Proverbe despre Minciună și înșelăciune
1.325 proverbe și zicători românești pe tema Minciună și înșelăciune.
„A aduce cuiva spin în coastă”
„A aduce tot pui (sau ouă) de pupăză.”
„A afla (găsi) cârlig”
„A afla codiță cuiva”
„A albit și pe dracul”
„A apuca de ochi”
„A apucat luna cu mâna și soarele cu picioarele.”
„A arăta pumnul sub batistă.”
„A arde dracului tămâie”
„A arde pe cineva.”
„A arunca cuiva șperlă în ochi”
„A arunca găina moartă în curtea vecinului.”
„A arunca pulbere în ochi”
„A ascunde acul în claia de fân”
„A ascunde acul în claia de fân.”
„A astupa soarele cu degetul.”
„A auzit-o cât un bold și a făcut-o d-un cot”
„A auzit-o cât un bold și a făcut-o d-un cot.”
„A avea pe Scaraoțchi (într-însul)”
„A băga ac în miere.”
„A băga în sac pe cineva”
„A băga mâna în miere și a nu-ți linge degetele nu se poate.”
„A băga musca în lapte.”
„A băga pe cineva sub covată.”
„A băgat în masle pe cineva”
„A băgat în vidanii”
„A băgat lumina în sac”
„A bate din pupăză.”
„A bate sac pe cineva”
„A căuta nod în papură și pete în soare.”
„A căuta păcate în mănăstire”
„A căuta pete în soare.”
„A căzut în capcană”
„A cere lână de la broască.”
„A cerut traista să golească desagii.”
„A cinsti țigănește”
„A ciupi de ochi”
„A coace pre cineva”
„A da blende”
„A da cu mâna prin șperlă”
„A da cu mâna prin spuză”
„A da cu mâna prin spuză.”
„A da cu țernă în ochii cuiva.”
„A da cuiva ceapa”
„A da cuiva ceapa.”
„A da cuiva colb în ochi”
„A da cuiva colb în ochi.”
„A da dracului pomană”
„A da pe cineva prin șperlă”
„A da tavă pe cineva.”
„A dat cu mâna în foc.”
„A dat cu o mână și s-a tăiat pe cealaltă”
„A duce cu preșul.”
„A duce de nas”
„A duce pe cineva la colaci calzi.”
„A duce pe gheață”
„A face albul negru”
„A face cu fofirliga”
„A face cuiva apă”
„A face cuiva apă.”
„A face cuiva foc în spinare”
„A face din cal măgar și din țânțar armăsar.”
„A face lucrul mușama.”
„A face musca cât cămila”
„A face musca cât cămila.”
„A face orz din grâu”
„A face pe cineva cu ou și cu oțet.”
„A face pe cineva cu ouă și cu oțet”
„A face pe dracul în patru”
„A făcut o bortă în cer.”
„A făcut-o buzoenească.”
„A făgădui marea cu sarea și Oltul cu totul.”
„A faptelor rele încăpătură, spre răi sfâr”
„A fi (un) drac împelițat”
„A fi afumat”
„A fi al dracului”
„A fi altă bală”
„A fi bălă de drac”
„A fi brașovelnic”
„A fi bun de brașoave”
„A fi ca brașoveanul”
„A fi ca dracul”
„A fi ca o scorpie”
„A fi ca un mormânt văruit”
„A fi cinstit ca buzunarul pescarului.”
„A fi codița cuiva”
„A fi combra dracului”
„A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz.”
„A fi cu două fețe”
„A fi cu două limbi”
„A fi cu două obraze”
„A fi cu două obraze.”
„A fi cu draci”
„A fi cu gheață în sân.”
„A fi cu musca pe căciulă.”
„A fi cu șerpar de ață”
„A fi doar un pic însărcinată, nu se poate.”
„A fi drept ca funia în traistă”
„A fi după legea lui Caragea.”
„A fi furat ca într-o pădure”
„A fi Iuda”
„A fi orbit de ceva”
„A fi prins cu cioara vopsită.”
„A fi sacul minciunilor”
„A fi salba dracului”
„A fi taciune acoperit”
„A fi tinichea”
„A fi tras pe sfoară.”
„A fi un însală-moarte”
„A fi vreo drăcie”
„A forfeca pe cineva”
„A fugi ca de altă bală”
„A fura cu ochii”
„A fura sfântul”
„A găsit un cuib de cuc.”
„A i se năluci”
„A i se năluci pe cineva (asupra cuiva)”
„A ieși altfel la văpsea”
„A ieși basma curată.”
„A ieșit un drac din el (dintr-însul)”
„A îmbăta cu apă rece”
„A îmbăta cu apă rece.”
„A încălța bine pe cineva.”
„A închide pe lupul în stână.”
„A înt6rce chichițe și dulapuri”
„A întoarce fața la ceafă”
„A intra (a se băga) pe sub pielea cuiva.”
„A intrat dracu-n el”
„A jurat pe apă că nu bea vin”
„A jurat pe apă că nu bea vin.”
„A le spune brașovenește”
„A lega două în teiu”
„A lua cuiva mura din gură.”
„A lua de ochi”
„A lua foc cu mâna altuia.”
„A luă în unghii pe cine-va”
„A lua pe după perdea”
„A luat cărbunele cu mâna altuia.”
„A mânca cinstea cu lingura și rușinea cu pumnii.”
„A mânca palma pre cineva”
„A mâncă usturoiu, și gura a nu i puți”
„A mângâia cu ghimpi”
„A mângâia cu ghimpi.”
„A merge drept ca funia în sac”
„A mînca usturoi și gura a nu-ți puți nu se poate.”
„A nu se mai încrede nici în cămașa lui.”
„A nu ști ce are în burtă”
„A o băga pe mânecă”
„A o coace cuiva”
„A o coace cuiva.”
„A o face moartă”
„A o întoarce pe foiala-altă”
„A o scălda în două ape”
„A o scălda în două ape.”
„A o șterge la papuc.”
„A orbi pe cineva”
„A potcovi pe cineva”
„A prinde cu mâna în traistă”
„A prinde cu mâța 'n sac”
„A prinde cu mâța-n sac.”
„A prinde pe cineva cu ocaua mică”
„A prinde pe cineva cu ocaua mică.”
„A prinde șarpele cu mâna altuia.”
„A privi de sub oghial”
„A pune cârlig”
„A pune cioarei fulgi străini.”
„A pune cuiva flori după urechi”
„A pune cuiva o manta”
„A pune fitiluri”
„A pune ghiocei la ureche”
„A pune iavașaua cuiva”
„A pune în cofă pe cineva”
„A pune în cofă pe cineva.”
„A pune o floare cuiva”
„A pune ochi răi pe cineva”
„A pune ochi răi pe cineva.”
„A pune perdea la ochi”
„A pune pingeaua cuiva.”
„A râde în pumni”
„A râde în pumni.”
„A rămas cu pumnul în gură.”
„A săpa pre cineva”
„A scăpat prin ușa din dos.”
„A scoate basma curată.”
„A scoate capul ca un drac”
„A scoate castanele din foc cu mâna altuia”
„A scoate castanele din foc cu mâna altuia.”
„A scoate la covrigi.”
„A scoate panglici pe nas.”
„A scos luna din fântână”
„A scos luna din fântână.”
„A scurtă de-o palmă pre cineva.”
„A se ascunde după deget.”
„A se bate cu pumnii în piept”
„A se bate cu pumnii în piept.”
„A se da ca nafura”
„A se da cașcaval”
„A se da de gol.”
„A se da după perdea.”
„A se duce dracului pomană”
„A se duce la biserică fără turn.”
„A se face agiu”
„A se face că plouă.”
„A se face cârlig”
„A se face chinez”
„A se face de basm”
„A se face englez”
„A se face sfântă ca o cheie de biserică”
„A se face sfântă ca o cheie de biserică.”
„A se închina la toate icoanele”
„A se întinde la cașcaval.”
