Proverbe despre Sănătate și boală
875 proverbe și zicători românești pe tema Sănătate și boală.
„A adormi butuc”
„A ajunge cuțitul la os.”
„A apuca răcorile pe cineva”
„A avea (a fi cu) seu la rărunchi.”
„A avea apă la cap”
„A avea ceafa lată”
„A avea fruntea senină”
„A avea greieri în cap.”
„A avea inima de fiere”
„A avea inima de piatră”
„A avea inima legată cu curele”
„A avea inimă verde”
„A avea leac și pentru dânsul”
„A avea leac și pentru dânsul.”
„A avea oase moarte”
„A avea ochii cârpiți”
„A avea orbul găinilor”
„A avea racilă la inimă”
„A avea scorbură la inimă”
„A avea un vierme la inimă”
„A avea viermi neadormiți”
„A avea zile cu carul.”
„A avut igrasie la cap”
„A băga fiori în oase”
„A băga în friguri”
„A băga în tuse pre cineva”
„A băga în tuse pre cineva.”
„A bate la talpă (tălpi)”
„A băut apă după ghiață”
„A băut zama clopotului”
„A bea apă neîncepută”
„A căpăta un duș”
„A căuta (căta) ca iarba de leac”
„A crește carnea pe cineva”
„A crește pielea pe cineva”
„A crește pielea pe cineva.”
„A da în carne”
„A da inima brână”
„A dat Dumnezeu și boale, dar a lăsat și leacuri.”
„A dat Dumnezeu și boli, dar a lăsat și leacuri”
„A dormi (ca un) buștean”
„A dormi blană”
„A dormi buștean”
„A dormi de stă ispravă”
„A dormi de-a lungul”
„A dormi deștept”
„A dormi dus”
„A dormi mort”
„A dormi obișlă”
„A dormi pierdut”
„A dormi să dai în nebunie”
„A dormi să facă bureți la cur”
„A dormi să facă mușchi la gură”
„A durea punga”
„A face albeață în călcâi”
„A face broască în pântece”
„A face burta butie și gura pâlnie.”
„A face pe chelbosul”
„A fi (ca o) ciumă”
„A fi (sta, da) cu inima închisă”
„A fi bolnav de oală”
„A fi bubă rea”
„A fi buc de foame”
„A fi ca bătut în piuă”
„A fi cam într-o ureche.”
„A fi copt la os”
„A fi cu carnea bălțată”
„A fi cu gărgăuni în cap.”
„A fi cu gâtul ca tortul”
„A fi cu gheața în spate”
„A fi cu gheața în spinare”
„A fi cu inima cernită”
„A fi de carne și de os”
„A fi de cretă.”
„A fi de fier și de cretă.”
„A fi de fier și de oțel”
„A fi de șapte palme în piept.”
„A fi din os”
„A fi fără înger”
„A fi fript”
„A fi gros la (în) ceafă”
„A fi gros la piele”
„A fi gușat”
„A fi hap (ap) pe cap”
„A fi hârb”
„A fi iască (ca iasca)”
„A fi în picioare”
„A fi în tălpi”
„A fi leorcă”
„A fi luat din deșânt (deșânt)”
„A fi negru”
„A fi negru înaintea ochilor”
„A fi negru la inimă”
„A fi numai oase înșirate”
„A fi numai osul și pielea”
„A fi numai piele și oase”
„A fi orb”
„A fi pahont”
„A fi piele și os.”
„A fi pilit (chilit)”
„A fi răcit cobză.”
„A fi rănit la ficat”
„A fi sănătos ca un harbuz”
„A fi slab de înger”
„A fi slab de inimă”
„A fi subțire la piele”
„A fi tare de ceafă”
„A fi tare de înger”
„A fi tare împuțit”
„A fi tare în rânză”
„A fi topor de oase”
„A fi trecut nădușelile moarte”
„A fi un chiag sbiîrcit”
„A fi un nespălat”
„A freca pe cineva de gâlci”
„A frige (arde) la ficat”
„A i se face fața ca pământul”
„A i se face părul măciucă, a se zbârli părul în cap, a i se sui părul în vârful capului.”
„A i se slăbi balamalele”
„A i se slăbi balamalele.”
„A i se șterge leșcaia”
„A i se tăia inima”
„A îngălbenit (galben) ca turta de ceară”
„A îngălbenit ca turta de ceară.”
„A îngheța măduva în oase”
„A întări din piele”
„A întinerit ca vulturul”
„A luat-o la măsea.”
„A nu avea carne pe el”
„A nu avea pe cineva la stomah.”
„A nu fi în apele sale (în toate apele sale)”
„A nu mai avea scuipat în gură”
„A nu mai bea apă rece”
„A nu mai bea apă rece.”
„A nu putea mistui pe cineva”
„A nu'l ave bine la stomah”
„A nu-i fi bâlciul sănătos”
„A nu-i fi pielea nici de ciur.”
„A nu-i ține oasele”
„A nu-l avea bine la stomah”
„A o lua la sănătoasa”
„A ofta de la ficat”
„A plesni fierea în cineva”
„A prinde chiag”
„A prinde inima mucegai”
„A pune mâna (degetul) pe bubă”
„A pune mâna pe bubă.”
