Proverbe despre Moarte
902 proverbe și zicători românești pe tema Moarte.
„A adormi (ca) mort”
„A ajunge cuțitul la os”
„A ajunge în sapă de lemn”
„A ajunge la hagialic”
„A ajuns în dâra morții”
„A ajuns lupul de jocul câinilor.”
„A arunca moartea în țigani”
„A asculta țâncul pământului.”
„A aștepta ca mortul colacul”
„A atârna cuiva pelea în pod”
„A auzi clopote pe urma cuiva”
„A auzi clopote pe urma cuiva.”
„A avea moarte întunecată”
„A băga în ceasul morții”
„A băga pe cineva în mormânt”
„A băut zama clopotului.”
„A bea paharul morții”
„A cădea ca dinții babei”
„A cădea din ceaun în foc.”
„A căscat ca baba (mătușa) la mormânt”
„A căta vama cucului”
„A crăpat un drac”
„A da (lăsa) ortu popii”
„A da ochii în gene.”
„A da ochii peste cap.”
„A da ortul popii.”
„A da pielea popii”
„A da pielea popii.”
„A dat mâna cu moartea”
„A face umbră pământului degeaba.”
„A fi ca un porc de Ignat”
„A fi cu coliva pe piept”
„A fi din cei cu oase sfinte”
„A fi fără moarte”
„A fi în gura morții”
„A fi mai mult mort”
„A fi mânia lui Dumnezeu”
„A fi mort de viu”
„A fi pe dric”
„A fi pe lumea cealaltă”
„A fi sfârșit hârbul”
„A fi talpa iadului”
„A fi țandără de lemn sfânt”
„A fi trecut nădușelile moarte”
„A fi uitat de moarte”
„A fi un însală-moarte”
„A fi văzut hoituri mari”
„A greșit croitorul și s-a spânzurat”
„A i se scurta potecile.”
„A ieșit Lazăr din groapă”
„A închide ochii”
„A înserat fără vreme.”
„A intra în lemne de Crăciun.”
„A intra în pământ”
„A intrat în anul morții”
„A lăsa cu pumnii la inimă”
„A lovi în ceafă cu un bulgăre de iască”
„A lovi în ceafă cu un bulgăre de iască.”
„A lua mirul”
„A lua Sfântul Arhanghel”
„A lua vălul de pe mort, în loc de datorie”
„A mânca coliva cuiva”
„A mânca coliva cuiva.”
„A mânca la ciuperci.”
„A mers la Dumnezeu”
„A mirosi a colivă”
„A mirui pe cineva”
„A moși”
„A muri ca un câine”
„A muri cu porumba-n cur”
„A muri cu zile”
„A muri de Duca-Vodă”
„A muri fără lumânare”
„A muri fără pernă (perină) la cap”
„A muri fără pernă.”
„A muri și a învia”
„A murit boul”
„A murit că i s-a isprăvit zilele”
„A murit ca și iapa țiganului”
„A murit cu piele cu tot”
„A murit de foame ca țiganul între pâini”
„A murit de foame ca țiganul între pâini.”
„A murit gâsca care făcea ouăle mari”
„A murit Tănase bărbierul”
„A nu avea nici sfânt nici Dumnezeu”
„A nu avea sfânt”
„A nu fi mult până departe.”
„A nu se alege nici cenușa de cineva”
„A nu se alege nici cenușa de cineva.”
„A o lăsa moartă în cânepă”
„A pica de cap.”
„A pierit păstorul, s-a risipit oile”
„A plăti Dumnezeu vămile”
„A pune ochii în grindă.”
„A pune plumb în capul cuiva.”
„A pune potcapul în cap.”
„A pune potcapul în par.”
„A rămâne buștean”
„A se agăța, ca moartea, de om sănătos”
„A se bate (se luptă) cu moartea”
„A se da de ceasul morții”
„A se da de ceasul morții.”
„A se duce ca pedeapsa lui Dumnezeu”
„A se duce Frângei”
„A se duce în lumea albă.”
„A se duce la Dumnezeu”
„A se duce pe copcă.”
„A se duce pușcă”
„A se face hagii”
„A se face mort în popușoi”
„A se face praf și pulbere”
„A se face praf și pulbere.”
„A se face țărână de pământ”
„A se îndesa ca baba la rai.”
„A se îneca tocmai la mal.”
„A se îngâna cu florile”
„A se întâlni cu Dumnezeu”
„A se scutura carnea de pe om”
„A spânzurat-o la ciochină”
„A spînzurat'o la ciochină”
„A sta în capul oaselor”
„A strănutat dracul când s-a născut.”
„A tăia buricul cuiva”
„A tăia în grindă.”
„A tăia pe cineva capul”
„A tăra în carne vie”
„A ține cuiva luminarea”
„A trăi un trai, și cu al morții duc”
„A trăi un trai, și cu al morții duc.”
„A trăit un trai, cu al morții două”
„A trece prin foc și prin apă.”
„A trece prin vămile cucului”
„A trecut baba cu colacii”
„A trecut baba cu colacii.”
