Proverbe despre Bani și avere
2.768 proverbe și zicători românești pe tema Bani și avere.
„A aduce la sapă de lemn.”
„A aduna ciurcele unde altul a tăiat lemne”
„A aduna nuiele pentru spinarea sa.”
„A afla groș pe groș”
„A ajunge (veni) la spartul târgului”
„A ajunge la spartul oborului”
„A ajunge obială”
„A ajuns ca găina în vrav.”
„A apropiat mălaiul din traistă”
„A apuca luna cu dinții.”
„A apuca sărăcia de coadă”
„A arunca (azvârli) banii pe fereastră”
„A arunca (azvârli) banii pe fereastră (fereastră)”
„A arunca banii în baltă”
„A arunca banii în vânt”
„A arunca la coș”
„A avea (a da) în palmă”
„A avea (a fi cu) seu la rărunchi.”
„A avea bani gârlă”
„A avea bogățiile lui Por împărat”
„A avea bogățiile lui Por împărat.”
„A avea burtă de vițel sărac.”
„A avea cașcaval de ros”
„A avea ce pune pe masă”
„A avea degete lungi”
„A avea la pungă”
„A avea mâna curată”
„A avea mâna de fier”
„A avea mâna largă”
„A avea mâna lungă”
„A avea mâna scurtă”
„A avea mână strânsă”
„A avea mână strânsă.”
„A avea nouă baeri la pungă”
„A avea pe cineva în tășcuță”
„A avea pe dracul în pungă”
„A avea unghiile cam lungi”
„A băga la pușcărie”
„A băga pe cineva la sapă.”
„A băga pe cineva sub covată.”
„A călca în gură lăcomiei”
„A căpăta cu cârpa”
„A căptuși pe cineva”
„A căuta cofe de Moși.”
„A cere ce e al tău te face nebun”
„A cere ce e al tău te face nebun.”
„A cere luna.”
„A cerut traista să golească desagii.”
„A crește în bumbac”
„A cui e iapa e și mânzul”
„A cui e pungă mai mare? A cui se vede”
„A cui e punga mai mare? A cui se vede.”
„A cumpărat de la faur cărbuni”
„A da amenda pre cineva”
„A da azi un ou ca să capeți mâine un bou.”
„A da bani pe miere”
„A da cu mâna prin spuză.”
„A da cu o mână și a opri cu cealaltă”
„A da cuiva ceapa.”
„A da cuiva zece înainte”
„A da de fundul sacului.”
„A da paiele cui-va”
„A da pânza pe fuioare.”
„A da pe cărțelă”
„A da un ou pentru a căpăta un bou.”
„A dat și a luat”
„A dat spuza și a luat cenușa”
„A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul.”
„A durea punga”
„A face capital de ceva sau cineva”
„A face cinste.”
„A face comorile lui Iov”
„A face cruce în tavan.”
„A face pe cineva de două parale.”
„A face târgul altuia”
„A face vama cuiva”
„A fi (pune) în pâine”
„A fi argint viu”
„A fi Bibescu”
„A fi bogat ca Criș”
„A fi bogat ca Iov”
„A fi cald la pungă”
„A fi chiabur cu trei cămăși”
„A fi cinstit ca buzunarul pescarului”
„A fi ciubuc”
„A fi cu colții lungi”
„A fi cu mâinile de sare”
„A fi cu mâna învățată rău”
„A fi dat mult din mână”
„A fi din opincă”
„A fi dracu gol”
„A fi gros la pungă”
„A fi îmbrăcat ca Domnul”
„A fi în banii săi”
„A fi intrat Naie 'n pungă”
„A fi întuneric în pungă”
„A fi la țeft (ciet, cieft)”
„A fi lefter de parale”
„A fi mână spartă”
„A fi mână spartă.”
„A fi mâncat laur.”
„A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită”
„A fi pe drojdii.”
„A fi Peneș împărat.”
„A fi pomă bună”
„A fi pomană rea”
„A fi putred (de) bogat”
„A fi rău de pagubă”
„A fi rublă ștearsă”
„A fi rublă ștearsă.”
„A fi sărac nu e rușine, ci a fi necinstit”
„A fi scobit în măsele”
„A fi sfânt fără de argint”
„A fi stup de bogat”
„A fi târgul în jumătate”
„A fi traistă (goală)”
„A fi trei d-o para”
„A fi zlătar”
„A fluera a pagubă”
„A fluiera a sărăcie”
„A fura sfântul”
„A furat (vândut) turnul Colței”
„A găsi gâscă de jumulit”
„A găsit un galben”
„A i se duce averile”
„A i se scurge ochii de (după)”
„A i se umple sacul”
„A ieși (scoate) la țeft”
„A ieși deasupra ca unt-de-lemnul.”
„A ieși din răboj afară”
„A îmbrăcat pe dânsul haine noi”
„A împărți veșmintele cuiva”
„A început de la lingura de lemn.”
„A îngrășa porcul în ajun de Crăciun.”
„A intrat în datorie”
„A intrat în punga popii”
„A intrat în punga popii.”
„A juca cărți mari”
„A lega baerile de la pungă”
„A lua capital de ceva”
„A lua cărbunele cu mâna altuia”
„A lua ceva de capital”
„A lua cuiva pielea de viu”
„A lua cuiva și cenușa din vatră.”
„A lua cuiva și pielea.”
„A lua partea leului.”
„A lua pe cineva la trei parale”
„A lua un lucru pe răboj”
„A lua vălul de pe mort, în loc de datorie”
„A mânca aur cu lingura”
„A mânca aur cu lingura.”
„A mânca banii cu lingura”
„A mânca locul pe cineva”
„A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama”
„A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama.”
„A mânca spinarea pe cineva”
„A măsura banii cu dimirlia”
„A merge din unt în unt”
„A moșteni pământul”
„A muncit o vară și a cheltuit (băut) într-o”
„A muncit o vară și a cheltuit într-o zi”
„A muri fără pernă.”
„A nu av6 nici un chichirez”
„A nu avea (nici) o para chioară”
„A nu avea clinii toți”
„A nu avea cu ce chei o găină”
„A nu avea cu ce-și stropi măseaua”
„A nu avea decât ciomagul”
„A nu avea nici un ac”
„A nu avea para de ac”
„A nu avea para frântă”
„A nu fi în banii lui”
„A nu fi în cheji buni”
„A nu plăti un căcat de câine”
„A pierde traista cu grăunțe”
„A pierde vremea de pomană.”
„A plăti ciubote roșii”
„A plăti la Sântu-Așteaptă”
„A plăti polița”
„A plăti un colț de țară”
„A plăti un județ”
„A prinde împărățiile cu daruri”
„A prinde la mână”
„A prinde pe cineva cu ocaua mică.”
„A pune în cofă pe cineva.”
„A pune la cucuiată.”
„A pune la datorie”
„A pune mână de la mână”
„A pune pe cineva la mână”
„A pune vină tânără la cur bătrân”
„A pus groșița”
„A pus mai (pre) mult de-o parte”
„A râde pe datorie”
„A rămâne cu ața mămăligei.”
„A rămâne fără amnar.”
„A rămas din gol cu pielea.”
„A rupe inima târgului”
„A rupe târgul”
„A scăpa de datorie”
„A schimba apa, aerul și fraierul.”
„A scoate castanele din foc cu mâna altuia.”
„A scoate din răboj”
„A scoate și îmbucătura din gura omului.”
„A scoate, a face ca argintul”
„A se ajunge cu târgul”
„A se căptuși cu ceva”
„A se certa pe cămașa cuiva.”
„A se culca pe bani”
„A se dezbrăca de caracter.”
„A se duce în putina cu argăseală”
„A se face leu paraleu”
„A se greși în socoteli”
„A se juca cu banii”
„A se juca cu banii ca cu fasolea”
„A se juca cu banii ca cu fasolea (fasole)”
„A se juca pe palmă”
„A se mărlui, linte să nu vinzi”
„A se scălda în averile sale”
„A ședea ca Bibescu”
„A spune lumii că mortul ți-e dator”
„A sta ca pașa al Diului”
„A sta cât un crai”
„A sta cu banii la saltea.”
„A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„A sta cuiva pe spinare”
„A șterge de pe răboj”
„A strânge unde n-a risipit”
„A sufla în pungă”
„A tăgădui munți de aur”
„A tăia un fir de mălai în opt”
„A tăia un fir de mălai în opt.”
„A tot cu mâna în (la) buzunar”
„A trage (suge) la măsea”
„A trage la măsea.”
„A trage la șaibă.”
„A trage la traistă”
„A trage plapuma”
„A trăi ca banu-n ladă”
„A trăi ca banul cel bun”
„A trăi ca banul în punga săracului”
„A trăi ca banul în punga țăranului”
„A trăit ca Bimbașa Sava”
„A trece în palme”
„A tunde chilug”
„A umbla (cu) solda”
„A umblă (se duce) cu ciobote roșii”
„A umbla (se duce) cu ciubote roșii”
„A umbla cu cheile la brâu”
„A umbla cu doi bani în trei pungi”
„A umbla din mână în mână”
„A umbla după (a vrea) boi bălțați”
„A unge roata”
„A vâna pește în apă tulbure”
„A venit tafta la cot”
„A venit tafta la cot.”
„A vicleanului pungă pare că îngreacă cama”
„A vinde cu ardei”
„A vinde cu ardei (ardeiat)”
„A vinde cum a cumpărat”
„A vinde moșia și a cumpăra sanie”
„A vinde moșia și a cumpăra sanie.”
„A zburat puiul cu ața.”
„A'i așterne un pod de argint”
„A-i aluneca ochii după ceva”
„A-i așterne un pod de argint”
„A-i așterne un pod de argint.”
„A-i curge din mână numai miroznă”
„A-i curge Oltul în gură.”
„A-i da de cheltuială”
„A-i da o mie înainte”
„A-i da pașaportul”
„A-i fi mâna unsă cu terebentină”
„A-i fi punga ofticoasă”
„A-i lua porumbul de pe foc.”
„A-i lua și cămașa”
„A-i lua turta de pe spuză.”
„A-i plăti polița”
„A-i pune sfanțu”
„A-i rupe din cojoc”
„A-i sclipi (licări) ochii după ceva”
„A-i sufla vântul în pungă”
„A-i tăia merticul”
„A-i veni cuiva zi de plată și răsplată”
„A-l avea în buzunar”
„A-l băga în pungă”
„A-l face de două parale”
„A-l lăsa în banii lui”
„A-l lăsa sub masă.”
„A-l ști câte parale face”
„A-l suge până la măduvă”
„A-și bea și căciula din cap”
„A-și bea și cămașa”
„A-și căuta (căta) în pungă”
„A-și culege măselele”
„A-și face mână bună”
„A-și face partea leului”
„A-și ieși din fire.”
„A-și lărgi mâinile”
„A-și lua (a-i da) țeșchereaua”
„A-și lua merticul”
„A-și lua ouăle și cuibul.”
„A-și lua plata”
„A-și lua traista și ciubucul.”
„A-și mânca averea cu lingura”
„A-și mânca averea cu lingura.”
„A-și mânca lefteria”
„A-și păzi cojocul”
„A-și pierde pascalia”
„A-și plăti curamaua”
„A-și plăti datoria sa”
„A-și scoate și măselele (din gură)”
„A-și vedea de sărăcie”
„A-și vinde și pielea”
„A-și vinde și pielea.”
„Acum bărbatul se cunună, nu cu muierea sa, ci cu zestrea”
„Acum bărbatul se cunună, nu cu muierea sa, ci cu zestrea ei”
„Adormi duman și te trezești: Mare-Ban”
„Adună (strânge) la tinerețe ca să ai (aibi) la bătrânețe”
„Adună argint la tinerețe ca să ai aur la bătrânețe”
„Adună argint la tinerețe ca să ai aur la bătrânețe.”
„Adună cu firul ca să ai cu grămada”
„Adună cu firul ca să ai cu grămada.”
„Adună la tinerețe ca să ai la bătrânețe”
„Adună la tinerețe ca să ai la bătrânețe.”
„Adună nechezlu tri giumertul.”
„Adună și nu știe cui”
„Adună toate, fie și proaste”
„Adună unde n-a risipit”
„Adună unde n-a risipit, dar nu se simte.”
„Adună vara ca să ai iarna”
„Aduni cu țârâita și împarți cu nemiluita”
„Aduni cu târâita și împărți cu nemiluita.”
„Agonisirea la vreme înlătură lipsa și ne”
„Ai bani, ai de toate”
„Ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni”
„Ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni.”
„Ai dat spuză și ai luat cenușă.”
„Ai dat un cazan mare și ai luat o căldare.”
„Ai fost unii cu osânda și alții cu cobânda”
„Ai moșii în Grozăvești?”
„Ai parale în traistă, fă-te chipeș.”
„Ai, dai, n-ai”
„Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.”
„Al meu deget să-mi trăiască, alt inel în loc”
„Alavdă mula și încalică calul.”
„Ale tale dintre ale tale”
„Aleargă după averi.”
„Alții mănâncă și beau, și alții le fac cu ochiul.”
„Altul are groși, altul are minte.”
„Am cheltuit și în tâmbarea ta!”
„Am dugheană cu chirie și marfă pe datorie”
„Am dugheană cu chirie și marfă pe datorie; cinci câștig și zece mănânc; ce rămâne pun în pungă.”
„Am plătit datoria și tot dator am rămas”
„Am să-i cântăresc”
„Am să-i cântăresc (cântăresc)”
„Am și n-am”
„Am un leu”
„Am văzut în târg de vânzare”
„Anul n-ai câștigat; anul ai păgubit; la anul tragi nădejde.”
„Ar da tămâie lui Dumnezeu și nu se îndură să dea un parau.”
„Arde casa și datoria iese pe fereastră afară”
„Arde casa și el cu luleaua "Dă-mi un foc".”
„Arde lumânarea săracului pentru socoteala bogatului.”
„Arde luminarea săracului pentru socoteală”
„Are casa sub căciulă.”
„Are de mâră”
„Are de moară”
„Are gheata și opincile în buzunar”
„Are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul.”
„Are o potcoavă, și-i mai trebuie trei și calul”
„Are seu; e gras.”
„Are trecere în orice curte.”
„Are uger bun”
„Are un leu și-i silă de el”
„Arendașia pierde moșia.”
„Argintul șade în ladă”
„Argintul și cele mai scumpe înaintea înțelepciunii ca tina”
„Armanul plătește gioba”
„Armăsarul bun se vinde din grajd”
„Armăsarul bun se vinde din grajd.”
„Arvuna te leagă și plata te scapă”
„Arvuna te leagă și plata te scapă.”
„Așa am cumpărat-o, așa o vând”
„Ași da barișul pe câfă”
„Asta-i cumpăna săracă!”
„Astăzi când are parale”
„Astăzi când are parale mănâncă zaharicale; când se caută mâine, n-are cu ce să-și ia pâine.”
„Astăzi dă, mâine ia”
„Așteaptă să-i vie de la moșie”
„Atât făina, cât și aluatul, tot cu împrumutare”
„Atâta pagubă cât și dobândă”
„Atâta pagubă cât și dobândă.”
„Atâta pagubă să am ca de nunta tatii”
„Aurul deschide raiul”
„Aurul deschide raiul, și darea trece marea”
„Aurul e cheia ce merge la toate încui”
„Aurul e cheia ce merge la toate încuietorile.”
„Aurul este ochiul dracului”
„Aurul este ochiul dracului.”
„Aurul nu se unește nici cu fierul nici cu oțelul”
„Aurul nu se unește nici cu fierul, nici cu oțelul.”
„Aurul și în glod strălucește.”
„Aurul smâlă nu aprinde”
„Aurul zmoală nu aprinde.”
„Aurul, și în gunoi, tot aur rămâne”
„Aveau țiganii, aveau”
„Averea bogatului mănâncă bucățica să”
„Averea bogatului mănâncă bucățica săracului.”
„Averea bogatului trece lumânarea săra”
„Averea crâșmarului”
„Averea crâșmarului în fundul paharului.”
„Averea cu dreptate e a dracului pe jumătate”
„Averea cu dreptate e a dracului pe jumătate, iar cea cu strâmbătate cu stăpân cu tot.”
„Averea e ca o baltă, cum faci un șanț”
„Averea e ca o baltă, cum faci un șănțuleț toată se scurge.”