„A se juca de-a baba-oarba”
„A se mățui”
„A se prinde în laț”
„A se spăla de ceva”
„A se spăla pe mâini de un lucru (de cineva)”
„A se șterge (spăla) pe buze”
„A spăla cuțitul în cineva”
„A spăla pe cineva cu 0 și cu oțet”
„A spune brașoave”
„A spune cai verzi pe pereți”
„A spune cai verzi pe pereți.”
„A spune drept ca funia în sac”
„A spune gogoși”
„A spune icre verzi”
„A spune icre verzi.”
„A spune la cai verzi pe pereți.”
„A spune lumii că mortul ți-e dator”
„A sta cu gura pe ei.”
„A stoarce cuiva ceapa în nas.”
„A stoarce cuiva lămâia în nas”
„A suci capul cuiva”
„A suge ceva din degete”
„A tăgădui munți de aur”
„A tăia craca sub picioarele cuiva.”
„A tăia creanga de sub picioarele cuiva.”
„A trage chiulu cui-va”
„A trage de nas”
„A trage o forfecătură”
„A trage sforile.”
„A trage țolul.”
„A trece (trage, șterge) cu buretele peste ceva”
„A trece cu buretele peste.”
„A trimite pe cineva după icre verzi”
„A trimite pe cineva după icre verzi.”
„A umbla cam pe două cărări”
„A umbla cu cioara vopsită.”
„A umbla cu crucea-n sân”
„A umbla cu crucea-n sân și cu dracul”
„A umbla cu cureaua.”
„A umbla cu flori la urechi.”
„A umbla cu foarfecele în buzunar”
„A umbla cu iscodit”
„A umbla cu mâța 'n sac”
„A umbla cu mâța în sac.”
„A umbla cu minciuna în traistă.”
„A umbla cu momele”
„A umbla cu pielea de oaie”
„A umbla cu pielea de oaie.”
„A umbla cu pisica în traistă”
„A umbla cu șacăr-macăr”
„A umbla cu Satana în sân”
„A umbla cu traista cu minciuni”
„A umbla de flori de cuc.”
„A umbla după cai morți.”
„A umbla după ouă de drac”
„A umbla în două luntri”
„A umbla pe două poteci”
„A umbla prin unghiuri.”
„A unge cu gura”
„A unge ochi cuiva”
„A vâna pește în apă tulbure”
„A vârî pe dracu în sân”
„A vârî pe dracul în cămașă”
„A vedea stele verzi.”
„A veni cuiva muștarul la nas.”
„A vicleanului pungă pare că îngreacă cama”
„A vinde gogoși cuiva”
„A vinde peștele în baltă”
„A visa cu ochii deschiși”
„A visa icre verzi.”
„A vorbi în doi peri.”
„A-i da cu cădelnița pe la nas”
„A-i da cu cădelnița pe la nas.”
„A-i da pe față”
„A-i face cu măseaua”
„A-i face cu săpun și cu apă rece.”
„A-i face cu ulcica”
„A-i face cu urciorul”
„A-i face o brașoavă”
„A-i lua turta de pe spuză.”
„A-i pune gând rău”
„A-i pune nutreț pe darac.”
„A-i pune perdea la ochi.”
„A-i pune scaiul (spinul) la ușă”
„A-i scăpa prin ochi”
„A-i ști moarea. A mânca moarea cuiva.”
„A-i trage rogojina de sub picioare.”
„A-i veni acru de cineva.”
„A-i veni dracii”
„A-l băga în draci (în toți dracii)”
„A-l da în burduful dracului”
„A-l face ca pe dracu”
„A-l găsi cu dimineața în sac”
„A-l lăsa încins cu tei.”
„A-l lăsa încins cu teiul”
„A-l lua în trei surcele.”
„A-l prinde cu mâna în sac”
„A-l prinde cu mâna în sac.”
„A-l scăpa la văpsea”
„A-și arăta colții.”
„A-și călca cuvântul”
„A-și da arama pe față.”
„A-și drege mohorul.”
„A-și face nălucă”
„A-și face pomană cu dracul”
„A-și întoarce cojocul (pe dos)”
„A-și întoarce cojocul pe dos.”
„A-și întoarce mantaua după vânt”
„A-și ridica masca”
„A-și spăla mâinile ca Pilat.”
„A-și tăia singur creanga de sub picioare.”
„Acață foc cu gură.”
„Aceeași Mărie cu altă pălărie.”
„Acela care spune că s-o beșit altul, acela-i”
„Adeseori te înșeli dacă te iei după coaja copacului.”
„Adevărul mai iubit și cu mult mai dorit, dar nimeni îl”
„Aghiasmă rusească”
„Aghiuță”
„Ai dat-o cotită.”
„Ai făcut-o fieartă.”
„Ai văzut nuntă fără minciună, și mort”
„Alasă că mi mănâncă gumarul lupul, mă”
„Am băgat și el în coș”
„Am prins un hoț, el mă ține”
„Apa lină mult te înșeală”
„Apa stătătoare e des înșelătoare.”
„Aparențele înșală”
„Arama omului la beție se arată.”
„Are cap de întors fura”
„Are cu ce să-ți ungă ochii”
„Are cu ce să-ți ungă ochii.”
„Are limba despicată.”
„Are o traistă de minciuni”
„Are unele în gură și altele în inimă”
„Așa se însală copiii”
„Astăzi faci rău cuiva, orice”
„Aurul este ochiul dracului.”
„Averea cu dreptate e a dracului pe jumătate”
„Averea cu dreptate e a dracului pe jumătate, iar cea cu strâmbătate cu stăpân cu tot.”
„Ba e albă, ba e neagră.”
„Ba e rasă, ba e tunsă.”
„Bagă lupul după oi.”
„Bagă mâța 'n sac, dar ghiarele i se văd”
„Bagă-l în casă, te fură”
„Băgară lupul să pască oile!”
„Bagi lupul păcurar, și vrei să-ți aibă grija”
„Bănează de-a minciunii.”
„Banii înșală ochii”
„Bărbatul care mult jură se va umple”
„Basm”
„Basma curată.”
„Basmu cu cocoșu roșu”
„Bețiv nu sunt, că mam ce beau”
„Bine că mă prinseși că vream să cad.”
„Blând și dulce ca un mănunchi de ghimpi”
„Blând și dulce ca un mănunchi de ghimpi.”
„Bogatul nu crede nici odată celui sărac”
„Boldul Satanei”
„Bucuria înșelătoare”
„Buzele cele dulci, ca lipitoarea te sug”
„Buzele cele mute vorbesc pe tăcute.”
„C-albina, în gură cu miere, și-n coadă ac și fiere.”
„Ca copiii, ce cu cofeturi se înșală”
„Ca hoții, ce le e frică de orice frunză, când se mișcă”
„Ca o nălucă”
„Ca pe un copil mic, cu jucărele înșală”
„Ca și când ai pune-o la perete.”
„Ca vânzarea de robi nici o vânzare mai nelegiuită”
„Ca vânzarea de robi nici o vânzare mai nelegiuită; că și pe om vinde”
„Cace buba într-însul”
„Căciula ta, când va afla taina ta, în foc s-o bagi.”
„Caiafa”
„Câinele latră, hoțul tace și fură”
„Calicului să-i dai toată săptămâna, și să nu-i dai sâmbăta, te înjură.”
„Calul cu rosătură vede musca în cer.”
„Calul de furat de pe câmp se ia”
„Calul de furat nu se întreabă de dinți”
„Calul de furat nu se întreabă de dinți.”
„Când altul ne înșală, supărarea cea mai mare a noastră”
„Când de față te cinstesc, acea cinste mincinoasă”
„Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.”
„Când pisica n-ajunge la bucate ce râvnește, zice că e post”
„Când pisica nu ajunge la slănină zice că e miercuri.”
„Când s-a pus dracul pe rasă”
„Când se întețesc minciunile se apropie”
„Când se ridică șeaua să vezi cârpele”
„Când spui minciuna să o crezi pe jumătate”
„Când te-a înșelat cineva odată, e de vină el; când te-a înșelat a doua oară, ești de vină singur.”