„A treia zi după înviere”
„A umbla cu coliva-n piept”
„A umbla cu moartea în sân”
„A umbla după cai morți.”
„A umbla după potcoave de cai morți”
„A umbla dușca ca morții”
„A umbla să învie morții”
„A văzut moartea cu ochii”
„A vedea negru înaintea ochilor.”
„A vedea roșu înaintea ochilor.”
„A venit (ajuns) cuțitul la gât”
„A-i albi ochii.”
„A-i bea (sorbi) sângele”
„A-i cântă (cuiva) pupăza.”
„A-i cânta aleluia”
„A-i da colac și lumânare”
„A-i împărți (mânca) colacul”
„A-i intra zilele în sac”
„A-i luat colacul?”
„A-i mânca cioara colacul”
„A-i pândi zilele”
„A-i pune cruce”
„A-i pune în sare-mură trupul”
„A-i sorbi (mânca) zilele”
„A-i tăia ața”
„A-i tăia ața.”
„A-l amesteca cu pământul”
„A-l băga în masle”
„A-l învăța să-și plângă morții”
„A-l lua dracul”
„A-l morări”
„A-și frânge mâinile”
„A-și încheia catastiful”
„A-și lăsa pielea undeva”
„A-și plânge morții”
„A-și pune pielea în saramură”
„A-și pune singur ștreangul la gât”
„A-și trage moartea”
„Acel ce aleargă mult, va să se curmă curând.”
„Adam a mâncat mărul însă dinții noștri”
„Ai tot zis până ai răpus”
„Ai văzut nuntă fără minciună, și mort”
„Altul se îneacă, altul strigă că-i e foame”
„Arborele mare cade tare”
„Arborele mare cade tare.”
„Arde moara dar și șoarecii se prăpădesc.”
„Aș muri, moartea nu vine”
„Așteaptă ca porcul muchia toporului”
„Auzi că vine Harlu”
„Averea bogatului trece lumânarea săra”
„Bă apropiat funia la par.”
„Baba învie”
„Banii învie morții”
„Barba lasă să se ducă, capul să trăiască.”
„Bărbate, bărbate, asară muriși și nu te”
„Bărbatul meu zace mort în casă, și mă”
„Bărbatul meu zace mort în casă, și mă doare”
„Beat mort”
„Biciul lui Dumnezeu”
„Biserica e scara ce duce la cer”
„Blestemul de mumă, ca fiara de ciumă.”
„Boala biruiește și pe cel ce în război pe toți i-a biruit”
„Boală lungă - moarte sigură!”
„Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.”
„Bucuria zboară, durerea înconjoară.”
„Ca când îl belește cineva de viu”
„Ca cel ce scapă de moarte dintr-o bâlă foarte grea”
„Ca corbii la stârv se adună”
„Că dor n-o să-mi bată toba în catane”
„Ca funia pe spânzurat”
„Ca Hristos între cei doi tâlhari”
„Ca Iuda, ce singur el s-a spânzurat”
„Ca melcul ce cântă când casa îi arde”
„Ca moartea la cap se împodobește”
„Ca mormintele de piatră, ce pe din afară foarte frumoase”
„Ca mormintele de piatră, ce pe din afară foarte frumoase, iar înăuntru putrede”
„Ca o bășică plesnește”
„Ca o săgeată înfiptă în coaste, așa neîndurarea stă în inimă”
„Ca pedeapsa lui Dumnezeu”
„Ca și cum ar fi intrat în pământ.”
„Ca un cal de dric”
„Cade pe spate și-și frânge nasul.”
„Căile Domnului sunt necunoscute.”
„Câinele de stârvuri nu moare”
„Câinele de stârvuri nu moare.”
„Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Câinele mort nu mai mușcă”
„Câinele mort nu mai mușcă.”
„Câinii atunci se satură, când turmele mor”
„Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Când ar fi după corbi, toți caii ar fi morți.”
„Când îți dai ață de pomană, îți faci punte, pe cealaltă lume”
„Când îți dai ață de pomană, îți faci punte, pe cealaltă lume.”
„Când la gaură, sfâr!”
„Când leul e mort, iepurii îi sar pe spinare.”
„Când mor oile de boală se îngrașă câinii”
„Când mor oile de boală se îngrașă câinii.”
„Când mor vitele de boală, toate javrele se îngrașă.”
„Când mori nu iei nimic cu tine.”
„Când se bucură câinii? Când mor vitele în sat”
„Când stăpânul casei pleacă, și Domnul”
„Când te-a scăpa Dumnezeu, dracul te și apucă.”
„Când ți se duce capul, du-te la măcelar.”
„Când vrea Dumnezeu să piardă pe om”
„Candela pe sfârșit”
„Cântecul lebedei”
„Capra care zbeaie o mănâncă lupul.”
„Capul când te doare, tot trupul bolnăvește.”
„Capul să trăiască, că belele curg.”
„Care are febră, moare muri?”
„Care moare, lasă lumea; care viu, se gătește.”
