Proverbe despre Mâncare și băutură
241 proverbe și zicători românești pe tema Mâncare și băutură.
„A alerga după ciolan.”
„A bate apa-n piuă.”
„A bate toba în tot satul.”
„A băut apă după gheaţă.”
„A beă vin de unde cântă broasca.”
„A căra apă cu ciurul.”
„A da portocale la porci.”
„A face bortă în apă.”
„A face burta butie şi gura pâlnie.”
„A i se urca băutura la cap.”
„A mânca ca miresele.”
„A mânca Joia post şi Vinerea carne.”
„A mâncat la nunta dracului.”
„A mâncat pită din nouă cuptoare.”
„A murit de foame ca ţiganul între pâini.”
„A nu fi nici de mâncarea câinilor.”
„A prinde chiag.”
„A rânji fasolea.”
„A schimba apa, aerul și fraierul.”
„A se adună ca muştele la miere.”
„A stâ cu para în gură.”
„A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„A trage la măsea.”
„A turna iaurt peste smântână.”
„A uita de la mână până la gură.”
„A veni pe nepusă masă.”
„A-și îneca amarul.”
„Albina şi de ne muşcă, dar cu miere ne îndoapă.”
„Apa nu e bună nici de frică nici în cizme.”
„Arătura bună pururea iţi dă în gură.”
„Arde satul și baba se piaptănă.”
„Argat vrednic cine are Se cunoaşte pe mâncare.”
„Asta-i lapte cu colac.”
„Averea bogatului mănâncă bucăţica săracului.”
„Averea crâşmarului In fundul paharului.”
„Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.”
„Bău te hrăneşti cu mâncarea în traista altuia.”
„Beţivul îşi tot spală gâtul cu apă de sapă, de teamă să nu ruginească.”
„Bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului.”
„Brânză bună în burduf de câine.”
„Brânza de capra strică şi pe cea de oaie.”
„Bucătăria grasă, moştenire slabă.”
„Bună-i plăcinta, dar dacă nu-i, e bună şi pita.”
„Burta omului n-are fereastră să se vază ce e în ea.”
„Burta plină nu învață bine.”
„Burta popii, sac fără fund.”
„Ca viermele în hrean.”
„Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.”
„Câinele Turcului, la nevoie, mănâncă şi mere pădureţe.”
„Când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii.”
„Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.”
„Căpățână cinci oca.”
„Capra sare masa, iada sare casa.”
„Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.”
„Câştigă opt şi mănâncă zece.”
„Ce foloseşte celui sătul o masă plină de bucate.”
„Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.”
„Cel înţelept îşi găteşte încă până nu flămânzeşte.”
„Cine aleargă mult, Mănâncă unt.”
„Cine are piper mult pune şi în iaurt.”
„Cine bea vin îşi bea punga, şi mintea, ba şi sănătatea.”
„Cine bea vin mult îşi bea şi minţile.”
„Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru.”
„Cine mai puţin mănâncă, are şi mâine ce mânca.”
„Cine mănâncă ceapă şi nu lăcrămează?”
„Cine mănâncă puţin mănâncă mai de multe ori.”
„Cine nu muncește, nu mănâncă.”
„Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine se culcă flămând se scoală fără datorie.”
„Cine se culcă nemâncat se scoală fara vreme.”
„Cine strânge nu mănâncă.”
„Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.”
„Cineva care "și-a băut mințile".”
„Cineva care este "beat-curcă".”
„Cineva care este ciuca bătăilor.”
„Cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„Crăciunul e al sătulului.”
„Cu bani găseşti şi lapte de pasăre.”
„Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.”
„Cu toată a lui gemătură Duce lingura la gură.”
„Cu vasul gol nu pofti oaspeţi.”
„Curcă de beat.”
„Dacă dă Dumnezeu dinți, tot el dă și pâinea.”
„Daca nu e colac e bună şi pâinea.”
„Dacă nu știi ce-i apa, nu te urca-n luntre!”
„Dacă te frigi, încailea să te frigi cu o ciorbă bună.”
„Dacă vei socoti câte foi intră în plăcintă, niciodată nu vei mânca.”
„Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.”
„De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!”
„De dorul fragilor mănâncă frunzele.”
„De necaz mănânci şi plăcinte.”
„De nevoie mănâncă omul şi plăcinte.”
„De un deget în turtă şi de-o unghie în brânză.”
„De vei să mănânci pâine nu-ţi bate joc de tărâte.”
„Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.”
„Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.”
„Decât vin oțețit / mai bine oțet cinstit.”
„Din ce bei, din ce ai mai bea.”
„Din prună cănească nu faci zamă dulce.”
„Două, și cu a brânzii - nouă.”
„Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară.”
„După petrecere vine "ziua regretelor".”
„Duşmanului să-i dai pâine şi sare.”
„E ca cimbrul în toate.”
„E cu un ochi la slănină, cu altul la făină.”
„Eu la joc, mândra la joc și mălaiul arde-n foc”
„Face hatârul bogatului şi mănâncă pomana săracului.”
„Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta.”
„Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.”
„Foamea goneşte pe lup din pădure.”
„Foamea te scoate afară din casă.”
„Frate...,frate, da' brânza-i pe bani.”
„Fuge de mănâncă pământul.”
„Fură ouăle de sub cloşcă.”
„Găina bătrână face zeama bună.”
„Glumele nevinovate Sunt ca sarea în bucate.”
„Glumele să-ţi fie ca sarea în bucate.”
„Hai găină la culcare că ți-e gușa plină.”
„I-a mâncat cioara colacul.”
„Iarna n-au mâncat-o lupii.”
„Îi dai cuiva „mură în gură”.”
„Ii mănâncă câinii din traistă.”
„Ii sătul de dulce, vrea şi amar câteodată.”