„Averea e gard de nuele”
„Averea n-are stăpân”
„Averea nu e scrisă nimănui în frunte”
„Averea străină nu ține de cald”
„Averea străină nu ține de cald.”
„Averea strângătorului (zgârcitului) trece”
„Averea strângătorului trece în mâna”
„Averea strângătorului trece în mâna cheltuitorului.”
„Averea strîngetorului, trece în mâna”
„Averea zgârcitului se duce de mâna risipitorului”
„Averea, mai mult de patruzeci de ani”
„Averea-i gard de nuele, sărăcia-i zid de piatră.”
„Avocatul cap de are, iar la cal niște picioare.”
„Avuția cu rea credință nu aduce”
„Avuția nici o iubi frate, nici o uri”
„Avutul săracului nu i se pișcă”
„Avutul toate hărțile le are”
„AX plăti clubote roșii”
„Azi bogat, mâine sărac”
„Azi dă, mâine ia”
„Azi întinde până o rupe, mâine n-are s-o astupe.”
„Azi o ceapă, mâine o iapă, poimâine herghelia toată.”
„Azi o ceapă, mâine o iepe, poimâine herghelia”
„Ba că-i tecă, ba că-i pungă”
„Bacșișul este inclus dar nu este exclus.”
„Bagi pe dracu’n casă cu dracu și nu-l poți scoate cu suta de arhierei.”
„Ban găsit”
„Ban găsit, ban vrăjit.”
„Ban la ban trage”
„Ban pe ban momește”
„Bană zi picurar.”
„Bani ai și țiganii”
„Bani au și țiganii, dar n-au cinste.”
„Bani au și țiganii.”
„Bani buni pentru zile negre”
„Bani ca la Sasca și bătaie ca la Lugoj”
„Bani d-aș avea”
„Bani de pește”
„Bani gheață”
„Bani peșin”
„Banii 's cu ciobote roșii”
„Banii din mână îi scapă”
„Banii din mână îi scapă ca ciurul cum ține apă.”
„Banii fac bani și păduchii tot păduchi.”
„Banii îi găsești în drum și tot trebuie”
„Banii îi găsești îndrum și tot trebuie să-i numeri.”
„Banii înșală ochii”
„Banii întru care stau mădularele oștilor”
„Banii învie morții”
„Banii la ban trag.”
„Banii mei și ai tăi stau în cui”
„Banii nu aduc învățătura, dar învățătura”
„Banii nu aduc învățătura, dar învățătura aduce banii.”
„Banii nu aduc procopseala, ci procopseala”
„Banii nu aduc procopseala, ci procopseala aduce banii.”
„Banii nu cer mâncare”
„Banii nu se culeg de la trunchi ca surcelele.”
„Banii pe om îl învață ce să facă în viață.”
„Banii strângătorului”
„Banii te învață ce să faci”
„Banița cu care dai cu aceea primești”
„Banița cu care dai cu aceea primești.”
„Banița nu se umple cu vorbe”
„Banul ascuns în pământ nici crește, nici rodește.”
„Banul bani unde zărește”
„Banul bani unde zărește, colo se rostogolește.”
„Banul deschide ușile fără chei”
„Banul deschide ușile fără chei.”
„Banul e biciul dracului”
„Banul e ciocoi de uși multe.”
„Banul e ciocoiul de uși multe”
„Banul e făcut rotund, lesne se rostogolește”
„Banul e o mică roată ce-nvârtește lumea toată.”
„Banul e ochiul dracului.”
„Banul este cheia cu care se descuie”
„Banul este ochiul dracului”
„Banul este ochiul dracului.”
„Banul este rotund, fuge d-a rostogolul.”
„Banul face banii”
„Banul face din om neom.”
„Banul face omenia, banul face rușinea”
„Banul face omenia, banul face rușinea.”
„Banul grăiește”
„Banul îți câștigă prieteni”
„Banul la ban trage.”
„Banul muncit nu se prăpădește”
„Banul muncit nu se prăpădește.”
„Banul nu are frate”
„Banul rău nu se pierde”
„Banul roșu nu se pierde lesne”
„Banul roșu nu se pierde lesne.”
„Banul și pe nerod îl face iubit”
„Banul și pe nerod îl face iubit.”
„Banul te bagă afund”
„Banul te bagă la rău, banul te scoate”
„Banul te bagă la rău, banul te scoate.”
„Banul te chinuieste”
„Banul te duce”
„Banul te duce, banul te aduce.”
„Banul te neliniștește”
„Banul te neodihnește”
„Banul, pasăre cu aripi”
„Banul, pasăre cu aripi.”
„Banul, ușor face planul”
„Banului rău pungă să nu-i faci”
„Bănuțul face leuțul.”
„Bărbatul să aducă cu sacul”
„Bate-te cu săgeți de argint de voiești să biruiești.”
„Bate-te cu suliți de argint că vei birui.”
„Bău la vale, greu la deal.”
„Bău te hrănești cu mâncarea în traista altuia.”
„Bei de-ți faci giubea; că tată-to mai băut și giu”
„Belciug de aur la râtul porcului”
„Belșugul aduce desfrânare”
„Beteșugul bogatului e ca sănătatea să”
„Beția e sărăcie grozavă”
„Bețiv nu-s, că n-am ce bea.”
„Bețivul își bea și straiele și mințile”
„Biedă”
„Bla și sărăcia nu o poți ascunde”
„Blestemul de la săraci nu cade pe copaci.”
„Blestemul săracilor nu cade pre copaci”
„Boala și sărăcia nu o poți ascunde.”
„Bogat e acela ce nu e dator”
„Bogăția e gard de nuele, sărăcia e gard”
„Bogăția nu vine la nimeni pe apă”
„Bogăția preface pe om”
„Bogăția rămâne la nebun”
„Bogăția strică pe om”
„Bogăția trece de la și tu (da eu) rămâi”
„Bogățiile trec dar faptele bune rămân”
„Bogatul greșește și săracul cere ertăciune”
„Bogatul mai tare se plânge decât să”
„Bogatul mai tare se plânge decât săracul.”
„Bogatul mănâncă când voiește”
„Bogatul nu crede nici odată celui sărac”
„Bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului.”
„Bogatul nu mănâncă să se sature”
„Bogatul scump, ca un orb flămând, ce e cu pâinea dinainte”
„Bogatul se scarpină, și săracul socote”
„Bogatului i se arată multe mde.”
„Bogatului i se arată multe rude”
„Boieria și prostia cu mare cheltuială se țin”
„Boierii țin fumul de pe urma săracului.”
„Boierul e tot boier, măcar d-ar fi încins cu tei.”
„Boierul e tot boier, măcar d-ar fi-ncins cu tei.”
„Boierul se cunoaște, fie bogat, fie sărac”
„Boii se bat în baltă și omoară broaștele.”
„Bucătăria grasă, moștenire slabă.”
„Bucătărie grasă, moștenire slabă”
„Bucatele de la masa altuia sunt mai bune.”
„București, București, punga scuturești.”
„Bucurie goală, traistă ușoară”
„Bucurie mare, în mâini străine”
„Bun de aldămaș”
„Bun la tocmală”
„Bun la tocmeală, rău la socoteală.”
„Bună e polița dar zăbovește la plată”
„Bună eră, rea tocmelă”
„Bunătatea e mai prețuită decât bogăția”
„Bune sunt hainele late, dar la călugări nu mai sunt date.”
„Bune sunt mânecele late, dar nu ajunge pânza.”
„Bune sunt mânecile late, dar nu ajunge pânza”
„Burduf de brânză în seama câinilor.”
„Burta popii, sac fără fund.”
„C-un caftan de Domn”
„Ca (cât) o pungă”
„Ca aurul suflat”
„Ca banul din mână 'n mână”
„Ca calicul de sărăcie”
„Ca cerșătorii cu talerul în mână”
„Ca feciorul lui ban gata”
„Ca feciorul lui ban gata, risipește cu lopata.”
„Ca la ușa oborului”
„Ca paraoa 'n punga popii”
„Ca paraul în punguța popii.”
„Ca rafturile de aur în capul măgarului”
„Ca să ardă șoarecii, nu dă foc morii”
„Ca să ieși la mal în toate, îți trebuie limbă de aur sau pungă de aur.”
„Ca să ieși la mal, în toate, îți trebuie limbă de aur ori pungă de aur.”
„Ca să-ți ocrotească altul viața ta, cinstea ta, averea ta”
„Că săracul mare soare”
„Ca stelele cerului și ca nisipul mării.”
„Ca un ban în două pungi”
„Ca vânzarea de robi nici o vânzare mai nelegiuită; că și pe om vinde”
„Ca vârtejul fuge paraua”
„Că-i tecă, că-i pungă”
„Căciula plătește”
„Căința cea din urmă e totdeauna cu pagubă.”
„Calic și fudul”
„Calicia pierde omenia.”
„Calicul până nu cere”
„Calicul până nu cere nu mănâncă cu plăcere.”
„Calicului să-i dai toată săptămâna, și să”
„Calicului să-i dai toată săptămâna, și să nu-i dai sâmbăta, te înjură.”
„Călugăranul săracul”
„Călugărul și cerșetorul sunt tot una”
„Calul buh se vinde din grajd.”
„Calul bun se vinde din grajd”
„Calul de dar nu se caută pe dinți.”
„Calul în târg, și târgul în casă”
„Cămila când era un ban, nimeni nu dă nici un ban”
„Când ai bani, ai și dușmani.”
„Când ai bani, trebuie să ai și dușmani”
„Când are toate adunate”
„Când are toate adunate, atunci la toți este frate.”
„Când aveam în ce, n-aveam cu ce; acum”
„Când aveam în ce, n-aveam cu ce; acum că am cu ce, n-am în ce.”
„Când aveam locul n-aveam mijlocul, acum că am mijlocul îmi lipsește locul.”
„Când aveam locul, n-aveam mijlocul; acum că am mijlocul îmi lipsește locul.”
„Când banul cutează”
„Când banul cutează, cuvântul încetează.”
„Când bogatul vorbește”
„Când casa ta are sete, nu vărsa apa pe drumuri.”
„Când ce n-are, când dai n-are”
„Când dă Dumnezeu dă, iar când ia, apoi”
„Când dai de pomană, caută să-ți ia și surtucul.”
„Când dai, când nu iei”
„Când ei cumpără, nimeni nu vinde, când”
„Când ești poftit la vreo masă, pleacă sătul de acasă.”
„Când eu cumpăr, nimeni nu vinde; când eu vând, nimeni nu cumpără.”
„Când îi dă Dumnezeu nici dracul n-are”
„Când îi dai îi fată iapa, când îi ceri ție”
„Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.”
„Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri ție”
„Când îi dai, îi fată vaca; când îi ceri, îi moare vițelul.”
„Când închidești calea, prota liați punga”
„Când îți dai, îi fată iapa; când îi ceri, îi moare mânzul.”
„Când îți intră paraua în mână, leag-o în nouă noduri.”
„Când la chingă, plosc părău”
„Când mălai are, sare n-are”
„Când mor oile de boală se îngrașă câinii.”
„Când mori nu iei nimic cu tine.”
„Când n-ai, cămila de un ban e scumpă”
„Când n-ai, cămila de un ban e scumpă.”
„Când n-ai, pui și mult și puțin”
„Când nu-ți sună în buzunare”
„Când nu-ți sună în buzunare, pătimești de sărăcie și de friguri grele în pungă cu scuturături lungi.”
„Când o fi baba de mei șapte lei”
„Când pici în mâna calicului te spânzură”
„Când se împrumută îi fată vaca, și când întoarce împrumutul îi moare vițelul.”
„Când se răstoarnă marfa în prăvălie, e semn că o să se vândă”
„Când se răstoarnă marfa în prăvălie, e semn că o să se vândă.”
„Când se trudește săracul, Dumnezeu îi umple sacul.”
„Când seacă apa se cunoaște prețul fântânei.”
„Când te-apuci de judecată, pregătește-te de plată.”
„Când va Dumnezeu cu omul, vine și dracu cu colaci.”
„Când vor fi la mijloc banii”
„Când vor fi la mijloc banii, nu se mai întreabă anii.”
„Cântar cu două coaie”
„Cap d-avea, n-avea, el știe. Dar și-a cumpărat tichie.”
„Capra e vaca săracului”
„Capra e vaca săracului.”
„Căptușit”
„Capul lui nu plătește cât o capă degerată”
„Cârciuma te pune pe drumuri”
„Care are cal nu are livadă și care are livadă nu are cal.”
„Care cumpără casa făcută, nu plătește nici o apă”
„Care face economie, bănează cu isihie”
„Care face raciuna fără ostaș, el face”
„Care își bate mula își bate punga, și care”
„Care n-are datorii, nu-i credit”
„Care știe să cheltuie, nu cheltuie degeaba.”
„Cârnațul lung e bun, dar datoria lungă ba”
„Carnea cea eftină câinii o mănâncă”
„Casa săracul o are”
„Cască ochii la tocmală”
„Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală.”
„Case la obor ace”
„Câștigă opt și mănâncă zece”
„Câștigă opt și mănâncă zece.”
„Câștigarea lui Barba-Ghiani”
„Câștigul e sarată bun, dar nu iese capul”
„Câștigul și paguba sunt frați de cruce”
„Câștigul și paguba sunt frați de cruce.”
„Cât banița”
„Cât codru în mâna săracului”
„Cât dai, atâta iei”
„Cât de mic la preț, scump se socotește când e de prisos”
„Cât ia acul cu sufitul”
„Cât îi poate cojocul”
„Cât în pușcă, atât în pungă”
„Cât tot scoți din sac, și nimic bagi în sac”
„Câte cuvinte le dici, le vinde”
„Câte pe dânsul și acasă, ce-i în ladă străin”
„Câte slugi ai, atâția dușmani hrănești”
„Câte ți-ai, nu-ți mănâncă casa”
„Catena de aur încă e catenă”
„Câteva companie face risipă osul de cer”
„Câți dau peșin, cântă cu fluier”
„Câți merg la târg toți nu cumpără”
„Câți merg la târg, toți nu cumpără.”
„Câți văd cu nădragi”
„Caută pâine mai bună decât de grâu.”
„Ce a câștigat într-o vară a băut într-o iarnă”
„Ce a câștigat într-o vară a pierdut (mâncând)”
„Ce a dat târgul și norocul”
„Ce a făcut al mult și al puțin”
„Ce a mâncat lupul e bun mâncat.”
„Ce am avut și ce am pierdut!”
„Ce are în mână are și în gură”
„Ce cu greu se pare la acest bărbat, ce cu zestre mare”
„Ce dă vremea, nici avuția nici nevoința poate cumpăra.”
„Ce dai e împrumut”
„Ce dai săracilor ție ți dai”
„Ce dai, aceea iei.”
„Ce dai, dai cu împrumut”
„Ce e bun nu e scump.”
„Ce e dăruit, fie bine primit.”
„Ce e în mână, nu e minciună.”
„Ce e pe dânsul, aceea și în ladă”
„Ce folos de chip frumos dacă nu e lipicios.”
„Ce folos de multă albă?”
„Ce folos să ai minte și bani să n-ai”
„Ce folosește bolnavului patul de aur?”
„Ce folosește celui sătul o masă plină de bucate.”
„Ce mai atâta vorbă pentru un căuș de tărâțe.”
„Ce mai iei traista de la calic?”
„Ce nu lipsește (trebuie) chelului? Tichie de mărgăritar”
„Ce poți face dacă ai bani și n-ai minte?”
„Ce, căciula nu mă ține bani?”
„Ce-a strâns într-o vară, a cheltuit într-o seară”
„Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.”
„Ce-am avut și ce-am pierdut..., caprele tot șapte sunt.”
„Ce-i al tău e pus deoparte.”
„Ce-i bun nu-i scump”
„Ce-i ciocoiu, tot ciocoiu”
„Ce-i lipsește chelului? Tichie de mărgăritar.”
„Ce-i trebuie popii? Stupi, că încolo toate le are.”
„Ce-i trece printre degete dă și stăpânului”
„Ce-ți dorești tu ție, să-mi dea Dumnezeu mie.”
„Ce-ți pasă că ai parale și n-ai minte?”
„Cea mai mare putere acum stă în avere”
„Ceea ce vântul ne-aduce, curând de la noi se duce”
„Cei mai mulți astăzi se bucură la zestre”
„Cel bolnav la sănătate mai mult rivnește, iar la bogăție”
„Cel călare nu crede celui pe jos.”
