Proverbe despre Mâncare și băutură
1.914 proverbe și zicători românești pe tema Mâncare și băutură.
„A afla spini în colivă”
„A aghesmui”
„A alerga după ciolan.”
„A alerga la colaci”
„A atârnat lingura de gât”
„A ave de ros”
„A avea burtă de paie”
„A avea burtă de vițel sărac”
„A avea ce pune pe masă”
„A avea colaci de pupăză”
„A avea ochii mai mari decât burta (pântecele)”
„A bate apa-n piuă.”
„A bate toba în tot satul.”
„A băut apă după gheață.”
„A bea apă neîncepută.”
„A bea ca în târg”
„A bea ca un Muscal”
„A bea cu prigorii”
„A bea la roată”
„A bea vin de unde cântă brâscă”
„A bea vin de unde cântă broasca.”
„A cădea lipcă pe mâncare”
„A câinelui de la latră, închide-i gura cu pâine.”
„A căra apă cu ciurul.”
„A căzut cu nasul în terci”
„A cerca vinul pe-o ureche”
„A cere lapte de la o vacă stârpă”
„A ciuguli ca o găină”
„A crește în lături ca varza”
„A da bani pe miere”
„A da ca la fasole”
„A da cu sete”
„A da flămândului scobitoare”
„A da năvală ca porcul la dovleac”
„A da portocale la porci.”
„A deșerta cașul”
„A destupa o altă putină”
„A duce pe cineva la colaci calzi”
„A face bortă în apă.”
„A face burta butie și gura pâlnie.”
„A face chisăliță”
„A face gâtul leică și pântecele balercă”
„A face mămăliga cu ciomege.”
„A face papară”
„A face pastramă”
„A face rachiu pisică”
„A făcut ca țiganul care s-a săturat întâi cu frunza, și, în urmă, a mâncat poama.”
„A fi (cam) după masă”
„A fi buc de foame”
„A fi bun cu perje”
„A fi bun de mere”
„A fi bun de pus cu perje”
„A fi ca o mămăligă.”
„A fi ca o saca”
„A fi ca sardelele”
„A fi ca un pepene”
„A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz”
„A fi cu drojdii în cap”
„A fi cu grâul în gură”
„A fi cu lapte”
„A fi cu mațele hălțate”
„A fi cu mâțele pistruite”
„A fi cu pântecele la gură”
„A fi întors de la țiță”
„A fi la cap de masă”
„A fi larg în burtă”
„A fi luat în pântece (pântice)”
„A fi mămăligar”
„A fi mâncăcios ca un Grec”
„A fi numai burtă și căciulă”
„A fi o mămăligă”
„A fi pâinea lui Dumnezeu”
„A fi pâinea lui Dumnezeu.”
„A fi papină”
„A fi pe drojdii”
„A fi scăldat în lapte dulce”
„A fi țarcat la mâțe”
„A fi toacă de flămând”
„A fi un calcă 'n străchini”
„A fi un papă-lapte”
„A flusca cârna.”
„A frige la mațe pe cineva”
„A găsi (aștepta) plăcinta gata”
„A gustat la oala cu chișleag”
„A i se face pântece din coaste”
„A i se face pântecele cobză”
„A i se lua popușoiul de pe foc”
„A i se urca băutura la cap.”
„A înalța (a scoate) cârnați”
„A înghiți în sec”
„A înghiți noduri”
„A înghiți și cu ochii”
„A înghițit nemestecat”
„A lăsa sub masă”
„A linge blide”
„A linge meleșteul”
„A lins miere de pe degete până ce și le-a mâncat”
„A lins mierea de pe degete până ce și le-a mâncat.”
„A lins până a pus tingirea cu fundul în sus”
„A lua ca din strachină”
„A mâncă (b6) ca în tîrg”
„A mânca ca Grecul, cu ochelari”
„A mânca ca lăcusta”
„A mânca ca miresele”
„A mânca ca miresele.”
„A mânca ca o căpușă”
„A mânca ca un lup”
„A mânca calcavuri”
„A mânca castane fripte”
„A mânca cât un lup”
„A mâncă cu muci”
„A mânca cu plăcere”
„A mânca de la mâna pân' la gură”
„A mâncă de-a gata”
„A mânca dintr-o strachină”
„A mânca dintr-o strachină cu cineva”
„A mânca fân”
„A mâncă fript pre cine-va”
„A mânca fript pre cineva”
„A mânca jaratic”
„A mânca Joia post și Vinerea carne”
„A mânca joia post și vinerea carne.”
„A mânca la ciuperci”
„A mânca lumânarea”
„A mânca mârea cuiva”
„A mânca miere”
„A mânca mucul lumânării”
„A mâncă ne-spălat”
„A mânca nespălat”
„A mânca nu e rușine”
„A mânca numai raci croitorești cu ochii”
„A mânca o ceapă degerată”
„A mânca o ceapă degerată.”
„A mânca omul”
„A mânca pâine și sare cu cineva”
„A mânca pâinea degeaba”
„A mânca pâinea și sarea cuiva”
„A mânca papară”
„A mâncă pe sponci”
„A mânca praz”
„A mânca săcelă”
„A mânca și din barbă a nu mișca, nu se poate”
„A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama.”
„A mâncat astă vară prea multă miere”
„A mâncat bob”
„A mâncat borș”
„A mâncat cât un Turc de cei calici”
„A mâncat ce nu-i place”
„A mâncat ce nu” place”
„A mâncat ceapa cidrei”
„A mâncat cucu cireși”
„A mâncat cucută”
„A mâncat din pomana dracului”
„A mâncat la nunta dracului”
„A mâncat la nunta dracului.”
„A mâncat masalar”
„A mâncat ochi de icre și a băut apă.”
„A mâncat până în cot”
„A mâncat picioare de găină”
„A mâncat picior de curcă”
„A mâncat pită din nouă cuptoare.”
„A mâncat turta dar a rămas cărpetorul”
„A mâncat urdă cu usturoiu, și cere să-i”
„A mânecă (b6) ca în codru”
„A merge la măcriș”
„A mînca usturoi și gura a nu-ți puți nu se poate.”
„A murit de foame ca țiganul între pâini”
„A murit de foame ca țiganul între pâini.”
„A mușca în pădurețe”
„A nu face nici o brânză”
„A nu fi bun de nici o brânză”
„A nu fi nici de mâncarea câinilor”
„A nu fi nici de mâncarea câinilor.”
„A nu ști cum se face pâinea”
„A o pune de mămăligă”
„A pâinea e în gând”
„A păți cinstea mâței la oală cu smântână”
„A plecat ca cățeaua de la mure.”
„A poftit lelea Guța la mere acre”
„A poftit pârdeiul prăjit”
„A poftit și el la lapte de boi”
„A prăji cu muci”
„A prinde chiag.”
„A prinde maia”
„A prins mămăliga coajă”
„A prins mămăliga scorțoasă.”
„A pune funia în cârnați”
„A pune lumea în pântece”
„A pune lumea în pântece.”
„A pune masa”
„A pune masa cu toții”
„A pus-o de mămăligă cu lemne verzi”
„A răbdat până s-a săturat”
„A rămâne cu ața mămăligei”
„A rămâne de râs ca fasolea în ziua de Paști”
„A rămâne în casă fără piper”
„A rânji fasolea.”
„A scăpa din pepeni pe cineva”
„A scăpa la covrigi”
„A schimba apa, aerul și fraierul.”
„A scoate și îmbucătura din gura omului”
„A se aduna ca muștele la miere.”
„A se aghesmui”
„A se căcă beat și a-l mânca treaz”
„A se deschide ca varza”
„A se face cocă”
„A se face covrig”
„A se face zahăr amarul”
„A se feri ca de oala mălaiului”
„A se grămădi ca babele la praznic”
„A se înfrupta în oala cu smântână”
„A se lărgi mațul cuiva”
„A se lungi cuiva mațul”
„A se mura”
„A se pune la masă (mare) cu cineva”
„A se pupa cu clondirul”
„A se sătura de... ca de mere acre”
„A se umfla în pipotă”
„A spăla putina”
„A sta cu para în gură”
„A sta cu para în gură.”
„A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„A sta lapte cu colac”
„A stoarce lapte din piatră”
„A strânge ca găina la moară”
„A strica brânza”
„A strica mâncarea de grabă”
„A sufla în borș”
„A suflat în fundul paharului”
„A tăia un fir de mălai în opt.”
„A te întrece în pahare”
„A ține masă deschisă”
„A trage aghioase”
„A trage la măsea.”
„A trage un aghios”
„A turna iaurt peste smântână”
„A turna iaurt peste smântână.”
„A uita de la mână până la gură.”
„A umbla după colaci calzi”
„A umblat cu plosca”
„A umplut-o de borș”
„A vărsa putina cu huștii”
„A vărsa vinul mărtanului”
„A vedea codrii verzi.”
„A vedea țigani beți”
„A veni ca la borș”
„A veni pe nepusă masă.”
„A venit la plăcinte calde”
„A vinde cu ardei”
„A visa icre verzi”
„A-i chiorâi mâțele de foame”
„A-i crăpa măseaua în gură”
„A-i fi drag ca sarea în ochi”
„A-i lua pita din gură”
„A-i mâncă turta 'n cap”
„A-i pregăti o plăcintă”
„A-i pune ardei în borș”
„A-i spânzura inima de foame.”
„A-și cinsti gura”
„A-și îneca amarul.”
„A-și linge botul”
„A-și linge degetele”
„A-și mânca averea cu lingura”
„A-și mânca averea cu lingura.”
„A-și pune lingura de brâu”
„A-și sătura inima”
„A-și scoate mămăliga”
„A-ți tăia pofta de mâncare”
„A-ți trece pofta de mâncare”
„Aburul vinului în cap învăluindu-se, gând”
„Aceluia cu lingură mare îi place mai puțin”
„Acesta cu, nu vreau, se îmbucă și se suge”
„Acolo-s plăcintele pe garduri”
„Aderă pâinea ohtu”
„Adu-ți aminte de foame în vremea să”
„Adu-ți aminte de foame în vremea sătului”
„Ai la noi, să mâncăm nimica”
„Ai mâncat și cei ce au pierdut vacile”
„Ai semănat piper ca Bulgarii sare?!”
„Ai și tu puțină brânză la putină și crezi, acum”
„Ajună robul lui Dumnezeu pentru că n-are ce mânca.”
„Ajungi la masa altuia, cum ți-e gustul nu poți”
„Alb ca brânza”
„Albina și de ne mușcă, dar cu miere ne îndoapă.”
„Alivanta-plăcinta”
„Altă brânză (în cea traistă)”
„Alții mănâncă mere, și altora li se acrușește dinții”
„Alții mănâncă și beau, și alții le fac cu ochiul.”
„Altul (unul) ține frigarea, și altul mănâncă”
„Altul mănâncă aliu, altul amărăște”
„Am avut noroc cu terciul, că mâncam”
„Am golit (băut) și acest pahar”
„Am mâncat aseară zară”
„Am venit la miere”
„Amândoi mâncați dintr-un ciob”
„Amândoi se spurcă (căci) într-un blid”
„Amar la mațe”
„Anton și Păun, de pâine, zile scurte, mai rău de toți”
„Apa curge, pietrele rămân.”
„Apa neîncepută, amestecată cu făină de păpușoi arsă, e”
„Apa nu e bună nici de frică nici în cizme.”