„A pune ochii în grindă.”
„A rămâne (fi) opărit”
„A rămâne pielea și osul”
„A ridica o piatră de pe inima cuiva.”
„A șchiopătat”
„A scoate cuiva peri albi.”
„A se agăța, ca moartea, de om sănătos”
„A se căca pe el.”
„A se deochia”
„A se duce (rămâne) buzat”
„A se face negru-verde”
„A se împuți”
„A se întâlni cu scârba-n drum”
„A se întrece în apă rece”
„A se întrece în apă rece.”
„A se lega de cineva ca bâlciul de om sănătos”
„A se legă de cineva ca boala de om sănătos.”
„A se pune splina”
„A se strânge inima cuiva”
„A se strica la gât”
„A se tăia cuiva picioarele”
„A ședea ca pe spini”
„A slăbit ca o suveică”
„A sparge cuiva buba”
„A sta pe cuie”
„A sta pe un bun picior”
„A ști cât poate pielea cuiva”
„A ști cât ține pielea cuiva”
„A sufletului odihnă cu mult mai bună decât a trupului”
„A trage un ghimpe din piciorul cuiva.”
„A tremura carnea pre cineva”
„A tremura carnea pre cineva.”
„A trimite (duce) la feredeu”
„A trimite la baie.”
„A umblă furnici prin mâinile și picioarele cuiva”
„A vârî (băga) în bâlci (bâlciuri, toate bâlciurile) pe cineva”
„A vedea negru înaintea ochilor.”
„A vedea roșu înaintea ochilor.”
„A vedea stele verzi.”
„A veni cuiva inima la loc”
„A visat că s-a înghimpat”
„A visat că s-a înghimpat și umblă la picior legat.”
„A-i crăpa (plesni, sări) ochii”
„A-i face de leac”
„A-i fi frică și de umbra sa.”
„A-i fi negru înaintea ochilor”
„A-i fi osul îndrăcit”
„A-i fi punga ofticoasă”
„A-i fi răcit inima”
„A-i fi rău la mațe”
„A-i fierbe răul prin oase.”
„A-i fluiera vântul prin oase”
„A-i lipsi vreo doagă.”
„A-i merge fulgii”
„A-i sări inima din loc”
„A-i sci tot măruntaiele din cineva”
„A-i scrâșni oasele”
„A-l face dodoloi”
„A-l găsi gălbinarea”
„A-l lăsa în bobii lui.”
„A-l lua la descântat”
„A-l trece cu deochiul”
„A-și bate singur cuie-n bocanci.”
„A-și bate singur cuie-n talpă.”
„A-și durea în cur după urechi”
„A-și face spinarea tobă”
„A-și găsi deochiul”
„A-și înghiți gălbinarea”
„A-și lua inima în dinți”
„A-și lua inima în gură”
„A-și lua ostfacă”
„A-și pierde leacul”
„A-și tăia cineva mâinile și picioarele”
„A-și ține inima cu dinții”
„Abia îl văd în ochi”
„Abraș la inimă”
„Acela doarme mai bine, care nu simte”
„Acela trăiește mult care trăiește bine”
„Acela trăiește mult care trăiește bine.”
„Aici e buba”
„Apa care stă se împute”
„Are chiag (cheag)”
„Are ochi, mâini și picioare”
„Are puturos”
„Are viermi (căreți) în cur”
„Armas orb”
„Ascultarea lungește viața, iar ne-ascultarea”
„Asta e bâlci cu leac”
„Asta merge chiar drept în picioare.”
„Atâta ți-e leacul”
„Baba e surdă”
„Băile fără de durere sunt numai niște”
„Bâlci cu ochi”
„Bâlciul are și leac”
„Bâlciul de om se leagă, ca vița de par”
„Barba lasă să se ducă, capul să trăiască.”
„Băștile acățate îți fac inima.”
„Bătaia de inimă se vindecă cu inimă de porumbel”
„Bătaia e ruptă din rai.”
„Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai.”
„Bătrânețe haine grele, cum să fac să scap de ele.”
„Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.”
„Bea apă rece că te-i răcori”
„Bea nițică apă rece, ca să-i treacă de speriat”
„Beteagul mănâncă sineagul”
„Beteșugul bogatului e ca sănătatea să”
„Beți și mâncați, și de gaură să nu vă depărtați”
„Beția e nebunie cu voie.”
„Beția este ușa tuturor răutăților.”
„Beția o vindecă sapa și lopata.”
„Bețivul, când trece pe punte, închide ochii să nu vadă apa.”
„Boala biruiește și pe cel ce în război pe toți i-a biruit”
„Boala ce nu se vindecă cu doctorii este”
„Boala cunoscută e pe jumătate vindecată”
„Boala cunoscută e pe jumătate vindecată.”
„Boala de om se leagă ca vița de păr.”
„Boala din fire”
„Boala din născare”
„Boala intră cu carul și iese pe urechea acului”
„Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.”
„Boală lungă - moarte sigură!”
„Boala lungă trece primejdia rea”
„Boala nu îngrașă pe om”
„Boala și sărăcia nu o poți ascunde.”
„Boala, pat mâle unde găsește, acolo să odihnește”
„Boale să fie, că doctori sunt de ajuns.”
