie frică de cel ce tace și face”
„Să-ți fie frică de cel ce tace-face.”
„Să-ți pici cu ceară”
„Să-ți pleznească obrazul de rușine.”
„Să-ți tai zechea și să fugi”
„Să-ți ții vorba-n gură.”
„Șade hârbul în cale și râde de oale.”
„Șade hârbul în drum și râde de oală!”
„Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.”
„Sare cu gura proțap.”
„Sare cuțitul din teacă”
„Sari peste piper.”
„Sas, Sas”
„Satul tot vorbește și el se nădăjduiește”
„Sătulul trăiește, zici că nu-s buni”
„Sau taci, sau zi ceva mai bun decât tăcerea”
„Sau taci, sau zi ceva mai bun decât tăcerea.”
„Scâlâie tu, să șadă ei”
„Schimbă-mi, bade, numele”
„Scoate foc din gură.”
„Scorpia cu limba dulce te linge și cu coada te împunge”
„Scrie, băiete, numai atât / Cât s-a ales de tine.”
„Scrieți cum ați vorbi, vorbiți cum ați scrie.”
„Scriu la tine”
„Scurtă și bună”
„Se amestecă ca cimbrul”
„Se amestecă ca pătrunjelul în toate bucatele”
„Se bate ca apa de maluri”
„Se ceartă cu drumul”
„Se ceartă de 'și mai mănâncă capetele”
„Se culcă pe toate urechile”
„Se dă încoace, încolo”
„Se duce la dos”
„Se face zi să se spună, care să nu se facă nu se spune.”
„Se încălzește la față”
„Se înțelege Niță cu tată-său pe întuneric.”
„Se învârtește ca funia în traistă.”
„Se învelește cu ipingeaua”
„Se laudă ca Arbineș”
„Se laudă oala că va sparge căldarea”
„Se lipește ca mazărea în perete.”
„Se lovește ca fasolea în ziua de Paști.”
„Se plimbă ca Banov”
„Se poartă ca la Bresta”
„Se poftesc ca Grecii la pușcărie”
„Se potrivește ca scripca cu iepurile.”
„Se repede, dar nu mușcă”
„Se sfădesc vrăbiile de la mălaiul altora”
„Se sfădesc vrăbiile de la mălaiul altora.”
„Se târâie ațele după el”
„Se ține ca râia de om”
„Se uită ca Bazaoache”
„Se uită la el (ea) ca dracu la popa”
„Se umflă în gușă ca un cuc”
„Se umflă în gușă ca un cuc.”
„Se umflă în sprâncene ca curcanul în pene.”
„Se vâră ca chiorul”
„Sfada grabnică aprinde foc, și vrajba grabnică varsă sânge.”
„Sfânt de cei ce cacă draci”
„Sfat să primești la orice întâmplare de la cel ce minte are”
„Și acum, vorba cojocarului, să ne întoarcem la blană.”
„Și aude în gură ca cucul”
„Și boul are limbă mare, dar nu poate să vorbească.”
„Și broasca mică este, dar gură mare face”
„Și broasca mică este, dar gură mare face.”
„Și cioara își laudă puii.”
„Și găinele cântă câteodată.”
„Și minciuna e vorbă, dar vremea descoperă adevărul.”
„Și minciuna este vorbă.”
„Și nu-ți cali pri gușe”
„Și puterea limbută la bărbat tăcut, ca toaca la biserică”
„Și tace și face”
„Și-a arătat dinții”
„Și-a făcut nasul mătură”
„Și-a găsit popa belea”
„Sic, drace!”
„Sic, Marico!”
„Silă de vorbă își fac.”
„Slove negre pe hârtie albă”
„Slugei și femeii tale să nu-i spui inima ta”
„Slugei și femeii tale să nu-i spui inima ta.”
„Șoaptele voastre”
„Somn popesc”
„Spânzură nările.”