„Când vezi pe om că se îneacă, atunci îi mai dai brânci în apă.”
„Când zice că doarme, când zice că curge dâre”
„Când zici o minciună, prinde să-ți”
„Capra bese și oaia trage rușinea.”
„Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.”
„Cărbunele acoperit pe nesimțite te arde.”
„Care a furat stupul”
„Care ascultă la ușă își aude defăima.”
„Care-i fur dzice că furai”
„Care-i fur dzice că furai.”
„Căruia m-au înșelat mai nainte, aferim”
„Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală.”
„Cât e de la Clenila Măcișeni să nu crezi”
„Cât să dai ocol, tot te dă de gol.”
„Cată în bota țiganului”
„Câți iepuri la biserică.”
„Caută să împletească lână pe sub mătase.”
„Caută-i de mazăre și el face bobul întreg”
„Căutarea o dă Dumnezeu, furarea o”
„Ce are-n gușă - și-n căpușă.”
„Ce drac mai mare, mai rău și mai fără inimă îți”
„Ce e drept și adevărat, nici la dracul nu e minciună.”
„Ce e în inima treazului, stă în gura beatului”
„Ce e în mână, nu e minciună.”
„Ce e-n gușă, și-n căpușă.”
„Ce faci ți se va face”
„Ce să naște p-întuneric trebuia să se vază la lumină.”
„Ce se naște prin întuneric trebuie să se vadă la lumină.”
„Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.”
„Cei ce fură, aceia mai tare jură”
„Cel ce dar primește de la cel ce-l mituiește foc își bagă”
„Cel ce dulce la toți se arată numai pentru interes, acela”
„Cel ce multe făgăduiește și puține înplinește, ca găina, când”
„Cel ce multe făgăduiește și puține înplinește, ca găina, când cotcodăcește”
„Cel ce pe cel rău ajută la răutățile lui, acela mai rău să”
„Cel cu paguba e și cu păcatul.”
„Cel înțelept se învață din înșelăciunea”
„Cel înțelept se învață din înșelăciunea altora”
„Cel prefăcut, ca o maimuță ce-ți joacă împrejurul tău”
„Cel smerit când se preface, arată că-i pare rău, când dă”
„Cele ce adeveresc mai de credință sunt”
„Cerul e mai negru ca dracul.”
„Chiline! să furăm că nu-ți bag coroana strâmb”
„Cînd vede omul nevoia, vorbește cum nu-i e voia.”
„Cine a băut o să bea, cine a furat o să fure”
„Cine a furat să mai fure, pe dăunaș (păgubaș)”
„Cine a mințit o dată nu să mai crede cînd spune și adevărul.”
„Cine a mințit odată”
„Cine a mințit odată nu se mai crede”
„Cine a mințit odată nu se mai crede a doua oară.”
„Cine a mințit odată nu se mai crede nici când spune și adevărul.”
„Cine a mințit odată, nu se mai crede.”
„Cine ce poftește lesne crede”
„Cine cu lăcomie acul cusătorului înghite”
„Cine cumpără ouă de la cocoș, le găsește fără gălbenuș”
„Cine dă cuvânt nu ia, de falangă pește ia”
„Cine fură azi o ceapă”
„Cine fură azi un ac”
„Cine fură azi un ac, mâine fură un gânsac.”
„Cine fură azi un ou”
„Cine fură azi un ou, mâine fură și un bou.”
„Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.”
„Cine fură își ia răsplata”
„Cine fură nu cumpără, dar nici cinste”
„Cine fură nu cumpără, dar nici cinste nu capătă.”
„Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru.”
„Cine fură odată e fur tot-de-una”
„Cine fură, știe și să se ascundă”
„Cine fură, știe și să se ascundă.”
„Cine înșală odată, înșală și a doua oară”
„Cine înșeală odată, înșeală și a doua oară.”
„Cine își calcă jurământul”
„Cine jură lesne, minte”
„Cine jură lesne, minte.”
„Cine minte odată nu i se mai crede”
„Cine minte și fură”
„Cine minte și fură.”
„Cine mințește, lumea de el se ferește”
„Cine mințește, lumea de el se ferește.”
„Cine necredincios este în vorbă viclean este și în lucru.”
„Cine necredincios este în vorbă, viclean este și în lucru”
„Cine pe altul caută să înșale, el mai întâi se înșală”
„Cine poartă plosca cu minciunele nu o”
„Cine poartă plosca cu minciunile nu o duce mult.”
„Cine sapă groapa altuia, cade singur într-însa.”
„Cine se atinge de smâlă și nu se murdărește?”
„Cine se atinge de smoală și nu se mânjește?”
„Cine se înșală singur, singur se mai înșală”
„Cine se înseală singur, singur se mai înșală”
„Cine se învață cu minciuna, când spune adevărul se bolnăvește.”
„Cine se învață mincinos, când spune”
„Cine se învață mincinos, cînd spune adevărul, se bolnăvește.”
„Cine se laudă că nu e mincinos, trebuie”
„Cine se laudă că nu e mincinos, trebuie crezut pe jumătate.”
„Cine se mintuiește nu agârșește”
„Cine se scuză se acuză.”
„Cine se știe cu musca pe căciulă, se apără.”
„Cine spune minciună e ca și cel ce fură”
„Cine spune minciuna e ca și cel ce fură.”
„Cine spune minciună, întâi obrazul își”
„Cine umblă cu crucea-n sân, ca crucea”
„Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.”
„Cine umblă cu traista cu minciuni n-o”
„Cine va umbla cu pizmă, își va sparge singur cizma.”
„Cine vorbește multe, ori știe multe, ori minte”
„Cine vorbește neadevărat, îi măgar”
„Cine vrea să înșele se înșeală.”
„Cine vrea să înșele, se înșală”
„Cine vrea să-și ucidă câinele său, destul e să spună că e turbat”
„Cineva care este turnător.”
„Cinste țigănească”
„Copilul să nu-l iei pe credință”
„Copilul spune că-i bătut, dar nu spune”
„Cotoiul s-a călugărit, și s-a jurat că nu mai mănâncă”
„Cotoiul s-a călugărit, și s-a jurat că nu mai mănâncă șoareci.”
„Creștin cu crucea în sân și cu dracul de-a spinare.”
„Creștin, cu crucea-n sân, și cu dracul”
„Cu adevărul în gură, nimeni nu-ți dă în căciulă”
„Cu alt obraz”
„Cu bășini nu se aruncă șoareci”
„Cu capul în biserică și cu gândul la dracu'.”
„Cu cartea 'n mână și cu minciuna 'n”
„Cu cartea în mână și cu minciuna în gură.”
„Cu cumpăna dreaptă, dar în mâna stângă”
„Cu gândul la Dumnezeu și cu mâna prin sânul meu.”
„Cu gândul prins în laț”
„Cu glumile și cu minciunile”
„Cu gogoși de tufă nu se-nnegresc sprîncene.”
„Cu limba te linge, și cu gândul te împinge”
„Cu lingura îți dă dulceață și cu coada îți scoate”
„Cu lingura îți dă dulceață și cu coada îți scoate ochii.”
„Cu lingura te hrănește, iar cu coada te chiorăște.”
„Cu mâna pe psaltire, cu ochii pe la fereastră”
„Cu minciuna împrânzești, dar nu poți să”
„Cu minciuna împrânzezi, dar nu poți să înserezi.”
„Cu minciuna or prînzești, or cinezi, pe amîndouă nu le închelbezi.”
„Cu minciuni nu se învârtesc, băiete! prinde”
„Cu o mână te mângâie și cu alta te zgârie”
„Cu o minciună boierească”
„Cu o minciună boierească trăiești o zi”
„Cu o minciună boierească treci peste granița nemțească.”
„Cu teamă, că nu știi ale cui sunt ceea-ce tu ai luat”
„Cu trupul în biserică și cu gândul la dracu”
„Cu trupul în biserică și cu gândul la dracu.”
„Cu un ochi la icoană și cu altul pe lângă”
„Cu un trandafir a vrut să dreagă ce a stricat cincizeci de spini.”