„Care trăiește cu speranța, moare căutând”
„Cari s-or morți, anatemă să fie pusele”
„Cari s-or morți, anatemă să fie pusele.”
„Cât a sta un popă în rai”
„Cât de frumos și de măreț crinul în grădină crește, dar cum cade jos îndată se vestejește.”
„Cât de rău să trăiască omul, tot nu se îndură să”
„Câte năbăji, cărcinar și spânzură.”
„Câte-n lume nasc, mor toate”
„Câți copii ca tine duce la groapă cel bătrân și îngroapă!”
„Ce apucă pământul lesne se uită.”
„Ce e amorul? E un lung prilej pentru durere.”
„Ce e scris, e sfânt.”
„Ce înghite pământul viață nu mai are”
„Ce intră în pământ curând se uită”
„Ce-a fost verde s-a uscat. Ce-a înflorit s-a scuturat.”
„Ce? și când? o să ne vie de la Domnul, nimeni știe”
„Cei mai vestiți voinici, și cei mai mari împărați, cenușă se fac”
„Cei răi atuncea vor peri, când cei buni”
„Cel ce pe sine singur se ucide, aceluia mai întâi creierii”
„Cel ce râvnește la milă moare flămând.”
„Cel ce râvnește la milă, moare flămând”
„Cel ce scrie, și după moarte cu toți grăiește; de aceea ne”
„Cel ce se îneacă se agață și de un pai.”
„Cel zgârcit moare cu pâinea în mână”
„Cel zgârcit moare cu pâinea în mână.”
„Cel-ce fuge din război, cel mai necinstit a fi să înțelege”
„Celui cumplit, inima ca a lui Cain tremură”
„Ceva de care s-a ales praful.”
„Cine a murit d-acuș doi ani, s-a înmormântat d-atunci”
„Cine a murit ieri, azi se căiește”
„Cine a murit ieri, să caște azi”
„Cine are scabie, moare se cerne”
„Cine are scabie, moare se cerne.”
„Cine ce învață, moartea îl desvață.”
„Cine e deprins să aibă stăpân, moare slugă.”
„Cine merge spânzurat nu moare înecat”
„Cine moare nu mai mișcă”
„Cine moare nu mai vine”
„Cine moare spânzurat nu moare înecat.”
„Cine moare, groapa lui și-o astupă”
„Cine moare, și cine îi trage clopotul”
„Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.”
„Cine se învață, la groapă se desvață”
„Cine se naște breaz, breaz moare.”
„Cine se teme de moarte și-a pierdut viața”
„Cine știe multe moare”
„Cine trăiește trebuie să și moară”
„Cineva care e "mort" după altcineva.”
„Cineva care e "mort" după ceva. (Dorește un lucru foarte mult).”
„Cineva care se mișcă "ca ochii mortului".”
„Ciuma lui Caragea”
„Copacii mor în picioare.”
„Copacul când cade, ramură verde nu se mai vede.”
„Copacul tăiat se prăvale”
„Copilul care doarme cu fața în sus și cu mâinile peste cap are să moară”
„Copilul cu moașe multe moare cu buricul”
„Corbul numai la oamenii morți nu scoate”
„Corbul numai la oamenii morți nu scoate ochii.”
„Cruce”
„Cu cât trăiești mai mult, cu atât ești mai convins că totul e zadarnic.”
„Cu cheia de aur se deschid porțile raiului.”
„Cu coliva omenească vor morții să po”
„Cu mortul decât cu viul judecată a avea”
„Cu nădejdea omul nu moare”
„Cu nădejdea te duci și în groapă”
„Cu nădejdea trăiești, cu nădejdea și mori”
„Cu nădejdea trăiești, cu nădejdea și mori.”
„Cu o funie să-i legi și pe amândoi să-i îneci.”
„Cu ochii duși”
„Cu un picior în groapă și cu altul afară. A fi cu piciorul în groapă.”
„Cui a fost scris să moară, a murit”
„Cui a fost scris să moară, a murit.”
„Cum se trăiește așa și se moare”
„Cum se trăiește așa și se moare.”
„Cura să moară acasă”
„Curând îi va cânta popa”
„D-ar muri bălțata”
„Dă-te suflete 'ntr'o parte, că te 'nnec”
„Dacă moare nevasta mea, se duce lumea”
„Dacă scumpul moare atunci îi învie averea”
„Dacă scumpul moare, atunci îi învie averea.”
„De aceea ce se teme unul, nu scapă.”
„De ar muri moșul să-i apuc toiagul!”
„De ar muri tata ca să-i ia briceagul”
„De ar ști omul când are să moară, și-ar săpa groapa singur.”
„De cât să trăiești murind, mai bine să mori trăind”
„De ce îți este frică, de aia nu scapi.”
„De ce muri bietul tacă”
„De ce muri, ver face pământul.”
„De ce ți-e frică nu scapi”
„De ce ți-e urât nu scapi.”
„De la copacul căzut și babele culeg crăngi.”
„De mâță să nu te prea îngrijești, căci ea se râgâie și moare”
„De mâță să nu te prea îngrijești, căci ea se râgâie și moare.”