„Bola împăraților e ca sănătatea noastră”
„Boli să dea Dumnezeu, că leacuri sunt destule”
„Boli să fie că doctori sunt de ajuns”
„Boli să fie, că doctori sunt de ajuns”
„Bolnavul credință n-are”
„Bolnavul dorește sănătatea și flămândul pâinea”
„Bolnavul multe zice, dar doctorul ce știe”
„Bolnavul multe zice, dar doftorul ce știe face.”
„Bolnavul multe zice, și sănătosul face ce știe”
„Bolnavul nu se întreabă”
„Buba cap nu face”
„Buba cap nu face până nu se coace.”
„Buba cap nu face pînă nu să coace.”
„Buba îl mistuiește”
„Buboiul, ca să dea înapoi, să-l spurci.”
„Bun de deochi, să-l bei cu apă neîncepută”
„Bun de să-l pui la rană și să te vindece”
„Bun de să-l pui la rană și să te vindece.”
„Burta omului n-are fereastră să se vază ce e în ea.”
„Buși pri trup csen, nu dor.”
„Ca cel ce șchiopătează, ciontoc ciontoc merge”
„Ca iarba de leac”
„Ca iarba de leac.”
„Ca mâna să-ți ții”
„Ca o fântână fără izvor.”
„Ca o nucă costelivă”
„Ca o săgeată înfiptă în coaste, așa neîndurarea stă în inimă”
„Ca oțetul la rană”
„Ca otrava de amar”
„Ca pre sănătatea mea”
„Ca să dormi liniștit și să nu ai visuri rele, să faci de trei”
„Ca să nu se deoache odorul”
„Ca să nu te îmbolnăvești nici trupește nici sufletește”
„Ca să scapi de guturai, să săruți om cu brâu roșu.”
„Ca să scapi de purici, taie în ziua de Paște cocoș negru și pune sângele la ușă”
„Ca și când îi trece un șarpe rece prin sân.”
„Cămașa i s-a lipit pe spinare.”
„Când capul e putred, ce să ne așteptăm de la picioare!”
„Când cineva e bolnav, și are credință că i-a fost dat, îi”
„Când e bolnav leul, iepurii îi sar în spinare.”
„Când e trupul sănătos și inima-i veselă”
„Când gâdili pe cineva la tălpi, nu crește.”
„Când mi-e sete să-mi dai apă, iar nu fierea după ce-mi crapă.”
„Când n'are cu ce săracul, răbdarea îi este leacul.”
„Când nu-i cap, nu-s nici picioare.”
„Când nu-ți sună în buzunare, pătimești de sărăcie și de friguri grele în pungă cu scuturături lungi.”
„Când te depărtezi de orice grijă dulce lumii, atunci petreci”
„Când te văd, mi se târnă hicatele!”
„Când un om se însănătoșează, se zice: «a avut zile»”
„Cap ai, minte ce-ți mai trebuie.”
„Cap legat, inimă încinsă”
„Cap mare, dar minte n-are”
„Cap mare, plin cu carne”
„Capra moare de râie”
„Capra moare de râie, și coada o ține tot bârzie.”
„Capul când te doare, tot trupul bolește”
„Capul când te doare, tot trupul bolnăvește.”
„Capul niră grije crește la reji.”
„Capul până nu se sparge, creerii nu se văd.”
„Capul plecat, pururea nevătămat, iar cel de potrivă, pururea culcat.”
„Capul pute, când mișcă”
„Capul să fie sănătos, că belelele curg”
„Capul să fie sănătos, că belelele curg gârlă.”
„Capul să trăiască, că belele curg.”
„Care are febră, moare muri?”
„Carele sluji en corte, more en spital”
„Carnea ca fierul”
„Carnea de barză este bună pentru copilul în care a intrat”
„Carul care scârțâie mai mult trăiește.”
„Câte bube, atâtea rele”
„Câți orbi și șchiopi la sfântul Panteleimon”
„Caută bătaia cu lumânarea.”
„Ce e prea mult nu e sănătos.”
„Ce e prea mult, nu e sănătos”
„Ce folosește bolnavului patul de aur?”
„Ce-i mai leneș e mai sănătos”
„Cei sănătoși pe cei bolnavi caută”
„Cel bolnav la sănătate mai mult rivnește, iar la bogăție”
„Cel sănătos n-are trebuință de doctor”
„Celui ce suferă de gălbinare, toate par galbene”
„Cine are scabie, moare se cerne”
„Cine are scabie, moare se cerne.”
„Cine bea până la îmbătare nume bun în lume n-are.”
„Cine bea vin își bea punga, și mintea, ba și sănătatea.”
„Cine bea vin mult își bea și mințile”
„Cine doarme mult, trăiește puțin”
„Cine doarme pe pat moale nu doarme în odihnă.”
„Cine este liniștit, se odihnește”
„Cine este liniștit, se odihnește.”
„Cine face roșeață în nas, să se atingă cu coada lingurii”
„Cine face roșeață în nas, să se atingă cu coada lingurii.”
„Cine întreabă de durere pe lângă frumusețe”
„Cine mănâncă mult, mănâncă mai de puține ori.”