„Apa nu e bună nici în cizmă (cizme)”
„Apa o bei pe picior”
„Apă și dulceți”
„Apetitul vine muncind”
„Ar mâncă și cu ochii”
„Ar mânca și mere pădurețe”
„Ar mânca și mere pădurețe.”
„Ară, macină, mănâncă.”
„Arătura bună pururea îți dă în gură”
„Arătura bună pururea îți dă în gură.”
„Arde satul și baba se piaptănă.”
„Are burtă ca de copil sărac”
„Are harțag la mămăligă rece”
„Argat vrednic cine are se cunoaște pe mâncare.”
„Asta e mai rău decât poftim la masă.”
„Asta e mai rău decât: poftim la masă”
„Asta-i lapte cu colac.”
„Asta-i rac pe colac”
„Astăzi să mănânci cât un bou, mâine ceri să”
„Așteaptă îmbucătură”
„Așteaptă să-i cadă hica în gură”
„Așteaptă să-i sbârne porumbei fripți în gură”
„Aștepți porumbi fripți?”
„Asudă mâncând și înghite lucrând.”
„Au mâncat părinții aguridă și și-au strepezit copiii dinții.”
„Aușii vor pâini mici”
„Aușii vor pâini mici.”
„Avem blide și cașcavele”
„Averea bogatului mănâncă bucățica să”
„Averea bogatului mănâncă bucățica săracului.”
„Averea crâșmarului”
„Averea crâșmarului în fundul paharului.”
„Azi ce are mănâncă și bea, și mâine se freacă.”
„Azi un ou și mâine un bou”
„Azima mai coaptă, mai buni oaspeți așteaptă”
„Bagă untura în curul porcului”
„Banii nu cer mâncare”
„Bărbat, ca țăstul în ziua de Paști”
„Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.”
„Bău te hrănești cu mâncarea în traista altuia.”
„Băutura cere mâncare și mâncarea băutură”
„Băutura e ce e, mâncarea e fudulie”
„Băutura e mai bună la cârciumă decât acasă”
„Bea (suge) ca un burete”
„Bea apă clocotită și mănâncă foc”
„Bea cât șapte”
„Bea paharul până-i plin”
„Bea paharul până-i plin.”
„Bea până-i (de-i) trăsnesc urechile”
„Bea, pipota și-o îneacă”
„Beat dintr-o cârciumă ese”
„Beat dublu”
„Beat gol”
„Bei cu oală”
„Beteagul mănâncă sineagul”
„Beți și mâncați, și de gaură să nu vă depărtați”
„Beția tinereții întrece pe a vinului”
„Bețivul își tot spală gâtul cu apă de sapă, de teamă să nu ruginească.”
„Bețivul se-nvață la beție, ca și tâlharul”
„Bețivului tot la vin i-e gândul.”
„Bețivului tot la vin îi e gândul”
„Bob, mazăre”
„Bogatul mănâncă când voiește”
„Bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului.”
„Bogatul nu mănâncă să se sature”
„Boierul când îi e foame se plimbă, Ro”
„Boierul când îi e foame se plimbă, Românul flue”
„Boierul când îi e foame se plimbă, țiganul”
„Boierul când îi e foame se plimbă, țiganul fluieră, țăranul își bate nevasta.”
„Boierul când îi e foame se primblă, românul dănțuiește, iar țiganul cântă.”
„Bolnavul dorește sănătatea și flămândul pâinea”
„Borș cu știr”
„Bostanul nu șade în cui, dar nici mămăliga unde o pui.”
„Bragă deasă”
„Brânză bună în burduf de câine”
„Brânză bună în burduf de câine.”
„Brânza de capră strică și pe cea de oaie.”
„Brânză de iepure”
„Brânză de iepuri”
„Brânza o mâncat-o câinii, da găleata îi de față”
„Bucata mai mare decât fărămitura.”
„Bucătăreasa săracului e nevasta”
„Bucătăria grasă, moștenire slabă.”
„Bucate noi în gură veche”
„Bucatele de la masa altuia sunt mai bune.”
„Bucatele de la masa altuia sunt mai cu gust”
„Bucatele fura bune, dar n-a știut nașa a le pune.”
„Bucatele, ca mutarea, fără dresuri mare gust”
„Bucățica de pâine, ce o scapi din mână, să n-o lași nearsă”
„Bucățică ruptă (tăiată)”
„Bucățica ține vițica”
„Bucătura mare se pune în gât”
„Bun ca pâinea cea bună”
„Bun e vinul, nu e ca apa”
„Bun, rău, copiii mănâncă”
„Bună e mămăliga când ne lipsește pâinea.”
„Bună e și mămăliga, când ne lipsește pâinea”
„Bună, ca pâinea cea bună”
„Bună-i brânza, bun-i cașul, amar-i sălașul”
„Bună-i plăcinta, dar dacă nu-i, e bună”
„Bună-i plăcinta, dar dacă nu-i, e bună și pita.”
„Bună-i zama”
„Bune bucate dar rău date”
„Burduf de brânză în seama câinilor”
„Burtă de popă”
„Burta omului n-are fereastră să se vază ce e în ea.”
„Burta plină nu învață bine”
„Burta plină nu învață bine.”
„Burta popii, sac fără fund”
„Burta popii, sac fără fund.”
„Burta primește și multe și puține”
„Butia îți dă vinul ce are într'însa”
„Butoiul fără fund”
„C-o ții de cârnați să uită”
„Ca braga în ziua de Paști”
„Ca dintr-o saca”
„Ca dorul de mămăligă nici un dor nu te strică”
„Ca dorul de mămăligă nici un dor nu te strică.”
„Ca făina orbului”
„Ca în frigare la foc, îl frige fără foc”
„Ca la botul calului.”
„Ca la masă, cu cântece și băuturi”
„Ca la Paște cu ouă roșii în mână”
„Ca laptele pruncilor”
„Ca niște mere pădurețe”
„Ca ornii mănâncă”
„Ca oțetul”
„Ca oul roșu la Paște.”
„Ca racul își mănâncă carnea singur”
„Ca sarea cu piperul se duc”
„Ca sarea cu piperul se duc.”
„Ca sarea la bucate, intră în toate”
„Ca turta de ceară”
„Ca viermele în hrean.”
„Căcă-te mălai”
„Cacă-te, lupe, ce-ai mâncat”
„Cad para să te mănânc”
„Câinească e gura și lacom: sunt ochii la pogace.”
„Câinele când e mai sătul turbă.”
„Câinele când e mai sătul, turbă”
„Câinele care zace, nici mămăliga nu-i”
„Câinele dobândește pita cotoiului”
„Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.”
„Câinele Neamțului mănâncă și mere pă”
„Câinele nu fuge de colac”
„Câinele nu fuge de-l poftim la masă.”
„Câinele nu fuge, de-l poftim la masă”
„Câinele șade pe fân: nici mănâncă, nici nu vrea să lase. Calul măcar să-l miroase.”
„Câinele sătul, nu degeaba fuge de la ușa”
„Câinele și când doarme, la mâncare gândul lui îl are”
„Câinele Turcului, la nevoie, mănâncă și mere pădurețe”
„Câinele Turcului, la nevoie, mănâncă și mere pădurețe.”
„Câinii unde mănâncă acolo latră.”
„Calcă a nouă gropi de mălai”
„Calcă tu pita.”
„Calea flămândului e cea mai lungă”
„Calea flămândului e cea mai lungă.”
„Calicul până nu cere nu mănâncă cu plăcere.”
„Cămară preste porcșor”
„Cânce-te mălaiu”
„Când a da din piatră lapte”
„Când ar face toate muștele miere ar fi și sub coadă”
„Când are apă morarul bea gin; cându”
„Când dai peste miere, nu mânca peste măsură”
„Când de nevoie vei râgâi, basmaua la gură: ți-o îndată să”
„Când e blidul gol, se bate lingura cu el”
„Când e brânză nu-i bărbânță”
„Când e plosca la mijloc”
„Când e sare nu e făină, când e făină nu e sare, și când le împreună pe toate, iese apa în vatra focului.”
„Când ești poftit la vreo masă”
„Când ești poftit la vreo masă, pleacă sătul de acasă.”
„Când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii.”
„Când fiertură în oală”
„Când îi mănâncă gândacii făina”
„Când însetează curtea ta”
„Când mălai are, sare n-are; când sare are, mălai n-are.”
„Când mănâncă îi trosnesc fălcile”
„Când mănânci cel întâi castravete, să-i tai coaja și să o”
„Când mâncat, când ne-mâncat”
„Când mi-e foame să-mi dai pâine”
„Când mi-e foame să-mi dai pâine, iar nu-mi zice: vino mâine.”
„Când mi-e sete să-mi dai apă”
„Când n-ai, înghiți gol”
„Când nu ai zi, gălina și ziua e bună. 4)”
„Când omul n-are să facă o mămăligă mare, face”
„Când pâinea e cu clonț, toți vor muncă”
„Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.”
„Când ploua cârnați și erau păsările cu ciocul de argint.”
„Când plouă cârnații și erau păsările cu ciocul de ar”
„Când pui piper mai mult, se face mă”
„Când pui strachina goală pe masă, nu-i bine.”
„Când pune sare 'n bucate”
„Când racul dă nimic, dar zama lui ce-o să fie?”
„Când se bat oamenii cu lipii peste gură”
„Când se face pâine întâi de grâu nou, se fac colaci, se duc la biserică”
„Când șoarecele e sătul, e acră făina”
„Când ți-e brânza mai proaspătă, mai smântână”
„Când ți-e foame nu cauți că mălaiul e în cuptor”
„Când ți-e foame nu cauți ci mălaiul e în cuptor.”
„Când uiți mămăliga nesărată, e semn de belșug”
„Când uiți mămăliga nesărată, e semn de belșug.”
„Când verși borșul, nu-i vărsa huștele”
„Când vreo poftă te-mboldește”
„Căpățână cinci oca.”
„Capra sare masa, iada sare casa.”
„Capra, orice frunză găsește, cu aceea se hrănește”
„Caprelor, mugurul acela, voi o să-l mâncați!”
„Care mănâncă miere, mănâncă și fărmăturile”
„Carele nu știe sluji, nu știe nici mânca”
„Cari se supără tu culcuș, suflă și tu măr”
„Cârnați cine așteaptă, urechile pune”
„Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.”
„Cârnatul lung e bun, da socoteala lungă”
„Cârnatul lung îi bun de mâncat, soco”
„Carne fără ciolan nu se poate”
„Carne tânără și pește bătrân”
„Carnea cea eftină câinii o mănâncă”
„Carnea de lângă os e cea mai dulce”
„Carnea face carne”
„Carnea lesne, nici zama nu-i bună”
„Cartoafa nenorocită”
„Caș la stână”
„Cască gura cât poți înghiți”
„Cască plapoma și mă îmbucă”
„Câștigă opt și mănâncă zece”
„Câștigă opt și mănâncă zece.”
„Castravetele și midia îți deșchide pofta văzându-le”
„Cât (cum) ar beat o lingură de apă”
„Cât ai îmbucă odată”
„Cât cidra în par”
„Cât codrul în mâna flămândului”
„Cât gura bețivului pe cepul antalului”
„Cât îți e lumea, tot șede (de mănâncă)”
„Cât o linte”
„Cât trece cidra peste gard copilul flămânzește”
„Câtă sămânță și făină”
„Câte îmbucături.”