„Spune (grăiește) ca cu gura altuia”
„Spune adevărul că ți se sparge capul”
„Spune cu ce te întărești, și-ți voi spune”
„Spune de pe cealaltă lume”
„Spune drept ca Neamțul”
„Spune dreptate”
„Spune dreptate, că în cap te-or bate.”
„Spune minciuni de fug prin casă”
„Spune minciuni de fug prin casă.”
„Spune rupt ales”
„Spune vrute și nevrute”
„Spune-mi cu cine împreună viețuiești să-ți ghicesc ce fel de om ești.”
„Spune-mi cu cine te aduni, să-ți spun ce fel de om ești.”
„Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești.”
„Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești.”
„Spune-mi cu cine te întâlnești, ca să-ți spun cine ești.”
„Spune-mi cu cine trăiești, și-ți voi spune cine ești.”
„Spune-mi cum te cheamă ca să-ți spun cine ești; spune-mi de unde ești, ca să-ți spun să nimerești.”
„Spune-mi cum te cheamă să-ți spun la ce sfânt să te închini.”
„Spuse și nespuse”
„Stă ascuns ca un liliac”
„Stă satul în gura lui”
„Stai cu țiganul, înveți țigănește, cu turcul”
„Stai, mă, că nu te îmbraci tu!”
„Stăpânește vorba până nu o ai vorbit”
„Stăpânește vorba până nu o ai vorbit.”
„Stăpânul vinde și telalul nu se îndură să-l”
„Șterge-o, Stane”
„Șterge-te pe gură”
„Ștergeți-vă mucii”
„Știe mai bine D-lui, că vine de la București.”
„Știe mai bine domnul că vine de la București”
„Știe să le spună calde”
„Știe sfaturi să dea”
„Știe vorbe să îndruge parcă tot la țîță suge.”
„Știe vorbe să îndruge.”
„Straiele fac omul”
„Straiele împodobesc pe om”
„Strânge-ți genunchiul de gură”
„Strig pe moașa Rada”
„Strigă de la munte ca să-l audă”
„Strigare-ai prin târg”
„Strigarea norodului este urgia lui Dumnezeu”
„Strigi pe un copac și se dărâmă; dar pe un om!”
„Suflă în dudă”
„Sulița orișunde nu se poate ascunde.”
„Sună a oală.”
„Sună ca clopotul cel spart”
„Surdul caută la buze, prostul la laudă”
„Surdul n-aude, dar le potrivește.”
„Surdul nu le aude, dar le potrivește.”
„Surdului degeaba îi cânți de jale”
„Surdului degeaba îi cânți de jale, orbului degeaba îi luminezi”
„Surdului degeaba îi cânți de jale.”
„Sus, sus, că pâle nu-s”
„T6tă dioa, clanța, clanța din gură”
„Tac mă cheamă”
„Tac, tac”
„Tacă-te frigi, încăilea să te frigi cu o ciorbă bună”
„Tacă-ți arca”
„Tacă-ți gaița”
„Tăcând Eva și-a umplut sacul”
„Tace ca balega în iarbă”
„Tace ca Neamțul”
„Tace ca porcul în cucuruz”
„Tace ca un mut”
„Tace și face”
„Tace si le face.”
„Tăcere multă la răspundere de treabă, în locul mare”
„Tăcerea aduce dulceață”
„Tăcerea e ca mierea.”
„Tăcerea e uneori cel mai frumos răspuns.”
„Tăcerea nu sparge capul”
„Tăceți, gura vă meargă”
„Taci ca porcul surd.”
„Taci gură, că nu mai te doare capul”
„Taci să nu te-audă mâța”
„Taci să tac, să ne fie casa casă”
„Taci, că-i bine”
„Taci, fă, Florea țiganca”
„Taci, limbă, că nu te doare capul”
„Taci, până ți-e bine”
„Taci, să-ți fie casa casă și masa masă glumele să-ți fie ca sarea-n bucate.”