„Cine mănâncă puțin mănâncă mai de multe ori.”
„Cine mănâncă semințe de dovleac, îi cade părul”
„Cine n-are cap, picioarele-i duc.”
„Cine n-are cap, sufere multe”
„Cine odată s-a îmbătat, anevoie se dezbată”
„Cine sare multe trepte deodată, i se frânge piciorul.”
„Cine scarpină râia altuia, răcorește pe a lui”
„Cine se învață cu minciuna, când spune adevărul se bolnăvește.”
„Cine se oțețește, să pe oțet să-i treacă”
„Cine se scaldă în Vinerea Mare, înainte de răsăritul soarelui”
„Cine simte vreo durere”
„Cine umblă nu-i mort”
„Cine vrea să-i ție candela mai multă vreme, trebuie din vreme s-o umple de untdelemn.”
„Cine-i sănătos e destul de bogat.”
„Ciorba încălzită mult strică la stomac”
„Ciuma lui Caragea”
„Ciuma, fuga”
„Ciung nu sunt, olog nu sunt”
„Cojile de ouă nu se aruncă în foc, că fac copiii bube.”
„Copacul care scârție nu cade de grabă.”
„Cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău.”
„Cu curșumea să-l agăți, sânge nu-i”
„Cu somnul să te lupți ca să nu te supuie, că din viață”
„Cu suflet viteaz și cu trup leneș.”
„Cu un picior în groapă și cu altul afară. A fi cu piciorul în groapă.”
„Cu un plastur orice bâlă va să tămă”
„Cumpătul ține sănătatea omului, și hăr”
„Cumpătul ține sănătatea omului, și hărnicia ține averea.”
„Cunoașterea de sine este un prim pas spre însănătoșire.”
„Curățenia este mama sănătății.”
„Cușciugul acoperă greșelile doctorilor”
„Cuvântul mângâios la întristare este ca numele doftor”
„Dă Doamne sănătate, că belele curg.”
„Dacă ai pe cine să te bage în baie, te faci sănătos”
„Dacă ai pe cine să te bage în baie, te faci sănătos.”
„Dacă alergi să câștigi bani îi dai înapoi la doctor.”
„Dacă cade omul, anevoie se îndreptează”
„Dacă-ți pică păr din sprâncene sau din gene, să te plângi.”
„De bolnav să te ferești, de trupul lui să nu te lipești”
„De câte ori se bolnăvește omul, numără”
„De ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult.”
„De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!”
„De frică inima, în mine”
„De la cap până la picioare”
„De la masă să te scoli pururea cam flămând, ca stomacul”
„De leac”
„De o umbră, d-o nălucă frigurile îl apucă.”
„De vindecat, m-am vindecat, dar la inimă”
„Decât bogat și bolnav mai bine sărac”
„Decât bogat și bolnav mai bine sărac și sănătos.”
„Decât bucate stricate, mai bine mațe sparte”
„Decât oi întinde în unt și m-oi uita în pământ, mai bine oi întinge în sare și mă voi uita la soare.”
„Decât orb și călare, mai bine șchiop și pe jos”
„Decât orb și călare, mai bine șchiop și pe jos.”
„Decât pe cal slab, mai bine pe jos”
„Decât pe cal slab, mai bine pe jos.”
„Decât să mai trăiești, mai bine să nu mori niciodată.”
„Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.”
„Decât viață amărâtă și boală necontenită, mai bine moarte”
„Deochiul mănâncă mațele deochiatului de aceea are eșire”
„Deochiul mănâncă mațele deochiatului de aceea are eșire.”
„Dieta bună la ori-ce mișcare pădește, pădește mintea tare”
„Din bun sănătos, te faci bolnav”
„Din calea omului beat și Hristos s-a dat în lături.”
„Din cap până în picioare”
„Din noroi, tot vezi: te mănâncă ceva, dar din uscat”
„Din zgăibulița cea mică bubă mare să ardică.”
„Dintele când te doare, cu clestele se scoate”
„Dinți să nu-aveai, lapti vrea mâgi.”
„Doctor de apă dulce”
„Doctor e numai Dumnezeu”
„Doctore, vindecă-te întâi pe tine.”
„Doctore, vindecă-te mai întâi pe tine”
„Doctorul bun știința în cap, iar erbile”
„Doctorul cel mai bun este cumpătul”
„Doctorul cel mai bun este cumpătul.”
„Doctorul cu o buruiană, cea mai mare”
„Dorul după lege, doctorul cel mai bun al dragostei este”
„Dragostea e ca doctoria, dacă e prea multă - te omoară.”
„Duhul omului e ca o funie; de ce o întinzi, de ce slăbește.”
„Dum spiro spero!”
„Dumnezeu ceartă și iarăși tămăduiește”
„După ce e ciupit de vărsat îl mai cheamă și Vlad”
„După ce e ciupit de vărsat, îl mai cheamă”
„După o scurtă plăcere urmează o lungă durere.”
„Durere străină”
„Durerea ascunsă, mai mare decât orice”
„Durerea e o învățătură”
„Durerile mari sunt mute”
„E beteagă”
„E numai într-o doagă.”
„E rău cu carul, dar mai rău pe picioare.”