„Cel ce aduce jertfă din munca săracilor, ca când ar înjunghia”
„Cel ce dă de milă nu sărăcește”
„Cel ce dar primește de la cel ce-l mituiește foc își bagă”
„Cel ce dulce la toți se arată numai pentru interes, acela”
„Cel ce împarte, i mai mult, i mai puțin.”
„Cel ce plătește la vadea capătă și altă”
„Cel ce râvnește la milă moare flămând.”
„Cel ce râvnește la milă, moare flămând”
„Cel ce se teme să piardă nu poate să câștige.”
„Cel ce vorbește mai mult risipește, cel ce tace adună”
„Cel ce vrea să câștige odată prea mult”
„Cel ce vrea să câștige odată prea mult, mai adeseori pierde și puținul ce-l are.”
„Cel cu paguba (îi) și cu păcatul”
„Cel cu paguba e și cu păcatul.”
„Cel cu sacul în spate vede musca în cer.”
„Cel cuminte strânge bani albi pentru zile”
„Cel cuminte strânge bani albi pentru zile negre.”
„Cel de pe comoară”
„Cel încălțat cu papuci nu cunoaște pe cel cu opinci”
„Cel încălțat cu papuci nu cunoaște pe cel cu opinci.”
„Cel mai avut e acela ce nu poftește”
„Cel mare până îi folosești, se slujește de tine; după ce fo”
„Cel pe jos cu cel călare anevoie se învoiesc.”
„Cel zgârcit moare cu pâinea în mână”
„Cel zgârcit moare cu pâinea în mână.”
„Cel-ce lesne se mituiește pururea la bani gândește”
„Cela ce nu strânge pierde și aceea ce are”
„Cele din jafuri îndată se risipesc, ca ploaia din nori”
„Celui bogat și dracu îi legănă copiii”
„Celui bogat și dracul îi leagănă copiii.”
„Celui cu economie”
„Celui cu economie, suta îi este o mie.”
„Cercelul a căzut, dar urechile au rămas.”
„Cere până nu piere.”
„Cere să-i dai la soroc”
„Cere și ți se va da.”
„Cerșetorii se miluiesc”
„Cerșetorii se miluiesc, iar hoții se pedepsesc.”
„Ceva care "vine peste mână".”
„Chef, nea Niculae, cu banii babacului!”
„Cheia de aur în toată gaura se potrivește”
„Cheia și lada în mâna lui”
„Chelbosului tichie de mărgăritar nu-i trebuie”
„Cheltuieli mărunte”
„Cheltuieli mărunte fac datorii de frunte.”
„Cheltuiește, Române”
„Cheltuiește, Române, și vezi ce-ți mai rămâne.”
„Cheltuitorul e dușmanul strângătorului”
„Cheltuitorul e dușmanul stringetorului”
„Chelului îi trebuie tichie de mărgăritar.”
„Chelului nu-i trebuie apă multă”
„Chezașul plătește ca și datornicul”
„Chilipir de frasin”
„Chilipir de om pe jos”
„Chilipirgiu (și jumătate)”
„Chiria deșteaptă pe cărăuș”
„Chiria deșteaptă pe cărăuș.”
„Chiria deșteaptă pe chirigiu”
„Chiriagiu cu hangiul tot va să se adune”
„Chizeșul plătește”
„Cinci câștigă, zece mănâncă, ce-i rău”
„Cinci inși pe un ban.”
„Cinci parale și-o lăscae”
„Cine a făcut pe bogatul”
„Cine a furat să mai fure, pe dăunaș (păgubaș)”
„Cine a învârtit frigarea și cine mănâncă friptura.”
„Cine a plătit, acela să și joace”
„Cine adună la tinerețe are la bătrânețe.”
„Cine adună la tinerețe, are la bătrânețe”
„Cine adună și cine mănâncă”
„Cine aleargă după pomeni nu se vede sătul niciodată.”
„Cine are barbă să-și cumpere pieptene.”
„Cine are barbă, are și pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine are bucate multe, are și pagubă”
„Cine are mână lungă, pierde și ce are în pungă.”
„Cine are mult, de multe ori vine vremea”
„Cine are mult, de multe ori vine vremea.”
„Cine are pagubă și rușine”
„Cine are piper mult pune și în iaurt.”
„Cine are pungă mare, facă-se chezaș”
„Cine are sare multă pune și în chișaliță”
„Cine arvonește”
„Cine așteaptă la moștenire, târzii se înveselește”
„Cine bagă mâinile în miere își linge degetele.”
„Cine băutură iubește, de sărăcie se gătește”
„Cine bea apă din pumni străini, nu se satură”
„Cine bea apă din pumni străini, nu se satură niciodată.”
„Cine bea în cinste, ori în dator”
„Cine bea vin își bea punga, și mintea, ba și sănătatea.”
„Cine cârpește nu se îmbogățește.”
„Cine câștigă la joc, în dragoste n-are noroc.”
„Cine cere nu moare, dar nici cinste nu are”
„Cine cere nu moare, dar nici cinste nu are.”
„Cine cere nu piere”
„Cine cere nu piere, dar nici nume bun”
„Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are.”
„Cine cere nu piere, dar nici omenie n-are”
„Cine cere nu piere, dar nici omenie n-are.”
„Cine cere nu piere, nici multă omenie are”
„Cine cere nu piere, nici multă omenie are.”
„Cine cere nu piere.”
„Cine cere, nu piere”
„Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.”
„Cine cere, nu piere.”
„Cine cheltuiește mai mult decât îi vine, curând sărăcia”
„Cine cheltuiește peste ceea ce câștigă”
„Cine cu lăcomie acul cusătorului înghite”
„Cine cumpără în dator”
„Cine cumpără în dator plătește de două ori.”
„Cine cumpără mai scump? - Săracul”
„Cine dă împrumut își face dușmani”
„Cine dă împrumut își face dușmani.”
„Cine dă nu uită, iar cine ia cam mai dă.”
„Cine dă râme strâns, cu mâinile între picioare, trage a sărăcie”
„Cine dă râme strâns, cu mâinile între picioare, trage a sărăcie.”
„Cine dă săracilor împrumută pe Dumnezeu”
„Cine dă, lui își dă”
„Cine dă, lui își dă.”
„Cine dă, nu uită; iar cine ia, cam mai dă”
„Cine de mic copil casa și-o risipește, la bătrânețe slugă”
„Cine de sărbători se ține, sărăcia de el se ține”
„Cine deschide ochii după ce cumpără”
„Cine deschide ochii după ce cumpără, cumpără totdeauna marfă proastă.”
„Cine doarme pe pat moale nu doarme în odihnă.”
„Cine dorește mai mult pierde și pe cel puțin.”
„Cine dorește mai mult, pierde și pe cel”
„Cine dorește mai mult, pierde și pe cel puțin.”
„Cine duce bani la Eșii? Tu și eu!”
„Cine e chezaș”
„Cine e cu (are) mâna lungă”
„Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.”
„Cine făgăduiește mult, dă puțin”
„Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.”
„Cine fură nu cumpără, dar nici cinste”
„Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru.”
„Cine hainele și le păstrează, le are pe jumătate”
„Cine hainele și le păstrează, le are pe jumătate.”
„Cine ia pe datorie plătește de două ori”
„Cine împarte parte-și face.”
„Cine împarte, parte-și face”
„Cine își mănâncă sămânța de cânepă rămâne gol.”
„Cine își mănâncă sămânța de in, își mănâncă cămașa.”
„Cine lăcomește”
„Cine lăcomește nu se pricopsește.”
„Cine lăcomește să apuce cele străine”
„Cine lăcomește să apuce cele străine, pierde și ale sale.”
„Cine mai muncește, mai mult va avea”
„Cine mai puțin mănâncă, are și mâine ce mânca.”
„Cine mi-a luat banul din gură?”
„Cine miluiește guvojdul, chiar și pe el.”
„Cine muncește, n-are timp să facă bani.”
„Cine n-ar vrea să fie Ban?”
„Cine n-are ce mânca știe când e post.”
„Cine nu adună la tinerețe, nu va avea”
„Cine nu adună pentru sine, adună pentru alții.”
„Cine nu cruță (păstrează) când are”
„Cine nu cruță (păstrează) când are.”
„Cine nu cruță paraoa, nici de galben”
„Cine nu cruță paraua, nici de galben nu-i e milă.”
„Cine nu cruță paraua, nu are fiorinul”
„Cine nu cruță șalăul”
„Cine nu deschide ochii deschide punga”
„Cine nu e dator e destul de bogat”
„Cine nu e dator e destul de bogat.”
„Cine nu e mulțumit cu puțin nu e vrednic de mult.”
„Cine nu e mulțumit de puțin, nici de mult”
„Cine nu e mulțumit de puțin, nici de mult nu are parte.”
„Cine nu păstrează, nu are”
„Cine nu poate avea mult, e bucuros și de puțin”
„Cine nu poate avea mult, e bucuros și de puțin.”
„Cine nu prețuiește filerul nu va număra”
„Cine nu se îndură de cui, pierde și potcoava.”
„Cine nu se mulțumește de puțin, nu e vrednic nici de mult.”
„Cine nu se mulțumește pe puțin, pierde și acel puțin”
„Cine nu știe cruța puțin, nu poate avea”
„Cine nu știe cruța puțin, nu poate avea.”
„Cine păgubește se înțelepțește.”
„Cine pe lângă drum zidește, mulți stăpâni are”
„Cine poftește (cupește)”
„Cine sărăcia nici cum a încercat-o, nu cunoaște îndurarea”
„Cine se bagă fără tocmală”
„Cine se bagă fără tocmeală, ese fără socoteală.”
„Cine se bucură la avere”
„Cine se culcă flămând se scoală fără datorie”
„Cine se culcă flămând se scoală fără datorie.”
„Cine se îndestulează cu puțin, se face”
„Cine se îndestulează cu puțin, se face.”
„Cine se îndură de cui, pierde și potcoava”
„Cine se întinde mai mult decât îi este straiul, îl rupe”
„Cine se judecă, adeseori pierde un bou și câștigă o pisică.”
„Cine slobod de datorii, acela mai bogat”
„Cine slujește altarului, din altar mănâncă.”
„Cine spune minciună e ca și cel ce fură”
„Cine strânge cărbuni cu mâna altuia, nici să mănânce”
„Cine strânge nu mănâncă”
„Cine strânge nu mănâncă.”
„Cine strânge să mănânce”
„Cine te știe te cumpără, cine nu te știe”
„Cine te știe te cumpără, cine nu te știe te vinde.”
„Cine te știe, te cumpără; cine nu te știe, te vinde”
„Cine ține pâinea în sânul altuia, de multe”
„Cine ține pâinea în sânul altuia, de multe ori rabdă de foame.”
„Cine umblă pe drum cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.”
„Cine unge bine, merge bine”
„Cine voiește să se îmbogățească din plug”
„Cine voiește totdeauna mai mult, acela”
„Cine voiește totdeauna mai mult, acela pierde și ce are”
„Cine vorbește, vinde; cine ascultă, cumpără”
„Cine vrea să mănânce miezul, trebuie mai întâi să spargă coaja.”
„Cine vrea să sară groapa, arunce-și mai întâi desagii”
„Cine-i sănătos e destul de bogat.”
„Cine-mparte, parte-și face.”
„Cineva care are capul baniță de carte.”
„Cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare bună.”
„Cineva care s-a ajuns.”
„Cinste la cinste merge, și darul împrumutat.”
„Cinstea cântărește mai mult decât banul”
„Cinstea cântărește mai mult decât banul.”
„Cinstea e mai bună decât bogăția.”
„Cinstea e mai scumpă decât toate”
„Cinstea fără bani e sărăcie goală”
„Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde”
„Cioc seleam de la jupân Ibriam, că și-a”
„Ciocoiul este ca richita, de ce-l tai de ce răsare.”
„Clopotul de la biserică sună: dai, n-ai!”
„Coada-i grasă”
„Comoară găsită”
„Comoară găsită, belea nesfârșită.”
„Copiii numeroși sunt bogăția românului”
„Cot de un ort și ață de un zlot”
„Cot jidovesc”
„Craiul de Curtea Veche”
„Crâșma ori o vinzi, ori te vinde”
„Cruce de aur în casă”
„Cu acul le strânge și cu lopata le risipește”
„Cu aurul nu te vei sătura”
„Cu ban de aur se descântă dalacul la cai, și scapă.”
„Cu bani cumperi și brânză de iepure.”
„Cu bani de cheltuială”
„Cu bani faci toate”
„Cu bani găsești și lapte de pasăre”
„Cu bani găsești și lapte de pasăre.”
„Cu bani găsești tată și mamă”
„Cu bani poate omul face”
„Cu bani și ochi negri găsești”
„Cu bogatul fie-care voește să fie rudă”
„Cu bogatul nici calul să nu-l încerci, nici în pungă să te măsori.”
„Cu bucătăria plină, Sărăcia e vecină.”
„Cu bucățica mică se prinde peștele mare.”
„Cu bunătatea mori de foame”
„Cu carul”
„Cu cât are tot ar vrea să mai aibă”
„Cu cât are, tot ar vrea să mai aibă”
„Cu cât trebuințele mai puține, cu atât omul mai bogat”
„Cu ce-i bun să mi-o hrănești: cu vin vechi de la Pitești, cu pâine de la Ploiești, cu haine din București.”
„Cu cele puține”
„Cu chei de aur se deschid porțile raiului.”
„Cu chei de aur și de argint se deschid”
„Cu chei de aur și de argint se deschid porțile raiului.”
„Cu cheia de aur se deschid porțile raiului.”
„Cu cheie de aur orice ușă poți deschide”
„Cu chibzuială dai, ai”
„Cu chibzuială dai, ai.”
„Cu chila împarte”
„Cu ciubote roșii”
„Cu ciuboțele dintr-o vacă și cu tălpele din alta”
„Cu ciuboțtele dintr'o vacă și cu tălpele din alta”
„Cu darea treci și amarea.”
„Cu greu se mănâncă chita lui Vodă”
„Cu mai marii tăi nu întinde vorbă lungă. Cu cei bogați nu-ți măsura punga.”
„Cu mâna închisă muște nu poți prinde”
„Cu mâna închisă muște nu poți prinde.”
„Cu mâna plină dă cozi, cine nu știe să”
„Cu mâna spartă”
„Cu mâna tare și cu braț înalt”
„Cu mâneci largi”
„Cu mărunțeua”
„Cu meșteșugul nu mori de foame”
„Cu mult mai cinstit cel ce n-are nici un dar, decât cel”
„Cu nimic tot nimic”
„Cu nimic, tot nimic”
„Cu o fișie tot n-aveam moșie.”
„Cu paraua îmi găsesc singur beleaua.”
„Cu paraua mea, și cu Domnia mea”
„Cu rudele să bei, să mănânci, dar avere să n-ai.”
„Cu sila poți lua omului, dar cu sila nu-i poți da”
„Cu sutele și cu miile”
„Cu teamă, că nu știi ale cui sunt ceea-ce tu ai luat”
„Cu țiganul nu e pomană”
„Cu toptanul”
„Cu traista în băț”
„Cu un ac”
„Cu un ban s-a prins în horă, și cu zece”
„Cu un ban s-a prins în horă, și cu zece nu poate scăpa.”
„Cu un finic (filer)”
„Cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„Cu un ou nu se satură.”
„Cu un pat, găina nu se îngrașă”
„Cu un rac, tot sărac”
„Cu un rac, tot sărac.”
„Cu vorba asta, și cu cinci bani bei un rachiu”
„Cu zapis nu se ține casă”
„Cuhnia bogată lasă diată proastă”
„Cui Dumnezeu vrea a-i da, și pe fereastră”
„Culdușului nu-i da straiță”
„Cum am cumpărat-o, așa o rând.”
„Cum dai așa ți se dă”
„Cum e boierul și sluga.”
„Cum e marfa și mușteriul”
„Cum e marfa, și mușteriul.”
„Cum e plata, așa e lucrul.”
„Cum îi plata, așa-i lucrul”
„Cum îți e lucrul, așa îți e plata”
„Cum îți este lucrul, așa și câștigul”
„Cum muncești așa ți se plătește”
„Cum muncești, așa ți se plătește.”
„Cum s-a câștigat”
„Cum s-a câștigat, așa s-a mâncat.”
„Cum ți-e lucrul, așa ți-e plata.”