„De moare un copil, mama nu-l va trece la groapă, căci îi moare și ea”
„De moarte nu te teme, și de viață nu fi”
„De moarte să te ferești, dar din ochii tăi să nu o pierzi”
„De moarte și de nuntă nimeni, niciodată, nu scapă”
„De morți nu trebuie să vorbești decât de bine”
„De multe ori limba taie mai mult decît sabia.”
„De muream ieri, azi nu auzeam”
„De pe tărâmul ălălalt”
„De popă nu scapi nici mort”
„De popă nu scapi nici mort.”
„De sufletul morților (răposaților)”
„De-aici amin la toate”
„De-ar ști omul ce ar păți, nici din casă n-ar ieși.”
„Decât o viață de slugă, mai bine o moarte de om.”
„Decât să ia Dumnezeu mințile omului, mai bine să-i ia viața.”
„Decât să mă treacă un pahar cu vin”
„Decât să mai trăiești, mai bine să nu mori niciodată.”
„Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.”
„Decât să trăiești murind, mai bine să mori trăind.”
„Decât să-i iei ochii, mai bine viața”
„Decât un înțelept mort mai bine un măgar viu”
„Decât viață amărâtă și boală necontenită, mai bine moarte”
„Decât viață cu necaz”
„Despărțirea de orice, cel mai greu lucru al sufletului”
„Despre morți, numai de bine.”
„Diavolul și Crăciunul, buzduganele nu pot să-mi”
„Dintele minții la miere tocmai după moarte”
„Dintr-un palmac moarte fac.”
„Doar n-am mâncat ciuperci.”
„Doarme ca când îi aricară țară zi mort”
„Domnul a dat, Domnul a luat!”
„Domnul face nemurile, Domnul le stinge”
„Dorința mea e să trăiesc, / Dar numai încă să mor încet.”
„Dorme (adorme) somnul cel de veci”
„Dorme somnul cel de pe urmă”
„Dorme somnul tate”
„Dormeau adânc sicriele de plumb, / Și flori de plumb și funerar vestmânt.”
„Drac mort n-a văzut nimeni (vreodată)”
„Dracu atunci umblă să te omoare, când.”
„Drumul hagiilor”
„Du-te cu Domnul și să te întorci sub scut.”
„Dulceața cât dă dulce, după moarte însă, nici o”
„Dumnezeu iartă Harlu”
„Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.”
„Dumnezeu să-l ierte”
„Dumnezeu să-l ierte.”
„După ce a murit albina, de va da iarba”
„După ce îl bate grindina, îl mai bate și cu prăjina.”
„După ce leul moare, mulți se găsesc să-l jupoaie”
„După ce lipsa ne omoară”
„După ce lipsa ne omoară, în zadar mergem la moară.”
„După ce moare stăpânul se îngrașă câinii”
„După mine - potopul.”
„După mine lumea se închide”
„După mine lumea se închide.”
„După moarte (și) cal de ginere”
„După moarte și cal de ginere.”
„După mort și coliva”
„După război mulțumim lui Dumnezeu cu cântece și ve”
„După viță este și moarte”
„E bun de spânzurat de o cracă uscată”
„E bun de spânzurat de o cracă uscată, că e păcat să strici una verde pentru el.”
„E bun să-l trimiți (de trimis, să meargă) după moarte”
„E bun să-l trimiți după moarte.”
„E rău cu rău, dar mai rău e fără rău.”
„E și bolnavă de moarte, nevasta mea: doarme bine, mă”
„E sub glie”
„Ea la moarte e în dar”
„El e mire, tatăl său mort”
„Era să-i cânte popa”
„Era să-l bea buha”
„Ești mort ca și un pierit”
„Eu îl trimit la foc”
„Fără itie viră nu mori”
„Fiecare pasăre pe limba ei piere.”
„Fii de grijă să nu-ți moară mulți înainte”
„Frica totdeauna aduce primejdie”
„Fuge de-i ese sufletul”
„Furnica, când îi vine moartea, scoate aripi”
„Găina când cântă cocoșește, se întâmplă moarte ori pagubă”
„Găina când cântă cocoșește, se întâmplă moarte ori pagubă.”
„Geaba binele cu sacul după ce a murit săracul.”
„Geba vii, geba te duci”
„Geba viu, geba mă duc”
„Gluma pisicii, moartea șoarecilor”
„Gluma pisicii, moartea șoarecilor.”
„Gol m-am născut, gol o să mă duc.”
„Grozavă gura iadului, când o cască să te”
„Hot să fie, de corbi nu e lipsă”
„I s-a curmat firul vieții”
„I s-a făcut inima cremene”
„I s-a scurtat firul vieții”
„I-a cam ieșit brânza în barbă.”
„I-a cântat vecinica pomenire”
„I-a căzut steaua.”
„I-a dat de fund”
„I-a murit calul, a rămas pe jos”
„I-a pocnit capul”
„I-a suflat în lumânare”
„I-a suflat în lumânare.”
„I-a venit apa pe urechi.”
„I-a venit doctorul după moarte”
„I-a venit doctorul după moarte.”