„Cum e sfântul și colacul”
„Cum e sfântul și tămâia”
„Cum îi fața, așa și dosu”
„Cum îi sfântul, așa-i mirosul”
„Cum o iei, așa o dai”
„Curva ca musca te iubește, de aceea dragostea ei cu su”
„Curvă cu două fețe”
„Curva cu lacrimi își ascute dinții”
„Curva până ce îți ia ceva îți sărută mâna ta, după ce ia”
„Cuvântul adevărat acela să-ți fie cel mai mare jurământ”
„Cuvântul la cel viclean ca undița la pescar”
„Dă cu o mână ca să ia cu două.”
„Da se îmbracă cu pene de păun”
„Da-l-ar înșelătoria lui Satana”
„Dacă ai dat uită, iar dacă ai luat pome”
„Dacă am pus pe dracul în sac, voi pune”
„Dacă la păr mincinos, dară la grai tot mai vârtos?”
„Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.”
„Dacă n-ai cu cine n-ai, adevărul să nu-ți dai.”
„Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.”
„De departe calu-și bate, iar de aproape ochii-și scoate.”
„De departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate.”
„De faci rău”
„De față te linge, de dos te frige”
„De flori de cuc.”
„De hoț nu te poți păzi”
„De la adevăr până la minciună e un lat”
„De la cine nu te aștepți, acela te vinde”
„De la cine nu te aștepți, acela te vinde.”
„De la Corni până la Măcișeni să nu crezi”
„De lotru din casă nu te poți păzi”
„De n-ar fi hoți, n-ar trebui nici temniță”
„De n-ar fi hoții, n-ar fi hoți”
„De n-ar fi păgubași n-ar fi nici hoți”
„De n-ar fi păgubași, n-ar fi nici hoți.”
„De ne-ar fi iertat să grăim adevărul, gol precum el este”
„De nu vrei să fii furat”
„De omul hursuz taie poala și fugi.”
„De socoți că îl pune în țeapă”
„De sufletul dracului”
„De unde vii și unde te duci, tot pui de pupăză mi-aduci.”
„De voi zice, vorbă să face, de nu voi zice, venin să face.”
„Decât să porți pe om cu vorba, spune-i mai bine că nu se poate.”
„Decât vin oțețit / mai bine oțet cinstit.”
„Departe de iscoditor, că inima ți-o vindează”
„Departe de tronul tău, lingușirea, fățărnicia și cumplirea”
„Deslegă-voi sacul, vedea-vei pe dracul.”
„Deșteptul promite și prostul crede.”
„Din afară măr frumos”
„Din afară măr frumos, și înăuntru găunos.”
„Din afară smălțuit”
„Din banii drepți ia dracul pe jumătate; iar cei strâmbi îi ia cu stăpân cu tot.”
„Din care grădină furi un cucuruz, poți”
„Din cele bune și drepte dracul pă jumătate”
„Din cuvântul adevărat nu mai puțini neprieteni”
„Din gură miere, iar din inimă otravă”
„Din gură miere, iar din inimă otravă.”
„Din gura mincinosului nici ce e adevărul”
„Din gura mincinosului nici ce e adevărul nu se crede.”
„Din gură te unge, și din inimă te împunge”
„Domnul este adevărul; când păzești adevărul”
„Domnul este adevărul; când păzești adevărul, te asemeni”
„Drac îmbrăcat în rasă”
„Drac scris.”
„Dracu' are coadă lungă.”
„Dracul nu e negru, cum îl zugrăvesc”
„Dracul nu face mănăstiri.”
„Dracul te învață să furi, dar nu și să ascunzi”
„Drumul spre iad e pavat cu intenții bune.”
„Dulce la limbă, amar la inimă”
„Dulce la limbă, amar la inimă.”
„Dulce la vorbă și rău la inimă”
„Dulceața muierii te înșală în tot ca momeala la undiță”
„Duși aghiu să se facă, zi dragi nu poate”
„E ca măgarul îmbrăcat în piele de leu.”
„E foarte cinstit când doarme.”
„E lung la ghiare”
„E mai rea gazda lotrilor decât lotrul”
„E pe bune.”
„E plin de draci.”
„E sfredelul dracului”
„E un om purtat de pe vatră pe cuptor.”
„Eftin la făină și scump la tărâțe.”
„Ei îl laudă, (și) el se rade”
„Ei îți deschid poarta și tu îmi zici nebun”
„El zice așa, dar nu face cum zice”
„Eu am băut și tu te-ai îmbătat!”
„Eu i-am dat mălaiu, el mi-a îmbucat mâna.”
„Eu îi spui că sunt călugăriță, și el îmi”
„Eu îl trimit la foc și el mi-aduce busuioc.”
„Eu îți dau pâine, și tu îmi arunci cu pietre”
„Eu îți deschid poarta și tu îmi zici nebun.”
„Eu mă vait că sunt călugăr și tu-mi”
„Eu umblu cu pâine după el, și dânsul dă cu ciomagul în mine.”
„Fă-i rău că te pomenește”
„Face din țânțar armăsar.”
„Face pe frumos că e ponevos și pe cel urît că e aurit.”
„Făgăduiește marea cu sarea”
„Făgăduiește marea cu sarea și Oltul cu totul.”
„Făgăduiește marea cu sarea.”
„Făgăduiește și minte”
„Făgăduiește și nu împlinește”
„Făgăduiești și-i dai la soroc, parcă te pune pe loc.”
„Făina dracului (diavolului) se preface”
„Fală goală, traistă ușoară.”
„Fala mare, traistă n'are.”
„Fapta cea rea tot, cândva, se pedepsește”
„Faptele, faptele, nu oala cu laptele.”
„Fățarnicul cu diavolul tot o meserie au amândoi împreună”
„Fățarnicul e ca un cărbune acoperit”
„Fățarnicul e ca un cărbune pe neștiute te arde.”
„Fățarnicul lăudându-te te strică”
„Fățarnicul, când e să te cufunde, atunci îți arată cea mai mare prietenie”
„Fățarnicul, e ca un cărbune acoperit”
„Femeia care face pe mironosița.”
„Ferească Dumnezeu pe om de gura satului.”
„Ferește-mă, Doamne, de hoții din casă”
„Ferește-mă, Doamne, de hoții din casă, că de cei d'afară mă feresc singur.”
„Ferește-te de cărbunele acoperit”
„Ferestrele au ochi, iar gardul și pereții urechi.”
„Fiecare caută să aibă icoană la care să”
„Fii hoț cu limba scurtă”
„Fii hoț cu limba scurtă.”
„Focul acoperit arde înnăbușit.”
„Fricosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul”
„Frumoasă poveste, dar mare minciună”
„Frumoasă poveste, dar mare minciună.”
„Frumusețea muierii, cea mai amăgitoare, că dă la ea dra”
„Frumusețea muierii, cea mai amăgitoare, că dă la ea dracul”
„Fuge ca de cel drac”
„Fuge ca dracul de scăldătoare”
„Fuge ca dracul de tămâie”
„Fuge Cula, da nu spune vina”
„Fuge de muma dracului”
„Fugi de cel ce pupă în bot, că îți ia din pungă tot”
„Fugi de cel ce pupă-n bot, că îți ia din pungă tot.”
„Fură bine, ascunde rău”
„Fură de la el și duce la altul”
„Fură de la el și duce la altul.”
„Fură oul de sub găină și vițelul din vacă”
„Fură și jură”
„Fură și se dă de păgubaș”
„Fură și se dă de păgubaș.”
„Fură, jură și se cură”
„Furași cheile la biserică”
„Furul acață furul”
„Furul acață furul.”
„Furul face numai un păcat, dar păgu”
„Furul face numai un păcat, dar păgubașul, până-l află, face o sută.”
„Gândul rău se ascunde greu.”
„Gardul are ochi și zidul urechi.”
„Gazda păcătuiește cât și hoțul”
„Ge un chirut l6gă, dzași mintioși nu pot”
„Geaba faci vecinului bine cu ce ai furat”
„Gogoși!”