„E și bolnavă de moarte, nevasta mea: doarme bine, mă”
„E slab ca un ogar”
„E slab ca un ogar.”
„E slab de-l dă vântul la pământ”
„E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.”
„El ce face la beție se căiește la trezie.”
„El de boală pătimește”
„Este bolnav foarte greu”
„Este tare de urechi, este fundul de urechi.”
„Eu îi sunt doctorul ei”
„Făcut tobă de bătăi”
„Fără ce rană te ustură, nu poți uita cuțitul ce te-a rănit.”
„Fără să-l doară măcar capul”
„Femeia când nu poate naște să bea apă din pumn. Vasele să nu fie goale”
„Femeia îngreunată nu trebuie să poarte ace în piept.”
„Fie leac, nu fie”
„Fiecare se leagă unde-l doare.”
„Fiecare știe unde îl doare măseaua.”
„Fierbe sângele în tine ca într-o coajă de rac.”
„Fii bun ca să trăiești mult”
„Focul te întărește și frigul te moaie.”
„Frica ți-dă zile.”
„Frigurile, ca dragostea, când se lipește, cu totul te”
„Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă”
„Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.”
„Fuga e rușinoasă, dar sănătoasă.”
„Fuge de la aolei”
„Fuge de-și scoate ochii”
„Gât sunt de necăjit, să dau cu cuțitul în mine, sânge nu iese.”
„Grija altuia, este boală grea.”
„Gumar legat, inimă arihâtipsită”
„Hai! noroc și sănătate. Că-s mai bune decât toate.”
„Hereanul încă e bun de leac”
„Hiliastrul, hicate nu se face.”
„Holeră”
„I s-au (s-or) tăiat venele”
„I s-au întors rânza”
„I s-au tăiat venele”
„I se clatină dinții”
„I-a eșit floricele”
„I-a scos spinii din călcâie”
„I-a trecut rece prin inimă”
„I-a trecut rece prin spate”
„I-a trecut rece prin spate.”
„I-a venit doctorul după moarte”
„I-a venit doctorul după moarte.”
„Iar s-a încins pielea pe Pavel?”
„Îi crapă măseaua în gură”
„Îi joacă șoarecii în călcâie.”
„Îi numai umbra de dînsul”
„Îi pică inima de somn”
„Îi s'or tăiat tâmpinile”
„Îi sănătos, galben de vârtos”
„Îi se acață alețile de zile și de frică.”
„Îi stă viața într-un fir de ață.”
„Îi sticlesc ochii în cap.”
„Îl bagă în boală”
„Îl călăresc halele”
„Îl freacă de gâlci”
„Îl găsesc frigurile pungii”
„Îl împunge (înțeapă) orzul”
„Îl strânge în spate”
„Îl umblă mâra”
„Îl umblă moara”
„Îmbucătura mare strică stomacul”
„Îmbuibarea îți îngreunează stomacul, flămândia de tot te slăbește”
„În carne și în os”
„În fântâna unde nu-i broască, apa nu-i bună.”
„În leagănul copilului să nu se culce altul, că e rea somn.”
„În trup sănătos, minte voioasă”
„În zi de lucrătoare toate oasele mă dor”
„În ziua de Crăciun să mănânci întâi carne de porc, ca să fii sănătos”
„Inimă albastră”
„Inimă de putregai”
„Inima sănătoasă e viața trupului.”
„Inima voioasă, picioare ageri.”
„Întrebi pe bolnav: «vrei să-ți dai perna?»”
„Își câini rana și-o linge”
„Își mănâncă carnea de pe el”
„L-a fătat ciuma”
„L-a lovit cu un bulgăre de iască în spate și se vaită că-l doare în coastă.”
„L-a mâncat buricul”
„La baie, într-o baie, și bun și rău se spală”
„La bătrânețe se simte cine nu s-a cruțat”
„La beție omul este pisică, maimuță și la urmă porc.”
„La buciumul viței trei vlăstari cresc: unul al sănătății, al veseliei și altul al turburării.”
„La buciumul viții trei vlăstari cresc: unul al sănătății”
„La femeia lehuzei dacă intră om pricăjit, face copilul bube”
„La mâncare să aibi cumpătare, și la băutură să fii cu măsură.”
„La măseaua care te doare, te lovește limba”
„La orice bolnav greu”
„La Probajeni să nu probăjești omul, că peste tot anul e bolnav”
„Lăcomia e rea și păgubitoare boală”
„Lapte fiert l-a opărit”
„Laptele tinerilor e vinul bătrânilor”
„Leac”
„Leac de frică nu-i”
„Leac de frică nu-i.”
„Leac la rană, muierea cea bună”
„Leacul e în limba de clopot.”
„Leacul fie sau nu fie”
„Leacul fie, ori nu fie”
„Leacul mai rău decât rana”
„Lecul (său) e limba de clopot”
„Leneșul adoarme din picioare.”
„Leneșului îi pute pământul sub el.”
„Lepră”
„Lucrul face sănătate”
„Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.”
„Lucrul lungește viața, iar lenea o scurtează”
„Lut de la roata carului, e bun la umflatul țiței femeilor.”