„Ia de pe vii și de pe morți”
„Ieșiți morți, din gropi, să intrăm noi vii”
„Îi cânta grierul în sobă.”
„Îi era frică să nu-i ia sfinții la goană”
„Îi pică mucu”
„Îi stă viața într-un fir de ață.”
„Îi suflă vântul cenușa.”
„Îi taie capul”
„Îl amăgește Dumnezeu din zile”
„Îl strigă moartea”
„Îl taie de la mână”
„În deșert sunt toate. Dacă este moarte!”
„În focul lui că a murit”
„În nădejdea tatii moare mama”
„Îngrijește ca ziua cea din urmă, aceea să fie cea mai cin”
„Îngrijește ca ziua cea din urmă, aceea să fie cea mai cinstită”
„Înțelepciunea este mai fără de moarte decât”
„Își mănâncă coliva și comândul”
„Ișido lângre în lume nu-aduce cu năsă mârtea”
„Îți faci singur palton de scânduri.”
„Jugul boilor nu se pune pe foc, că la moarte nu poți muri”
„Jugul boilor nu se pune pe foc, că la moarte nu poți muri.”
„L-a cântat popa aghiosul”
„L-a păzit Sfântul”
„L-a pus viii, și l-a sculat mort”
„L-a strâns Dumnezeu”
„La a doua înviere”
„La a doua înviere.”
„La dracu în praznic”
„La groapă cu cetera”
„La însurătoare și la moarte nu se poate să n-ai parale.”
„La lupul mort, câinii nu latră”
„La lupul mort, câinii nu latră.”
„La nuntă tușește și la jale fug departe!”
„La puntea raiului”
„Lacrimile nu s-ar mai usca, dacă mor”
„Lauda cea adevărată după moarte se ivește, că până când”
„Leg de pe vii și de pe morți.”
„Li s-a stins șopotul”
„Limba oase n-are și oase sfăramă.”
„Lumânarea e pe sfârșit”
„Lumea moare de Tătari”
„Lumea moare de Tătari, Stanca bea cu lăutari.”
„Mă duc să mă înec”
„Mă duc să mă înnec, unde-o fi lacul mai sec.”
„Mă omori cu zile”
„Mă omori cu zile.”
„Mai bine după moarte, decât în viață, să te laude oricine”
„Mai bine înțelept între cei morți, decât”
„Mai bine înțelept între cei morți, decât între cei vii.”
„Mai bine între cei morți”
„Mai bine mort decât cu rușinea în nas”
„Mai bine să cazi din picioare decât de pe mănăstirea lui Manole.”
„Mai bine să mori de foame decât să iei”
„Mai bine să mori de foame decât să iei pâinea săracului.”
„Mai bine să mori, decât necinstit de toți să te numești”
„Mai bine un câine viu decât un leu mort”
„Mai bine un câine viu decât un leu mort.”
„Mai bine un pițigoi mort, decât o vrabie”
„Mai înainte de ceasul morții să te îndreptezi, că la ceasul”
„Mai mulți îneacă în băuturi ziua decât în apă”
„Măi țigane, mă-ta moare”
„Mama celui omorât doarme, iar a ucigașului”
„Mângâierea săracului e moartea.”
„Mare este omul, dar la război mică îi”
„Mare naște, care va contenti viu fi”
„Mare nebunie, să trăiești sărac și să mori bogat, cu sgâr”
„Mare, mare și în gropare (îngropare)”
„Mercantul și porcul se pese după moarte”
„Mi-adusi sufiitiu la gură.”
„Miel te faci, lupul te va mânca”
„Miel te faci, lupul te va mânca.”
„Mierea e moartea muștelor”
„Mila Sfântului!”
„Miroase a groapă”
„Moare calul, îi rămâne șaua; moare omul, îi rămâne”
„Moare calul, îi rămâne șeaua; moare omul, îi rămâne numele.”
„Moare de ciudă ca pițigoiul în colivie.”
„Moarte fără bănuială”
„Moarte fără bănuială, și nuntă fără vorbe, anevoie”
„Moarte fără râs, și nuntă fără plâns nu se scapă”
„Moartea a fost așa sigură de victorie, încât ne-a dat o viață avans.”
„Moartea când este să vie, cine poate să ți-o ție?”
„Moartea cât de mică de nimeni are frică”
„Moartea e mai aproape decât cămașa”
„Moartea e știută, dar ceasul nu se știe”
„Moartea fără jale, ca o nuntă fără cântare”
„Moartea găinilor”
„Moartea împacă pe toți”
„Moartea în două rânduri”
„Moartea le bagă capac la toți”
„Moartea le închide gura la toți”
„Moartea lupului e sănătatea oilor”
„Moartea lupului e sănătatea oilor.”
„Moartea mumei, moartea copiilor”
„Moartea n-are pricină”
„Moartea nimeni nu o vede, numai urmele”
„Moartea nu spune când vine”
„Moartea nu va să știe de averi, de bogăție.”
„Moartea nu vine când o chemi”
„Moartea nu vine când o chemi, ci te ia când nu te temi.”