„Groapa sapă și cade într-însul cel ce l-a făcut”
„Gura copilului adevăr grăiește.”
„Gura înfundă iadul”
„Gura lilice și inima cernice.”
„Gura mai lesne vorbește adevărul decât minciuna.”
„Gura mincinosului adevăr grăiește”
„Gura păcătosului adevăr grăiește.”
„Gura păcătosului adevărul vorbește”
„Gura vorbește adevărul și minciuna”
„Gura zice, gura minte”
„Gura zice, gura minte; omul tot rămâne om de omenie.”
„Haina asta străină a ta este?”
„Hodor, hodor și în pod nimica”
„Hoț ca Gia când dă în nămol”
„Hoț de hoț se teme”
„Hoț de hoț se teme.”
„Hoț de ziua”
„Hoț din Popești”
„Hoț pe hoț anevoie înșală”
„Hoț pe hoț anevoie înșală.”
„Hoț pe hoț cunoaște”
„Hoțul are o vină și păgubașul două.”
„Hoțul de la hoț învață”
„Hoțul de la hoț învață.”
„Hoțul de la hoț nu fură”
„Hoțul de la hoț nu fură.”
„Hoțul de păgubaș”
„Hoțul de unul se prinde”
„Hoțul e numai cu un păcat, iar păgubașul cu două.”
„Hoțul e numai cu un păcat, iar păgubitul cu două”
„Hoțul fură și jură”
„Hoțul învață la hoție”
„Hoțul jură și iar fură.”
„Hoțul nedovedit”
„Hoțul neprins e negustor cinstit.”
„Hoțul priceput, întâi se închină și apoi”
„Hoțul prinde pe păgubaș”
„Hoțul se cunoaște după ochi”
„Hoțul și curva au fost de când lumea”
„Hoțul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.”
„Hoțul zice că a glumit”
„Hoțului de hoț îi e frică.”
„I-a atârnat iabașaua de nas”
„I-a atârnat ievășcua de nas”
„I-a dat cu chibritul pe la nas.”
„I-a făcut popa blană”
„I-a găsit numai locul.”
„I-a legat bășica de coadă”
„I-a pus ciobul”
„I-a pus coadă”
„I-a pus opinca”
„I-am pus branțul.”
„I-au dat apă neagră”
„Iepure de două hotare.”
„Îi bate darabana ca mâine.”
„Îi cură miere din gură”
„Îi dai degetul, el îți apucă mâna”
„Îi dai pâine și el te blestemă”
„Îi făgăduiește ce nu curge pe apă”
„Îi făgăduiește marea cu sarea, și-i dă ce nu curge pe apă.”
„Îi ies ghiarele prin sac”
„Îl băgă tu mânecă la timpari.”
„Îl blestemă pâinea care o mănâncă”
„Îl blestemă pâinea care o mănâncă.”
„Îl cerci de mazăre și (el) se face bob”
„Îl cerci de mazăre și se face bob.”
„Îl fac o haină în spate.”
„Îl fierbe fără apă”
„Îl fură Aghiuță”
„Îl spânzură timparea.”
„Îl trimit în sat la foc, și el mi-aduce busuioc.”
„Îl zolește fără săpun”
„În buze miere și în inimă fiere.”
„În buze miere, sân în inimă fiere”
„În curul smeritului lăcuiește dracul”
„În față miere, și în dos fiere.”
„În față te gugulește, și în dos te hulește”
„În ghiarele de ochi îți zice bună-dimineață”
„În gură cu Dumnezeu și în inimă cu dracul.”
„În inima smeritului șade dracul grecește”
„În oala acoperită nimenea nu știe ce fierbe.”
„În ochi cu gura te unge”
„În ochi de lup îți dă bună-dimineață”
„În pielea șarpelui se ascunde dracul”
„În șoaptă trebuie să fie, și vreo diavolie.”
„În taină dă cu găvanul și scârțâie cu coada”
„Închide lupul în stână”
„Închină-te la Dumnezeu, dar nu te lăsa păcălit”
„Încornorează țînțarul de ți-l face cît magarul.”
„Inima de vânzător e venin otrăvitor.”
„Inima vicleană, întâi din minciuna cuvântului”
„Înnegrind pe altul nu te albești pe tine”
„Înnegrind pe altul nu te albești pe tine.”
„Însuși ai mei prieteni fără sfială mă vând, când de sus”
„înveți pe dracu să dea cu pușca.”
„Iscodă de departe de război ne face parte și gâlceavă ne”
„Își ia funia în traistă”
„Își mănâncă credința ca țiganul biserica”
„Își mănâncă credința ca țiganul biserica.”
„Își mănîncă credința, ca țiganul biserica.”
„Își trage fusul prin cur”
„Ișt pune unghia 'n gușă”
„Îți dă cu lingurița și îți scoate cu furculița”
„Îți dă cu lingurița și-ți scoate cu furculița.”
„Îți dă o măslină și-ți cere un butoi de untdelemn.”
„Îți judecă pe dracul și ți-l scoate și dator.”
„Iuda”
„Iuda, pentru treizeci de arginți, a vândut”
„Jidan și curat nu se poate”
„Jurământ când tu faci, în numele Domnului îl faci, de aceea”
„Jurământul porcului”
„Jurământul, pe cine-l calcă în picioare îl calcă. Ferește-te”
„L-a arcanit”
„L-a dus (tras) cu nasul la teică.”
„L-a făcut ca pe dracu”
„L-a încântat cu migdale amare”
„L-a încântat cu migdale amare.”
„L-a lăudat de i-a pus coarne.”
„L-a lovit cu un bulgăre de iască în spate și se vaită”
„L-a lovit cu un bulgăre de iască în spate și se vaită că-l doare în coastă.”
„L-a luat Aghiuța”
„L-a prins cu coada între ușă.”
„L-a prins în biliță”
„L-a prins în capcană”
„L-a purtat prin nori”
„L-a spălat cu zahăr în gură.”
„L-a spălat fără apă”
„L-afumă”
„L-ai dat cu narea, zi l-ai făcut avla”
„L-am jucat piperul”
„La față frumos și înăuntru găunos, ca mărul cel”
„La gură ca un miel, iar la inimă lup întreg”
„La gură ca un miel, iar la inimă lup întreg.”
„La gură place, la cur ține-te drace”
„La părul lăudat cu sacul mare să nu te duci”
„La pomul lăudat Să mergi cu sacul spart.”
„Lapte de cuc”
„Lasă să zică cumătra, bine că nu-i adevărat”
„Latră în doi ca în doisprezece și nu-l poate scoate nici douăzeci și patra.”
„Lauda mincinosului, bucuria nebunului.”
„Laudă-mă gură că d-aia-ți dau friptură.”
„Lăutarul crede vede, crede visează”
„Le muți de la Ana la Caiafa.”
„Lesne se înșală, dar anevoie scapă, ca peștele din plasă”
„Li-u afumă”
„Limba dulce, dos viclean”
„Limba păcătosului adevărul grăiește”
„Limba păcătosului adevărul grăiește. Gura păcătosului adevărul vorbește.”
„Linge unde a scuipat”
„Lingușela dulce”
„Lingușirea miere dulce, dar otravă ne aduce. Cam departe”
„Lingușirea se lipește unde sarea lipsește”
„Lingușitorul când vede un fulg în barba ta, ți-l ciugulește”
„Lingușitorul, ca scorpia, cu gura te mângâie și cu coada te”
„Lingușitorul, orice te înveselește, aceea nu mai ți-o grăiește”
„Lipitoarea până nu cade, nu zice: ajunge”
„Lume-lume, nu e de glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Șapte muzici - trei!”
„Lumea din țânțar o face armăsar.”
„Lumea e amăgitoare”
„Lumea e înșelătoare”
„Lung în mână, scurt în vină”
„Lup, și moș oilor, unde s-a mai văzut”
„Lupii mănâncă înșelăciuni”
„Lupul are nume rău, însă vulpea le gâtui”
„Lupul e cu numele și vulpea cu darul”
„Lupul îl vedem și urma (urma) îi căutăm.”