„Taci, să-ți fie casa casă, și masa masă”
„Taci, te odihnește”
„Tâde unul de altul, în parte, și fiecare poartă câte un răvaș în spate.”
„Tăfueala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.”
„Taie (taie) popa limba”
„Taie și frige cu gura”
„Taie și spânzură”
„Taie-fugă”
„Taie-i curmu”
„Taie-paie”
„Taina să n'o spui nevestii”
„Tainele vâstre în urechile nostre”
„Tainele voastre în urechile noastre”
„Talmeș-balmeș”
„Țara arde și baba se piaptănă.”
„Te amesteci ca mărarul în bucate.”
„Te amesteci ca mărarul în varză”
„Te apuc de cuvânt”
„Te apuc de cuvânt.”
„Te bagi în toate ca măraru-n bucate.”
„Te duci unde a dus mutul pe apa, și țiganul cârlanul”
„Te faci de garagață / de băcănie / de bășcălie / de panaramă / dă râsul lumii.”
„Te mare, mare”
„Te miră în față”
„Te mișcă în cur”
„Te trec Dunărea”
„Te vei lăuda”
„Te-a trecut apa sub limbă”
„Ți se face cuiva pe obraz”
„Ți-a venit apa la gură”
„Ți-oi ierta, da nu ți-oi uita.”
„Ți-voi cânta în sân”
„Timpul așteaptă în gură.”
„Ține gură cuvânt ese și se duce iară în vânt”
„Ține șine știe hora”
„Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură.”
„Tinerii înaintea bătrânilor, să aibă ochi iară nu gură”
„Tir mi-e baba Rada, tir mi-e Rada baba!”
„Toarce ca motanul.”
„Toarnă foc peste pară”
„Toarnă foc peste pară.”
„Toată fața e bună, dacă căptușala e călduroasă”
„Toată gluma are capăt”
„Toată întrebarea are și un răspuns”
„Toată pasărea își are glasul său”
„Toată pasărea pe limba (sa) ei piere (pere).”
„Toată pasărea pe limba ei piere”
„Toată pasărea pe limba ei piere.”
„Toată pasărea, prin ciocul ei își pierde”
„Toată șaga e jumătate într'adins”
„Toată ziua bună ziua.”
„Toată ziua, bună ziua.”
„Toată ziua, clanța, clanța din gură”
„Toate se fac și se desfac prin gura satului”
„Toate se fac și se desfac prin gura satului.”
„Topa vorbă”
„Tot cocoșul pe gunoiul lui cântă.”
„Tot cocoșul pe gunoiul său cântă”
„Tot cu laude trăiește”
„Tot dintr-o căciulă scoasă”
„Tot însiră la gogoși”
„Tot înșiră la gogoși, spuind despre moși păroși.”
„Tot înșiră la gogoși, spunând despre moși strămoși.”
„Tot olarul laudă oala sa”
„Tot omul alduiește”
„Tot țiganu' își laudă ciocanu'.”
„Tot țiganul își laudă ciocanul.”
„Totă șaga e jumatate într'adins”
„Toți dintr-un calup scoși”
„Trage nădejde ca spânul de barbă.”
„Trage popa clopotul să audă ocolașii”
„Trage și Duță”
„Trânc mătușă”
„Trânca-flânca mere acre”
„Tranca-flenca mere acre (acri)”
„Trăncăni mi-ai, lele!”
„Trântește cuvântul tronc”
„Tras ca prin inel”
„Tras de păr”
„Trece nu știu ce pe nu știu unde”
„Trece nu știu ce pe nu știu unde.”
„Trei ape și o clisniță.”
„Trei femei, mama, zi la gură ține”
„Treizeci și trei de ori se aude”
„Treizeci și trei de ori se aude.”
„Trenchea-flenchea”
„Trîntește cuvîntul tronc, ca cloșca cînd face clonc.”
„Tronc, Marghiolă!”
„Tronc, Mărico!”
„Tu cânți ca cucu, ei urlă ca lupu”
„Tu cânți ca cucu, eu urlu ca lupu.”