„Câte zbor nu se mănâncă”
„Câți bătrâni, mai mulți îi bagi la butelie”
„Câți se spală pe mâini, cu dispoziție, mănâncă pâine”
„Câți se spală, toți la masă vor să șadă”
„Caută-i de mazăre și el face bobul întreg”
„Ce a câștigat într-o vară a pierdut (mâncând)”
„Ce a mâncat lupul e bun mâncat”
„Ce are în mână are și în gură”
„Ce brumă e racul, ca să-ți dea și zamă bună”
„Ce folosește celui sătul o masă plină de bucate.”
„Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.”
„Ce umbli tu nu se mănâncă”
„Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a fost dulce s-a mâncat.”
„Ceea ce s'a mâncat s'a și uitat”
„Cel ce nu lucrează ziua, flămânzește noaptea.”
„Cel ce setea cu vinul și-o stinge, ca cel ce varul cu apa”
„Cel cu masa e dator să poftească, cel străin să”
„Cel înțelept își gătește încă până nu flămânzește.”
„Cel prost pururea de mămăligă să se ție”
„Cel tânăr crede că câte păsări sbură, toate se mănâncă”
„Cele crude de nimic bune”
„Cele crude, de nimic bune.”
„Cetatea când flămândește”
„Chef de făsui teci în cârnelegi”
„Chef de rogojină”
„Chef, Gherghino”
„Chelul a mâncat mielul”
„Chisăliță”
„Cinci câștigă, zece mănâncă, ce-i rău”
„Cine a mâncat papară”
„Cine a mâncat papară știe dulce-i ori amară.”
„Cine adună și cine mănâncă”
„Cine aleargă mult, mănâncă unt.”
„Cine are piper mult pune și în iaurt.”
„Cine are piper mult, bagă și în terciu”
„Cine are ploscă be și mănâncă; cine n-are”
„Cine bea apă din pumni străini, nu se satură niciodată.”
„Cine bea până la îmbătare”
„Cine bea vin își bea punga, și mintea, ba și sănătatea.”
„Cine bea vin mult își bea și mințile.”
„Cine caută în carte, nu mănâncă de vițe”
„Cine cerne într-o zi e semn că mare gust are”
„Cine doarme nu mănâncă”
„Cine e voinic la pahar”
„Cine face gustare cu îmbelșugare, prânz.”
„Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru.”
„Cine intră în cârciumă nu intră ca să se închine.”
„Cine își mănâncă sămânța de cânepă rău”
„Cine la țițe a ajuns”
„Cine lucrează, acela se cade să mănânce”
„Cine mai puțin mănâncă, are și mâine ce mânca”
„Cine mai puțin mănâncă, are și mâine ce mânca.”
„Cine mănâncă ceapă și nu lăcrămează?”
„Cine mănâncă ceapă și nu lăcrimează?”
„Cine mănâncă mult, mănâncă mai de puține ori”
„Cine mănâncă mult, mănâncă mai de puține ori.”
„Cine mănâncă numai ceapă, dă mâna cu vinul”
„Cine mănâncă ou și nu să pică?”
„Cine mănâncă puțin mănâncă mai de multe ori”
„Cine mănâncă puțin mănâncă mai de multe ori.”
„Cine mănâncă semințe de dovleac, îi cade părul”
„Cine mănâncă și nu se picură?”
„Cine mușcă bucată mare, singur se îneacă”
„Cine n-a gustat amarul nu știe ce e zahărul.”
„Cine n-a mâncat oleiul prăspăt, nu știe ce este bun”
„Cine n-are ce mânca știe când e post”
„Cine n-are ce mânca știe când e post.”
„Cine nu are zi de pui, mănâncă și zi de găină”
„Cine nu lucrează să nu mănânce”
„Cine nu lucrează vara, n-are ce mânca iarna”
„Cine nu mănâncă usturoiu, nu-i mirâse”
„Cine nu muncește, nu mănâncă.”
„Cine nu poate răbda nu mănâncă pomă”
„Cine o dată s-a ars sufletul de bucate fierbinți”
„Cine o face nesărată”
„Cine odată s-a îmbătat, anevoie se dezbată”
„Cine păzește saiaua mănâncă tarhanaia”
„Cine păzește sofraua”
„Cine pleacă în sat rămâne nemâncat”
„Cine s-a fript odată cu ciorba fierbinte, suflă apoi și în iaurt”
„Cine se amestecă în lături, mănâncă porcii”
„Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine se cacă cât mănâncă? Tu!”
„Cine se culcă flămând se scoală fără datorie”
„Cine se culcă flămând se scoală fără datorie.”
„Cine se culcă nemâncat codri visează.”
„Cine se culcă nemâncat se scoală fără vreme”
„Cine se culcă nemâncat se scoală fără vreme.”
„Cine se culcă nemâncat, visează codri”
„Cine slujește altarului, din altar mănâncă”
„Cine socotește câte foi intră-n plăcintă”
„Cine strânge nu mănâncă.”
„Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.”
„Cine umblă printre ceapă și coji de ceapă”
„Cine va mânca multă miere”
„Cine vara stă și doarme, iarna biet moare de foame.”
„Cine vrea să mănânce aibă lingură.”
„Cine vrea să mănânce miezul, trebuie mai întâi să”
„Cine ziua e leneș rămâne flămând”
„Cine ziua e leneș rămâne flămând pe noapte.”
„Cine-i flămând, pâinea-i (e) în gând”
„Cineva care "și-a băut mințile".”
„Cineva care este "beat-curcă".”
„Cineva care este ciuca bătăilor.”
„Cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„Ciorbă”
„Ciorbă încălzită”
„Ciorba încălzită mult strică la stomac”
„Ciorbă lungă”
„Ciorbă lungă, să ne ajungă”
„Cocoș de făcut cu borș”
„Colac”
„Colacul nu-i a cui se mănâncă, îi a cui îl mănâncă”
„Colivar”
„Colțuc de la Babic”
„Copiii după părinți, ca pâinele după pom”
„Copilul numai ce mănâncă e halal, ce îmbracă e haram.”
„Copilul sărman unde găsește mănâncă”
„Copilul, cu plânsori dobândește de mâncare”
„Crăciunul e al sătulului”
„Crăciunul e al sătulului.”
„Crăciunul sătul și Paștele fudul”
„Crăciunul sătul, Paștele fudul.”
„Crai! țigane, 'n deal la vie”
„Crâșmarul cu un gând și bețivul cu altul”
„Cu aurul nu te vei sătura”
„Cu bani cumperi și brânză de iepure.”
„Cu bani găsești și lapte de pasăre.”
„Cu bucătăria plină, Sărăcia e vecină.”
„Cu ce-i bun să mi-o hrănești”
„Cu ce-i bun să mi-o hrănești: cu vin vechi de la Pitești, cu pâine de la Ploiești, cu haine din București.”
„Cu cei mari nu mânca cireșe, nici nu te”
„Cu ciupicile scârțâind și cu mațele ghiorăind”
„Cu două bucătărese iese ciorba pre să”
„Cu lăutari și cu masă”
„Cu lingura ce te servești în oală la bucate să nu mănânci”
„Cu lingura ce te servești în oală la bucate să nu mănânci.”
„Cu minciuna împrânzești, dar nu poți să”
„Cu minciuna or prînzești, or cinezi, pe amîndouă nu le închelbezi.”
„Cu mofturi cu șoșele nu se face ciorba”
„Cu multă (câtă) chilăresă”
„Cu nepus în masă”
„Cu o fărâmitură, mare pește prindem”
„Cu o lingură de miere prinzi mai multe muște decât”
„Cu oala de dimineață”
„Cu oțăt și cu fiere”
„Cu pâinea tu tastru”
„Cu porcul în ocol și cu slănina în pod”
„Cu pușca în mână, cu mămăliga-n gură”
„Cu rudele să bei și să mănânci, daraveră să n-aibi.”
„Cu rudele să bei, să mănânci, dar avere”
„Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.”
„Cu toată a lui gemătură duce lingura la gură.”
„Cu toate că grajdul dă la porumb: nu lipsește, dar puțin”
„Cu un covrig tot calic”
„Cu un ochi la gaie și cu altul la tigaie”
„Cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„Cu un ou nu se satură.”
„Cu un pahar golești o bute”
„Cu un ulcior de bragă”
„Cu vasul de unt-de-lemn, la unt-de-lemn”
„Cu vasul gol nu pofti oaspeți.”
„Cu vinul și cu somnul”
„Cu vorba nu ne săturăm.”
„Cu vorbe dulci mai multă pâine mănânci”
„Cu: „zi că mănânc” nu ți se umple pântecul”
„Cui nu-i place, facă-și cu rântaș”
„Cui-i foame codrii visează”
„Cum ai semănat, așa ai mâncat”
„Cum dumicași așa mâncași!”
„Cum e popa și colacul”
„Cum i-e câinelui a linge sare.”
„Cum s-a câștigat, așa s-a mâncat.”
„Cum taie cuțitul meu la pita ta (a sasului)”
„Cum ți-a fost dulcele și amarul!”
„Cum ți-i sarea, așa-i mânca.”
„Cunosc de care pâine mă îngraș eu”
„Cuptorul bun face pâine bună”
„Curcă de beat.”
„Curcubete hârte”
„D-ar fi pâinea cât de bună”
„Dă în palme când mănâncă”
„Dă luase porumbul de pe foc”
„Da pâine”
„Dă pâine a furlor”
„Dă să bea că n-a mâncat”
„Dă-mi, Doamne, o pară în gură; dacă”
„Dă-mi, Doamne, o pară în gură; dacă mi-o dai, mi-o și mestecă.”
„Dă-ne nouă, Doamne! pâinea noastră cea din toate zilele!”
„Dacă aduci întâi terciul”
„Dacă bei și mai mănânci, parcă nu te mai usuci.”
„Dacă bei și mai mănânci, pare-mi-se că nu te”
„Dacă dă Dumnezeu dinți, tot el dă și pâinea.”
„Dacă n'ai ce să mănânci”
„Dacă nu dai omului apă, nu-i da nici mâncare.”
„Dacă nu e colac e bună și pâinea.”
„Dacă nu e colac, e bună și pâinea”
„Dacă nu știi ce-i apa, nu te urca-n luntre!”
„Dacă nu te saturi mâncând, dar lingând”
„Dacă nu-ți place, fă-ți cu rântaș”
„Dacă prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mănânci tot.”
„Dacă se dă cuiva de mâncare prin fereastră afară, aceluia i se ia norocul”
„Dacă se dă cuiva de mâncare prin fereastră afară, aceluia i se ia norocul.”
„Dacă te frigi, încăilea să te frigi cu o ciorbă bună.”
„Dacă vei socoti câte foi intră în plăcintă, niciodată nu vei mânca.”
„Dacă vrei să fii cu lupul, dă-i carne”
„Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.”
„Dacă, după ce faci mămăliga, nu iei pirostriile de pe foc, se strică”
„Dan, Dănișor, care mestică mămăliga”
„Dat în bere”
„De când plouă cârnați”
„De cârnați, ca pe boi, apucă — trage”
„De câte goale și de mațe flămânde nimeni nu se vaită”
„De ce se îngrașă omul? De ceea ce lui îi place.”
„De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!”