„Lupul îmbrăcat în piele de oaie.”
„Lupul pe unde a mâncat măgarul, tot dă ocol câteodată.”
„Lupul s-a tocmit cioban la oi, și se cântă”
„Lupul tace și face și lasă câinii să latre.”
„Lupul te pârăște, lupul te judecă”
„Lupul te pârește, lupul te judecă.”
„Măcă li dai față, ti ncalică pri gușă”
„Măcar că-i asuni, spui câți s-auzi adunat”
„Mai bine să ceri decât să furi”
„Mai înainte de furare să te înveți”
„Mai lesne de a vorbi adevărul decît minciuna.”
„Mai mare daraua decât ocaua.”
„Mai ușor ajungi mincinos decât câine”
„Mănâncă gheorghinele și îngână măslinele.”
„Mănâncă ghiorghinele și îngână măslinele”
„Mănâncă norii.”
„Mănâncă sfinți și fată draci”
„Mănâncă sfinți și scârțâie draci”
„Mănâncă sfinți și scuipă draci”
„Mâța blândă zgârie rău.”
„Mâță blândă, dar gheare rele”
„Merge pe nouă poteci.”
„Mi-a pus foc la ușă”
„Mi-a zis preoteasa: „minciuni, preot; care”
„Mi-au puiat căței în cap”
„Mincinos pe mincinos nu poate înșela”
„Mincinos pe mincinos nu poate înșela.”
„Mincinos, soț furtișagului”
„Mincinosul face ziua noapte și noaptea zi”
„Mincinosul face ziua noapte și noaptea zi.”
„Mincinosul încornorează țânțarul”
„Mincinosul nu se mai crede nici când”
„Mincinosul nu se mai crede nici când ar spune adevărul.”
„Mincinosul roade osul.”
„Mincinosul și fură că spune drept”
„Mincinosul tatăl minciunii, și minciuna”
„Mincinosul, cu dăsila, face musca cât cămila.”
„Mincinosul, cu de-a sila”
„Mincinosului, când adevăr vorbește”
„Minciuna a umblat cât a umblat”
„Minciuna a umblat până i s-a înfundat.”
„Minciuna are picioare scurte”
„Minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede.”
„Minciuna are picioare scurte.”
„Minciuna are și ea loc pe unde se trece.”
„Minciuna are și ea loc pe unde trece”
„Minciuna are și ea pe unde să trece.”
„Minciuna ca glonțul în apă se afundă și îndată ca frunza iese în undă.”
„Minciună cât Colțea de mare”
„Minciună cât toate zilele de mare”
„Minciună cât toate zilele de mare.”
„Minciună cât ziua de ieri”
„Minciună cât ziua de ieri.”
„Minciună cu cârne”
„Minciună cu coadă.”
„Minciună cu coarne.”
„Minciună în prăjină”
„Minciună în prăjină.”
„Minciuna lată”
„Minciuna lată îți aduce rea răsplată.”
„Minciună negândită”
„Minciuna nu merge departe”
„Minciuna o are ca în palmă”
„Minciuna poate până la un loc”
„Minciuna se afundă ca plumbul și iese”
„Minciuna se afundă ca plumbul și iese ca frunza.”
„Minciuna sparge case de piatră, dar alte”
„Minciuna sparge și case de piatră”
„Minciuna sparge și case de piatră.”
„Minciuna spusă nu ră, nu se bagă tu”
„Minciuna te dă de gol”
„Minciuna umblă în lume, iar dreptatea”
„Minciunele, una pe alta se ajung”
„Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.”
„Mint de frig”
„Minte ca din carte”
„Minte de îngheață apele.”
„Minte de sfânt pământul”
„Minte de stă piatra în loc”
„Minte de stă piatra în loc.”
„Minte de stă soarele 'n loc”
„Minte de stă soarele în loc.”
„Minte de svântă pământul.”
„Mita anglitgă amarea.!”
„Muerea credință n'are”
„Mult, mult să te ferești de cele măgulitoare și înșelătoare”
„Multe spune dar bob mănâncă.”
„Mulți copaci pe din afară se văd frumoși.”
„Mulți mănâncă sfinți și cacă draci”
„Mulți nume mincinoase dobândesc de față, dar vremea le”
„Mută mortul la ușa altuia.”
„Mutul tace dar le face.”
„N-a făcut gaură în cer.”
„N-afară ca păpușii, ș-înăuntru sac de paie”
„N-are credemint ca și lupul cel flămând”
„N-are nimeni șerpi în pungă”
„Na ți-o bună că ți-am dres-o”
„Na ți-o bună că ți-am frânt-o”
„Na ți-o frântă că ți-am dres-o”
„Na-ț-o frântă, că ț-am dres-o.”
„Na-ț-o frîntă, că ț-am dres-o.”
„Ne furăm căciula unul altuia.”
„Ne închinat pe la icoane”
„Necredința la temere te duce”
„Negustor marghiol”
„Nevinovăția unuia, oțapoc stă în ochiul altuia”
„Nici cu Prutul nu se șterge.”
„Nici laptele negru, nici minciuna un”
„Nici o fapta bună nu scapă nepedepsită!”
„Nici pe față, nici pe sub mânecă.”
„Nici un lucru să nu crezi”
„Nici un lucru să nu crezi, cu ochii până nu vezi.”
„Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit.”
„Nici usturoiu a mâncat, nici gura îi pute”
„Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.”
„Noaptea fură”
„Noaptea fură, ziua jură.”
„Nu alergați cu sacul la pere lăudate”
„Nu ascunde mâța, că i se văd unghiile”
„Nu căuta a amăgi calul cu sacul deșert”
„Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.”
„Nu face țeapa cât îi face piedica.”
„Nu fură, nu jefuiește, numai giolește”
„Nu închide lupul în stână”
„Nu linge unde (ce) ai scuipat”
„Nu lua ce nu-i al tău, că te arde”
„Nu lua ce nu-i al tău, că te arde.”
„Nu mă crede sulă de opinci”
„Nu mai spune minciuni d-ale tale, că-s sătul d-ale mele.”
„Nu mai spune minciuni de ale tale, că-s”
„Nu se părăsea de rele”
„Nu spune tot ce știi, nu crede tot ce auzi”
„Nu spune tot ce știi, nu crede tot ce auzi.”
„Nu știe stânga ce face dreapta.”
„Nu te încrede în câinele care dă din coadă.”
„Nu te speria de acela care face gură, ci de acela care tace și face.”
„Nu teiu-beleiu, ci belenii-teau”
„Nu toate lulelele miros a smalț”
„Nu toate maicele sunt surorile lui Hristos”
„Nu tot ce lucește, e diamant.”
„Nu toți ce te bagă în căcat îți vor răul, și nici toți cei ce te scot de-acolo îți vor binele.”
„Nu tulbura fântâna ce te-a îndestulat.”
„Nu umblă cu mâța în sac, că i se văd”
„Nu umblă cu mâța în sac, e ghiulea.”
„Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.”
„Nu-i dracu cum e pictat, nici sfântul”
„Nu-i dracul așa de negru, cum îl face.”
„Nu-i nimeni sfânt pe pământ”
„Nu-l căuta al cui este”
„Nu-ți spune că s-au făcut parazii cărbuni.”
„Numai a zice miere, gura nu se îndulcește.”
„Numai găinarii șed la pușcărie”
„Numai găinarii șed la pușcărie.”
„Numai jumătate de picior are minciuna”
„Nutrești câinele să-ți mănânce vinele.”
„O băgat-o în sac”
„O face prea încornorată.”
„O făcut minciuna iepurelui”
„O minciună bine ticluită plătește mai mult decât un adevăr.”
„O minciună bine ticluită plătește mai mult decît un adevăr.”
„O minciună ciocoiască”
„O să se mântuie el odată sacul cu min”
„O ții de carne și el spune că e ciută”
„Omenia ține mai mult decât minciuna.”