„Moartea numai, la om odată se ivește, iar celelalte toate”
„Moartea pisicilor”
„Moartea potolește ori-ce patimă pe lume, sufletească și trupească”
„Moartea potolește pe toată lumea”
„Moartea să o lași să vie, ea pe drumul ei, iar nu tu să-i”
„Moartea și tu, Vilii, te-află”
„Moartea voastră, viața noastră”
„Moartea, ca pisica, la șoareci mici râvnește”
„Moartea-i mare, ura te așteaptă.”
„Mor întocmai ca tot omul”
„Mort a fost și a-nviat.”
„Mort bumben”
„Mort buștean”
„Mort și îngropat”
„Mort-copt”
„Mort-copt, be popă aghiasmă”
„Morții cu morții și vii cu vii.”
„Morții cu morții, și vii cu vii”
„Morții îndelungat, fiecare îi moartea”
„Morții nu se întorc”
„Morții, numai, loc între muritori nu s-au aflat”
„Mortul al dracului și banul al popii.”
„Mortul de e moale, e semn că va muri o rudă a sa după el”
„Mortul de e moale, e semn că va muri o rudă a sa după el.”
„Mortul multe zice, viul face ce știe”
„Mortul se scoate din casă cu picioarele înainte, căci altfel se întoarce”
„Muierea moartă este marea fără vad”
„Mult e până în rai, dar până în iad e”
„Mult e până în rai, dar până în iad e numai un gard și ăla e tot spart.”
„Muri cumbarlu, duse cumbârila”
„Muri ghifta de tălâvadă”
„Muri nevasta, duseră cuscrii”
„Muritor fiind pe lume, cele de moarte să nu le uiți”
„Musca când își vâră tot capul în miere, acolo și-l lasă”
„Musca când își vâră tot capul în miere, acolo și-l lasă.”
„Mută mortul la ușa altuia.”
„N'avem să trăim cât pietrele”
„N-a apucat să-și dea sufletul și i dă cu Dumnezeu”
„N-a țipat popa toată apa pe el”
„N-a zăcut degeaba de nu muri în grabă”
„N-a zăcut degeaba deși nu muri în grabă.”
„N-am mai avea cine să ne tragă ciubotele”
„N-are cer, n-are pământ, șade ca într-un mormânt.”
„N-are iarbă de ținere”
„N-o duci în rai”
„Na plânzi pe mormântul altuia”
„Nam mai av6 cine să ne tragă ciubotele”
„Nașterea omului e pentru alții; moartea”
„Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc.”
„Nici cap, nici cior să nu se aleagă”
„Nici cu viii, nici cu morții”
„Nici în rai”
„Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el.”
„Nici n-ai cu cine trăi, nici cu cine muri”
„Nici n-am la ce muri, nici la ce trăi”
„Nici nu te ia să te prăpădești”
„Nici o nuntă fără vorbă, nici o moarte”
„Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ți faci.”
„Nimeni n-a dat zapis cu Dumnezeu cât o să trăiască”
„Nimeni n-a moștenit pământul.”
„Nimeni n-o să trăiască”
„Nimeni nu moare de lucru”
„Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști.”
„Noroc, și moarte în țigani!”
„Nu avem decât o viață - numai pisica are nouă.”
„Nu ca cel ce pe Lazăr a gonit, ci ca cel”
„Nu credeam să-nvăț a muri vreodată.”
„Nu doriti toți câți au ochii închiși.”
„Nu e moarte fără județ”
„Nu e nici cu morții, nici cu vii”
„Nu este prea bine vacii că vine tata, îmi pare, cu pielea ei în spinare.”
„Nu fac vii ce zic morții”
„Nu fac viii ce zic morții”
„Nu grăbi cu «Dumnezeu să-l ierte»”
„Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.”
„Nu încălța opinci de om mort”
„Nu mă lăsa să mor, că nu te voi lăsa să trăiești”
„Nu mă lăsa să mor, că nu te-oi lăsa să trăiești.”
„Nu mai mănâncă colivă”
„Nu merită să te sinucizi, fiindcă te sinucizi întotdeauna prea târziu.”
„Nu mor caii, când vor câinii.”
„Nu muri mâșa zi sbâră că muri de foame”
„Nu ne sinucidem pentru că ni-e lene.”
„Nu o să iei lumea cu tine, cititorule”
„Nu o să mă omor singur ca Iuda”
„Nu plânge pe morminte, că nu te doare”
„Nu râde de nenorocit, căci norocul e schimbător.”
„Nu se poate, ca de moarte”
„Nu se știe cine moare și cine trăiește”
„Nu se știe cine moare și cine trăiește.”
„Nu știe nimeni când îi bate ceasul.”
„Nu știi pe ce lume trăiești.”
„Nu te agonisi ca să auzi agonia”
„Nu te hărăsi, hărăsite, că agonia vine”
„Nu te hărăsi, hărăsite, și nu te învârte”
„Nu te juca cu un pistol, dacă...(?) are glonț în încărcător.”