„Cumpără câte două”
„Cumpără de la faur cărbuni”
„Cumpără de o para două”
„Cumpără la timp și vei avea la nevoie”
„Cumpără la timp și vei avea la nevoie.”
„Cumpără șaua și calul în târg.”
„Cumpătul ține sănătatea omului, și hărnicia ține averea.”
„Cumperă șea și calu 'n târg”
„Cumperi gâlceavă cu bani”
„Cumperi gâlceava cu bani.”
„Curg mușterii, bolta geme, unii târziu și alții de vreme.”
„Curg mușteriii, bolta geme”
„Cuvântul mai plăcut nu-i decât cântatul banului.”
„Dă bir cu fugiții”
„Dă ca din ochii lui”
„Dă celui care-ți cere, dar nu făgădui”
„Da cu o mână ca să ia cu două”
„Dă cu o mână ca să ia cu două.”
„Da cu o mână și ia cu o mie”
„Dă cu o mână, ca să ia cu două”
„Dă cu o mână, ia cu alta”
„Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.”
„Dă două jumătăți pe una întreagă”
„Dă foc casei ca să ardă șoarecii.”
„Dă la cei fără obraz, și cumpără obraz”
„Dă oul, să iei găina”
„Dă și scapă”
„Dă și scapă.”
„Dă un bou pentru un ou”
„Dă urma ca să ți se dea gece”
„Dă, când dai, unde i-a pus mai întâi”
„Dă, până poți; că, de nu, va trebui să”
„Dă, până poți; că, de nu, va trebui să dai.”
„Da, paraua s-află cârligu.”
„Dă-i și cămașa, și fugi”
„Dă-l în punga lui Ițic”
„Dă-mi Doamne, ce n-am gândit, să mă mir ce m-a găsit!”
„Dă-mi, Doamne, ce n-am gândit, să mă mir ce m-a găsit.”
„Dă-mi, Doamne, o pară în gură; dacă mi-o dai, mi-o și mestecă.”
„Dă-mi, drace, ce ai aflat”
„Dă-te cu tufa, că ies bani”
„Da-te-aș protopopului de globă!”
„Dacă la socoteală plusul nedumerește, atunci este minus.”
„Dacă ai”
„Dacă ai bani”
„Dacă ai bani mulți, fă-te chezaș”
„Dacă ai bani, ai prieteni și dușmani.”
„Dacă ai dat uită, iar dacă ai luat pome”
„Dacă ai dat uită, iar dacă ai luat pome.”
„Dacă alergi să câștigi bani îi dai înapoi la doctor.”
„Dacă dai, dreptate ai”
„Dacă dai, nu ai; dacă nu dai, ești om rău”
„Dacă îți dau una, zici că n-ai avut noroc.”
„Dacă n'ai papuci sunt bune și opincile”
„Dacă n-ai”
„Dacă n-ai, din umeri dai.”
„Dacă nu deschizi ochii, deschide punga.”
„Dacă nu poți da săracului, nu-i mai lua”
„Dacă nu vinzi marfa, te vinde ea pe tine”
„Dacă o ungi, merge mai bine”
„Dacă pui untdelemn în candelă, îți va lumina.”
„Dacă risipeai meiul, anevoie îl aduni.”
„Dacă scumpul moare atunci îi învie averea”
„Dacă scumpul moare, atunci îi învie averea.”
„Dacă vrei să scapi de un prieten, împrumută-i bani.”
„Dacă-i boier, tot boier.”
„Dai cu banița și scoți cu lingura”
„Dai cu gura să iasă sfanțu”
„Dai cu mâna și alergi cu picioarele”
„Dai cu mâna și alergi cu picioarele.”
„Dai, n-ai”
„Dar din dar se face rai.”
„Dar din dar se face raiul”
„Dar din dar se face raiul.”
„Dar la dar merge”
„Dăruiește casa, nu aștepta!”
„Darul cel târziu nu are putere de dar”
„Darul cel târziu nu are putere de dar.”
„Darul dat la vreme e dar îndoit”
„Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.”
„Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește.”
„Darul nu-i cu carul”
„Dăscălița sărăcie învață pe om meserie.”
„Dascălța sărăcie”
„Dator nu sunt că nu-mi dă nimeni”
„Dator nu-s, că nu-mi dă nimeni pe datorie.”
„Datoria”
„Datoria ca raia.”
„Datoria e plină de griji”
„Datoria mănâncă cu omul din blid”
„Datoria nu moare niciodată”
„Datoria nu moare niciodată.”
„Datoria veche nu putrezește”
„Datoria veche nu putrezește.”
„Datoria veche nu se uită”
„Datoria veche nu-i rea, numai pizma”
„Datorie veche, comoară nesfârșită”
„Dau cuiele și-mi rămân potcoavele”
„Dau foc Brăilei cu tăciunele ăla”
„De ai turme mari de oi, ai și turme de nevoi.”
„De ai venituri mititele”
„De aia nu mai dă Dumnezeu bucate, că a început popii să se radă.”
„De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.”
„De barbă și de coate goale să nu te plângi niciodată.”
„De boltă trebuință sărmanul nu are.”
„De când n-am văzut paraoa”
„De cap, că hainele sunt pe bani”
„De câștig, de păgubesc, tot negustor mă numesc.”
„De câștigi, de păgubești”
„De cât ar fi omul calic”
„De cât cizmă ?ncăputată”
„De ce ai, de ce ai mai avea”
„De ce nu-ți pasă nu-i al tău.”
„De ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult.”
„De cel călare să nu-ți fie milă, când îi atârnă picioarele.”
„De cocână ești cocână”
„De dorul bogatului”
„De dorul bogatului luai fata dracului.”
„De frate, frate; dar brânza pe bani”
„De harai a venit, de haram s-a dus.”
„De haram a venit, de haram s-a dus”
„De haram a venit, de haram s-a dus.”
„De însurătoare și de coate goale nu scapă nimenea.”
„De la beat cârciumă vii, cu partea într-o căciulă”
„De la bogat să n-ai să iei, săracului să”
„De la bogatul calic”
„De la calic”
„De la calic să mai iei traistă!”
„De la cel ce n-are nu vei lua”
„De la cel ce n-are nu vei lua.”
„De la cel ce n-are, Dumnezeu nu cere.”
„De la mână până la gură pierde îmbucătura.”
„De la mine puțin, de la Dumnezeu mult.”
„De la un datornic rău nici sac de paie”
„De la un datornic rău nu vei lua nimic”
„De la un datornic rău și un sac de paie este bun.”
„De la un rău plătitor primește și un”
„De la un rău platnic primește și un car”
„De mă rugam de o vacă stearpă și tot îmi da o lingură de lapte.”
„De multe ori unde nu se ajunge cu pielea de lei, împli”
„De multe-ori la cei mai mici se găsesc mai multe daruri”
„De n-ai bani nu lua zestre, ca să n-o”
„De n-ar fi păgubași n-ar fi nici hoți”
„De n-ar fi păgubași, n-ar fi nici hoți.”
„De nimic nu i se prinde ochii”
„De nu curge, pică.”
„De pe un miel, numai o piele se poate”
„De pomana dracului”
„De puțin cine nu se mulțumește”
„De puțin cine nu se mulțumește, nici de mult nu se învrednicește.”
„De sărăcie nu scapă”
„De sărăcie nu-mi pasă”
„De te mănâncă barba, ai să primești parale.”
„De tocmală”
„De trosnește chibritul, când îl aprinzi, vei primi bani”
„De trosnește chibritul, când îl aprinzi, vei primi bani.”
„De unde iei și nu pui, se isprăvește”
„De unde iei trebuie să și pui.”
„De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.”
„De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.”
„De unde nu-i, de acolo nu se varsă”
„De unde nu-i, de acolo nu se varsă.”
„De unde tot iei și nu pui, curând se isprăvește”
„De zestre nouă pietre”
„Decât ar fi omul calic, mai bine să rămâi cu nimic.”
„Decât bogat și bolnav mai bine sărac”
„Decât bogat și bolnav mai bine sărac și sănătos.”
„Decât cu un nemernic la câștig, mai bine cu un înțelept la pagubă”
„Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.”
„Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un înțelept la pagubă”
„Decât doi: ți-oiu da, mai bine un: na”
„Decât două traiste goale, mai bine una”
„Decât două traiste goale, mai bine una.”
„Decât înghesuit la pomană”
„Decât la anul un bou, mai bine acuma un ou.”
„Decât mămăligă cu unt și să mă uit în pământ, mai bine pâine cu sare și să mă uit la soare.”
„Decât o mie de vrăbii pe gard mai bine una în mână.”
„Decât să bagi un chiriaș rău în casă, mai bine un mârșav și să-l ții închis.”
„Decât să dai de pomană la calică Sâmbăta”
„Decât să dai la calici, mai bine să-i”
„Decât să fii bogat și să n-ai ce mânca”
„Decât să fii bogat și să n-ai ce mânca, mai bine sărac și să ai bani mulți.”
„Decât să-ți dau și să ne sfădim”
„Decât să-ți dau și să ne sfădim, mai bine tot prieteni să fim.”
„Decât sărac”
„Decât slugă de trei lei, mai bine stăpân”
„Decât slugă de trei lei, mai bine stăpân de un ban.”
„Decât stăpân calic, mai bine slugă bogat”
„Decât stăpân calic, mai bine slugă bogată.”
„Decât toată bogăția”
„Decât un car de frumusețe mai bine un dram de”
„Decât zece vrăbii pe gard, mai bine una și-n mână”
„Degetele să-mi trăiască, inele multe”
„Deosebirea cinstei și a marei bogății, cea mai mare vrajbă”
„Deprinde-te, când ceri, cu nedarea acelora de la care ceri”
„Deschide-te, punguliță”
„Deschide-te, punguliță, să plătim lui Ioniță.”
„Despuiatului mănuși îi lipsește”
„Dijură ca Uvrei”
„Dimineața pârta aur în gură”
„Dimirlia e la merță”
„Din banii drepți ia dracu pe jumătate”
„Din banii drepți ia dracul pe jumătate; iar cei strâmbi îi ia cu stăpân cu tot.”
„Din ce câștigă unul pe dreptate, dracul”
„Din cruceri fiorinul”
„Din dar ai luat, în dar să dai”
„Din grăunțe mărunte se fac grămezi mai multe.”
„Din piatră seacă scoate banul.”
„Din pumni străini nu te saturi când bei apă.”
„Din puțin se face mult.”
„Din scoarță (până) în scârță”
„Din una chilă, una mână”
„Din una mână, una chilă”
„Din vânt a venit, în vânt s-a dus”
„Din vânt a venit, în vânt s-a dus.”
„Dintr-o meserie cât de mică, dacă nu curge tot pică.”
„Dintr-un fus de moară face o coadă de teslă.”
„Dintr-un palmac”
„Dintr-un palmac moarte fac.”
„Doar nu-i țara de jaf”
„Dobă de bani”
„Dobânda lungă rupe ciorchina”
„Dobânda nelegiuită, cea mai urâtă și mai spurcată dobândă”
„Dobândă turcească”
„Dobânda zălogului, primejdia lui. Ferește-te de ea”
„Dobrogen Crai”
„Doi bani dai, doi bani face.”
„Doi bani în trei pungi”
„Doi bani în trei pungi.”
„Domn cu sula-n traistă”
„Domnul trebuință n-are de-a ta avere mare, ca lui să i-o”
„Două jumătăți pe una întreagă”
„Două piei după o ie”
„Două traiste goale”
„Două trăiști goale, nu pot să trăiască”
„Două vorbe un ban nu fac.”
„Douăsprezece meserii, treisprezece sărăcii.”
„Drac ai cumpărat, drac ai luat”
„Drac încălțat”
„Dracu mai mănâncă pe cupu mai mare”
„Dracul oi n-avea, și omul vindea.”
„Dragomir fuge de bir”
„Dreptatea e cum o fac domnii”
„Dulce e vița, dar scump o plătim”
„Dumnezeu dă acelui care dă”
„Dumnezeu dă acelui care dă.”
„Dumnezeu dă dar nu bagă în pungă”
„Dumnezeu dă omului, dar în traistă”
„Dumnezeu dă și ia”
„Dumnezeu dă tot la cel ce are mai mult”
„Dumnezeu dă, dar în obor nu bagă”
„Dumnezeu încarcă și descarcă”
„Dumnezeu îți dă, dar în sac nu-ți bagă”
„Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în gură”
„Dumnezeu la unul dă tot și la altul nimic”
„După ce e sărac, îl mai cheamă și Vlad”
„După ce fac venitul, așa și cheltuiesc.”
„După ce fac venitul, fac cheltuielile.”
„După ce îi dă cu dimirlia, apoi mai cere”
„După ce lipsa ne omoară, în zadar mergem la moară.”
„După ce nici n-are de cercei urechi, umblă să-și cumpere și două perechi.”
„După cum e boierul așa e și odorul.”
„După cum ți-e calul, așa să-ți cumperi șaua.”
„După cum ți-e calul, așa se-ți cumperi”
„După faptă și plata.”
„După toată sărăcia”
„E anevoie când ajungi să cumperi orz de la gâște”
„E cherliu”
„E cu un ochi la slănină, cu altul la făină.”
„E de cei cu rubla 'n nas”
„E fitilul mai lung decât ceara.”
„E lesne bogatului a porunci, dar greu”
„E lesne de vândut și anevoie de cumpărat”
„E lung la ghiare”
„E mai bine a câștiga banii, decât a-i”
„E mai bine a câștiga banii, decât a-i pierde”
„E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.”
„E mai greu a păstră de cât a câștiga”
„E mai greu a păstra decât a câștiga”
„E mai mare porcul decât cotețul.”
„E mai ușor a mânca decât a câștiga”
„E mai ușor a prăda decât a câștiga”
„E negură în pungă”
„E plin de avere ca cotea de beșini”
„E plin de bani ca brusca de pene”
„E plin de bani ca râpa de bolovani.”
„E plin de parale ca câinele de pureci”
„E rău când aștepți de la mâna altuia.”
„E rău când te ajunge sărăcia în haine”
„E rău la chezi”
„E sărac ca degetul”
„E scump ca piperul”
„E scump la tărâțe și ieftin la făină.”
„E tâlhar; ia de la el și duce la altul”
„E un bogat și calic, și un dobitoc să'l”
„E ușor a fi bogat, dar greu a fi fericit”
„E ușor a fi bogat, dar greu a fi fericit.”
„Ea are albăță”
„Economul bun socote și crucerul”
„Eftin iei, eftin porți”
„Eftin la făină și scump la tărâțe.”
„El a pus groșița”
„El face poliță”
„El ia de la toți, și de la el nimeni”
„El își ține tot a lui”
„El stoarce ca pe un burete”
„El strânge ața”
„El strânge în chingi”
„Eși rupe punga în târg”
„Ești (ai rămas) crai pe baltă!”
„Eu aș vinde și n-am ce”
„Eu boier, tu boier, cine-mi trage cizmele?”
„Eu gol, el zdrențos, nu v-om fi nici de un folos.”
„Eu îi cer ca să-mi dea mie”
„Eu să nu dau, lumea las să zică”
„Fă bun ș-arucă-l tu-amare, că și acloel”
„Fă hatâr calicului că-i duci traista”
„Fă împrumutări și te așteaptă la supărări”
„Fă parte celor șapte ca și celor opt”
„Fă-mă prooroc, să te fac bogat”
„Fă-mi proverbul, te voi face bogat”
„Face hatârul bogatului și mănâncă po”
„Face hatârul bogatului și mănâncă pomana săracului.”
„Face pumnul mic către fundul sacului”
„Face socoteala fără birtaș”
„Făgăduiește numai ce poți da”
„Făgăduiește și nu dă”
„Făgăduiește, și nu da”
„Fală goală, traistă ușoară”
„Falitu nu face plati”
„Fața subțire cu mare cheltuială se ține”
„Fața subțire cu mare cheltuială se ține.”
„Feciorul lui bani gata”
„Femeia "ușoară" zice: "Iubite, bine faci, dar rău plătești...”
„Ferește-te de boierii noi și de fetele bătrâne”
„Ferește-te de hrăpire, că te duce la pierire”
„Fericirea și sărăcia nu pot sta împreună”
„Fericirea și sărăcia nu pot sta împreună.”
„Fericit e acel ce poate încălzi mai mulți la soba lui.”