„M-o ars la ficați”
„Mă apucă dinții”
„Măgarul când bolește, atunci numai nu-ți muncește”
„Mai bine cu capul netuns decât cu el tăiat.”
„Mai bine cu un om zdravăn la pagubă”
„Mai bine două mâncări decât o bătaie.”
„Mai bine mâncare puțină decât boală lungă.”
„Mai bine nici o doctorie, decât doctorie cu greșeală”
„Mai bine orfan și sănătos, decât avut”
„Mai bine să-i acoperi omului un ochi decât să-i strici cheful.”
„Mai bine să-ți spargi papucii decât să-ți rupi picioarele”
„Mai bine șchiop decât fără picioare”
„Mai bine trăiește un sărac lipit”
„Mai bună zi sănătate, ci-va nu-i!”
„Mai lesne a răni decât a tămădui.”
„Mai liniștit doarme cel ce se culcă flămând”
„Mâini reci, inimă fierbinte!”
„Mama cu țiță să nu umble cu canforă, nici usturoi să”
„Mănâncă, numai să nu te mănânce”
„Mănâncă, ser (se vede) viu fi”
„Mâncarea de deminâță lungește vi6ța”
„Mâncarea de dimineață lungește viața”
„Mâncarea și băutura țin trupul și sufletul la un loc.”
„Mângâiere de om bolnav”
„Mânia mațe varsă”
„Medic beat și spițerul țârâie”
„Medicul mai bun face rana mai mare”
„Mi s-a săturat inima.”
„Mi-am sărat inima!”
„Mi-arse hicatul (trâ nâsă)”
„Mi-arse hicatul (trâ nâsă).”
„Moartea lupului e sănătatea oilor.”
„Muierea la bătrânețe să se îngrașe de vie, ca poftă dăti”
„Muierea rea, la bărbat scurtare de viață”
„Mult mult să îngrijăști de trupului sănătate, dar cu mult”
„Multe am tras și nu m-am ras. Nici de asta nu m-oi tunde.”
„Mulțimea de boli, la doctor pâine moale”
„Muma unde lovește, carnea crește.”
„N-a zăcut degeaba deși nu muri în grabă.”
„N-aude, n-a vede, n-a greul pământului”
„Năravul din fire, n-are lecuire.”
„Nebunul din naștere leac nu mai are.”
„Necazurile trupești nimic, nimic pe lângă cele sufletești”
„Necumpătarea bolnăvește trupul”
„Neputerea intră cu sacul, și iese”
„Nesomnul nu te iartă să uiți ceea ce dorești”
„Nici ale doctorului toate, iar de la du”
„Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.”
„Nici grijă să ai, nici capul să te doară”
„Nici grijă să ai, nici capul să te doară.”
„Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el.”
„Nici miere am mâncat, nici inima mă doare”
„Nici o boală mai grea ca boala bătrânețelor”
„Nici o boală mai grea la muiere se înțelege, ca depărtarea”
„Nici o plăcere mai bună, ca plăcerea de a învia”
„Nici să te bolnăvești, nici să (nu) ai trebuință (lipsă)”
„Nici tate a popei, nici toate a doftorului”
„Nici toate a popii, nici toate a doctorului.”
„Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii.”
„Nici toate ale doctorului, dar nici toate ale duhovnicului.”
„Nu "pune mâna", că "te frigi".”
„Nu ajungi la bete, dacă nu ai spete.”
„Nu are obielele toate”
„Nu descântă nimeni de frică.”
„Nu e bețiv cine bea, ci cel ce se îmbată.”
„Nu e în bobii lui.”
„Nu e mai grea boală decât punga goală.”
„Nu e nimic ca sănătatea și banii”
„Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fără să te sprijini.”
„Nu ești în toate mințile.”
„Nu întreba pe om la boli”
„Nu la doctor, ci la pătimitor”
„Nu mă culc, nu mă scol fără gustul de pelin.”
„Nu mai crește (nu se prinde) carnea pe el”
„Nu mai poate de bucurie.”
„Nu mi-e că s-o îmbolnăvi”
„Nu mor oamenii de cald.”
„Nu se prinde carnea pe el”
„Nu se spală nici cu apa Bahluiului”
„Nu suferi în ochi fum și muere rea, că te îmbătrânește de timpuriu.”
„Nu sunt doctorii bune”
„Nu te întrece în apă rece”
„Nu te înverina, înverinate, că agonia vine”
„Nu toată nuca are miez bun și sănătos”
„Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii.”
„Nu văd unul ci văd doi”
„Nu-i fi inima la loc”
„Nu-i leac”
„Nu-l mai dor dinții”
„Nu-l mai dor dinții.”
„Nu-l mai încape pielea”
„Nu-mi mai trebuie, că m-am prăjit odată.”
„Nu-ți bate singur cuie in talpă.”
„Numai pielea lui știe”
„O boală dacă vine la om, strigă către celelalte”
„O boală vindecă pe alta, când vine una după alta”
„O oaie râioasă molipsește turma întreagă.”
„O pai varsă fierea”
„Obrazului fără nas îi stă rău”
„Obrintelă rănii de pre margini se cunoaște”
„Ochii neadormit”
„Ochii văd, inima cere, mai rău e când n-ai putere.”
„Oh, câtă vreme / În trupul meu bolnav.”