„Tu ce îi cânți, și el ce îți descântă?”
„Tu îi dai bună-dimineață”
„Tu îi zici rasă, ea îți zice tunsă”
„Tu îi zici rasă, ea îți zice tunsă.”
„Tu îl trimiți la foc, și el îți aduce busuioc.”
„Tu îl trimiți la surcele, și el îți aduce floricele.”
„Tu nă apală s-duși”
„Tu-mi spui mie că rața-npunge, când ea măcăie și fuge?”
„Tunde-l, dar nu-l uita”
„Tunde-o Pirleo!”
„Tura-vura”
„Turue ca moara fără apă”
„Uită de la mână pân-la gură.”
„Uite popa, nu e popa”
„Umblă (calcă) pe alături cu drumul”
„Umblă ca mâța pe lângă laptele fierbinte.”
„Umblă cu brișca (cuțitul) la carâmbul cizmei.”
„Umblă cu capu-n sac”
„Umblă cu nasul pe la dracu”
„Umblă cu nasul prin nori (pe departe)”
„Umblă cum îi sfrânghiu”
„Umblă îmbrobodit”
„Umblă într-o ureche”
„Umple lumea”
„Un balamiș-balamuș, ca la cumătra, povestea”
„Un ban cu mult mai bun decât mii de vorbe.”
„Un bate-poduri”
„Un câine cum latră, ceilalți câini după el se iau”
„Un nas în cur”
„Una de la răsărit și alta de la apus.”
„Una din deal, una din vale”
„Una din deal, una din vale.”
„Una e a făgădui și alta a da”
„Una e a făgădui și alta a împlini.”
„Una gândește și alta vorbește.”
„Una la răsărit și alta la asfințit.”
„Una spune omul”
„Una spunem, basca ne înțelegem”
„Una ți-o gata”
„Una vorbim, bașca ne-nțelegem.”
„Una zice (și) alta face”
„Una, două la Marică”
„Unde ai fost? — Nu știu”
„Unde auzi vorbă multă, acolo spor puțin, că e șiret.”
„Unde boul nu rage”
„Unde câine nu latră.”
„Unde cântă mulți cocoși, zăbovește a se lumina”
„Unde chiorăște și unde lovește”
„Unde chiorăște și unde lovește.”
„Unde dă și unde răsună”
„Unde Dumnezeu nu se pomenește”
„Unde e calabalâc e și bucluc”
„Unde e nuntă și o lume, intră și tu în lume”
„Unde e vorba multă, acolo treaba e scurtă.”
„Unde e vorbă nu e mânie.”
„Unde gârâiesc gâștele, nici o înțelegere faci”
„Unde gâsca nu gâgâie”
„Unde gâscă nu gâgâie.”
„Unde intră vinul, rușinea iese de acolo.”
„Unde lipsește păunul, cica să pare pasărea cea mai frumoasă.”
„Unde mănânci pâine, să nu calci”
„Unde nu poți prinde”
„Unde nu te înțelege”
„Unde nu-i frică, rușinea nu se încurcă.”
„Unde o mănâncă, acolo o scarpină”
„Unde oaia nu zbiară”
„Unde popa nu citește”
„Unde scuipă un sat se face un lac.”
„Unde se certă doi, ride al treilea”
„Unde urechile adevărului sunt astupate”
„Unde vorba multă, acolo neștiința cu mult mai multă.”
„Unde-i una”
„Unguru-i lăudăros, numa-i fricos”
„Unii numai te întreabă”
„Unii vorbesc ce știu, și unii știu ce vorbesc”
„Unul ardică la glumă”
„Unul cască, și altul înghite”
„Unul în dos te-a înjurat, în lipsa mea putea să mă și bată.”
„Unul nu merge la biserică, altul nu merge la crâșmă.”
„Unul pe cioc, altul pe mâne.”