„Fericit omul care se mulțumește cu ceva mai puțin decât are.”
„Fete multe, sărăcie la casă”
„Fie ca o naiba, numai bani să aibă.”
„Fie măcar aurit”
„Fie omul cât de calic, numai bani să aibă”
„Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.”
„Fie-n zarzale de aur”
„Fiecare nădăjduiește după câștig, dar puțini”
„Fiecare nebun poate să câștige bani dar nu poate să-i păstreze.”
„Fiecare nebun știe să câștige, dar nu știe”
„Fiecare plătește cu ce are”
„Fiecare sfânt trage cu mâna către el”
„Fiecare trage foc spre turta lui.”
„Fiece nebun știe să câștige, dar nu știe să păstreze.”
„Fierul rău cât să-l bați e degeaba.”
„Fierul rău nu se prăpădește.”
„Foamea și sărăcia strică omenia.”
„Frâiele de aur nu fac mai bun calul”
„Frâiele de aur nu fac mai bun calul.”
„Frate la câștig și străin la pagubă”
„Frate la câștig și străin la pagubă.”
„Frate ori nefrate, brânza pe bani este.”
„Frate, frate; dar pita-i cu bani”
„Frate...,frate, da' brânza-i pe bani.”
„Frunză (foaie) verde de dai n-ai”
„Fudulia aduce sărăcia”
„Fudulia aduce sărăcia.”
„Fudulia intră 'n casă, sărăcia "i după ușă”
„Fudulia intră-n casă, sărăcia-i după ușă”
„Fudulia și sărăcia sunt surori”
„Fudulul are doi tovarăși: prostia și sărăcia.”
„Fuge paraua că-i strâmbă”
„Fugi de cel ce pupă în bot, că îți ia din pungă tot”
„Fugi de cel ce pupă-n bot, că îți ia din pungă tot.”
„Găina vecinului face ouă mai mari.”
„Găina vecinului face ouăle mai mari”
„Găina vecinului face ouăle mai mari.”
„Găina vecinului nu piere.”
„Galantom cu (la) punga altuia”
„Găsești parale în drum și tot trebuie să le numeri.”
„Geaba binele cu sacul după ce a murit săracul.”
„Geba binele cu sacul”
„Geba îi tata craiului”
„Gîndește-n mintea-i adîncă numai el pîine mănîncă,.”
„Gol m-am născut, gol o să mă duc.”
„Gol prin cămașă”
„Gol și gol”
„Golescu golește”
„Goști fără traistă”
„Grei s-aduni, ușor s-împrăștii”
„Grei s-aduni, ușor s-împrăștii.”
„Greu îi este săracului a trăi, și bogatului”
„Grijile-s la creditori”
„Grijile-s la creditori mai mult decât la datori.”
„Gura sacului legată pururea să o ții.”
„Gura ta și trei parale”
„Hai noroc si la mai mare.”
„Hai, mamă, să te vând; da să nu de ni”
„Haina să-ți fie cum e sacul și peticul”
„Haine de Anglie”
„Haine noi cu bumbii vechi”
„Haine scumpe pe spinare”
„Hainele împrumutate nu țin de cald”
„Halal de marfă, dar păcat de parale”
„Honț fără holde”
„Hotarele să nu le strămuți, că mult pământ nu-ți trebuie”
„Hoțul are o vină și păgubașul două.”
„Hoțul de păgubaș”
„Hoțul e numai cu un păcat, iar păgubitul cu două”
„Hoțul neprins e negustor cinstit.”
„I s-a întors punga pe dos”
„I s-a întors punga pe dos.”
„I se bate limba în gură ca calicii la po-mană.”
„I-a adus pielea pe băț”
„I-a dat Dumnezeu bogăție, numa nu i-a”
„I-a găsit numai locul.”
„I-a intrat șarpele în pungă”
„I-a scuturat nădragii de praf”
„I-a stat alba-n ham.”
„I-a stat pe mână”
„I-au rămas potcoavele”
„Ia casa lui să învârtești o mâță de coadă, n-are de ce să apuce.”
„Ia câte două și dă câte nouă.”
„Ia dintr-un buzunar și bagă într-altul”
„Ia dintr-un buzunar și bagă într-altul.”
„Ia dintr-un sân și bagă într-altul.”
„Ia-i boul, lasă-i vaca.”
„Ia-o când o afli, s-o ai când lipsești.”
„Ia-ți pâinea, să-ți ajungă cașul”
„Iapa mea, moșia mea”
„Iarbă în curte, sărăcie în casă”
„Iarba în ogradă e sărăcie în casă”
„Iarna e bună, dar trăiesc domnii”
„Iei cu o mână și dai cu alta”
„Iei cu o mână și dai cu zece”
„Îi arde căciula.”
„Îi curg obielele”
„Îi dă vine”
„Îi dă vine.”
„Îi dai cuiva „mură în gură”.”
„îi dai un ban să te rază și doi să te lase.”
„Îi dai un ort și îți ia un cot”
„Îi dedi tastrului.”
„Îi fierbe oala fără foc.”
„Îi lung la degete”
„Îi numără bucăturile.”
„Îi tremură mâinile de mult ce a dat de pomană”
„Îi tremură mâinile de mult ce a dat de pomană.”
„Îi tremură mâna de milostenie”
„Îi tremură mâna de milostenie.”
„Îi tricu tastrului.”
„Îl adună grosul zlot.”
„Îl are împărăția (cu toate cărnurile) în pânză”
„Îl găsesc frigurile pungii”
„Îl întinde ca pe o obială”
„Îl scurmă paralele în pungă”
„Îl strânge opinca”
„Îl ține ca 'n dinți”
„Îl trec prin cămeși”
„Împrumuți pentru dobândă și pierzi și capetele.”
„Împrumutul împrumut așteaptă”
„Împrumutul nu trăiește”
„Împrumutul se dă cu vârf și îndesat”
„Împrumutul se dă cu vârf și îndesat.”
„În bani nu te gurguiă”
„În casa leneșului totdeauna e sărac”
„În casa trândavului e sărăcie lucie”
„În casele zgârcitului nici șoarecii nu să”
„În cât l-am cumpărat”
„În dar”
„În dar a venit, în dar s-a dus”
„În dar a venit, în dar s-a dus.”
„În dragoste și în domnie nu încape tovărășie.”
„În loc de dobândă”
„În loc de dobândă se pomenește cu osândă.”
„În loc de plată”
„În mojic și în ciocoiu”
„În nădejdea slugii dai de fundul pungii.”
„În putina cu argăseală”
„În sac și la moară.”
„În vasul mare intră și mult și puțin.”
„În ziua de Paști s-a dus să vândă fasole”
„Închide-ți ușa casei până a nu ți-o goli-o furul.”
„Înecare de bani, dar nu de tuse”
„Inimă de argint viu”
„Inima de vânzător e venin otrăvitor.”
„Înțeleptul adună și prostul risipește”
„Înțeleptul adună și prostul risipește.”
„Interesul poartă fesul.”
„Interesul te mișcă la orice urmare”
„Întinde-te cât îți ajung plapoma.”
„Întinde-te cât te ajunge cureaua”
„Întinde-te cât ți-e plapuma”
„Întinde-te până unde îți ajunge punga.”
„Întinde-te, masă; ridică-te, masă.”
„Într-un papuc și-o opincă”
„Intră în doi ca în doi-spre-zece, și nu-l”
„Întrebarea nu costă bani”
„Învățătura cea mai bună avuție”
„Învățătura nu se cumpără pe bani”
„Învățătura nu se cumpără pe bani.”
„Îs grase băirile la pungă”
„Își mănâncă de sub unghie”
„Își trage spuză pe turta lui.”
„Îți amânare trei ghinde.”
„Îți bate vântul în traistă”
„Îți dă mâna să faci ceva.”
„Îți dă o măslină și-ți cere un butoi de untdelemn.”
„Iubirea de muncă, avere îți bagă în pungă”
„Iuda, pentru treizeci de arginți, a vândut”
„Jidanul când câștigă întâi își dă foc du”
„Jidanul e dator cu trei zile la țigan”
„Jidanul pe ce a fost nu dă nimic”
„Jidanul plătește”
„Jocul nu face cojocul”
„Jocul rupe cojocul”
„Jocul sparge cojocul”
„Judecă pe dracul, îl scoate și dator”
„Judecătorii mănâncă miezul și împrici”
„L-a cumpărat cu cinci degete și cu cătătură rea”
„L-a dat de-a doua a preotului”
„L-a făcut de cinci parale”
„L-a făcut de două parale”
„L-a făcut de n-avea ce lua (ie) jos”
„L-a făcut de trei parale”
„L-a luat sărăcia după urmă”
„L-a luat sărăcia după urmă ca o oaie rătăcită din turmă.”
„La Abrud unde-i aurul cel mult”
„La calic slujești, calic rămâi”
„La casa cui n-are”
„La căsătorie, unire sufletească, dragoste frățească și pungă”
„La cel bogat merge și dracu cu colaci”
„La cel bogat toate curg, și laptele în pasat.”
„La cele pline nu mai vine nimeni”
„La cele pline nu mai vine nimeni.”
„La comori când numai gândești atunci te arăți de milos”
„La crai nu rămâne folosul”
„La cuptorul cald puține lemne trebuiesc.”
„La curtea boierească și popescă nu e lipsă”
„La darea pe seamă”
„La domnii n-ai ce căuta cu mâna goală”
„La fin mai mult decât la aur poftește măgarul”
„La însurătoare și la moarte nu se poate să n-ai parale.”
„La mânăstire, bogăție mare, dar milă nici de cum”
„La omul bogat și dracii vin cu colaci.”
„La omul harnic se uită sărăcia pe fereastă, dar nu îndrăznește să între.”
„La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră”
„La omul sărac nici boii nu trag”
„La omul sărac nici boii nu trag.”
„La omul sărac nici luleaua nu-i arde”
„La omul sărac nici luleaua nu-i arde.”
„La omul sǎrac, nici boii nu trag.”
„La osul cu carne se adună cioarele”
„La osul cu multă carne trag ciorile.”
„La paguba altuia nu te mira, că și tu o poți căpăta.”
„La poarta fugarului piere gunoiul”
„La pomană dă năvală, dar la război dă înapoi.”
„La porcu și la scumpu îi iei folosul după”
„La porcu și la scumpu îi iei folosul după moarte”
„La scump nu-i păcat”
„La târg nu se vinde peștele rămas în apă”
„La târg nu se vinde peștele rămas în apă.”
„La țeft”
„La unul parte și altuia părticică”
„La ușa săracului nu vine nici un câine”
„La ușa săracului nu vine nici un câine.”
„La vânători sărăcia le râde opincile”
„La vreme de lipsă și unealta rea e bună”
„Lacom la bogăție și sărac la minte”
„Lacom tânăr, cerșitor bătrân”
„Lăcomia”
„Lăcomia curmă vița”
„Lăcomia e rea și păgubitoare boală”
„Lăcomia pierde omenia.”
„Lăcomia sparge sacul”
„Lăcomind la al altuia, sosește de pierde”
„Lacomul e de unde n-are pomul cade”
„Lacomul, de puțin nu se mulțumește”
„Lacomul, nici sie nici altuia nu este de folos”
„Lacrimile săracilor, nici soarele nici vântul”
„Lacrimile săracilor, nici soarele nici vântul nu le poate usca.”
„Lada la mine și cheia la tine”
„Lada la mine, cheia la tine.”
„Lămâia după ce o storci, coaja o arunci jos”
„Lângă cuhnia cea bogată, sărăcia gata”
„Lângă culmea cea bogată.”
„Las, să-i rupă coada a cui îi vaca”
„Lasă să ardă și moara, numai șoarecii să moară.”
„Lauda aduce pagubă”
„Lauda nu-i cu bani”
„Le-a dat toate pe una, și nici aia nu-i”
„Leagă banul pe zece locuri”
„Leagă paraua cu zece noduri”
„Lenea este (e) începutul sărăciei”
„Lenea face pe bogatul a i se urî”
„Lenea șade (zace) pe un scaun de aur”
„Leneșul e frate cu cerșetorul”
„Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește.”
„Leneșul mai mult aleargă, și scumpul mai mult păgubește.”
„Lenevia e soră bună cu sărăcia; când”
„Lesne e a da, anevoie a lua”
„Lesne-i a face cârlig, dar să ai ce agăța de el.”
„Li se agață mâna.”
„Li-pâti plâtarea.”
„Limba se vinde mai bine la târg”
„Lipitoarea satului”
„Lipsa frânge legea”
„Lipsa schimbă legea”
„Lipsa și sărăcia smerește și mândria cea”
„Lopata grămădește și sapa risipește.”
„Lozia bună îi tare scumpă”
„Lucrează ca sclav, să bănezi ca afend”
„Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.”
„Lucru împrumutat”
„Lucru la timp dăruit prețuiește îndoit.”
„Lucru' de doi bani, doi bani face.”
„Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.”
„Lucrul dăruit”
„Lucrul de tovărășie miroase a sărăcie.”
„Lucrul la timp dăruit prețuiește îndoit.”
„Lung în mână, scurt în vină”
„Luxul în adevăr împodobește pe om, dar și îndată îl lasă”
„M-am bucurat la avere și la vai de păcat”
„M-am bucurat la avere și la vai de păcatele mele.”
„Mă bucurai la avere”
„Mă duc cu sare domnească”
„Mă făcui, pentru bani mulți”
„Mă uitai în fundul pungii”
„Măcar că-i asuni, spui câți s-auzi adunat”
„Măcar că-ți sunt, spui câți s-aduni.”
„Mai aproape îi pielea decât cămașa.”
„Mai bine aș mânca cașcaval.”
„Mai bine azi un ou decât mâine un bou.”
„Mai bine ce face raciunu mânca nego”
„Mai bine cu cel cuminte la pagubă, decât cu prostul la câștig.”
„Mai bine cu papuci cârpiți decât cu piciorul gol”
„Mai bine cu papuci cârpiți decât cu piciorul gol.”
„Mai bine e a câștiga puțin cu dreptate”
„Mai bine e a câștiga puțin cu dreptate, decât mult cu strâmbătate.”
„Mai bine este a da decât a lua”
„Mai bine în bordeiul tău decât în palatul altuia.”
„Mai bine înșeli nego cu câteva companie!”
„Mai bine lâna s'o dai decât oaia s'o pierzi”
„Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi”
„Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi.”
„Mai bine odată: n-am, decât zece: dă-mi”
„Mai bine odată: n-am, decât zece: dă-mi.”
„Mai bine orfan liber decât avut sclav.”
„Mai bine orfan și sănătos, decât avut”
„Mai bine puțin cu dreptate decât mult”
„Mai bine să ceri”
„Mai bine să ceri decât să furi”
„Mai bine să dai, decât să capeți”
„Mai bine să dai, decât să capeți.”
„Mai bine să mori de foame decât să iei”
„Mai bine să mori de foame decât să iei pâinea săracului.”
„Mai bine să nu te îndatorezi decât să te îndatorezi și să nu plătești”
„Mai bine să strângi decât să cheltuiești mult și să dai de sărăcie.”
„Mai bine să-ți rămână decât să nu-ți”
„Mai bine sărac curat”
„Mai bine sărac curat decât negustor încurcat.”
„Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.”
„Mai bine sărac lipit”
„Mai bine sărac lipit decât avut prăpădit.”
„Mai bine sărac și curat”
„Mai bine slugă bogată, decât stăpân sărac”
„Mai bine slugă bogată, decât stăpân sărac.”
„Mai bine trăiește un sărac lipit”
„Mai bine trăiește un sărac lipit, decât un bogat zgârcit.”
„Mai bine un ban în pungă”
„Mai bine un ban în pungă decât făgăduială lungă.”
„Mai bine un iepure în frigare decât doi în câmp.”
„Mai bine un iepure în mână, decât mii și sute pe câmp”
„Mai bine un ou azi decât un bou mâine.”
„Mai bine viață bună în sărăcie, decât ghimir în bogăție”
„Mai bun e bughidanul plin de cât doi”
„Mai bună jertfa săracului, fie cât de mică, decât darul”
„Mai curând capeți de la sărac o groșiță”
„Mai dulce e oțetul dăruit decât mierea”
„Mai dulce oțetul fără plată decât mierea”
„Mai fericit este cineva cu strâmt trai”
„Mai fericit este cineva cu strâmt trai în loc”
„Mai iute banul decât sacul.”