„De Crăciun maț sătul”
„De dorul fragilor mănâncă frunzele.”
„De foame i se lungesc urechile”
„De foame se învârtește”
„De la cinci pâini miedul, și de la nouă”
„De la mână până la gură pierde îmbucătura.”
„De la masă să te scoli pururea cam flămând, ca stomacul”
„De multe ori necazul îmbată mai rău decât orice băutură.”
„De ne-am ameți până a nu ne îmbăta, puțin vin am bea”
„De ne-ar da Dumnezeu carne, și trebuie”
„De necaz mănânci și plăcinte”
„De necaz mănânci și plăcinte.”
„De nevoie mănâncă omul și plăcinte”
„De nevoie mănâncă omul și plăcinte.”
„De nevoie mănânci și mere acre”
„De nevoie omul mănâncă și pere pădurețe”
„De nevoie omul mănâncă și pere pădurețe.”
„De omul hursuz taie pâinea și fugi”
„De par'că mănâncă numai Vinerea”
„De parcă era miere”
„De parcă mănâncă numai Vinerea”
„De plăcintă”
„De un deget în turtă și de-o unghie în brânză”
„De un deget în turtă și de-o unghie în brânză.”
„De unde alergi, d'acolo mănânci”
„De unde muncești, de acolo trebuie să mănânci.”
„De vei să mănânci pâine nu-ți bate joc de tărâțe.”
„De vei să mănânci pâine, nu-ți bate joc”
„De verde s-a mâncat rodul”
„De-aș avea brânză, după cum am pâine”
„De-i sar măselele”
„Decât bucate stricate”
„Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.”
„Decât în țară străină cu pită și cu slănină, mai bine în satul tău cu mălaiul cât de rău.”
„Decât meșnița din alt sat, mai bine ser”
„Decât să fii bogat și să n-ai ce mânca”
„Decât să fii bogat și să n-ai ce mânca, mai bine sărac și să ai bani mulți.”
„Decât să întingi cu urâtul în unt”
„Decât să mă treacă un pahar cu vin”
„Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.”
„Decât să mănânce mămăligă cu unt”
„Decât vin oțețit / mai bine oțet cinstit.”
„Departe de ca mari, când cireșe mănâncă, ca toți”
„Deschide-te poftă, să-ți dai bureți să”
„Despre runc nou ese brânza multă”
„Din blidul cât de mic”
„Din ce bei, din ce ai mai bea”
„Din ce bei, din ce ai mai bea.”
„Din cenușă albă nu se face turta.”
„Din codină rea făină”
„Din dușcă în dușcă se face țuică”
„Din pahar”
„Din pahar bei și dulce și amar.”
„Din prună cânească nu faci zamă dulce.”
„Din somn la masă coconița noastră”
„Dintr-o ridiche patru feluri de mâncări”
„Doar din chișleag”
„Doar n-am mâncat bureți.”
„Doar n-am mâncat ceapă de cidru”
„Doar n-am mâncat ciuperci”
„Doi cânt, într-o cupaie, nu pot să mănânce”
„Două mâncări nu strică, ci nici una strică”
„Două mâncări strică, dar două bătăi!”
„Două vorbe și-o pastă”
„Două, și cu a brânzii - nouă.”
„Dracul a mâncat plăcintele și cărpătorul”
„Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară.”
„Dragostea preîncălzită, ca bucatele încălzite.”
„Dulce ca mierea”
„Dulce le înghiți, amar i să le scoți”
„Dulce ți-a fost la mâncare”
„Dulceața aduce amărăciunea”
„Dulceața cât dă dulce, după moarte însă, nici o”
„Dumicatul să ți se facă cât îți încape în gură”
„După ce e carnea grasă mai pune și seu”
„După cum ți-e gura, să-ți fie și îmbucătura.”
„După foame, vai ți-e, ahtare mcare vai faci”
„După gură, lingura.”
„După icre verzi aleargă”
„După masă se dau cu mătura fărâmiturile căzute, căci șede norocul”
„După masă se dau cu mătura fărâmiturile căzute, căci șede norocul.”
„După petrecere vine "ziua regretelor".”
„După Stanca și un colac”
„Dușmanul cel mai rău, cu pâine ți-l câștigi”
„Dușmanului dă-i pâine și sare”
„Dușmanului să-i dai pâine și sare”
„Dușmanului să-i dai pâine și sare.”
„E așa de acră încât să-ți fie cât de rudă și tot îi faci cu ochiul.”
„E bun de pus în mazăre”
„E bun de tăiat mămăliga”
„E ca cimbrul în toate.”
„E cu un ochi la slănină, cu altul la făină.”
„E flămând ca un lup.”
„E gras ca gardul”
„E învățat ca mâța la lapte”
„E mai bună câteodată guvrița preotesei”
„E mai ușor a mânca decât a câștiga”
„E mai ușor a mânca decât a câștiga.”
„E mult de la mâna pân' la gură, dar de astăzi (azi)”
„E negru de foame.”
„E pace de pogace”
„E-ar mânca carne de pui”
„Ei de ei, țucă 'mbucă”
„El mănâncă un purcel”
„Epurele din frigare e mai bun decât gliganul”
„Epurele din frigare e mai bun decât gliganul din pădure.”
„Eși, șile, dintr-o clipă, că vine, papă cineva”
„Eu i-am dat mălaiu, el mi-a îmbucat mâna.”
„Eu la joc, mândra la joc și mălaiul arde-n foc”
„Fă bucătura cât ți-e gura.”
„Face chef de curcă beată”
„Face hatârul bogatului și mănâncă po”
„Face hatârul bogatului și mănâncă pomana săracului.”
„Fala și beția”
„Fălcile pline cântă mai bine”
„Fân sau paie?”
„Fărâmiturile ce-ți rămân, dă-le și tu pe lai”
„Femeile nechibzuite, ca bucatele nesărate”
„Fie butea cât de plină”
„Fie cât de crudă, numai să fie mare”
„Fie pâinea cât de proastă”
„Fie pâinea cât de rea”
„Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta.”
„Fie pâinea cât de rea, tot mai bună în vatra mea.”
„Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.”
„Fiecare grăunte are făină, dar are și tărâțe”
„Fiecare pâine are fărâmiturile ei”
„Fierbe fasolea.”
„Fierbe mărgica”
„Fierbe mazărea și taci”
„Fieșce în vasul săi, iar pântecele vas de obște”
„Fistic afară!”
„Fistic în casă!”
„Flămândul codri visează”
„Flămândul codri visează și vrabia mei.”
„Flămândul nu așteaptă coptul, nici golul nălbitul”
„Flămândului îi pare miere codrul cel uscat.”
„Flămândului îi pare miere, codrul cel uscat”
„Flămândului, și o bucată de mămăligă.”
„Flămânzii visează mâncând”
„Flămânzilor nu le trebuie poftire multă”
„Foamea e cel mai bun bucătar”
„Foamea e soră bună cu setea”
„Foamea face bucate bune”
„Foamea gonește pe lup din pădure.”
„Foamea se uită la poarta omului muncitor, și nu îndrăznește să intre.”
„Foamea și rușinea”
„Foamea și sărăcia strică omenia.”
„Foamea te scoate afară din casă.”
„Foc fără mâncare”
„Foc mare și frigare mică”
„Frate ori nefrate, brânza pe bani este.”
„Frate...,frate, da' brânza-i pe bani.”
„Frige-linte”
„Friptura bună nu se face la fum.”
„Fuge de mănâncă pământul.”
„Fuge de pare că mănâncă pământul”
„Fugi de la oala cu știr”
„Fugi pită că te ajunge mălaiul”
„Fură ouăle de sub cloșcă.”
„Furnica își strânge hrana”
„Găina bătrână face ciorbă bună”
„Găina bătrână face zeama bună.”
„Găina bea apă și se uită la Dumnezeu.”
„Găina când (îi) e foame, tot la tărâțe gândul își are”
„Găina care clocește, niciodată nu e grasă”
„Găina cu grăuntele umple gușa de bucate”
„Găina cu grăunțele umple gușa de poame”
„Găina până nu scurmă nu mănâncă”
„Găina până nu scurmă, nu se ține sătulă”
„Galben ce gras”
„Gândește de azi ce vei mânca mâine”
„Gîndește-n mintea-i adîncă numai el pîine mănîncă,.”
„Giofule, mânca-te-ar băla”
„Glumele nevinovate sunt ca sarea în bucate.”
„Glumele să-ți fie ca sarea în bucate.”
„Gogoșile plăcintarului”
„Gol cântă vasul”
„Gras ca gardul”
„Gras ca pepenele”
„Gras ca târnu”
„Gras ca un fus”
„Gras cobză”
„Gras de-i numeri coastele”
„Grei la cuhnie”
„Gros pe gros mănâncă”
„Gumarul dit mese lupul mănâncă.”
„Gunoiul de vară e piper de iarnă”
„Gura ia pahar de miere”
„Gura nu are săturare; dă-i cât vrei, nu poate să se afle.”
„Gura se satură, dar ochii niciodată.”
„Gura-i iarnă: mai mult ce li se dă, mai mult mănâncă.”
„Gust mălăeț”
„Gust pâinii”
„Gust pâmbiiu”
„Gustă apoi mâncă”
„Gustul dascălului nu-i ca al preutesei”
„Gustul dascălului nu-i ca al preutesei.”
„Gustul dispotă n-are”
„Gustul filonichie n-are”
„Gustul filonichie n-are.”
„Gustul omului este mare boier”
„Gustul omului este mare boier.”
„Gustul pe toți stăpânește; tu pe el să-l stăpânești”
„Gusturile lesne de schimbat, dar dragostea cam anevoie”
„Guvă tu pită?!”
„Hai găină la culcare că ți-e gușa plină.”
„Halal de ce mănâncă și păcat de ce pârte”
„Hodorosc-trosc, mazăre de post”
„Hop, țup, n-am să 'mbuc.”
„Horia be la crâjma 'n deal!”
„I s-a umplut paharul”
„I-a (mi-a) trecut făina prin traistă”
„I-a cam eșit brânza în barbă”
„I-a dat oala 'n foc”
„I-a dat până s-a săturat”
„I-a dat peste cofița cu ouăle”
„I-a dat țița întreagă, nu numai gurguiul”
„I-a mai sări în burtă”
„I-a mâncat cioara colacul.”
„I-a tras o făinălău”
„I-o dat borșul în foc”
„Ia-o pâinea”
„Ia-ți pâinea, să-ți ajungă cașul”
„Iapa flămândă își uită de mânzi”
„Iapa flămândă își uită de mânzi.”
„Iar beat într-o lingură de apă”
„Iarba nu-i pentru gâște”
„Iarna n-au mâncat-o lupii.”
„Ie de la mâna pân' la gură”
„Îi are trecută cârciuma”
„Ii ca mursa”
„Îi cace-n gușă”
„Îi cad balele”
„Îi cad balele.”
„Îi cade în gușă”
„Îi cură untura pe nas”
„Îi dai cuiva „mură în gură”.”
„Îi fierb mațele în cineva”
„Îi mănâncă câinii din traistă.”
„Îi numără bucăturile.”
„Îi place soba”
„Îi sărat cum îi ocna”
„Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată.”
„Îi sporește ca laptele țiganului”
„Îi ține maț”
„Îi ține saț ca calului; trecând drumul”
„Ii umblă gura ca chichirezu la m6ră”
„Îl blestemă pâinea care o mănâncă.”