„Unul trage (zice) celă și altul haisa (hoisa)”
„Unul zice haișu și altul câșu”
„Ura Lăpușneană”
„Urâtă pasăre este aceea care își spurcă cuibul ei”
„Urechea n-o poți astupa”
„Urechea să ți-o pleci la orice pas de sărac și răspunsul”
„Urechi să fie, că spate destule”
„Urechia n'o poți astupa”
„Urît meșter a croit-o, rău ciocan a ciocănit-o.”
„Urlă ca câinele la lună”
„Urma bate turma”
„Ușa, Panaite!”
„Ușor a critica, anevoie a face”
„Ușor de ismene”
„Ușor la dracu să zică în fluer, că șade.”
„V-o spun și la plăcilei!”
„Va tăia ca portă”
„Va țipat-o în pupăză”
„Va tra să-s fălescă, ș-arinia nu'l lasă”
„Va tra să-s fălescă, ș-arinia nu'l lasă.”
„Vai de câinele care latră pe stăpânul său”
„Vai de cel ce strigă la urechea celui surd”
„Vai de cel ce strigă la urechea celui surd!”
„Vai de tine, lăgar de Andoni”
„Vântul ațâță focul și vorba vrajba.”
„Vântul ațiță focul și vorba vrajba”
„Vântul bate, câinii latră”
„Vântul bate, câinii latră, dar paiele nu le ia”
„Vântul bate, câinii latră.”
„Vântul bate, câinii latră. Câinele latră, vântul duce.”
„Varsă foc și pară”
„Vașcohan, cu suman”
„Vașcohanu e fâlos”
„Vasul gol sună a foame”
„Vede gunoiul în ochiul altuia și nu vede bârna din al său.”
„Vede pe om că-i dă apa în gură și el îl mai cufundă”
„Veni Ene”
„Veste bună, Sarcal”
„Veste-poveste”
„Vestea bună de departe ne înveselește îndată”
„Vezi bârna din ochiul tău, și nu vorbi p'altul de rău.”
„Vezi bîrna din ochiul tău și nu vorbi p-alt de rău.”
„Viclenul cu vorbe dulci îndată înșală pe cei de minte scurți”
„Vine diaspotul în horă, și preoții se fac”
„Vine seara, pleacă dimineața, și lumea zice că a dormit acolo.”
„Vino Marico, eși Marico”
„Vino până te roagă, căci pe urmă îți dă”
„Vinovatul mai mare gură face”
„Vinovatul mai mare gură face.”
„Vinul dezleagă limbile.”
„Vitele se adapă cu apă, și oamenii cu vorbe”
„Vodă vra și Hâncu ba”
„Voi arăta eu cine-i popa în biserică”
„Vorba 'n colțuri și rotundă.”
„Vorba aia și doi bani”
„Vorba blândă toată pornirea îmblânzește, iar cea”
„Vorba bună”
„Vorba bună mult adună.”
„Vorba ce iese din gură nu se mai întoarce în urmă”
„Vorba ce iese din gură nu se mai întoarce în urmă, de aceea să te gândești”
„Vorba ce zboară odată nu se mai întoarce.”
„Vorba cea mai bună, când grăiești cele ce se cuvine și cum se cuvine”
„Vorba cea mai bună, când grăiești cele ce se cuvine și la locul lor”
„Vorba de azi nu se potrivește cu cea”
„Vorba de azi nu se potrivește cu cea de ieri”
„Vorbă de clacă”
„Vorba de clacă nu e folositoare”
„Vorba de popa ostenit”
„Vorbă de popă ostenit.”
„Vorba de rău fuge ca glonțul, iar cea”
„Vorba de rău fuge ca glonțul, iar cea bună rămâne”
„Vorba de rău mai bine se crede”
„Vorba de rău mai bine se crede.”
„Vorba de rău omul prea lesne o crede.”
„Vorba de rău se duce ca glonțul”
„Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.”