„îmbucă de pare că se bat lupii la gura lui.”
„In dorul căpşunelor mănânci frunzele.”
„L-a încântat cu migdale amare.”
„La balega subțire puținică apă trebuie.”
„La balega udă nu-i trebuie multă apă.”
„La cel bogat toate curg, şi laptele în pasat.”
„La Crăciun se vede dacă-i bună nuca.”
„La culesul viei nu merge cu struguri în traistă.”
„La mămăliga mare vin multe haimanale.”
„La mâncare lup şi la treabă vulpe.”
„La mâncare să aibi cumpătare, Şi la băutură să fii cu măsură.”
„La stup de miere, roi de muşte.”
„Laudă-mă, gura, Că-ţi voi da friptură.”
„Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.”
„Lucru' amestecat, pute a căcat.”
„Lumea moare de Tătari, Stanca bea cu lăutari.”
„Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă!”
„Mai bine legumă puţină şi dragoste multă.”
„Mai bine mâncare puţină decât boală lungă.”
„Mai bine varză acră cu învoială Decât zahăr dulce cu cârteală.”
„Mai bună e o bucată de pâine goală, în pace, decât o mie de dulceţuri cu ceartă.”
„Mai bună-i mâncarea lungă decât vorba lungă.”
„Mai multă pâine mănânci cu miere decât cu oţet.”
„Mămăliga nesărată e ca nunta fără lăutari.”
„Mănâncă cât un popă în sărbători.”
„Mâncarea e fudulie, băutura e temelie.”
„Mâncarea și băutura țin trupul și sufletul la un loc.”
„Masa întinsă Te lasă cu punga linsă.”
„Merge cruda cu nesărata.”
„Mi-e foame de nu te văd.”
„Mincinosul roade osul.”
„Muma cea bună nu întreabă pe copii de le este foame.”
„Mura de sine în gura omului nu se bagă.”
„Musca sătulă nu prea muşcă tare.”
„Na parale, dă-mi pastramă!”
„Na paraua, dă-mi sarmaua!”
„Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit.”
„Noapte bună găină că ți-e gușa plină.”
„Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.”
„Nu căra apă cu ciurul.”
„Nu da sfaturi, - prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori”
„Nu e nebun cel ce mănâncă nouă pite late ci cel ce i le dă.”
„Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fără să te sprijini.”
„Nu numără foile la plăcintă.”
„Nu orice muscă face și miere.”
„Nu pune mâna unde nu-ţi fierbe oala.”
„Nu te amestecă in toate ca sarea în bucate.”
„Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.”
„Nu te băga unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu tot ce zboară, se mănâncă.”
„Nu-mi mai trebuie, că m-am prăjit odată.”
„Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.”
„Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.”
„Nu-ți lua apă peste cap.”
„Numai cu apă şi cu sare nu se face varzare.”
„Obraznicul mănâncă praznicul.”
„Omul blând ca apa lină.”
„Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.”
„Omul muncitor De pâine nu duce dor.”
„Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.”
„Oul din sat e mai bun ca cel de acasă.”
„Pâine la foame udată E cea mai dulce bucată.”
„Pâine şi sare Şi să te uiţi la soare.”
„Pâinea e în gând La omul flămând.”
„Pâinea nu vine singură la tine.”
„Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții!”
„Până nu guşti amarul, nu ştii ce e dulcele.”
„Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții.”
„Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu de se strică.”
„Pleacă ca căţeaua la prune.”
„Ploaia din mai, face mălai.”
„Poama bună e cea din urmă.”
„Poama bună nu se caută după faţă, ci după dulceaţă.”
„Pofta vine mâncând.”
„Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.”
„Prieten, prieten (preten, preten), ... dar brânza-i pe bani.”
„Prostul mănâncă postul şi Vinerea cu dulce.”
„Pune-o în traistă şi înghite gutuia.”
„Râde ciob de oală spartă.”
„S-a dus pe apa Sâmbetei.”
„S-a făcut o apă și-un pământ.”
„Să mai fie și un lup mâncat de oaie.”
„Să nu faci coarne la mâncare.”
„Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.”
„Sarea-i bună la fiertură, Insă nu peste măsură.”
„Sătulul la flămând nu crede.”
„Se duce ca vinul stricat din bute în bute.”
„Se duce la vie cu poamă în basma.”
„Se învârteşte ca mâţa împrejurul oalei cu smântână.”
„Se linge pe buze de poftă.”
„Se pricepe când alţii mănâncă şi lui nu-î dau.”
„Seamănă ca două picături de apă.”
„Setosul bea apă din orice lac.”
„Și lupul de foame iese din pădure afară.”
„Şi sătul şi cu punga plină nu se poate.”
„Stomacul se satură dar ochii niciodată.”
„Strâmbii îi mănâncă pe ăi drepți.”
„Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă.”
„Te bagi în toate ca măraru-n bucate.”
„Ţine-te mare cât ai mălai în căldare.”
„Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură.”
„Toate lucrurile la vremea lor Şi la Paşte oua roşii.”
„Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.”
„Uită de la mână pân-la gură.”
„Una gândește cârciumarul, și alta bețivul.”
„Unde e gust nu încape ceartă.”
„Unul care-i fripturist.”
„Varza nu se învoalve cu o foae.”
„Vinde via şi cumpără stafide.”
„Vinul dezleagă limbile.”
„Vorba dulce e ca sarea în bucate.”
„Vorba fără glume pare ca bucate fără sare.”
„Vorba puţină şi mâncarea puţină, niciodată nu strică pe om.”
„Vrabia mălai visează şi calicul praznic.”
„Vrabia mălai visează.”
„Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină.”
„Vrei nu vrei, bea Grigore aghiasmă.”
„Zgârcit de-și mănâncă de sub unghie.”