„Îl cerci de mazăre și (el) se face bob”
„Îl face de mănâncă și mere pădurețe”
„Îl face de mănâncă și mere pădurețe.”
„Îmbucă de pare că se bat lupii la gura lui”
„Îmbucă de pare că se bat lupii la gura lui.”
„Îmbucătura cea mare”
„Îmbucătură mare să înghiți, și vorbă mare să nu zici.”
„Îmbucătură mare și vorbă mică”
„Îmbucătura mare strică stomacul”
„Îmbuibarea îți îngreunează stomacul, flămândia de tot te slăbește”
„Îmi place acru, dar foarte acru”
„În casă și piper nu găsești”
„În coș fărâmiturile să pun”
„În dorul căpșunelor mănânci frunzele.”
„În dorul scrobului lingi cârda tigăii”
„În dorul scrobului lingi coada tigăii.”
„În fântâna unde nu-i brânză, apa nu-i bună”
„În mighirie, ș-ea piper”
„În pofida fragilor mănâncă frunzele”
„In pofida fragilor mănâncă frunzele.”
„În zadar numai cu postul raiul vei lua”
„În ziua de Crăciun să mănânci întâi carne de porc, ca să fii sănătos”
„În ziua de Paști s-a dus să vândă fasole”
„Încă cu cașul la gură”
„Încălecă pe roșu”
„Încunjură lucrul și caută mâncarea”
„Înghite (la) dulceață”
„Înghite cât poți mestecă”
„Înghite dulceață.”
„Înghite la noduri, cât pumnul”
„Înghite, Agachi”
„Înoată în seu”
„Însurarea de tânăr, ca mâncarea de dimi”
„Însurătoarea de tânăr e ca gustarea de dimineață.”
„Însuratul de tânăr și mâncarea de dimi”
„Însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață n-au greș.”
„Întoarce-o că s-a fript”
„Întru zadar sărutare când nu-i dai de mâncare”
„Învață-ți copiii a mânca spureat cu tată-su”
„Își îneacă gura în vin până dă din el”
„Își mănâncă de sub (sub) tălpi”
„Își mănâncă de sub el (dinsul)”
„Iși mănâucă de sub el (dinsul)”
„Își mănîncă credința, ca țiganul biserica.”
„Își pune unghia 'n gât”
„Îți mănâncă gândacii făina”
„Îți pocnesc măselele”
„Îți pute botul a lapte”
„Îți trosnesc măselele”
„Iu masă, și ea cu lingura”
„Iubește tot-dâ-una a mâncă bine”
„Iute ca ardeiul.”
„Ji că laptele e negru”
„Joacă danț pe mămăligă”
„Joacă pe mămăligă”
„Jupâneasă crâșmăriță”
„L-a încântat cu migdale amare.”
„L-a mâncat buricul”
„L-a răsturnat roșul”
„L-a umplut borșul”
„L-ai avea ca oul acela roșu”
„La apă cu măsură, la vin fără măsură”
„La balega subțire puținică apă trebuie.”
„La balega udă nu-i trebuie multă apă.”
„La baligă moale, puțintică apă trebuie.”
„La bătrânețe place vinul vechi și nevasta tânără”
„La buciumul viței trei vlăstari cresc: unul al sănătății, al veseliei și altul al turburării.”
„La București și câinii umblă cu covrigi”
„La carne lesne e rea zama”
„La cel bogat toate curg, și laptele în pasat.”
„La ciumă zi câine, căci sârmă zi pâine?!”
„La Crăciun se vede dacă-i bună nuca.”
„La culcuș găina, că gura ți-i plină”
„La culesul viei nu merge cu struguri în traistă.”
„La drum când te călătorești, fără merinde să nu pleci”
„La drum mănâncă omul ce găsește”
„La Florii se bea mărțișorul”
„La gustare”
„La joc și la beție se cunoaște românul”
„La lipsă de înghețată, braga ne răcorește”
„La lipsă de înghețată, braga ne răcorește.”
„La mămăliga mare vin multe haimanale.”
„La mămăliga mare, vin multe haimanale”
„La mâncare ca lupul”
„La mâncare lei și la lucru boi”
„La mâncare lup dar la lucru codaciu”
„La mâncare lup și la învățătură butuc”
„La mâncare lup și la învățătură butuc.”
„La mâncare lup și la treabă vulpe.”
„La mâncare nu grăbi”
„La mâncare să ai cumpătare”
„La mâncare să aibi cumpătare, și la băutură să fii cu măsură.”
„La mâncare să alibi cumpătare”
„La masă când închini, să nu dai din mâini, nici paharele”
„La masă Grecul are lămâie”
„La masa nebunilor se adună cei cu minte”
„La mațe zi câini, sârmă zi pâini??”
„La miere nainte, la război înapoi”
„La omul cu noroc Fierbe oala fără foc.”
„La oraș șed câinii cu colaci în coadă.”
„La pat și la masă cu îndrăzneală se lasă”
„La stup de miere, roi de muște.”
„La vorbă, la mâncare, la băutură și la orice altă plăcere”
„La vreme de bătrânețe, mănâncă mere pădurețe”
„La vreme de nevoie și cu lături poți”
„Lacomii sunt de unde mare mărul coje și cioro”
„Lacomul, și sătul, flămând este”
„Lapte acru în călămări”
„Lapte acru în călimar”
„Lapte de bou”
„Lapte de pui pârță în casă”
„Lapte dulce”
„Lapte fiert l-a opărit”
„Lapte fiert, opărit, suflă și-n cel covăsit.”
„Lapte numai de vei mulge, vei dobândi și unt”
„Laptele se varsă, se adună cu sile”
„Laptele și al vacii frumoase, ca și al vacii prăsite”
„Laptele și al vacii: frumoase ea și al vacii proaste face coraslă.”
„Laptele, până nu-l bați, smântână nu poți să”
„Laudă-mă, gură, bine, că ți-oi da miere și pâine.”
„Laudă-mă, gură, că ți-oiu da plăcinte”
„Laudă-mă, gură, că-ți voi da friptură.”
„Lelea s-a săturat de mere acre”
„Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.”
„Leneșul mănâncă puțini colaci”
„Lesne e pune vița, (și) bea vin!”
„Lesne, pune viță și bea vin.”
„Li căzu sborul în pâine”
„Li căzu vorba în pâine”
„Li mâcai grânlu”
„Li s-au spânzurat lingurile de gât.”
„Li se usucă lingura”
„Linge mierea de pe degete, dar să nu le rozi.”
„Linge talere”
„Linge tipsia”
„Linge-lapte.”
„Lingura goală rupe gura.”
„Lingura mare strică gura dar drege fața.”
„Linte văduvi, linte spuni”
„Liturghie cu bragă”
„Locul oalei, când o iei de la foc, de pe vatră, să-l astupi cu cenușă”
„Logofete, brânză-n cui”
„Lucrătorul mănâncă de unde lucrează”
„Lucrează boul și mănâncă calul”
„Lucrează ca câine și mănâncă ca domnul”
„Lucrează de îngheață și mănâncă de asudă”
„Lucredză ca câni ș-mâcă ca domnu.”
„Lucru' amestecat, pute a căcat.”
„Lumea moare de Tătari, Stanca bea cu lăutari.”
„Lupul când poruncește nu mănâncă”
„Lupul de aceea-i cu ceafa groasă, că singur își câștigă masa.”
„Lupul își gătește singur de mâncare”
„Lupul nu mănâncă niciodată la gaură”
„Lupul pe unde a mâncat măgarul, tot dă ocol câteodată.”
„Lupul, pe dimineață nu mănâncă”
„Lupul, pe unde a mâncat măgarul, tot dă ocol”
„M-ai umplut de brânză!”
„Ma cu gust este mâcarea dila mâsa alântui!”
„Mâcarea disvalită u mâcă cătușa.”
„Măduva de miel”
„Mai ai și coaste, nu numai pântece”
„Mai bine ar tot mânca”
„Mai bine aș mânca cașcaval”
„Mai bine aș mânca cașcaval.”
„Mai bine azi un ou”
„Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă!”
„Mai bine două mâncări de cât o bătae”
„Mai bine două mâncări decât o bătaie”
„Mai bine două mâncări decât o bătaie.”
„Mai bine înghite bucățica mare”
„Mai bine legumă puțină și dragoste multă.”
„Mai bine mâncare puțină de cât bâlă lungă”
„Mai bine mâncare puțină decât bâlă lungă”
„Mai bine mâncare puțină decât boală lungă.”
„Mai bine să mănânc sare”
„Mai bine un cap de somn, decât omie”
„Mai bine un iepure în frigare, decât doi”
„Mai bine varză acră cu învoială decât zahăr dulce cu cârteală.”
„Mai bun e un iepure în frigare decât doi în crâng.”
„Mai bun mâncăi decât călăreț”
„Mai bună e o bucată de pâine goală, în pace, decât o mie de dulcețuri cu ceartă.”
„Mai bună mâncarea lungă de cât vorba lungă”
„Mai bună mâncarea lungă decât vorba lungă”
„Mai bună-i mâncarea lungă decât vorba lungă.”
„Mai cu gust este mâncarea de la masa altuia”
„Mai gustă până s-o coace”
„Mai liniștit doarme cel ce se culcă flămând”
„Mai multă pâine mănânci cu miere decât”
„Mai multă pâine mănânci cu miere decât cu oțet.”
„Mai mulți bucătari pot strica rântașul”
„Mai rărește-o cu paharele și mai întețește-o”
„Mălaiul”
„Mămăliga când prinde coajă se împute”
„Mămăliga cere alb în căpăstru”
„Mămăligă de râșniță”
„Mămăligă în traistă”
„Mămăligă mare”
„Mămăligă nefartă”
„Mămăliga nesărată e ca nunta fără lăutari.”
„Mămăligă! vezi tu brânza, mergi și goală.”
„Mămăligă, măi bătrâne; fie crudă, numai mare”
„Mămăligă, măi Ioane”
„Mămăliga-i stâlpul casei; pâinea-i cinstea mesei.”
„Mâna întinde ca un sărac, ochii și-i aruncă la gurișag”
„Mănâncă azi un bou, mâine ai mânca doi.”
„Mănâncă brânză cu mămăligă goală”
„Mănâncă ca cu gura altuia”
„Mănâncă ca dintr'al săi”
„Mănâncă ca dintr-al săi”
„Mănâncă ca în târgul lui Cremene”
„Mănâncă ca în târgul lui Cremene.”
„Mănâncă ca și calul, pân' ce moare”
„Mănâncă ca trei, lucrează ca șapte.”
„Mănâncă ca un lup”
„Mănâncă ca un lup.”
„Mănâncă cât patru”
„Mănâncă cât șapte”
„Mănâncă cât un popă în sărbători”
„Mănâncă cât un popă în sărbători.”
„Mănâncă ce cloștru dă”
„Mănâncă cenușă pe vatră”
„Mănâncă de la tine și slujește la mine”
„Mănâncă gheorghinele și îngână măslinele.”
„Mănâncă ghiorghinele și îngână măslinele”
„Mănâncă ghiorghinele și îngână măslinele.”