„Omul a tot să fure că-ți mănâncă carnea”
„Omul a tot să fure că-ți mănâncă carnea.”
„Omul care e stricat”
„Omul dator de multe ori trebuie să mintă”
„Omul de hoțul din casă nu se poate feri”
„Omul de vină se teme și de umbră”
„Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.”
„Omul învățat și necinstit, e ca belciugul”
„Omul ipocrit”
„Omul lui Dumnezeu (și) cu năravul dracului”
„Omul lui Dumnezeu cu firea dracului”
„Omul lui Dumnezeu cu gândul dracului”
„Omul prinde să se mintuiască și-nainte și-napoi”
„Omul prost crede tot”
„Omul una gândește și alta nimezește”
„Omul viclean se îmbracă când în piele”
„Omul viclean se îmbracă când în piele de oaie, când în piele de vulpe.”
„Omul viclean și când doarme la înșelăciuni gândește”
„Omul viclean tot de vicleșuguri gândește”
„Orbă credință te orbește peste fire. Departe de ea”
„Orbă credință, în numele Domnului, înjunghie și jupoaie”
„Ori fură, ori ține sacul, e tot hoț”
„Orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie.”
„Ouăle nu se roșesc cu minciuni”
„Ouăle nu se roșesc cu minciuni.”
„Păcatul ca pata, te însemnează numai de cât”
„Păcatul cât mânzatul, ce se vede de tot satul.”
„Păcatul vechi aduce rușine nouă”
„Pâinea ce iei din gura altuia, cam să”
„Până acum ai fost casap cailor, iar acum te faci doctor să-i vindeci.”
„Până nu mănânci usturoi nu-ți miroase gura.”
„Pântecele se satură, dar ochii niciodată.”
„Paraoa, ochiul dracului”
„Paraua furată fuge ca ghergheful”
„Parcă dă nafura”
„Parcă i-a ieșit un sfânt din gură”
„Parcă se ascunde în dosul holburei.”
„Parcă ți-a pus ulcica”
„Parcă-i lucru de furat”
„Părerea înșală”
„Pasărea vicleană dă singură în laț.”
„Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Șapte muzici - trei.”
„Pe câți îi numim cunoscuți, ne pot fi vrăjmași nevăzuți.”
„Pe curve pururea trebuie să le înșelăm”
„Pe deasupra frumos, și-năuntru găunos.”
„Pe din afară miel se vede, pe din lăuntru lup întreg.”
„Pe din afară miel se vede, pe dinăuntru lup întreg”
„Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.”
„Pe lup îl belește, și el întreabă: unde este dia?”
„Pe lup îl jupoaie și el se tânguie că oile se depărtează”
„Pe lup nu-l crede nimeni că-i flămând”
„Pe naiba nu-l căuta cu lumină, că-l afli”
„Pe sub mână”
„Pe sub mânecă”
„Pe tâlharul de casă nu-l poți prinde.”
„Pe vânzător îl poți cunoaște tocma ca pe Iuda după dulcea vorbă”
„Pe vânzător îl poți cunoaște tocma ca pe Iuda după dulceața din gură”
„Pentr-un șoarece se-nnoadă și jură că n-are coadă.”
„Pentru o minciună se face mârte de om”
„Peștele mare, cu îmbucătură mică se prinde”
„Pi-ai întins vrejul ca dovlecul (bostanul), ș-ai umflat.”
„Piper între ochi.”
„Piră, fie cât de mică, temere de moarte îți aduce îndată”
„Pisica blândă zgârie rău”
„Pisica blândă zgârie rău.”
„Pisica unde n-ajunge zice că pute.”
„Pisica unde n-ajunge, zice că-i pute”
„Pișpăitorul cu înșelăciunea, ca undița cu momela în gură”
„Pizma nu cunoaște nici o îndurare”
„Pizma o îndărătnicie la cele ce nu pricepem, când nu vrem”
„Pizma se mărește când omul se mâhnește, de norocirea”
„Pizma și zavistia te sghirie la inimă cu ghiare de lei”
„Pizmătărețul mai mult se întristează de binele vecinului decât”
„Plăcerile ne înșală, când lor ne supunem”
„Poartă condei la ureche, ca să-i zicem logofete.”
„Poate să fie strugur, dar nu-i poama.”
„Popa pe tăcute și nimic cerând îți ia paraua din pungă”
„Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.”
„Potlogă”
„Potlogar”
„Prate meu din gură, iară de la inimă foc și otravă”
„Pravdă tu mâini câine s-o nu o dai.”
„Precum lupul cu câinele, așa și lingușitorul și pișpăitorul”
„Precum te văd, așa te cred”
„Prinde hoțul, până nu te prinde el pe tine.”
„Prinde orbul, scoate-i ochii.”
„Profit după Hristos, gumar ești”
„Prostul face ce vede, și ce aude crede”
„Pui mârțoaga în nasul porcului și el spune că e ghindă.”
„Punctul lui Iuda”
„Pune strajă mâța la lapte.”
„Pune-i sare pe coadă.”
„Pune-l să stea să-ți vorbească, de vrei să te păcălească.”
„Purecile cînd îi place cît un elefant îl face.”
„Râde dracul de cățel, dar nu se vede pe el.”
„Râde naiba de porumbe negre și pe el nu se vede.”
„Rău a intrat la spălat”
„Răutatea stăpânește, și minciuna picioare”
„Răzbunarea e arma prostului.”
„Rușinosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul”
„Rusu-i cu crucea-n mână și cu dracu”
„Rusul se închină dar cu ochii pe sub pat”
„S-a bășit Românul și a dat suflet țiganului”
„S-a înșelat ca fata mare”
„S-a jurat pe vin să nu mai bea rachiu”
„S-a prins ca cu plasa”
„Să dea Dumnezeu să rămân prooroc mincinos”
„Să dea Dumnezeu să rămân prooroc mincinos.”
„Să iei castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să minți cu ciocul adauge”
„Să nu știe stânga ce face dreapta.”
„Să nu umbli cu cioara vopsită.”
„Să nu umbli cu zaruri măsluite.”
„Să nu-ți crezi ochilor.”
„Să te ferească Dumnezeu să nu dai peste șireți, când ai”
„Să vezi si să nu crezi!”
„Să vezi și să nu crezi.”
„Sănătosul a lăudatului nu încrede”
„Săpun ai cumpărat, săpun mănânci.”
„Sărută mâna pe care n-o poți mușca.”
„Sărută pe oarbă (p-oarbă), dar îi caută și în ochi”
„Sărută-l în bot de vrei să-i iei tot”
„Sărutarea de fățarnic, ca cea de țânțar; te sărută cu cântare”
„Sărutarea lui Iuda”
„Săruți mâna pe care n-o poți mușca”
„Scapă-l din foc, ca să te bage în foc.”
„Scorpia cu limba dulce te linge și cu coada te împunge”
„Scrie-l, Doamne, cum îl vezi”
„Scumpul cu înșelătorul lesne se învoesc”
„Scumpul cu înșelătorul lesne se învoiesc.”
„Se ascunde după deget”
„Se dă după tufă”
„Se dă după tufă.”
„Se face în chipul călugărului”
„Se face țigan mort”
„Se fură ca pe vremea lui Caragea.”
„Se întrece cu dracu-n fugă”
„Se învârtește ca funia în traistă”
„Se leapădă ca Petre de Hristos”
„Se poftesc ca Grecii la pușcărie.”
„Se scarpină și nu-l mănâncă”
„Se simte cu musca pe căciulă.”
„Se ținea să înghită un bivol, și a înghițit o muscă.”
„Sfânt de cei ce cacă draci”
„Și lapte de vrabie”
„Și mâța îi ouă.”
„Și minciuna e vorbă, dar vremea descoperă adevărul.”
„Și minciuna este vorbă.”
„Și pe față, și pe dos, tot fața din dos”
„Și-a mâncat omenia ca țiganul biserica.”
„Și-a pierdut credința ca și Eva raiul.”