„Vorba de rău se duce ca glonțul, și n'o”
„Vorba de rău se duce peste nouă țări și nouă mări”
„Vorba de rău se duce peste nouă țări și nouă mări.”
„Vorba de rău, omul pre lesne o crede”
„Vorbă din topor”
„Vorba dulce”
„Vorba dulce cea mai mare armă; cu ea să te înarmezi”
„Vorba dulce e ca sarea în bucate.”
„Vorba dulce mult aduce.”
„Vorba dulce oase frânge.”
„Vorba dulce se frânge”
„Vorba dulce și cinstită te-arată cu daruri mari, iar cea rea te face de rușine”
„Vorba dulce și cinstită te-arată cu daruri mari, iar cea rea te rușinează”
„Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe.”
„Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.”
„Vorba fără glume pare ca bucate fără sare.”
„Vorbă goală, traistă ușoară”
„Vorba îndelungată mai mult te întunecă”
„Vorba își are și ea vremea ei”
„Vorba lui moș Albu”
„Vorbă lungă”
„Vorba lungă, sărăcie în pungă”
„Vorbă lungă, sărăcie în pungă.”
„Vorba lungă, și tot aceea de multe ori pofta”
„Vorbă mare să nu zici”
„Vorba muierilor în biserică mai mult se întinde”
„Vorba multă - sărăcia omului.”
„Vorbă multă nu e fără minciuni.”
„Vorbă multă și treabă puțină.”
„Vorbă multă, ispravă puțină”
„Vorbă multă, sărăcia omului.”
„Vorba nu în vremea și la locul său, ca rafturile”
„Vorba nu ne omoară”
„Vorba nu ne omoară, și cu ea nu ne săturăm”
„Vorba nu ne omoară.”
„Vorba pe unde a ieșit mai bine să fi tușit.”
„Vorba pe unde a ieșit.”
„Vorba puțină și mâncarea puțină niciodată nu strică pe om.”
„Vorba puțină și mâncarea puțină, niciodată nu strică pe om.”
„Vorba puțină și mâncarea puțină, niciodată nu strică.”
„Vorba rea fuge mai tare ca cea bună.”
„Vorba rea se duce ca glonțul”
„Vorba rea se duce ca glonțul.”
„Vorbă să fie că bâlciul se face”
„Vorbă să fie, dăm o lulea de tutun, că bâlciul se face.”
„Vorba să rămână vorbă.”
„Vorba sus și treaba jos.”
„Vorba țiganului”
„Vorba unui om cinstit face mai mult ca un înscris.”
„Vorba, din vorbă în vorbă au ajuns și la cociorbă.”
„Vorba, din vorbă în vorbă.”
„Vorba-i de argint, tăcerea-i de aur.”
„Vorba-i vorbă, treaba-i treabă.”
„Vorba-n colțuri și rotundă fără cercuri se înfundă.”
„Vorbe (cuvinte) sărate”
„Vorbe apuse”
„Vorbe bune dar nesărate.”
„Vorbe de furcă”
„Vorbe de necinste nici cum se cuvine nici să auzi, necum să grăiești”
„Vorbe de necinste nici cum se cuvine nici să auzi, necum să le spui”
„Vorbe de toate zilele”
„Vorbe fără miez”
„Vorbe în doi peri”
„Vorbe încornorate”
„Vorbe piperate”
„Vorbe spuse la mânie sunt ca cele-n bucurie.”
„Vorbe umede”
„Vorbele cele dulci deschid ușa cea de fier”
„Vorbele cele ferite”
„Vorbele celor mari sunt ca smochinele de dulci, iar vorbele celor mici sună ca niște nuci.”
„Vorbele celor mari sunt ca smochinele de dulci.”
„Vorbele nu potolesc foamea.”
„Vorbele plăcute înmulțesc învățătura.”
„Vorbele sunt femei, faptele sunt bărbați.”
„Vorbele trec, faptele rămân.”