„Mănâncă la mine și muncește la tine”
„Mânâncă lut și pămînt”
„Mănâncă pâine csenă”
„Mănâncă până dă din el”
„Mănâncă și bea cu-a ta, și dă-i încolo”
„Mănâncă și opincile lui Sfântul Petru”
„Mănâncă unt după pieptene.”
„Mănâncă urdă din tobă”
„Mănâncă, lupe, de-a gata”
„Mănâncă, numai să nu te mănânce”
„Mănâncă, ser (se vede) viu fi”
„Mănâncă-ți hrana”
„Mănâncă-ți hreanul că ți-ai dat banul.”
„Mâncă mere, mâncă pere”
„Mâncă te-ar rușinea tirgului”
„Mâncare cu perje, bucate boierești”
„Mâncare grecească”
„Mâncare sârbească”
„Mâncare țigănească”
„Mâncarea de deminâță lungește vi6ța”
„Mâncarea de dimin6ță e ca însurătârea de tînăr”
„Mâncarea de dimin6ță las-o pentru s6ră”
„Mâncarea de dimineață e ca însurătoarea de tânăr”
„Mâncarea de dimineață las-o pentru seară”
„Mâncarea de dimineață lungește viața”
„Mâncarea de dimineață și însuratul de tânăr niciodată nu strică.”
„Mâncarea disvalită o mănâncă cătușa”
„Mâncarea e fudulie, băutura e temelie.”
„Mâncarea e unde e, dar băutura e fudulie”
„Mâncarea poteplită nu e bună de muncă”
„Mâncarea și băutura țin trupul și sufletul la un loc.”
„Mâncări fără sare, gust n-are”
„Mâncări fără sare, gust n-are.”
„Mâncași prânzul, mutrea și-ți arăta.”
„Mâncat, nemâncat”
„Mâncați cu bine”
„Mâncător”
„Mâncatul de dimineață și însuratul de vreme”
„Mânia mare, mic prânz face”
„Mare după ce bei apă”
„Marte din post nu lipsește”
„Masa Armanului și cuibul pupăzel”
„Masa întinsă te lasă cu punga linsă.”
„Mâța dacă nu ajunge la slănină zice că pute”
„Mâțele în om încă tot se ceartă”
„Melcii îi frig pe cărbuni”
„Merele frumoase pot fi și viermănoase”
„Merge cruda cu nesărata”
„Merge cruda cu nesărata.”
„Mese întinse, pahare pline”
„Mestecă cât poți înghiți”
„Mestecă cât poți înghiți.”
„Mi-e foame de nu te văd”
„Mi-e foame de nu te văd.”
„Mieii sunt buni de mâncat la Ispas”
„Mierea în gură e plăcere”
„Mii și sute de întâmplări de la mână până la gură.”
„Mincinosul roade osul.”
„Minciuna ca glonțul în apă se afundă și îndată ca frunza iese în undă.”
„Moare de foame cine se nutrește cu speranță”
„Mojicul de ce-i place, de-aia se îngrașă”
„Mort-copt, be popă aghiasmă”
„Muierea bună, ca pâinea caldă”
„Muierea ca castravetele, până e verde se mănâncă”
„Muierea poftește și la urdă de curcă, și la lapte”
„Mulge lapte și nu scânteie sânzii”
„Mulge lapte și nu scoate sânze”
„Mult a așteptat, până n-a veni mura în gură.”
„Multe bucătărese sărează zama”
„Multe spune, dar bob mănâncă”
„Mulți vede omul cât bândește”
„Muma cea bună nu întreabă pe copii de le este foame.”
„Munca face poftă de mâncare”
„Muncește astăzi ca să mănânci mâine”
„Mura de sine în gura omului nu se bagă.”
„Murătura din mură nu se face”
„Musca când își vâră tot capul în miere, acolo și-l lasă”
„Musca pentru puțină dulceață”
„Musca sătulă nu prea mușcă tare.”
„N-a văzut nimeni gunoi de pâine”
„N-am învățat carte și tot am mâncat”
„N-am învățat carte și tot am mâncat sărat.”
„N-am pus nici naforă în gură”
„N-am văzut câine mort de struguri”
„N-am văzut câine mort de struguri.”
„N-are ce pune în blid”
„N-are cu ce sătura un șoarece”
„N-are cu ce sătura un șoarece.”
„N-are dinți să râdă pâinea, și-i cere inima mere acre”
„Na parale, dă-mi pastramă!”
„Na paraua, dă-mi covrigul”
„Na paraua, dă-mi sarmaua!”
„Na, câine, caș”
„Ndouă mănâncă, ndouă aruncă, și ndouă.”
„Ne învață că trebuie să mulțumim Domnului, când mâncăm”
„Neamțul crede în băutură”
„Nebunii dau mese și înțelepții mănâncă”
„Nebunul ține lingura, iar înțeleptul mănâncă”
„Negustorul trebuie să aibă un pântece”
„Nem, ne nem, da brânza îi pe bani”
„Nesățiosul ca lipitoarea, până nu se îndâpă, nu zice: «ajunge»”
„Nevoiașul și prostul și în ziua de Paște postește.”
„Nevoiașul și prostul și în ziua de Paști postește”
„Nici capra flămândă, însă nici tu varza cu multe foi”
„Nici carnea cu oase, nici frigarea arsă”
„Nici carnea nefriptă, nici frigarea să se ardă”
„Nici carnea să ardă, nici frigarea”
„Nici carnea să arză, nici frigarea.”
„Nici carnea, dar nici frigarea”
„Nici chipărat, nici sărat”
„Nici de prescuri nu e bună”
„Nici două mere degerate”
„Nici dracul să-ți iasă înainte, nici să stai să-i dai plăcinte.”
„Nici la lucru să te pună, dar nici cina să te treacă.”
„Nici lucru nu ne-ajunge, nici cina nu te”
„Nici lupul flămând, nici oaia cu doi miei”
„Nici lupul flămând, nici oaia cu doi miei.”
„Nici masa mare gard, da nici pumnul n-are lacăt”
„Nici miere am mâncat, nici inima mă doare”
„Nici oaia cu doi miei, nici lupul flămând”
„Nici Oltul nu-l satură”
„Nici Oltul nu-l satură.”
„Nici praji nu mai mănânc”
„Nici sare cu pâine gustă”
„Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit.”
„Nici zahăr nu-i mai trebuie”
„Nicio pâine fără coadă”
„Nimeni nu se vaită de gras”
„Nimeni nu-i suflă în borș”
„Nimeni nu-ți pune sare în mămăligă”
„Noapte bună găină că ți-e gușa plină.”
„Noaptea când însetoșază”
„Noaptea când însetoșează, sticle și oale visează.”
„Noi n-avem pâine și câinii umblă cu colaci în coadă”
„Noi n-avem pâine și câinii umblă cu colaci în coadă.”
„Nu 'mbucă, cât nu-ți încape 'n gură.”
„Nu a mâncat pască tot de la aceeași gospodină”
„Nu ajunge nici o pipă de băgat”
„Nu așteaptă mură în gură.”
„Nu bagă piper în mâncare când e”
„Nu bea apă că faci brânză”
„Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.”
„Nu bea în paharul păcătosului, că amar”
„Nu bea până te vei îmbăta”
„Nu căra apă cu ciurul.”
„Nu căuta la ploscă, ci ce e în ploscă”
„Nu ceea ce bagi în gură ci ceea ce-ți iese din gură, Domnul judecă”
„Nu da sfaturi, - prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori”
„Nu de ce lemn e plosca, ci ce e în ploscă”
„Nu e de fragă, ci e de desagă”
„Nu e meșteșug a găti mâncare, ci e meșteșug a o potrivi din sare.”
„Nu e meșteșug a găti mîncare, ci e meșteșug a o potrivi din sare.”
„Nu e mult să nu se găte, și puțin să nu se umple.”
„Nu e nebun cel ce mănâncă nouă pite”
„Nu e nebun cel ce mănâncă nouă pite late ci cel ce i le dă.”
„Nu e nebun cel ce mănâncă șapte mălai, ci e nebun cel ce i le dă.”
„Nu e nici o brânză de el”
„Nu e varză”
„Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fără să te sprijini.”
„Nu i-a picat cașul de la gură.”
„Nu ieslea merge la bou, ci boul la iesle.”
„Nu lăsa laptele pe sufletul vițelului”
„Nu mă culc, nu mă scol fără gustul de pelin.”
„Nu mai mult tăria vinului în cap, decât”
„Nu mănâncă ce nu-ți place”
„Nu mânca bob”
„Nu mâncă ce nuțți place”
„Nu mânca cu domnii cireșe din un blid”
„Nu mânca pești, până nu ți se udă curul”
„Nu muri mâșa zi sbâră că muri de foame”
„Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu”
„Nu număra foile la plăcintă.”
„Nu orice muscă face și miere.”
„Nu poate fi cineva (și) cu slănină 'n pod”
„Nu poți fi și cu ouă și cu pui”
„Nu pune mâna unde nu-ți fierbe oala”
„Nu pune mâna unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu pune seu în carne grasă”
„Nu se mai satură Novac”
„Nu se mănâncă în toate zilele plăcinte”
„Nu știe ce a mâncat aseară”
„Nu știe din câte pături se face plăcinta”
„Nu știe nici ce a mâncat aseară.”
„Nu strică fânul pe capre”
„Nu strică fânul pe gâște”
„Nu strica merele ca cel deprins a mânca pădurețe.”
„Nu strică merele cu cel deprins a mânca păduchi”
„Nu strică orzul pe gâște, când îi iarba”
„Nu te amesteca în toate ca sarea în bucate.”
„Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.”
„Nu te băga unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu te îmbăta până n-ai băut”
„Nu ți-e fasolea fiartă”
„Nu ți-i poftă de-o căpșună, da ți-i de banița plină.”
„Nu tot ce zboară se mănâncă”
„Nu tot ce zboară, se mănâncă.”
„Nu tot lingură, ci și blid.”
„Nu vasul, dar ce pui în el, miroasă”
„Nu-i cărtea să nu-ți ambută”
„Nu-i fânul pentru gâște”
„Nu-i încap colacii în sân”
„Nu-i ovăzul pentru gâște”
„Nu-i vinovat cine mănâncă șapte pite”
„Nu-l apucă soarele sfărâmătura de pe masă”
„Nu-mi mai trebuie, că m-am prăjit odată.”
„Nu-mi plâng copiii de foame”
„Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.”
„Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.”
„Nu-ți lua apă peste cap.”
„Numai cu apă și cu sare nu se face varzare.”
„Numai cu apă: și cu sare nu se face”
„Numai din miros nu te saturi”
„Numai gâsca altuia să o ferbi în varza”
„Numai miere, zicând gura nu se îndulcește”
„Numai sfinții și stâlpiile se satură de miros”
„Nuntă (luntă) fără cârciumă nu se face!”
„O babă a vândut o cociorvă și tot a băut”
„O mâncat trei dintr-un ou”
„O parcă i-a fript peste burtă”
„Oală întreagă și curechiul uns”
„Oala zmălțuită (jmulțuită) nu tulbură”
„Oaspătul nu mănâncă ce gândește, ci mănâncă ce găsește.”
„Obraznicul mănâncă praznicul.”
„Ochii omului se par lacomi la pogace”
„Odată a zburat o rață friptă lui Nastra”
„Om al lui Dumnezeu cu cârnați”
„Om al lui Dumnezeu cu cârnați.”