„Mai lesne să câștigi mia decât suta.”
„Mai lesne se câștigă mia decât suta”
„Mai lesne vei face un puț în mare, decât o găurică în punga zgârcitului.”
„Mai mare banul decât sacul”
„Mai mare daraua decât ocaua.”
„Mai mult ață decât față.”
„Mai mult ce fi bogați nego poveri.!)”
„Mai mult este lâna și nu chelea”
„Mai mult păte datoria decât dania”
„Mai mult puterea ta și averea ta, și cinstea ta se întemeiază”
„Mai mult te-avursește vorba, ca ziua”
„Mai multă fericire e în bordeiul săracului”
„Mai multe piei de miei decât de oi la măcelari”
„Mai scumpă căptușala decât blana”
„Mai scumpă căptușala decât blana.”
„Mai strânge sfoara la gura sacului.”
„Mai ușor poți cumpăra două cuptoare”
„Mălai dulce împrumut se dă”
„Mălama acață, băcăre i se face”
„Mână apa la mâra lui”
„Mâna care dă nu se mușcă”
„Mâna care dă nu se mușcă.”
„Mâna celui bărbat să umple de avuție”
„Mâna întinde ca un sărac, ochii și-i aruncă la gurișag”
„Mâna măsură nu are”
„Mâna omului tot către el trage”
„Mână piperată”
„Mănâncă-ți hreanul că ți-ai dat banul.”
„Mancia vota se se face lu ciace și lu”
„Mândria ne face să ne arătăm cu daruri, și când nici un”
„Mângâierea săracului e moartea.”
„Mânia pierde omenia.”
„Mare ciudă duc în car, mai mare va fi”
„Mare nebunie, să trăiești sărac și să mori bogat, cu sgâr”
„Marfa gata”
„Marfa să fie bună, mușteriii nu lipsesc”
„Masa întinsă te lasă cu punga linsă.”
„Mercantul și porcul se pese după moarte”
„Mergi, muncește, ca să ai”
„Meseria este brǎțarǎ de aur.”
„Meșterul cel bun umblă ca banul din mână în mână.”
„Meșteșugul e brățară de aur, și gâtul”
„Meșteșugul la om e brățară de aur”
„Meșteșugul la om e brățară de aur.”
„Mie nici nu-mi intră în pungă nici nu-mi”
„Mielul care suge la două oi e mai gras.”
„Mii și sute de întâmplări de la mână până la gură.”
„Miile și sutele mărită pe slutele.”
„Milă mi-e de haina lui, dar de cămașa mea și mai tare.”
„Milostenia este din rai”
„Miluirea de multe nevoi ne scapă”
„Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.”
„Mintea cu pradzi nu s-acumpără”
„Mirancea bea, Mirancea să plătească”
„Mita anglitgă amarea.!”
„Moara nu macină până nu o ungi la fus”
„Moara nu macină până nu o ungi la fus.”
„Moartea nu va să știe de averi, de bogăție.”
„Mojicul bogat e ca câinele lățos, care”
„Mojicul bogat e ca câinele lățos, care numai lui își ține de cald.”
„Mortul al dracului și banul al popii.”
„Muierea mi-e urâtă, dar zestrea ei mi-e”
„Mult pe mult nu strică”
„Multe am dat și pe sema dracului”
„Multe grăiește popa, dar fără plată gura nu și-o deschide.”
„Multe trebuințe nesat de interes la toți ne deschide”
„Mulți știu să adune, dar puțini să țină.”
„Mulțumită săracă”
„Munca e bogată ca Dumnezeu”
„Munca e brățară de aur”
„Munca e brățară de aur.”
„Munca e comoară”
„Munca este mama săracilor”
„Munca muncitorului pe mâna risipito”
„Munca muncitorului pe mâna risipitorului”
„Munca pământului e bogăție”
„Munții noștri aur poartă”
„Munții noștri cu aur plini”
„N-ai o para chioară”
„N-ai o para chioară și lenea te doboară.”
„N-are a face banul birului cu gardul”
„N-are a face banul birului cu gardul țarinei.”
„N-are cu ce chiori un șoarece”
„N-are cu ce sătura un șoarece”
„N-are cu ce sătura un șoarece.”
„N-are de mâră”
„N-are de moară”
„N-are după ce bea apă și el se scobește în măsele”
„N-are după ce bea apă și el se scobește în măsele.”
„N-are după ce bea apă, și else scobește”
„N-are după ce bea apă.”
„N-are nici ce (să) să îmbrace”
„N-are nici cenușă în vatră”
„N-are nici o lețcaie chioară”
„N-are nimeni șerpi în pungă”
„N-are pe sine (el) nădragi”
„N-ari arîndză.”
„N-au de ce-l trage câinii.”
„N-o să bage apa pe curechiu cu el”
„N-o să o scoți în târg de vânzare”
„Na parale, dă-mi pastramă!”
„Na paraua, dă-mi covrigul”
„Na paraua, dă-mi sarmaua!”
„Na și ție, na și ție; d-apoi ce-mi rămâne”
„Na și ție, na și ție; d-apoi ce-mi rămâne mie?”
„Năpasta cade tot pe omul sărac”
„Năpasta cade tot pe omul sărac.”
„Nas subțire cu cheltuială se ține”
„Neghina n-o duce la târg.”
„Negotind se face vânzarea”
„Negotul de vei să-ți fie sigur”
„Negoțul de vrei să-ți fie sigur, întoarce-l tu singur.”
„Negotul nu va păduchi”
„Negustor de piei de ploșniță”
„Negustor greu ca fulgul pe apă”
„Negustor greu ca fulgul pe apă.”
„Negustor marghiol”
„Negustoria pe apă, dobândă peste dobândă aduce, când”
„Negustoria, ori o vinzi ori te vinde”
„Negustorie de om calic”
„Negustorii de piei de cloșcă”
„Negustorul are trei mâini: una de dat”
„Negustorul fricos nici nu câștigă nici nu păgubește.”
„Negustorul fricos nici nu câștigă, nici nu pierde”
„Negustorul fricos nu face câștig”
„Negustorul fricos nu face câștig.”
„Negustorul se înveselește când luxul se înmulțește și musa”
„Negustorul trăiește din săul său”
„Negustorul trebuie să aibă un pântece”
„Negustorul vinde cu cotul”
„Nem, ne nem, da brânza îi pe bani”
„Nemulțămitului i se ia darul.”
„Nemulțumitului i se ia darul.”
„Nerodia are cheltuială mare”
„Nerozia se ține cu cheltuială.”
„Nevasta bună e o comoară la casa omului.”
„Nevastă nebătută și bani nenumerărați”
„Nevoe iaste bogatului a intra în împă”
„Nevoia vinde lemne și vremea le cumpără”
„Nevoia vinde, nevoia cumpără”
„Nevoia vinde, nevoia cumpără.”
„Nevoiașul la toate”
„Nevoiașul și prostul și în ziua de Paști postește”
„Nici am boi, nici am vaci”
„Nici bob”
„Nici cârciumă în drum, nici parale în pungă.”
„Nici cârciumă în pungă, nici parale în drum.”
„Nici cât ai câștiga un ou”
„Nici cât să astupi un clopot”
„Nici de o lițcaie”
„Nici din salce cerc de bute, nici din ciocoi om de frunte.”
„Nici doi bani”
„Nici masa mare gard, da nici pumnul n-are lacăt”
„Nici mucii să nu ți-i dai pe el”
„Nici nu te lasă să te prăpădești, nici nu te lasă ca toți să trăiești.”
„Nici Oltul nu-l satură.”
„Nici pânză, nici muiere să nu cumperi”
„Nici prea econom”
„Nici șoarecii nu mănâncă din mâna lui”
„Nici toate a popii, nici toate a doctorului.”
„Nici tuzluc, nici ipingea”
„Nici un ban”
„Nici un capăt de ață”
„Nicolae, chiabur mare”
„Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită.”
„Nimeni nu zice: ia-mi, Doamne! ci: dă-mi, Doamne!”
„Nimic ai dat și nimic ai luat”
„Noi boiernași”
„Noi n-avem ce mânca, și câinii se plimbă cu colaci în coadă.”
„Noi n-avem pâine și câinii umblă cu colaci în coadă.”
„Noi putem fi frați, dar pungile noastre”
„Noi putem fi frați, dar pungile noastre nu sunt surori.”
„Noroc noroc și cu nasu-n troc.”
„Noroc și bani”
„Norocul s-a fudulit, căci trage numai pe la case mari.”
„Nu adăoga la sărăcie și calicie”
„Nu averea face pe om, ci omul averea”
„Nu averea face pe om, ci omul averea.”
„Nu căuta cai morți să le iei potcoavele.”
„Nu cumpăra pisica în traistă”
„Nu dă darul cu piciorul”
„Nu da împrumut că-ți faci dușmani”
„Nu da pasărea din mână pe porumbul”
„Nu da pasărea din mână pe porumbul din gard.”
„Nu dai, ai”
„Nu e bănuială”
„Nu e faptă fără plată”
„Nu e faptă fără răsplată”
„Nu e mai grea boală decât punga goală.”
„Nu e mult să nu se găte, și puțin să nu se umple.”
„Nu e nici o faptă fără plată”
„Nu e nimic ca sănătatea și banii”
„Nu e ocaua”
„Nu e pădure codrului să-și plătească.”
„Nu e pomană în toate Sâmbetele.”
„Nu e prost cine mănâncă, ci e prost cine îi dă.”
„Nu e sfânt să nu vrea a avea și el lumea”
„Nu fac nici două cepe degerate.”
„Nu face parale”
„Nu face un ban”
„Nu făgădui ce nu poți da”
„Nu fi ieftin la tărâțe și scump la făină”
„Nu găsește nici apă în puț.”
„Nu hrănirea de la altul, ci dobânda din munca ta te face”
„Nu i se ajunge cârpa în gaură”
„Nu i se îmbulzesc pițulele în buzunar”
„Nu i-a picat cașul de la gură.”
„Nu iei unul, ci iei doi”
„Nu împrumuta pe cel ce voiești să-l”
„Nu împrumuta pe cel ce voiești să-l ai”
„Nu împrumuta pe cel ce voiești să-l ai prieten.”
„Nu intră în târgul altuia”
„Nu lasă mâna ce-i văd ochii”
„Nu lăuda ori-câți vor da, că în urmă vei căuta și nu vei”
„Nu lua ce nu-i al tău, că te arde”
„Nu lua ce nu-i al tău, că te arde.”
„Nu mânca eu domnii cireșe din un blid, căci îți aruncă sâmburi în ochi.”
„Nu ne ajunge c'avem două și ne vin și alte nouă.”
„Nu plătește bogatul ci săracul”
„Nu plătește bogatul ci vinovatul”
„Nu plătește bogatul ci vinovatul.”
„Nu plătește bogatul, ci săracul.”
„Nu plătește nici apa care o bea.”
„Nu plătește nimic apa care o bei”
„Nu poți cere omului ce n-are”
„Nu poți cere omului ce n-are.”
„Nu poți da ceea ce n-ai”
„Nu poți fi și cu pui, și cu ouă, și cu găina grasă”
„Nu poți fi și negustor și vrăjitor”
„Nu poți lua două piei de pe boi”
„Nu poți lua două piei de pe boi (o ție)”
„Nu pune mâinile sub fălci; știu că n-ai să moștenești.”
„Nu s-a însurat cu fata, ce cu banii”
„Nu se alege câștigul din pagubă”
„Nu se cumpără omul pe căciulă”
„Nu se dă pe șapte”
„Nu se face gard de țarnă cu banii”
„Nu se fură tămâie de la dracu.”
„Nu se ies două piei de pe un bou”
„Nu se mulțumește nici în car, nici în căruță, nici în sanie, nici în teleagă.”
„Nu se vinde mâță în sac”
„Nu stau colacii pe garduri”
„Nu știe cum să câștige paraua”
„Nu sună banul când e unul singur în pungă”
„Nu sună banul când e unul singur în pungă.”
„Nu te 'mbiă ca popa la pomană”
„Nu te agonisi ca să auzi agonia”
„Nu te întinde”
„Nu te întinde la cașcaval”
„Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.”
„Nu te întinde pe cât n-ai, ci te întinde pe cât ai”
„Nu te întinde, cât nu ajunge verinca”
„Nu te uita în traista altuia”
„Nu te vei încălzi de el”
„Nu te-ntinde pe cât n-ai, ci te-ntinde pe cât ai.”
„Nu ți-i poftă de-o căpșună, da ți-i de banița plină.”
„Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii.”
„Nu tot ce lucește, e diamant.”
„Nu umbla brambura.”
„Nu umbla cu doi bani în trei pungi”
„Nu umbla după fete, că rămâi fără ghete”
„Nu văita pe sărac de traistă”
„Nu vinde ce nu ai, teu”
„Nu vinde ce nu-i al tău”
„Nu vinde pielea ursului înainte de a-l ucide”
„Nu vinde pielea vulpei înainte de a o prinde.”
„Nu-i bun face contu fără ostaș”
„Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.”
„Nu-i dă nici unghia de la degetul cel mare de la picior”
„Nu-i de târg ca de adălmaș”
„Nu-i fierbe oala.”
„Nu-i harnic cine dă; ci-i harnic cine ține”
„Nu-i plâng copiii de foame”
„Nu-i taie capul nici două mere degerate”
„Nu-l căuta al cui este”
„Nu-l căuta al cui este.”
„Nu-l ține gura parale.”
„Nu-ți da arama pe fată!”
„Nu-ți da în petic.”
„Nu-ți face staul până nu ai oile.”
„Nu-ți lipsește a face să-ți cumpăr, ți-l”
„Nu-ți spune că s-au făcut parazii cărbuni.”
„Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă”
„Numai dracul e sărac, că n-are suflet.”
„Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.”
„Numai într-un taciune”
„Numai tată și mamă nu poți cumpăra”
„Numai traistă îi trebuie”
„Numele bun e mai scump decât aurul”
„Numele bun e mai scump decât aurul.”
„O babă a vândut o cociorvă și tot a băut”
„O ceri cu vârf, o dai îndesată”
„O mârță și un cârlig”
„O meserie plătește cât o moșie”
„O meserie plătește cât o moșie și gâtul”
„O meserie plătește cât o moșie.”
„O mie de vorbe un ban nu fac.”
„O mie de vorbe, doi bani nu fac.”
„O mie de zboruri pentru un aspru.”
„O minciună bine ticluită plătește mai mult decât un adevăr.”
„O minciună bine ticluită plătește mai mult decît un adevăr.”
„O plăti lupul oaia cu pelea.”
„O plăti lupul oaia cu pielea”
„O să-și dea și cămașa”
„Oasele goale, fără măduvă, nici câinii nu le iau”
„Obiceiurile cele noi fac risipa țărilor”
„Obrazul subțire cu cheltuială se ține.”
„Obrazul subțire cu mare cheltuială se ține”
„Obrazul subțire cu mare cheltuială se ține.”
„Ocaua lui Cuza”
„Ocazia face pe hoț”
„Ochii muierii sunt la pungă”
„Ochii săracului sunt în mâinile”
„Ochii săracului sunt în mâinile bogatului.”
„Ochii văd, inima cere, dar e rău când n-ai putere.”
„Oi ai, casă plină ai”
„Om cinstit în casă goală”
„Om cu dare de mână”
„Omenia e mai scumpă ca avuția”
„Omenia e mai scumpă ca avuția.”
„Omenia nu o putem cumpăra pe bani”
„Omul a tot să fure că-ți mănâncă carnea”
„Omul a tot să fure că-ți mănâncă carnea.”
„Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.”
„Omul bogat e ca iepurele; sare unde vrea”
„Omul calic și fudul, și lui Dumnezeu îi”
„Omul calic și obraznic”
„Omul calic și obraznic merge nepoftit la praznic.”
„Omul cel bogat”
„Omul cu pagubă e și cu păcate”
„Omul dator de multe ori trebuie să mintă”
„Omul e avut când nu e dator nimic”
„Omul este nesățios: cu cât are, tot ar vrea”
„Omul face banii și banii pe om”
„Omul face banii și banii pe om.”
„Omul face banii, nu banii pe om”
„Omul fără de bani e ca pasărea”
„Omul fără de minte n-ajunge un ban”
„Omul harnic caută să adune bogății”
„Omul îmbrăcat nu se teme de iarnă”
„Omul nevoiaș se îneacă pe uscat”
„Omul nu e niciodată mulțumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.”