„Șiret pe șiret, ca hoț pe hoț, cunoaște”
„Smerenia cea mai plăcută, cea după vremi prefăcută”
„Smerenia cu fățărnicie, întreagă viclenie, și ferice de cine o are”
„Șoarecele a mâncat anafura și s-a făcut liliac.”
„Șoiman el, nici vânt n-adie, și-i curg penele.”
„Spoială”
„Spuma dracului”
„Spune gogoși de tufă”
„Spune minciuni de fug prin casă”
„Spune minciuni de fug prin casă.”
„Spune vede, ce nu vede, toate la lume se crede.”
„Știi să furi, și nu știi să ascunzi?”
„Sub mănușă stă ascunsă și cea mai urâtă mână”
„Sub mănușă stă ascunsă și cea mai urâtă mână.”
„Sub piatra cea mai frumoasă, scorpia ascunsă zace”
„Sub piatra cea mai frumoasă, scorpia ascunsă zace.”
„Sub unghia degetului mare vrăjmașul te pișcă de cât”
„Sulița orșiunde nu să poate ascunde.”
„Sumanul alb se poate înnegri, iar cel negru nu se poate albi.”
„Taftă”
„Tâlhar pe tâlhar nu fură.”
„Tâlharul cel mic se spânzură și cel mare scapă.”
„Tâlharul neprins este negustor cinstit.”
„Tâlharul neprins, este negustor cinstit”
„Tânăr mincinos, bătrân hoț”
„Tânăr mincinos, bătrân hoț.”
„Te cârpește”
„Te dau capră și te scol iadă”
„Te pupă în bot și-ți ia din pungă tot”
„Te sărută gădilă, până știi că o căpătă”
„Te vinde fără bani”
„Te-a prins cu mâța-n traistă.”
„Te-a prins cu ocaua mică.”
„Te-ai făcut de cacao.”
„Ți spânzurară tinichelele.”
„Ți-l fac mânecă la timpari.”
„Ține capra de coarne, și zice că-i ciută”
„Ține ce ai în mână și nu alerga după minciună.”
„Tinichea ești.”
„Toate se fac și se desfac prin gura satului.”
„Tot ce se fură, iese la sâre”
„Tot înșiră la gogoși, spuind despre moși păroși.”
„Tot lupul cel șchiop mănâncă mieii din turmă.”
„Trage la timpari.”
„Trage timparea azvârlită.”
„Trei ape și o clisniță.”
„Tu îi zici rasă, ea îți zice tunsă.”
„Tu îl cerci de bob și el face mazăre”
„Tu îmi trimiți la surcele”
„Tu mâini furești și turcești cazi, un da”
„Tu zici că-mi voiești binele, și mă înghimpi ca albinele.”
„Tu-i ceri să-ți numere toate, și el dator te mai scoate.”
„Tu-mi spui mie că rața-npunge, când ea măcăie și fuge?”
„Uite popa, nu e popa.”
„Umblă ca mâța pe lângă laptele fierbinte.”
„Umblă cu arcanaua”
„Umblă cu brișca (cuțitul) la carâmbul cizmei.”
„Umblă cu capu-n sac”
„Umblă cu mâța 'n traistă”
„Umblă cu plosca cu minciuni”
„Umblă la grădinar crastaveți să vînză, și lui de dînșii îi este acră rînza.”
„Umblă pe drum cu alaiu și în casă n-are mălaiu.”
„Umblă să sperie lupul cu pielea oii.”
„Umblă să sperie lupul cu pielea oilor”
„Un lup în piele de oaie.”
„Un ovrei înșeală doi români, un grec doi ovrei, și un armean patru greci.”
„Un șoarece nu mănâncă făina, și-l învinovățim”
„Una dreaptă și zece strâmbe.”
„Una gândește cârciumarul și alta be”
„Una gândește și alta vorbește”
„Una gândește și alta vorbește.”
„Una zice (și) alta face”
„Unde chiorăște și unde lovește.”
„Unde slujbele se vând, acolo hoțiile în mare cinste sunt”
„Unde umblă cârtița i se cunosc urmele.”
„Unde vede gârla închide ochii”
„Unde vezi mătănii multe, departe, să nu te muște.”
„Unde vulpea nu ajunge, zice că-i ajunge.”
„Unele gândim și altele vorbim”
„Unii cu ura, și alții cu udătura”
„Uns cu unsăre de drac”
„Unul cască gura și altul înghite.”
„Unul te tunde și altul te rade”
„Ura, zavistia și frica nasc vicleșugul”
„Urât Domnul acela ce al său folos, numai și numai vindează”
„Va să o înnegrească din albă”
„Văd eu pe ce scândură calcă.”
„Vai de cel ce jefuiește și din jafuri zidește biserici și mâ”
„Vai de cel ce spală paharul pe din afară”
„Vânzătorul de oameni, următorul lui Iuda, c'o sărutare dulce te vinde”
„Vânzătorul de oameni, următorul lui Iuda, c'o sărutare dulce vinde”
„Văzut-ai vreun drac popă?”
„Vede găinatul și i se pare grăunte de caș”
„Vede pe om că-i dă apa în gură și el îl mai cufundă”
„Vedeți voi, caprelor, iedera din Carpați? Voi o să o mâncați.”
„Vei, nu vei, el cu d-a sila face musca cît camila.”
„Vezi că-i albă și zici că-i neagră.”
„Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.”
„Vicleanul făgăduiește, nebunul trage nădejde”
„Vicleanul făgăduiește, nebunul trage nădejde.”
„Viclenia, răutatea și nebunia surori sunt”
„Viclenie pentru viclenie”
„Viclenul anevoie dobândește vânatul ce vânează fără vătămare”
„Viclenul cu vorbe dulci îndată înșală pe cei de minte scurți”
„Viclenul peste putință un cuvânt drept să-ți grăiască”
„Viclenul și fățarnicul altele pe ascuns gândește, și altele”
„Viespea după ce miere nu face, apoi și împunge”
„Vinde minciuni”
„Vinde pielea lupului, și lupul în pădure”
„Vine seara, pleacă dimineața, și lumea zice că a dormit acolo.”
„Vinovatul mai mare gură face.”
„Vorba de rău mai bine se crede”
„Vorba de rău mai bine se crede.”
„Vorba de rău, omul pre lesne o crede”
„Vorbă multă nu e fără minciuni.”
„Vorbește neisprăvite, la-nșiră-te mărgărite.”
„Vrabia cu mălai se prinde”
„Vrea s-o înnegrească din albă, va și mâini albe să aibă.”
„Vrei să cunoști pe om? ridică-i masca după obraz (adică”
„Vremea cu încetul poate să le descopere toate.”
„Vulpea când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri.”
„Vulpea când nu ajunge la struguri, zice că sunt acri.”
„Vulpea cât e de șireată, tot ajunge la ușa dugheanului acățată.”
„Vulpea e vicleana, dar mai viclean e cel ce o prinde.”
„Vulpea părul și-l schimbă, dar năravul niciodată”
„Vulpea unde nu ajunge, zice că-i pute.”
„Zavistia cel mai cumplit vrăjmaș al prieteșugului și fățăr”
„Zavistia îndată, după pizmă se arată”
„Zavistia mama tuturor răutăților în lumea”
„Zavistia nu ostenește, că de ce merge se mărește”
„Zavistia pricini găsește și la cel nevinovat”
„Zavistnicul nici odată poate suferi binele celui-l-alt; tu îm”
„Zavistnicul și pizmătărețul, atunci crapă de necaz când te”
„Zborul dat ținut lipsește, ca să te creadă și altă dată.”
„Zi că laptele e negru”
„Zi trandafirul e arug, și arug e”
„Zi-i găină până nu ți-a zice că ești beată”
„Zi-i vrei arăi altui, tu mâini turcești”
„Zic că spun nucile că de soiul lor sunt migdalele”
„Zidul are urechi și gardul proptele”
„Zidul are urechi și gardul proptele.”
„Ziua cuc, noaptea cobeț”
„Ziua mănâncă colaci, noaptea umblă după draci.”
„Ziua miel și noaptea lup.”