„Omul a intra în baie și a nu se îmbăia nu se poate”
„Omul beat e ca un câine turbat”
„Omul când se îmbolnăvește”
„Omul care omoară un orbete cu mâinile de la spate are leac de durere”
„Omul cât de rău să trăiască, tot nu se îndură să moară.”
„Omul caută leac unde simte că îl doare.”
„Omul caută leac, unde simte că-l doare”
„Omul cel înțelept se hrănește ca să trăiască”
„Omul cu capul să se spargă”
„Omul de n-ar oftă”
„Omul firește cere veselie, că veselia hrana vieții. Să-i slo”
„Omul în mânie cade în nebunie.”
„Omul în vârstă să nu pună ochelari pe nas că îi pier vederile”
„Omul la mânie, cade-n nebunie.”
„Omul neslujit e ca lemnul necioplit. La nevoie se cunoaște prietenul și la boală nevasta.”
„Omul prost din fire N-are lecuire.”
„Omul se luptă cu durerea.”
„Omului, la scârbă, dragaica îi lipsește”
„Opincile să se rupă, stăpânul să trăiască”
„Or la bal, or la spital.”
„Orbul trebuință de masala n-are”
„Orice boală are leac”
„Orice gust să nu ți-l ierți că te topește d-a'npicerele”
„Până ce rădăcina sănătoasă este, frunze și rod mult vei vedea.”
„Până ce rana te ustură, nu poți uita cuțitul ce te-a”
„Până nu iei șeaua de pe cal, nu-i vezi rana în spate.”
„Parcă era bolnav de ciumă”
„Parcă i-a dat cineva mătrăgună”
„Parcă i-a dat cineva mătrăgună.”
„Parcă nu are splină”
„Părigurie a lungei, până să-și dea sufletul”
„Patimașul mai bun doctor”
„Pe cine l-a mușcat câinele se teme și de lătrătură.”
„Pecingine”
„Pentru ochi iasac nu este”
„Picioare bătute”
„Picioarele nu-l mai țin”
„Pielea de nevăstuică e bună de descântat pentru mușcătură de șarpe”
„Pieptul de frig mult să ți-l ferești, ca să nu te îmbol”
„Pizma ficații ți-l mănâncă, ca molia pe haine”
„Plăcerile din munca sa, sănătatea ta”
„Plaga veche sângeră iute”
„Pre durerea mare, alta mai mare o taie”
„Precum la boală pe cel mai bun doctor chemi, și la păcat”
„Prostia din naștere Niciodată leac nu are.”
„Puterea la om sunt anii”
„Puțini sunt care nu au viermi la inimă”
„Puturos nici cum să fii, nici soios la haine că scârbă aduci”
„Rabdă când ești slab”
„Rabdă un ceas și-i trăi un an”
„Răbdarea e cea mai bună doctorie”
„Răbdarea e cea mai bună doctorie.”
„Râde, râde dar surâde.”
„Rana cât de mică, dacă nu îngrijești de ea, curând”
„Rana ce nu se vede, aceea mai grea”
„Rana dacă să deschide, anevoie se închide.”
„Rana de cuțit se vindecă lesne, da cea de la inimă”
„Rana de cuțit se vindecă lesne, da cea de la inimă niciodată.”
„Rana deschisă anevoie se vindecă”
„Rana se vindecă dar semnul rămâne”
„Rana se vindecă, dar semnul rămâne.”
„Rana trebuie văzută ca să-i dai peste loc”
„Rana veche ușor sângerează.”
„Râsul e frate cu plânsul.”
„Românu-i baie de aramă”
„Rugăciunea și blândețea lungește viața”
„Rușinos, dar sănătos”
„S-a dede pri chept.”
„S-a înăcrit ca borșul.”
„S-a întâlnit tusea cu năjitul”
„Sa cu buba”
„Să dai cum te lasă inima.”
„Să fugi ca de ciumă”
„Să nu mai dea rele Domnul cât poate suferi omul.”
„Să nu mănânci rămășițele din farfurie că îmbătrânești cu ele”
„Să nu mănânci rămășițele din farfurie că îmbătrânești cu ele.”
„Să nu spânzuri buzele”
„Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.”
„Să te păzească Dumnezeu de bețivi”
„Să te săr ca să nu te împuți”
„Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră.”
„Să-i dea un braț”
„Să-l pui la bubă și să-ți fie de leac”
„Saltă, bețive, și te veselește, îmbată-te și te tăvălește.”
„Sănătate 'n Români, moarte 'n Țigani”
„Sănătate au și ghițili”
„Sănătate goală, ca ola gâlă”
„Sănătate în culme”
„Sănătate, Freanț!”
„Sănătatea a noastră, hiavra Uvreilor”
„Sănătatea a noastră, hiavra Uvreilor.”
„Sănătatea e bogăția”
„Sănătatea e ca o iapă albă, cum trece dealul nu se mai vede.”
„Sănătatea e cea mai bună avuție”
„Sănătatea e mai scumpă ca aurul din lume”
„Sănătatea face banii, și banii sănătatea”
„Sănătatea face banii, și banii sănătatea.”