„Omul sărac”
„Omul sărac e al doilea drac”
„Omul sărac e tot de râs”
„Omul sărac nu știe ce-i bogăția.”
„Omul sărac tot de necaz a fost”
„Omul și să agunisește, tu multe agârșește”
„Omului cu sila poți să-i iei, dar să-i dai”
„Omului sărac i se stinge lumânarea în biserică.”
„Ore, minte nu-mi dă, parazi, parazi.”
„Orfan să fii cu o călivă, măcar a ta călivă să fie”
„Orfanul aduce scumpetea”
„Ori fură, ori ține sacul, e tot hoț”
„Ori își umple sacul”
„Ori își umple sacul, ori își pune sacul.”
„Ori la unul, ori la trei, tot o lumânare arde”
„Ori prea rar să te împrumuți, ori niciodată, și mai ales”
„Orice faci e împrumut”
„Orice faptă are și răsplată.”
„Orice lucește nu se înțelege aur”
„Orice lucește nu se înțelege aur.”
„Osânda trage la plată”
„Osul gol nici câinii îl mănâncă.”
„Osul gol, nici câinii nu-l mănâncă”
„Paguba câștig n-o poți face”
„Paguba fusă, și îmi plăcu cum se dusă”
„Păgubașul plătește și gloaba”
„Păgubașul plătește și gloaba.”
„Pâinea ce iei din gura altuia, cam să”
„Pân' la împăratul, e abzi încăieratul.”
„Până a nu găsi mantaua nu eram (erai) dator”
„Până la Dumnezeu te fură sfinții”
„Până vine cheful bogatului ese (iese)”
„Până vine cheful bogatului, iese sufletul săracului.”
„Pântecele se satură dar ochi niciodată”
„Par'că se bat calicii la gura lui.”
„Parale albe pentru zile negre”
„Parale albe pentru zile negre.”
„Parale bătute ca curul popii”
„Parale glod, le întorc cu furca prin pod”
„Paraoa e mică dar loc mare prinde”
„Paraoa, ochiul dracului”
„Paraua cât e de dulce, atât este de amară”
„Paraua e Dumnezeu, paraua e suflet”
„Paraua e gurguiuț.”
„Paraua e mică dar loc mare prinde.”
„Paraua e minte, paraua e vâslă”
„Paraua furată fuge ca ghergheful”
„Paraua zi haram la hiatrigele se duce”
„Parazii fură, casă nu adună.”
„Parcă e de împrumutat”
„Parcă e de la obor”
„Parcă e din averea lui taică-său”
„Parcă e dracul de pe comoră”
„Parcă i s-a tăiat leafa”
„Parcă îi de pe comoară”
„Parcă îl scot banii afară din casă.”
„Parcă mi-a lucrat și nu i-am plătit”
„Parcă mi-a tors și nu i-am plătit”
„Parcă toată lumea îi e datoare”
„Parcă-i pașa din Rusciuc”
„Parcă-i plâng copiii de foame”
„Parcă-l scot banii afară din casă”
„Părul putrezește, datoria crește.”
„Paștele săracului este când îmbracă cămașă nouă.”
„Paștile săracului este când îmbracă cămașă”
„Păstrăv și mihalți, la orice târg nu găsești.”
„Patru piei după un bou”
„Păzește-te de cel sgârcit, când încearcă cea mai mică pa”
„Pe aur focul, iară pe prieten primejdia”
„Pe bogat cu treaba nu-l saturi”
„Pe bogat cu treaba nu-l saturi.”
„Pe bogat la tălpi și pe sărac la pungă”
„Pe cap bun stă bine și o căciulă ruptă.”
„Pe cât de mărgăritar, că e la gât de mă”
„Pe cât ne ține ciurul apă.”
„Pe cât ți-i pătura te-ntinde.”
„Pe câți i-am prins, nu îi am, pe câți nu i-am prins, îi am.”
„Pe cine-l mănâncă spinarea”
„Pe ciocoiu îl cunoști de pe faptă, pe mă-sa”
„Pe roată de aur se învârte legea”
„Pe sărman să-l ferești, nici cum să-l năpăstuiești”
„Pe tot ce pune mâna se usucă.”
„Pe-al tău mai mare sau stăpân nu-l împrumuta”
„Pentru 'n petic de moșie”
„Pentru așa tocmală așa telal (misit)”
„Pentru bani ia și fata dracului”
„Pentru bani iei și pe fata dracului.”
„Pentru bani își vinde sufletul”
„Pentru bani luai bătrân”
„Pentru bani luai bătrân și mă băgai la stăpân.”
„Pentru bani luai bătrână”
„Pentru bani luai bătrână și mă băgai la stăpână.”
„Pentru găina de mâine, oul de astăzi lasă.”
„Pentru lăcomia ta și pe uscat vrei să”
„Pentru o para își pune ștreangul de gât”
„Pentru o perjă (prună) alungă cioara trei hotare, și, dacă n-o prinde, o dă du sufletul tată-său.”
„Pentru o perjă alungă cioara trei hotare”
„Pentru umbra măgarului”
„Pentru un blid de linte”
„Pentru un cârnat pierzi o slănină”
„Pentru un fir de ață”
„Pentru un păduche nu arde zeghia.”
„Pentru un purice își arde plapuma.”
„Pentru un purice nu mi-oi pune eu mantaua pe foc.”
„Pentru un purice nu-ți pune mâna-n gât”
„Pentru un șoarece nu pot să dau foc morii”
„Pentru un șoarece nu pot să dau foc morii.”
„Pentru un șoricei pierzi o slănină”
„Pescăria românului, sărăcie curată”
„Peștele cel mare înghite pe cel mic”
„Peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic.”
„Peștele mare, mănâncă pe cel mic”
„Piatra bună la coahe se bagă!”
„Picătură lângă picătură baltă mare ne adună”
„Picuș la picuș”
„Pierde un bou pentru un ou”
„Pietrele cele scumpe în fundul pământului se găsesc”
„Pietrele cele scumpe prin ocne și pustietăți se găsesc”
„Plată dă la om anume”
„Plătește birul cu fugiții”
„Plătește birul cu fugiții, șade la masă cu nepoftiții.”
„Plătește ca curul popii”
„Plătește ca popa”
„Plătește cât un cap de pește”
„Plătește cu pielea ca lupul”
„Plătește trei zile în traistă și una me”
„Plătești ca primejitu.”
„Plătești tu, ca Tarcea”
„Plecai să mă tocmesc, dare-ar Dumnezeu”
„Poftim, pungă, la masă”
„Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.”
„Popa are mână de luat nu de dat”
„Popa are mână de luat nu de dat.”
„Popa mănâncă și de pe viu și de pe mort.”
„Popa până și în pridvor cată să aibă izvor.”
„Popa pe tăcute și nimic cerând îți ia paraua din pungă”
„Porcul strânge untură pentru alții”
„Porcului, să nu-i pui belciug de aur în nas”
„Postește robul lui Dumnezeu că n-are ce mânca.”
„Potrivi-se ca țiganul la pomană”
„Prăvălie cu chirie”
„Precupețului târgul și dă de cap”
„Prieten, prieten (preten, preten), ... dar brânza-i pe bani.”
„Prietenii nu se cumpără cu bani”
„Prietenii nu se cumpără cu bani.”
„Prietenii se țin cu cheltuială”
„Prietenul la bani se cunoaște.”
„Prietenul omului este punga cu banii și sacul cu mălaiul.”
„Primește de bani buni tot ce-i dă”
„Primește de bani buni tot ce-i dă.”
„Prin gardul bogatului nu bate nici vântul”
„Procopseala nu se cumpără cu bani”
„Procopseala nu se cumpără cu bani, ci se câștigă cu ani.”
„Profit după Hristos, gumar ești”
„Prostia cu mare cheltuială se ține”
„Prostia cu mare cheltuială se ține.”
„Punga altuia e mai mare”
„Punga e cel mai bun prieten”
„Punga i-a făcut păianjen la gură.”
„Punga îi e mare”
„Punga la gură i-a făcut păianjeni”
„Punga plină până-mi fuse”
„Punga scumpului pe mâna desmierdatului”
„Pungă turcească și sermaia nemțească”
„Punga vorbește”
„Pungaș”
„Puterea la om sunt anii și aripile lui banii.”
„Puțin dai, puțin porți”
„Puțină milostenie, te scapă de mare rău”
„Ri te hrănești cu mâncarea în traista altuia”
„Roata umblă, banii pică”
„Roata umblă, banii pică.”
„Românului poți să-i iei cu de-a sila, dar să-i dai nu.”
„Românului poți să-i iei cu sila, dar să-i”
„Ruda cea mai bună, banul ce ai în mână”
„Ruda cea mai bună, banul ce ai în mână.”
„Ruda omului este punga cu banii și sacul”
„Ruda omului este punga cu banii și sacul cu mălaiul.”
„Rudă, rudă, dar turta e pe bani”
„Rugă pentru părinți: Ei nu ne-au dat avere, / Dar ne-au dat viață și credință.”
„S-a cheltuit toată averea”
„S-a dus la târgușor”
„S-a isprăvit de mâră”
„S-a isprăvit de moară”
„S-a isprăvit de moară.”
„S-a mântuit (isprăvit) socoteala”
„S-a pierdut zălogul”
„S-ar face toți avuți, care vor săpa agri”
„S-au strâns ca săracii la mort”
„Să ai să iei”
„Să cumperi șeaua după cum e calul”
„Să cumperi șeaua după cum e calul.”
„Să cumperi vecinii întâi și apoi casa.”
„Să curgă ca Dunărea și tot nu-i ajunge”
„Să fii cât de sărac numai să ai bani (mulți)”
„Să fii în catastiful cuiva”
„Să lăcomești ochii”
„Să n-o întinzi prea mult că se rupe”
„Să ne cârpim, că nu putem tot să ne înnoim.”
„Să ne întâlnim la putina cu argăseală”
„Să nu ai ce să-i dai, zice cerșetorului”
„Să nu ai nimic numai bani să ai”
„Să nu ai nimic numai bani să ai.”
„Să nu fie mâna ta întinsă a lua și scurtă”
„Să nu fii vaca pe care o mulg alții.”
„Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.”
„Să nu ne vindem tinerețea pe linte.”
„Să nu te bagi slugă la dârloagă.”
„Să nu te împrumuți de la omul sărac”
„Să nu te îndatorezi nici la cele mai mici, ca să nu cazi”
„Să nu umbli cu zaruri măsluite.”
„Să nu vinzi pielea ursului din pădure.”
„Să nu vinzi, să cumperi”
„Să nu-ți mănânci nuca de-a mână”
„Să scoți castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să te ferească Dumnezeu de dracul bogat”
„Să te ferească Dumnezeu de țăranul bogat”
„Să te ferească Dumnezeu de țăranul bogat.”
„Să te ferești de boierul nou și de cerșetorul vechi.”
„Să te întinzi cât poți să cuprinzi”
„Să te păzească Dumnezeu de sărăcia de Ocna”
„Să vrei să dai, și să n-ai cui da”
„Să-i legi într-un curmei și să-i dai pe apă”
„Să-i scoți un ochi și nu-ți dă nimic!”
„Să-l bagi în pungă”
„Să-l cântărești cu aur”
„Să-mi ard căciula pentru un chitic.”
„Să-ți mănânci căliva, dar a ta să-ți fie!”
„Să-ți tai poalele sumanului și să fugi”
„Sabia de aur taie mai mult decât cea de fier”
„Sac fără fund.”
„Sacul cerșetorului are fund mare”
„Sacul cerșetorului n-are fund.”
„Sacul de la gură se păstrează.”
„Sacul din care tot iei și nu mai pui, se golește”
„Sacul din care tot iei și nu mai pui, se golește.”
„Sacul plin curând se varsă.”
„Sacul popii e fără fund.”
„Sacul popii îi fără fund”
„Sacul s-a umplut înainte de vreme”
„Sacul spart nu se mai umple.”
„Sacul zgârcitului gură n-are, și al risipitorului”
„Sănătatea e bogăția”
„Sănătatea e cea mai bună avuție”
„Sănătatea e mai scumpă ca aurul din lume”
„Sănătatea face banii, și banii sănătatea”
„Sănătatea face banii, și banii sănătatea.”
„Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.”
„Șapte lei și suta de raci”
„Săpun ai cumpărat, săpun mănânci”
„Sărac”
„Sărac - lipit pământului.”
„Sărac ca melcul”
„Sărac ca pilug”
„Sărac ca șoarecele bisericii”
„Sărac comoară”
„Sărac cu duhul.”
„Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.”
„Sărac e dracu, că n-are opinci.”
„Sărac e dracul”
„Sărac la sărac aleargă”
„Sărac lipit pământului”
„Sărac pistol”
„Sărac și curat”
„Sărac tare încă-i rău”
„Sărac, dar curat.”
„Sărăcia”
„Sărăcia află meșteșuguri”
„Sărăcia bate la ușă”
„Sărăcia când îți-i în vatră, e ea o stană de piatră.”
„Sărăcia când ți-e în vatră”
„Sărăcia de el se ține”
„Sărăcia de el se ține ca pulberea după câine.”
„Sărăcia este de nouăzeci și nouă de feluri.”
„Sărăcia este zid de piatră și bogăția gard”
„Sărăcia face pe înțelept”
„Sărăcia îi fereastră”
„Sărăcia îi râde urechile”
„Sărăcia intră pe ușă și dragostea iese”
„Sărăcia învață pe om”
„Sărăcia învață pre om”
„Sărăcia la om e stană de piatră”
„Sărăcia nu e rușine”
„Sărăcia nu este păcat”
„Sărăcia nu vine cu rușine”
„Sărăcia nu-ți face voia”
„Sărăcia nu-ți face voie”
„Sărăcia nu-ți iese din casă, nici până te”
„Sărăcia pretutindeni”
„Sărăcia te învață la supunere”
„Sărăcia te ține”
„Sărăcia unde s-a încuibat”
„Sărăcie 'n buzunar”
„Sărăcie cu ciucuri”
„Sărăcie lucie”
„Săracii Vai-de-ei”
„Săracu-i dracu.”
„Săracul are gât de găină, iar boierul picior”
„Săracul când capătă atunci mănâncă”
„Săracul când capătă cămașă, atuncea face Paștele.”
„Săracul cu gândul se îmbogățește”
„Săracul cu gândul se îmbogățește.”
„Săracul cumpără mai scump”
„Săracul de ce e sărac? că n-are minte în cap.”
„Săracul de vinovat”
„Săracul e ca și dracul”
„Săracul e ca și dracul, de ce dai, de ce mai cere.”
„Săracul n'are lucru”
„Săracul n'are nici haină”
„Săracul n'are prieteni.”
„Săracul nu se teme de tâlhari”
„Săracul trage scurta”
„Săracul zice la toate”
„Săracul zice la toate că nu se poate.”
„Săracul, dacă n-are straiță, bagă-i în gură”
„Săracul, de ce e sărac?”
„Săracului nu-i trebuie pungă”
„Sărbătoarea, cel mai bun tovarăș al sărăciei”
„Saul cu miile și David cu sutele de mii”
„Scârbit e calicul, când îi bate vântul”
„Schimbul nu trăiește”
„Sclinciul te gândește cu cioră lae?”
„Scoate bani (banul) și din piatră”
„Scump ca în potică”
„Scumpe-s, nașule, dar bune”
„Scumpe-s, nasule, dar bune.”
„Scumpii la olaltă niciodată nu se pot”
„Scumpul cu (și) galantomul sunt doi”
„Scumpul cu galantomul sunt doi”
„Scumpul cu înșelătorul lesne se învoesc”
„Scumpul cu înșelătorul lesne se învoiesc.”
„Scumpul cumpără stafide, și cere să-i”
„Scumpul cumpără stafide, și cere să-i adaoge piper.”
„Scumpul cumpără stafide, și cere să-i dea”
„Scumpul cumpără tămâie, și cere să-i”
„Scumpul cumpără tămâie, și cere să-i dea”
„Scumpul mai mult păgubește, leneșul mai mult aleargă.”
„Scumpul mai mult păgubește, și le”
„Scumpul mai mult păgubește, și le pierde”
„Scumpul nici ce are nu are”
„Scumpul nici ce are nu are.”
„Scumpul pentru bani ar lua și pe fata”
„Scumpul pentru bani ar lua și pe fata dracului.”