„Vorbește alăturea de drum”
„Vorbește alimojdii”
„Vorbește ca din foale”
„Vorbește ca în mâră”
„Vorbește ca în moară”
„Vorbește ca surda în clacă”
„Vorbește ce nu miroase a nas de om”
„Vorbește ce nu știe”
„Vorbește cu mormăială”
„Vorbește cu picioarele”
„Vorbește cu piciorul de brebenei”
„Vorbește de clacă”
„Vorbește de-a bățul”
„Vorbește în dude”
„Vorbește în dungi”
„Vorbește neisprăvite”
„Vorbește neisprăvite, la-nșiră-te mărgărite.”
„Vorbește nemțește”
„Vorbește nemțește.”
„Vorbește nesărat”
„Vorbește satul”
„Vorbește și nea Vlad că-i și el din sat”
„Vorbește și nenea Ion”
„Vorbește slobod”
„Vorbește tocmai ca orbul cu ochelari”
„Vorbește vorba îngânată”
„Vorbește vorba îngânată, parcă i-e gura legată.”
„Vorbești cu morții”
„Vorbești de dracul și el e din dreaptul”
„Vorbești de lup și lupu-i la ușă.”
„Vorbești de lup, și lupul la ușă”
„Vorbim de lup și lupul la ușă.”
„Vorbiși de te plătiși”
„Vorbite și ne-vorbite”
„Vrea să facă din rahat bici.”
„Vrei să'ți arct sufletul în palmă?”
„Vrei vrăjmași să-ți dobândești? Grăiește”
„Vru nevasta cu cumnatul, lumea toată va râde”
„Vulpea nu se sperie de cel ce se laudă seara, ci de cel ce se laudă dimineața.”
„Vulpea nu se teme de vânătorul care se laudă seara.”
„Zamă lungă pentru gură”
„Zborul acel urât ca clopotul se aude.”
„Zborul dat ținut lipsește, ca să te creadă și altă dată.”
„Zborul rău, când pornește, fuge 'nainte ca guguștiul.”
„Zi 'mbițat se-aspari și zurlul.?”
„Zi apă de gârle, să-ți se-aspară ochiul”
„Zi bună, vâră nu fudzi.”
„Zi că laptele e negru”
„Zi că laptele e negru, decât să strigi”
„Zi că laptele e negru, decât să strigi: eu judecata, nu cu lopata.”
„Zi chele, zi porc, folos, zi caș nu se face”
„Zi chingerul legă gumarul”
„Zi cu un cuvânt, neam rămâne”
„Zi curmu, fune!”
„zi ge "ți pizuești nu-ascachi.”
„Zi la cap să-ți pută (ampute) peștele”
„Zi la corac, căra-vai auzi”
„zi la ghiftu aloat??”
„Zi la porcu și-un per bun”
„Zi Paști-Paști”
„Zi pe șeaua pe gunoi”
„Zi per, per, s-face glom.”
„Zi-i găină până nu ți-a zice că ești beată”
„Zi-i și slută ca să n-apuce să-ți dică ea”
„Zi-i tu lui, ori cât îți place”
„Zi-i, boierule, ca lui Jivu”
„Zi-i, mamă, (și) gușată, până nu ți-o zice ea înainte”
„Zi-i, mamă, gușată, până nu ți-o zice ea înainte.”
„Zi-mi hârb, până nu-ți zic ciob”
„Zic că spun nucile că de soiul lor sunt migdalele”
„Zic zece, tu tace una”
„Zic zece, tu taci una.”
„Zic zece, tu taie una”
„Zicând numai miere, gura se face dulce”
„Zicând numai: miere, gura se face dulce.”
„Zice cum face omul, află”
„Zice Gliga, tace Eva”
„Zidul are urechi și gardul proptele”
„Zidul are urechi și gardul proptele.”
„Zis și făcut”
„Ziua bună se laudă seara.”
„Ziua cuc, noaptea cobeț”
„— De ce te-ai nădușit, prietene? — Am vorbit cu un nerod.”