„Nu te sluți înaintea morții”
„Nu-i cui se menește”
„Nu-i cui se menește.”
„Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.”
„Nu-i fi (vrei să fii) și cu sufletul în rai și cu pielea”
„Nu-i nuntă fără plâns, nici comândare”
„Nu-l ține pământul”
„Numai când moare omul se cunoaște ce a fost.”
„Numai de nu i-ar muri mulți înainte”
„Numai dracul e sărac, că n-are suflet.”
„Numai Dumnezeu este veșnic”
„Numai la morți e noapte”
„Numai moartea e fără leac”
„Numai pământul astupă gura flecarului”
„Numai pământul astupă gura.”
„Numai proștii se tem de moarte”
„Nuntă fără ceartă și moarte fără bănuială nu se poate.”
„Nuntă fără râs și moarte fără plâns nu se poate.”
„O dată o să mor, n-o să mor de două ori.”
„O plăti lupul oaia cu pelea.”
„O să o spun și morților”
„O, somnul e oglinda morții”
„Oamenii cei buni, și de s-ar duce și mor, dar numele nemuritor”
„Odată moare omul”
„Ombăre-mă, Doamne, și mi-i lua zilele băr”
„Omu-nvață cât trăiește și când moare tot prost este.”
„Omul are și viță și moarte”
„Omul ca luminarea, când luminează atunci să sfârșește”
„Omul ca o bășică, piere cum se sparge”
„Omul ca o beșică, piere cum se sparge.”
„Omul ca umbra, îndată piere cum îi lipsește lumina”
„Omul cât de rău să trăiască, tot nu se îndură să moară.”
„Omul cât trăiește”
„Omul cât trăiește învață, și tot moare ne”
„Omul cât trăiește învață, și tot moare neînvățat.”
„Omul cât trăiește-nvață, și moare tot nătăfleață.”
„Omul cinstit, și după moarte, cinstea nu și-o pierde”
„Omul cu rușine piere”
„Omul după ce moare, atunci darul i se cunoaște”
„Omul e ca iarba, zilele lui ca floarea.”
„Omul e cu moartea după cap”
„Omul este pilda slăbiciunii, jefuirea vremii, jucăria”
„Omul moare de bătrân și tot nu le învață”
„Omul moare de bătrân și tot nu le învață pe toate.”
„Omul pe pământ, dar îngerii în cer”
„Omul plânge, că i-a murit muierea”
„Omul se naște ca să moară”
„Omul tot învață până moare”
„Omul trăiește ca să moară, și moare ca să trăiască”
„Omul, când e să se înece, se acață și de un pai.”
„Omului sărac i se stinge lumânarea în biserică.”
„Ori astă-zi, ori mâine, tu de vei muri, tot o moarte vei”
„Oricât de nalt să fie copacul, frunzele cad tot pe pământ.”
„Orice lemn își are viermele său.”
„Os sfânt”
„Osânda nu se iartă, nici trece pe om”
„Păcat de pământ că-l mai rabdă viu”
„Pâinea, la spânzurătoare, nici un folos”
„Pământul cere sânge, și sângele cere pământ.”
„Pământul te naște, pământul te crește, pământul te”
„Pământul te naște, pământul te crește, pământul te mistuiește.”
„Pân' a nu muri bărbatul”
„Până ajungi înaintea feței lui Dumnezeu”
„Până la an multe căciuli rămân pustii”
„Până la an multe căciuli rămân pustii.”
„Până la Dumnezeu îngerii îți iau sufletul”
„Până la Dumnezeu sfinții îți iau”
„Până la Dumnezeu te mănâncă sfinții”
„Până la Dumnezeu te omoară sfinții”
„Până la moarte”
„Până la moarte sunt toate”
„Până să ajungi la Dumnezeu te mănâncă”
„Paradisul a fost inventat pentru oameni care n-au putut trăi pe pământ.”
„Parcă a cărat apă morților”
„Parcă a cărat apă morților.”
„Parcă a dat inima dintr-însul”
„Parcă bei pahar de moarte.”
„Parcă e crucea din Vlașca”
„Parcă i-a luat umbra.”
„Parcă i-a murit curca cu oul (e) în cuib”
„Parcă i-ar fi murit cine știe câte neamuri”
„Parcă l-a țintuit de scaun”
„Parcă-i bătut de toți sfinții”
„Parcă-i gura iadului”
„Parcă-l pune în frigare.”
„Pare că-i ciuma găinilor”
„Părigurie a lungei, până să-și dea sufletul”
„Părul când albește, inima se topește.”
„Pasărea în cuibul său piere.”
„Păstorul cel bun își dă viața pentru oile”
„Păzește cimitiru”
„Păzește cimitirul”
„Pe cine (care) nu lași să moară, nu te lasă să”
„Pe cine nu lași să moară nu te lasă să”
„Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.”
„Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești.”
„Pe lângă cele uscate ard și cele verzi.”