„Omul are un dulce și un amar”
„Omul blând ca apa lină.”
„Omul ca oul, cum îl atingi, îndată se sparge”
„Omul când n-are ce să mănânce, mănâncă și pui fripți.”
„Omul cu lene mare zi foame”
„Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.”
„Omul la masă când șade”
„Omul lacom e ca și calul care, cum trece drumul”
„Omul mănâncă, bagă ziua, glăraaști. ?)”
„Omul muncitor de pâine nu duce dor.”
„Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.”
„Omul nu știe din ce se îngrașă”
„Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască”
„Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască.”
„Omul se îmbată și de inimă rea și de inimă bună”
„Omul se îmbată și de inimă rea și de inimă bună. Stă, îmbucă lăcomește, ca un lup când se pripește.”
„Omul trăiește cu ce bagă în gură”
„Omul, dă ceea ce-i place, d-aceea se îngrașă”
„Omului fericit și popa îi dă colacul uns”
„Omului fericit și popa îi dă colacul uns cu miere, celui nenorocit nici covrigel stângerei.”
„Oprește la ou până la măr”
„Ori să fii cu mierea în gură”
„Ori-ce mâncare satură pă om, ca orki-ce apă”
„Orice dulce îmbucătură dă călugări”
„Orice gust să nu ți-l ierți că te topește d-a'npicerele”
„Orice lucru, când e mai puțin, se pare mai cu gust.”
„Orice mâncare satură pe om, ca orice apă”
„Orice plăcere cu drojdiile ei, ca vinul”
„Orice zboară nu se mănâncă.”
„Ospătarul nu mănâncă ce gândește, ci mă”
„Ouăle ce se giugiulesc se frâng”
„Ouăle cu vârste nu se roșesc.”
„Ouăle nu se roșesc cu minciuni”
„Oul de azi e mai bun decât găina”
„Oul din sat e mai bun ca cel de acasă”
„Oul din sat e mai bun ca cel de acasă.”
„Oul nu se ia cu curul”
„Păcat de pământ că-l mai rabdă vin.”
„Păduchele, după ce se satură, iese”
„Paharele cine le cinstește”
„Paharul masa iubește și pe cel ce pe el multă cinstește”
„Păhăruțul e cât un cui”
„Pâine bună, porcii o mănâncă”
„Pâine cu sare”
„Pâine cu sare e gata mâncare.”
„Pâine de casă stufoasă”
„Pâine la foame udată”
„Pâine la foame udată e cea mai dulce bucată.”
„Pâine mâlai anevoie găsești”
„Pâine și în scrină, și în cui, și în stâlă”
„Pâine și sare și să te uiți la soare.”
„Pâine și vară mai puțin, nego se crede”
„Pâinea bună e cea din urmă”
„Pâinea bună nu se caută după față, ci după dulceață”
„Pâinea cât de proaspătă, vinul cât de vechi”
„Pâinea cât de rea”
„Pâinea cea mai coaptă, până ce cu mâna nu o vei lua”
„Pâinea de copt are șapte coji.”
„Pâinea e în gând la omul flămând.”
„Pâinea nu vine singură la tine.”
„Pâinea odată-i toată”
„Pâinea odată-i toată.”
„Pâinea uscată satură casa”
„Pâinea, la spânzurătoare, nici un folos”
„Până acum a mâncat și cel de-a pierdut.”
„Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții!”
„Până la mărul roșu”
„Până nu bați laptele nu ese unt”
„Până nu guști amarul, nu știi ce e dulcele.”
„Până nu mănânci bunul altuia nu te”
„Până nu mănânci usturoi nu-ți miroase gura.”
„Până nu mănânci usturoiu nu-ți mirâsă”
„Până nu mânci cu omul o maje de sare”
„Până-l bagi îi rupi carnea, și până-l scoți”
„Pântecele ca focul, orice bagi într'însul îndată le”
„Pântecele ca un cazan, orice bagi în el toate le fierbe”
„Pântecele gol n'are urechi (ureche) de ascultat”
„Pântecele omului n'are fereastră, ca să i se vadă”
„Pântecele să umple și cu paie și cu fân”
„Pântecele se satură dar ochi niciodată”
„Pântecele se satură, dar ochii niciodată.”
„Papară”
„Par'că a mâncat scurmuș de găină”
„Par'că mănâncă ghâță friptă”
„Parcă am mâncat dintr-o strachină cu el”
„Parcă calcă în blide”
„Parcă calcă în farfurii”
„Parcă i s-a vărsat laptele în păsat.”
„Parcă i-o mas șoarecii în pântece”
„Parcă mănâncă gheață friptă.”
„Parcă mănâncă numai ciuperci fripte”
„Parcă mănâncă numai ciuperci fripte.”
„Parcă mănâncă tot în scăpătatul sării”
„Parcă mănâncă tot ou”
„Parcă se pune la ciorbă”
„Parcă tot ouă coapte mănâncă”
„Parcă tot suge la țiță”
„Parcă-i de post”
„Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții.”
„Pasărea când o gătești pentru mâncare, să nu-i dai ochii la pisici”
„Pasărea mălai visează.”
„Păsat cu apă rece”
„Pastramă cu suflet”
„Pastramagiu”
„Patul să fie cald, mâncarea poate fi rece”
„Pelin bei, pelin mănânc”
„Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu de se strică.”
„Pentru lapte, că nu brânză”
„Pentru os”
„Pentru un blid de linte”
„Pentru un cârnat pierzi o slănină”
„Pentru un șoricei pierzi o slănină”
„Pentru un urcior de zară”
„Pește în baltă, caș la stână”
„Peștele cere vin”
„Peștele cu apa nu se prăjește”
„Peștele tu amare și țiganea pe foc”
„Pica para mălâiața, să te mănânce Nătăfleață.”
„Piftie”
„Pildă plăcinta că-i mai bună învertită”
„Piper peste pilaf”
„Piperul e negru și pun deasupra pilafului”
„Pivnița bună face vinul”
„Plătica pe cărbuni”
„Pleacă ca cățeaua la prune.”
„Plin ca un cârnat”
„Ploaia din Mai face mălai.”
„Ploaia din Mai face mălaiu.”
„Ploaia din mai, face mălai.”
„Plosca nu se caută pe dinafară”
„Poama bună e cea din urmă.”
„Poama bună nu se caută după față, ci după dulceață.”
„Poartă apă și be vin”
„Poartă apă și be vin.”
„Pofta vine mâncând.”
„Poftim la masă”
„Poftim! nu flămânzi ca acasă!”
„Poftim, pungă, la masă”
„Poftim, țigane, de mănâncă lup de-a gata”
„Popa beat și Ivan nici gustat”
„Porcu-i gras, slănina-i grasă”
„Porcul nu se îngrașă în ziua de ajun”
„Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.”
„Porumbeii nu zboară fripți în gură”
„Post fără pomană și lumină fără oloi”
„Postește robul lui Dumnezeu că n-are”
„Postește robul lui Dumnezeu că n-are ce mânca.”
„Poți linge miere în casa lui”
„Pre njeva se mănâncă pâra”
„Preotul pe preot mănâncă, unul pe altul”
„Prieten, prieten (preten, preten), ... dar brânza-i pe bani.”
„Prieteni ai mesei, iar nu ai nevoii”
„Prietenul vechi este ca vinul care, pe cât se învechește, p-atât mai cu gust se bea.”
„Prieteșugul fără dragoste, ca pâinea fără”
„Prostul mănâncă postul și Vinerea cu dulce.”
„Prostul uită, din natură, de la mână pân' la gură.”
„Prune necoapte nu se mănâncă”
„Pun țiganii de mămăligă”
„Pune de mămăligă la chiotorea casei.”
„Pune laptele în sticlă și întinde pe din afară”
„Pune laptele în sticlă, și întinde pe din afară.”
„Pune oala la foc”
„Pune strajă mâța la lapte”
„Pune viță, bea vin; ară, macină, mănâncă”
„Pune-o în traistă și înghite gutuia.”
„Pune-te, masă”
„Purcica nu mănâncă numai grăunțe, mă”
„Purcica nu mănâncă numai grăunțe, mănâncă și lături.”
„Purecii din brânză”
„Pute a ouă clocite.”
„Puți câți s-lă, cu dispoti mâcă?')”
„Rabdă ca câinii de foame”
„Râde ciob de oală spartă.”
„Râgâitura toată delicatețea jos ți-o aruncă, bășina în sus”
„Ri te hrănești cu mâncarea în traista altuia”
„Rochițe de mătase sting focul bucătăriei”
„Rogi pe popa cu colaci”
„Rudă, rudă, dar turta e pe bani”
„Rugăciunea bețivului, postul morbosului”
„S-a ars cu zamă de scoici”
„S-a aștepta cu plăcinte calde”
„S-a băgat brânza în putină”
„S-a dus pe apa Sâmbetei.”
„S-a făcut o apă și-un pământ.”
„S-a hrănit cu capete de raci”
„S-a îmbătat căciula mea.”
„S-a împuțit brânza”
„S-a înăcrit ca borșul”
„S-a înnădit ca țiganul la turta (aia, treaba)”
„S-a întâlnit foamea cu setea”
„S-a întâlnit foamea cu setea.”
„S-a iuțit tărâța în borș”
„S-a mâniat găina pe tărâțe.”
„S-a mâniat Neagu pe sat și trei zile n-a mâncat.”
„S-a mâniat râu pe sat și trei zile n-a mâncat.”
„S-a săturat ca țiganul cu frunza”
„S-a sfârșit oiul”
„S-a spulberat făina din covată”
„S-a uitat cam lacom în fundul paharului”
„S-a umflat de brânză ca broasca de păr.”
„S-a umplut de brânză ca brâsca de piatră”
„S-a vârât ca țiganul la masa boierului”
„S-a văzut cu niște bale la gură”
„S-au strâns ca țiganii la pomană”
„S-o bei cu lingura (o bărdacă) de apă”
„Să '1 mănânci cu ochii”
„Să aștepți cu lingura în brâu”
„Să bei vin roșu în toată luna lui Mai ca să înnoiești”
„Să bei vinul, dar să nu te bei”
„Să cumpere carne merge”
„Să mai fie și un lup mâncat de oaie.”
„Să mănânci la Jidan și să dormi la Ar”
„Să mănânci pește în Vârșăț și să bei”
„Să nu dai borș în sat, până ce, mai întâi, n-ai făcut tu”
„Să nu faci ca vârcolacul, ci să-ți mănânci soia.”
„Să nu faci coarne la mâncare.”
„Să nu fii nici de zeama ouălor”
„Să nu mănânci rămășițele din farfurie că îmbătrânești cu ele”
„Să nu mănânci rămășițele din farfurie că îmbătrânești cu ele.”
„Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.”
„Să nu se bată lingura cu blidul”
„Să nu-l vadă vinul tu mâni cseni”
„Să nu-l vadă vinul tu mâni cseni.”
„Să te păzească Dumnezeu de bețivi”
„Să-l tot bei și să mai cei”
„Săbărel cu apă rece”
„Săbărelul mititel”
„Sapă mălaiu pe tenchiu”
„Săpun ai cumpărat, săpun mănânci”
„Săracul când capătă atunci mănâncă”
„Săracul, dacă n-are straiță, bagă-i în gură”
„Sare”
„Sarea-i bună la fiertură, însă nu peste măsură.”