„Scumpul pierde”
„Scumpul pururea trăiește, în griji, frici și bănuieli”
„Scumpul se aseamănă cu focul, cu cât”
„Scumpul, din mult ce are, nu vrea să”
„Se bat cei mari și rabdă cei mici.”
„Se caută (vinde) ca pâinea caldă”
„Se îneacă cu banii în gură”
„Se îneacă cu banii în gură.”
„Se îngrașă cu dărabul”
„Se pricepe când alții mănâncă și lui nu-i dau.”
„Se răsfață în haine lungi ca un ban în două pungi.”
„Se scaldă în zestrea muierii”
„Se ține de aur”
„Semănăm în câmp și cumpărăm din târg”
„Sfântul, cât de sărac fie, dă tot și cinste”
„Sgârie-brânză”
„Și banul de nafură”
„Și când banii te vor scoate din casă afară, nici atunci tu”
„Și cel mai deștept la minte de un mic interes cu totul”
„Și clovanul se bate pe zi cu sut”
„Și cu bani, și fără bani, fericit tot nu ești.”
„Și cu buzele unse si cu slănina in pod.”
„Și cu porcul gras în bătătură, și cu porumbi în pat nu se poate.”
„și feciorii nu se fac cu punga zi guse”
„Și măgarul se vinde în târg cu caii”
„Și mâra să ardă, și șoarecii să se risipească”
„Și sătul și cu punga plină nu se poate.”
„Și se cumpără mâța 'n sac (traistă)”
„Și-a (o) mână seacă!”
„Și-a aprins lumânarea d'amândouă căpătâiele”
„Sila ia, dar nu dă”
„Sila îți ia și cojocul din spate”
„Sila îți ia și cojocul din spate.”
„Slavă lui Dumnezeu, am să dau, n-am să”
„Socoteala cocânei și punga boierului”
„Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.”
„Socoteala deasă e frăție aleasă.”
„Socoteala în târg”
„Socoteala în târg, și vulpea în crâng.”
„Socoteala, hriste mantaua!”
„Socoteala... hărțui mantaua!”
„Somnul cu trândăvie îți aduce sărăcie”
„Stă să-i pice potcoavele”
„Stăpânul scump învață (face) slugile hoațe”
„Stăpânul scump învață slugile hoațe”
„Stăpânul vinde și telalul nu se îndură să-l”
„Știe Dumnezeu al cui e colacul”
„Știe Dumnezeu al cui e sacul cu făină”
„Știința este comoara care nu se poate fura.”
„Sto misle nu plătește un dug”
„Strâmbii mănâncă țara, și drepții n-o lasă”
„Strâmbii mănâncă țara, și drepții n-o lasă.”
„Strânge bani albi pentru zile negre.”
„Strânge mișină”
„Straul gal de împrumutare, trage căldură”
„Streslu o-ari mâna trî luari, ma nu o-ari”
„Streslu ș-aspârgâtorlu îia un, dă pre”
„Strici orzul pe gâște.”
„Stup de bani”
„Sub părul fără roade nu se adună păsările.”
„Suflă-n pungă”
„Sula de aur zidul pătrunde”
„Sula de aur zidul pătrunde, și lăcomia”
„Sula de aur zidul pătrunde, și lăcomia își vinde neamul și moșia.”
„Sula de aur zidul pătrunde.”
„Sunt bogat, de cât, pe cât am, p'atât”
„Sunt sărac pentru că nu sunt bogat”
„Sus de mână și-aproape de gaură”
„Sus măciuca, jos nimică”
„Suspinurile săracilor nu rămân în deșert”
„Sutele”
„Sutele mărită slutele.”
„Tăgârță a împrumutat, și sacul nou acuma cere”
„Taie din poală și pune la umăr.”
„Tâlharul fură dar nu aduce”
„Tâlharul niciodată nu se procopsește”
„Tanda Manda (trei lei bucata)”
„Târâie-obială”
„Țăranul paște vaca și arendașul o mulge”
„Țăranul paște vaca și arendașul o mulge.”
„Tarfă mare, și punga goală”
„Târgul dă de cap”
„Târgul de dimineață”
„Târgul dintâi să nu-l lași”
„Târgul mânie n-are”
„Târgul punga cât de grea, îndată ți-o ușurează”
„Târgul se face cu bani și nunta cu lăutari”
„Tata merge goli, ce-mi va aduce”
„Tată! noi n-avem pâine nici o coajă și câinii umblă cu covrigi în coadă.”
„Tatăl aduce paiele ca aurul, fiul risipește”
„Te găsește boala gălbinării și frigurile pungii”
„Te împrumuți nuiele”
„Te împrumuți, nuiele, gardul se prăpădește, datoria nu putrezește.”
„Te pupă în bot și-ți ia din pungă tot”
„Te roade sărăcia precum rugina fierul.”
„Te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină.”
„Te tocmește dușmănește”
„Te vinde fără bani”
„Te-ai cam strâns în chingi, bietul de tine”
„Te-au judecat banii”
„Terchea-berehea, trei lei perechea, ciubote roșii”
„Ți-ai tras straiul de sub el”
„Ți-ai vinde și te-ai cumpăra”
„Țiganul dă cu ciocanul și capătă banul”
„Timpul cumpără paiele și nevoia le vinde.”
„Ține ce ai în mână și nu alerga după minciună.”
„Ține cea ce ai și trage hois.”
„Ține cea ce ai și trage înainte.”
„Ține sacul, până capeți purcelul”
„Ține-te mare cât ai mălai în căldare.”
„Toarnă ca într-un vas spart.”
„Toată fapta e împrumută”
„Toată marfa își așteaptă plata”
„Toată pita bună se vinde din munte.!”
„Toate le are coconița, numai feregâul lipsește”
„Toate le are Mara, feregelu-i lipsește.”
„Toate le-am dat pe una, și nici aia nu-i bună.”
„Tocmala dușmănească”
„Tocmala face târgul (negustorul)”
„Tocmala în târg și ursul în crâng”
„Tocmala n-are mânie”
„Tocmala n-are supărare”
„Tocmala țigănească”
„Tocmeala în târg și ursul în crâng.”
„Tocmeală țigănească”
„Tocmeală țigănească, dar plată omenească.”
„Tocmești pielea ursului și ursul în pădure”
„Tocmești pielea ursului și ursul în pădure.”
„Tontul nu știe ce-i contul”
„Tot albă în doi bani”
„Tot ce se fură, iese la sâre”
„Tot cu resteul la brâu”
„Tot doi bani și un ort”
„Tot doi lei și un ort”
„Tot două oale-mi fierb, una seacă ș-altă goală.”
„Tot gras e frumos, și tot avut cinstit”
„Tot grasul e frumos și tot avutul cinstit”
„Tot grasul e frumos și tot avutul cinstit.”
„Tot păgubașul plătește oala spartă”
„Tot săracul își are săracul”
„Tot săracul își are săracul.”
„Tot trei chifle zece bani”
„Toți banii”
„Toți de la orb și de la sărac, și săracul”
„Toți se plâng de bani, dar de minte”
„Toți se plâng de bani, dar de minte nimeni.”
„Toți țiganii nu plătesc cât un creștin”
„Tovarăș numai la câștig”
„Tovarăș numai la câștig, la pagubă pune cârlig.”
„Tovărășia e bună numai cu punga ta”
„Trai neneaco, pă/cu banii babachii.”
„Trăiește ca banul în punga săracului.”
„Trăiește ca paraua în punga săracului”
„Traista goală te omoară”
„Traista săracului cu puțin nu se umple”
„Traista săracului e traista țiganului”
„Traiul tătucăi cu banii mămucăi”
„Treaba ta și patru bani”
„Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.”
„Trimite pe nevoiaș”
„Tu îi ceri să-ți numere toate”
„Tu unde aduni surcele, eu am tăiat nuele”
„Tu unde aduni surcele, eu am tăiat nuele.”
„Tu-i ceri să-ți numere toate, și el dator te mai scoate.”
„Tufă în cap, tufă în minte, tufă în pungă.”
„Tufa în cap, tufa în pungă”
„Tunde oaia dar nu-i lua și pielea.”
„Turcul plătește”
„Turcului să-i dai bani și să-i scoți ochii”
„Tută-n cap, tufă-n mână, tută-n pungă”
„Ugerul frumos vinde vaca”
„Ulița lungă, te face fără pungă”
„Umblă ca banul cel rău”
„Umblă ca căinele cu colaci în coadă.”
„Umblă ca paraua din mână în mână”
„Umblă ca paraua din mână în mână.”
„Umblă cu doi bani în trei pungi.”
„Umblă cu șalăul”
„Umblă după pită mai bună decât de grâu.”
„Umblă pe drum cu alaiu și în casă n-are mălaiu.”
„Un ban cu mult mai bun decât mii de vorbe.”
„Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă și oțel unde trebuie.”
„Un bogat când moare săracul flueră”
„Un bogat când moare, săracul fluieră.”
„Un bordei să ai, cât de rău, numai să fie al tău.”
„Un bordei să ai, dar să fie al tău.”
„Un car cu urechi; nu cumperi o pereche?”
„Un Dumnezeu dă și altul ia”
„Un meșteșug e cât o moșie”
„Un nume bun e ca o moșie”
„Un nume bun e ca o moșie.”
„Un nume cinstit e o comoară neprețuită”
„Un ort, un zlot, un tult și o oală cu unt”
„Un palmac de moșie”
„Un palmac de moșie și un sac de hârtie.”
„Un prieten face mai mult decât o pungă”
„Un prieten face mai mult decât o pungă de galbeni.”
„Un prieten nu se pierde.”
„Un taciune”
„Un țiu și nimica”
„Una e a făgădui și alta a da”
„Una gândește cârciumarul, și alta bețivul.”
„Unde a mers mia, merge și suta!”
„Unde e avuția, acolo e și inima”
„Unde e câștig, e și pagubă”
„Unde e câștig, e și pagubă. Unde e mult câștig, e și multă pagubă.”
„Unde e marfă trebuie să fie și pagubă”
„Unde e sărăcie e și ceartă”
„Unde e sărăcie, e și ceartă.”
„Unde este puterea acolo-i și dreptatea”
„Unde intră în grâne, să se spargă casa”
„Unde luxul lipsește, acolo averea sporește”
„Unde nu e, nici Dumnezeu nu dă”
„Unde nu merge suta, merge mia.”
„Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.”
„Unde privilegiile stăpânesc, acolo mai mulți săraci”
„Unde s-a dus mia, ducă-se și suta”
„Unde s-a dus mia, ducă-se și suta.”
„Unde slujbele se vând, acolo hoțiile în mare cinste sunt”
„Unde vor toți să poruncească, acolo lupii se îngrașă”
„Unde vrea Dumnezeu sunt prieteni, bani”
„Unde vrea Dumnezeu sunt prieteni, bani.”
„Unde-i banul, acolo-i și minte”
„Unde-i banul, acolo-i și mintea.”
„Unde-i lână, nu-i mână; unde-i mână, nu-i lână.”
„Unde-i marfă și pagubă”
„Unde-i marfă și pagubă.”
„Unde-i stârvul mai mare, acolo se strâng toți vulturii.”
„Unde-i turmă și pagubă”
„Unge osia ca să nu scârție carul.”
„Unii dumică și alții mănâncă”
„Unii muncesc până mor, și alții beau cu lingura”
„Unii sapă viile, alții beau vinurile”
„Unii țin vaca, și alții îi mulg țâțele”
„Unsă-i, mă?”
„Unul adună, altul risipește”
„Unul adună, altul risipește.”
„Unul care trage spuză pe turta lui.”
„Unul cască gura și altul înghite.”
„Unul în poale și altul în foaie.”
„Unul macină, altul mănâncă”
„Unul plătește nouăsprezece, și-l alt”
„Urât Domnul acela ce al său folos, numai și numai vindează”
„Urît tată a avut, să-i semene l-a făcut.”
„Ușor e a da din a altuia”
„Ușor e de câștigat”
„Uvreul până nu arde, creapă”
„Uvreul și dă și strigă”
„Va să dezbrace un sfânt, să îmbrace”
„Va să ia și lâna și pielea”
„Va trece sărănărul”
„Vaca bună se vinde din staul”
„Vaci n-avem, brânză mâncăm.”
„Vai de acela ce are pâine, și n-are dinți să o mănânce.”
„Vai de cel ce jefuiește și din jafuri zidește biserici și mâ”
„Vai de cine și nu are”
„Vai de hoțul care-i sărac, și de săracul”
„Vai de om când n-are a lui”
„Vânatul e mai ieftin în piață decât în șes.”
„Vând pe mumă-mea cam scump, ca ni”
„Vânzătorul care trage la cântar.”
„Vânzătorului târgui îi dă de hac”
„Vasului gol toți îi dau cu piciorul.”
„Văzut-ai crâșmărie fără datorie?”
„Vede binișor în pungă”
„Vede binișor în pungă, are ochii ce să-ți ungă.”
„Verși cu pumnul și aduni (culegi) câte unul”
„Verși cu pumnul și aduni (culegi) câte unul.”
„Verzaranu săracu”
„Veșmintele luate împrumut nu țin de cald”
„Veșmintele luate împrumut nu țin de cald.”
„Via să n-o lași să se părăginească, că pierzi și pe ea și vinul ei.”
„Via și moșia mărită urgia.”
„Vinde cu toptanul”
„Vinde făina cu ocaua mică.”
„Vinde linte”
„Vinde minciuni”
„Vinde pielea lupului, și lupul în pădure”
„Vinde pielea ursului în târg, și ursul în pădure”
„Vinde pielea ursului în târg, și ursul în pădure.”
„Vinde pielea ursului, și ursul în pădure”
„Vinde și pe tată-său”
„Vinde via și cumpără stafide”
„Vinde via și cumpără stafide.”
„Visită armenescă”
„Vițelul nici nu l-a tăiat și mușterii are”
„Vițelul nici nu l-a tăiat și mușterii are.”
„Vodă da și Hâncu ba”
„Voia D-tale ca la banu Ghica”
„Voia d-tale ca la banu Ghica.”
„Voind să poarte cercei mai buni, își pierde urechile.”
„Vom bea cât om putea, și om plăti când vom avea”
„Vorba aia și doi bani”
„Vorba lungă, sărăcie în pungă”
„Vorbă lungă, sărăcie în pungă.”
„Vorba multă - sărăcia omului.”
„Vorbă multă, sărăcia omului.”
„Vorba-i de argint, tăcerea-i de aur.”
„Vorbește amicul, dar așteaptă răsplată”
„Vrabia malai visează și săracul praznicul”
„Vrabia mălai visează și săracul praznicul.”
„Vrând să ții doi pepeni într-o mână, te trezești fără nici unul.”
„Vrea să fie și grâu scump și făină eftină.”
„Vrea să fie și grâu scump și făina ieftină”
„Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină.”
„Vrednic este muncitorul de plata sa”
„Vremea vinde lemnele și nevoia le cumpără.”
„Vremea vinde paiele și nevoia le cumpără”
„Vulpea în pădure, și pielea i-o tocmești în târg”
„Vulpea în pădure, și pielea i-o tocmești în târg.”
„Zapciu mort și poloboc plin, în drum”
„Zece feluri de bucate, tot fasole mestecate.”
„Zestrea femeii nu se pierde nici în apă”
„Zestrea îmi șade în lacră”
„Zestrea toate le astupă”
„Zgârcit de-și mănâncă de sub unghie.”
„Zgârcitul are două mâini: una lungă, cu care vrea să ia, și alta scurtă, cu care ar vrea să dea.”
„Zgârcitul e tot-dă-una sărac”
„Zgârcitul e totdeauna sărac.”
„Zgârcitul nici el nu mănâncă, nici pe al”
„Zgârcitul nici el nu mănâncă, nici pe altul nu va să vadă mâncând.”
„Zgârcitul numai stângă are”
„Zgârcitul se bucură luând, iar darnicul”
„Zgârcitul se bucură luând, iar darnicul dăruind”
„Zgârcitul, nici pe el nu se procopsește”
„Zi ești orfan, nu te aduna cu avuții”
„Ρrostul cere și deșteptul adună.”
„— Sărăcie, ce ai cu mine? — M-am avut cu tată-tău bine și nu mă îndur nici de tine.”
„— Tu, foamete lungă, unde ai iernat? — La sărac în pungă, și mai mult sub pat.”