„Sănătatea minții, depărtarea patimilor”
„Sănătatea noastră, hiavra Uvreilor”
„Sănătos ca cobza”
„Sănătos ca fierul”
„Sănătos ca ou”
„Sănătos ca peștele”
„Sănătos ca piatra”
„Sănătos ca tunul”
„Sănătos cobză”
„Sănătos făcându-te, îngrijăște-te să nu mai greșăști”
„Sănătos tun”
„Sănătosul a lăudatului nu încrede”
„Sărac, dar curat.”
„Sătulul trăiește, zici că nu-s buni.”
„Scaldă-te de dimineață ca să mai lungești”
„Scârba e boala cea mai grea de lecuit”
„Șchiopul”
„Scoate-ți un ochi”
„Scrântitura se vindecă dacă te calcă, pe partea scrântită”
„Se mișcă ca ochii mortului.”
„Se vindecă cu zama de clopot”
„Se vindecă cu zama de clopot.”
„Și fără cap, și fără picioare”
„Silita căsătorie e frigură de livie.”
„Slab de-i fluieră vântul pân-în oase”
„Somnul ușor aduce sănătate la viață”
„Somnul, vinul și muierea curând la iad te trimete”
„Stă rezemat în bâtă.”
„Stai tot timpul cu frica-n sân.”
„Stau ca ciumații”
„Stomacul când chiorăiește”
„Stomacul când pătimește”
„Stomacul cel tare și pietre mistuiește”
„Suferă de gălbenare rusească”
„Sufletul când pătimește”
„Sufletul când pătimește, tot trupul se topește.”
„Supărarea aduce boli rele, ce Dumnezeu”
„Supăratului i se taie nasul.”
„Surd cu urechi”
„Tăia-ți carnea vie”
„Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești.”
„Tare'i rînzos”
„Tare-i bine și frumos când e omul sănătos”
„Tare-i bine și frumos când e omul sănătos. Și călare și pe jos.”
„Te ard de nu te vezi.”
„Te doare la stomac”
„Te găsește boala gălbinării și frigurile pungii”
„Te lasă unul de slab și te iei altul de gras”
„Te lovești la un deget și te doare trupul tot”
„Te lovești la un deget și te doare trupul tot.”
„Te-ai spălat astăzi?”
„Țigările sunt cuie de coșciug.”
„Timpul vindecă orice rană.”
„Țițele când se întăresc”
„Toată buba are leac”
„Toată omului viață, plină de dulceață, că orice adunare”
„Toate bolile nu scot sare”
„Toate își au leacul”
„Toate își au leacul.”
„Toate la vremea lor date sunt ca și o sănătate.”
„Tot câinele ese din iarnă, dar numai pielea lui știe.”
„Totdeauna orbul asupra ochilor și șchiopul”
„Trage nădejde ca baba de dinți.”
„Trăiește viață legată cu ață.”
„Trei lucruri sunt rele: picătura în casă, muierea rea și durerea de măsea.”
„Treizeci și doi de dinți are omul în gură, dar nici doi nu-i rămân până în urmă.”
„Tremură de parcă-l găsesc toate năbădăile”
„Truda trupul El îngrașă și sănătos El ține”
„Trupul sluga sufletului.”
„Uită-te la față, și-l întreabă de viață.”
„Uitarea de cele rele la cel ce pătimește, cea mai bună”
„Umblă cu ciolane legate la gât”
„Umblă cu ciolane legate la gât.”
„Umblă tot cu gărgăuni în cap”
„Umblă, parcă-i oaie capchie (căpiată)”
„Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă și oțel unde trebuie.”
„Un picior sănătos e mai de preț decât două ca”
„Un picior sănătos e mai de preț decât două cârje.”
„Unde doctori mai mulți, acolo și bolnavi mai mulți”
„Unde mă cauți, doctore, și unde pe mine”
„Unde nu intră soarele intră boalele”
„Unde nu intră soarele intră boalele.”
„Unde vede rana, acolo ca musca se lipește”
„Unde-l doare și unde-l leagă.”
„Ungii ș-carni.”
„Uscată ca toaca”
„Vai de acela ce are pâine, și n-are dinți să o mănânce.”
„Văzut-ai mâța legată la cap și om cuminte când e beat?”
„Viață bună, când ai pâine în gură”
„Viață cârpită cu ață.”
„Viața cea mai bună, cea fără nici o grijă, cea fără niciun”
„Viața cere sapă adâncă și des ca să ne dea nouă leac”
„Viață fără griji, viață de dobitoc. Vezi să nu dobândești”
„Viața molatecă, răsfățată, dezmierdată și desfrânată, întreagă”
„Viața să nu ți-o vatămi cu griji multe și străine, ca de-ale”
„Viață se socotește, când vesel omul trăiește”
„Viața ți se scurtează, când sufletul se întristează”
„Vinul după masă somn bun ne aduce”
„Vinul e toiagul bătrânețelor și nebunia”
„Vinul e toiagul bătrânețelor și nebunia tinerețelor.”
„Vinul, cârja bătrânețelor”
„Vodete cu orbete”
„Vrei să afli ce dureri suferă cel ce se chinuiește”
„Vremea vindecă toate.”
„Zace de armurariță”
„Ziua nu poți să ai diafur (cheare).”