„Sarea-i bună la hertură”
„Sătul ca de mere acre”
„Sătul la flămând nu crede.”
„Sătulul la flămând nu crede.”
„Sătulul trăiește, zici că nu-s buni”
„Sătulul trăiește, zici că nu-s buni.”
„Scie numai să mănânce”
„Se alege brânza din zăr”
„Se calcă în strachină”
„Se caută (vinde) ca pâinea caldă”
„Se dedulciseră ca calul la tărâțe”
„Se dedulciseră ca calul la tărâțe.”
„Se duc furnicile la miere”
„Se duce ca vinul stricat din bute în bute”
„Se duce ca vinul stricat din bute în bute.”
„Se duce la vie cu pâine în basma”
„Se duce la vie cu poamă în basma.”
„Se duce la vie cu struguri în pălărie”
„Se duce la vie cu struguri în poală.”
„Se grămădește ca baba la praznic”
„Se grămădește ca baba la praznic.”
„Se hrănește și în piatră secătuită.”
„Se îmbie ca țiganul la balmaș”
„Se închină pântecelui”
„Se îndesă ca țiganul la praznic”
„Se îngrașă cu dărabul”
„Se învârtește ca mâța împrejurul oalei cu smântână.”
„Se linge pe buze de poftă.”
„Se plânge că zeamă grasă”
„Se pricepe când alții mănâncă și lui nu-i dau.”
„Se pricepe, când alții mănâncă și lui nu-i”
„Se scoate miere din orice floare”
„Se uită la dânsa ca la o cireașă coaptă”
„Se umflă pipota în el”
„Se vinde (caută) ca plăcinta caldă”
„Seamănă ca două picături de apă.”
„Seara nu se dă din casă borș, ori lucruri sărate, că e rău”
„Setosul bea apă din orice lac”
„Setosul bea apă din orice lac.”
„Sfatul bun cu îndemnare, cea mai bună de mâncare”
„Sfinte Gheorghe, scumpe dai plăcintele!”
„Shibă mâcari pri mâsă, ș-las lips6scă girvetlu.”
„Și a mânca e greu”
„Și alții mănîncă paie ca vitele din copaie.”
„Și bea mâncări pe masă, și lasă lipsăscă servitul”
„Și braga răcorește”
„Și din coș grăunțe și din copaie pielm”
„Și din făină parte, și din tărâțe merinde”
„Și din făină parte, și din tărâțe merinde.”
„Și ei acatare pâinii nu sunt, dar nici fie-care”
„Și lapte de pasăre.”
„Și lupul de foame iese din pădure afară.”
„Și lupul sătul cu mielul întreg nu se poate.”
„Și mielul bine fript, și frigarea să nu se ardă”
„Și mielul bine fript, și frigarea să nu se ardă.”
„Și nespălații se încălzesc la soba albă”
„Și sătul și cu punga plină nu se poate.”
„Și stafida e uscată, dar dulceața ei nu s-o pierde.”
„Și stafida e uscată, dar dulceața nu și-o pierde”
„Și trage cu oala”
„Și tu, gumar orzu nu lipsește?”
„Și un nebun mănâncă nouă pâini, dar e mai nebun cine i le dă.”
„Și-a mâncat lânca”
„Și-a pus mârul”
„Slujba cea secă, ca pâinea cea uscată”
„Spală-linte”
„Spălătură de ploscă”
„Stă, îmbucă lăcomește”
„Stafidă”
„Stai (șezi) mămăligă să te mănânc”
„Stai mai întâi să vezi alb în strachină”
„Stai, mălaiu.”
„Știe numai să mănânce”
„Stomacul ca mâra, orice pui în coș, îndată mistuie”
„Stomacul când chiorăiește”
„Stomacul cel tare și pietre mistuiește”
„Stomacul plin nu învață bucuros”
„Stomacul se satură dar ochii niciodată.”
„Stomacul, ca moara, când n'are ce măcina, atunci”
„Strâmbii îi mănâncă pe ăi drepți.”
„Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă.”
„Strici orzul pe gâște”
„Suge-bute”
„Sunt sătulă”
„Tacă-te frigi, încăilea să te frigi cu o ciorbă bună”
„Taci, să-ți fie casa casă și masa masă glumele să-ți fie ca sarea-n bucate.”
„Tare lapte acră”
„Tată! noi n-avem pâine nici o coajă”
„Te amestec ca mărarul în bucate”
„Te bagi în toate ca măraru-n bucate.”
„Te poartă ca plosca!”
„Te-a mâncat și te-a băut”
„Ti mai trebuie și căpățână de curechiu în mână”
„Ți sporește ca laptele țiganului”
„Ți-e drag cu doi pești în oală și cu câine”
„Țiganu mănâncă când are, Românu când îl e”
„Tigva nu merge de multe ori la apă, că or să sparge, or crapă.”
„Ține de urât și de sete”
„Ține-te mare cât ai mălai în căldare.”
„Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură.”
„Toarnă ca în budăiul țiganului”
„Toată pita bună se vinde din munte.”
„Toată pita bună se vinde din munte.!”
„Toate lucrurile la vremea lor și la Paște ouă roșii.”
„Toate străchinile nu sunt pentru ciorbă”
„Toclu mănâncă capul.”
„Tocmai carne pe os”
„Tot două oale îmi fierb: una seacă”
„Tot două oale-mi fierb, una seacă ș-altă goală.”
„Tot omul bun prinde carne”
„Tot omul să-și mănânce oul”
„Tot oul în pită?!”
„Totă lumea be vinul, dar nu-și be mintea”
„Tră mâncare «mâ-sa-li hiu», ma tră lucru”
„Trânca-flânca mere acre”
„Trei ape în chiseliță”
„Trei brâne de tărâțe într-o oală de chisăliță”
„Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.”
„Tremură după un nap”
„Tremură după un nap ca de ochii săi din cap.”
„Tremură după un nap.”
„Tu îl bei pe dânsul și el te bea pe tine”
„Tu-l bagi în mâțe”
„Tute li fage șeră untu-de-lemnu piste”
„Uită de la mână pân-la gură.”
„Uita la mese să alergăm, când prietenul plânge”
„Umblă ca câinele cu colaci în coadă”
„Umblă ca mâța pe lângă laptele fierbinte”
„Umblă la grădinar crastaveți să vînză, și lui de dînșii îi este acră rînza.”
„Umblă pe drum beat”
„Una gândește cârciumarul și alta be”
„Una gândește cârciumarul, și alta bețivul.”
„Unde a mâncat lupul măgarul”
„Unde e gust nu încape ceartă”
„Unde e gust nu încape ceartă.”
„Unde e mierea nu mai are dracul nimic de făcut”
„Unde intră vinul, rușinea iese de acolo.”
„Unde masă și pahare”
„Unde nu-i bărbat în casă, nici mămăligă pe masă.”
„Unde sunt bucate și pâine, sunt și șoareci”
„Unde sunt ouă”
„Unii gustă din lămâie și altora li se strepezesc dinții.”
„Untul se sărează pentru ca trecând vaca o apă, să nu piardă”
„Untul-de-lemn, ce păcat! Că fu oală proastă s-a vărsat.”
„Unul care-i fripturist.”
„Unul gustă, zice: dulce!”
„Unul mănâncă aguridă, și la altul se strepezesc dinții.”
„Urât de mănâncă omul”
„Urdă de curcă”
„Ursoaica cu furnici nu se satură”
„Ursul când n'are de mâncare își mușcă labele”
„Ursul, când n-are de mâncare, își mușcă laba”
„Ursului nu-i place miere”
„Usturoiul când îl strivești, lacrimi îți aduce”
„Va-l acliem și va-ii pitrec și colac”
„Vaci n-avem, brânză mâncăm.”
„Vaci nu avem, brânză mâncăm”
„Vai de cei ce aleargă după băuturi și jocuri, că se topesc”
„Vai de cel ce așteaptă la masă străină!”
„Vâr nu poate ședea apă la liturghie.”
„Varza nu se învoalve cu o foae.”
„Vasul gol cântă a fome”
„Vasul gol sună a foame”
„Vede pietrele și i se par covrigi de pâine”
„Vedut-ai crâșmărie”
„Veniți, înțelepților, să mâncați la masa nebunului”
„Viață bună, când ai pâine în gură”
„Viermele de bucate se lasă pe grăunțe”
„Vii (te duci) cu gura la fragi”
„Vin călcat de brâște”
„Vin și rachiu cui place”
„Vinde linte”
„Vinde via și cumpără stafide.”
„Vinu de la Valea-Lungă”
„Vinul bun de sine se laudă”
„Vinul bun nu se încearcă, ci peste cap se dă”
„Vinul bun și nevasta frumoasă sunt două lucruri bune”
„Vinul bun trece și pe ascuns”
„Vinul ca focul te aprinde și pe pământ te întinde, tocmai”
„Vinul cât de vechi și femeia cât de tânără”
„Vinul cu apa când se amestecă, puterea și-o”
„Vinul de la Delu-Mare”
„Vinul dezleagă limbile.”
„Vinul după masă somn bun ne aduce”
„Vinul e bun, rachiul îmi place”
„Vinul e dat să-l bea voinicii, iar nu toți”
„Vinul e toiagul bătrânețelor și nebunia”
„Vinul e toiagul bătrânețelor și nebunia tinerețelor.”
„Vinul face pe săraci bogați, pe ciungi cu mâini, pe ologi cu picioare și pe orbi cu ochi.”
„Vinul îl bei de bun, și el te face nebun.”
„Vinul îți iese în nas”
„Vinul mână calul, și ovăzul duce căruța”
„Vinul nu se face apă”
„Vinul pritocit cu mult mai bun”
„Vinul, cârja bătrânețelor”
„Vița bună, când ai pâine în gură”
„Vițel tânăr și pește bătrân”
„Vițel tânăr și pește bătrân.”
„Vițelul cel gras s-a junghiat”
„Vorba dulce e ca sarea în bucate.”
„Vorba fără glume pare ca bucate fără sare.”
„Vorba nu ne omoară, și cu ea nu ne săturăm”
„Vorba puțină și mâncarea puțină niciodată nu strică pe om.”
„Vorba puțină și mâncarea puțină, niciodată nu strică pe om.”
„Vorba puțină și mâncarea puțină, niciodată nu strică.”
„Vorbe bune dar nesărate.”
„Vorbele nu potolesc foamea.”
„Vrabia cu mălai se prinde.”
„Vrabia mălai visează”
„Vrabia mălai visează și calicul praznic.”
„Vrabia mălai visează.”
„Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină.”
„Vrei nu vrei, bea aiazmă Andrei.”
„Vrei nu vrei, bea Grigore aghiasmă.”
„Vrei, calule, orz?”
„Vulpea când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri.”
„Zace de lingăre”
„Zamă de mălai”
„Zamă lungă pentru gură”
„Zece feluri de bucate, tot fasole mestecate.”
„Zgârcit de-și mănâncă de sub unghie.”
„Zgârcitul nici el nu mănâncă, nici pe al”
„Zgârcitul nici el nu mănâncă, nici pe altul nu va să vadă mâncând.”
„Zi cheală, zi porcu, nu se face unt”
„Zicând numai miere, gura se face dulce”
„Ziua mănâncă colaci, și noaptea umblă”
„— Tu, foamete lungă, unde ai iernat? — La sărac în pungă, și mai mult sub pat.”