„Pe unde iese graiul, iese și sufletul”
„Penele în cap, fără suliță în mână la groapă te mână”
„Pentru o minciună se face mârte de om”
„Pentru o para își pune ștreangul de gât”
„Piere și mielul numerat”
„Piră, fie cât de mică, temere de moarte îți aduce îndată”
„Plâng și șoarecii: când moare pisica?”
„Plânge pământul sub el.”
„Plumb. / Dormeau adânc sicriele de plumb.”
„Pomul bătrân se taie și se aruncă în foc”
„Popa botează da zile nu dă”
„Popa mănâncă și de pe viu și de pe mort.”
„Popa plânge când nu are morți de îngropat”
„Popa plânge când nu are morți de îngropat. Popa nu zice evanghelia de două ori pentru o babă surdă.”
„Porcul tocmai după ce moare”
„Potcoave de la cai morți”
„Pre leul mort și șoarecii se cațără”
„Prin tine pieirea ta, o, Israel!”
„Prost se naște, prost crește, prost moare”
„Prost, din prost care se naște. E ca vita, doar nu paște: Prost trăiește, fără nume Prost se duce și din lume.”
„Prostul cearcă gârla-n glumă și se îneacă înadins.”
„Pulbere și cenușe”
„Puțin să dormi pe această lume, că pe cealaltă în veci”
„Râde-ți, râde-ți și purceaua moartă în coșar”
„Raiul după viață rea”
„Rămâne un om de sărit în apă.”
„Războiul în cea mai mare biruință, c-o mică spaimă te dă”
„Războiul pentru slobozenie, cel mai sfânt război; războiul”
„Războiul sânge cere cât de mult, că cu puțin nu se satură”
„Recunoștința e o floare care crește pe mormânt.”
„Roiul fără matcă, îndată se prăpădește”
„S-a apropiat funia de par”
„S-a dus în lumea lui”
„S-a dus înainte de a-i bate ceasul”
„S-a dus înainte de a-i bate ceasul.”
„S-a dus la Bădălan”
„S-a dus la hagialic”
„S-a dus la mama dracului.”
„S-a dus la rai”
„S-a dus lemnul și a rămas funinginea”
„S-a dus mortul cu colacii!”
„S-a dus omul la colac”
„S-a încheiat bobocul.”
„S-a lungit firul de ață. Pentru puțină viață.”
„S-a spânzurat ca dracul în cânepă”
„S-au strâns ca săracii la mort”
„Să iasă cu tălpile înainte”
„Să mor cu cheful meu, iar nu cu gustul lor”
„Să nu mai ducă Dumnezeu pe nimeni”
„Să nu mai ducă Dumnezeu pe nimeni.”
„Să nu rămâie piatră pre piatră”
„Să nu scuipi în foc, că îți scuipi sufletul.”
„Să nu simtă nici pământul”
„Să piară sufletul meu împreună cu cei de alt neam”
„Să știe omul când moare, și-ar face coș”
„Să-i dai grijanie fără spovedanie”
„Să-i fie țărâna ușoară.”
„Să-i legi într-un curmei și să-i dai pe apă”
„Să-i legi într-un teiu și să-i dai pe gârlă.”
„Sabia lui Damocle”
„Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.”
„Sâmbăta și Marțea, sunt zilele morților, și orice lucru vei”
„Sănătate 'n Români, moarte 'n Țigani”
„Sânge de om nici să-l vezi, nici cum tu să-l verși”
„Sângele cel nevinovat cere judecată de la Dumnezeu”
„Sângele Domnului”
„Sângele lui Hristos”
„Sărace bărbate, că aseară muriși și nu te”
„Sărace bărbate, că aseară muriși și nu te știu”
„Sau fericirea pe cap, sau corbul pe stârv să i se pună”
„Sburăști cu morții”
„Se dă cu capul de ceasul morții.”
„Se face țigan mort”
„Se însură strigoii”
„Se mișcă ca ochii mortului.”
„Se sperie ca de stafie”
„Securea la rădăcina pomilor zace.”
„Și cel mai tare stejar la topor se pleacă”
„Și cu piciorul în groapă la învățătură să nu te lenevești”
„Și e viața o nălucă”
„Și ninge, ninge, ninge peste morminte.”
„Și-a luat colacul”
„Sic, Agache, că te ia dracu”
„Singurătatea, moartea desfătărilor”
„Soarele morților”
„Somnul cu moartea frați gemeni s-au născut.”
„Somnul e rupt din moarte”
„Somnul pilda morții”
„Somnul, cu moartea, frați gemeni s-au născut”
„Spânzurat”
„Speranța moare ultima.”
„Spinii carnea ne-o sfâșie”
„Stai să-i pice potcoavele, și tot cere să mai trăiască”
„Stau în drum lele să piei”
„Strigoiul, întâi, într-ai lui dă cu colții”
„Sufletul bucuros este să intre în rai, numai păcatele”
„Sunt mai multe piei de miei decât de berbeci.”
„Surdă vii, surdă te duci”
„Țărână ești că din țărână te-ai făcut, și în țărână te vei duce”
„Te bagă pe cior de lemn.”
„Te fură Sfântul Ilie”
„Ți-e frică de nu-l ține pământul”
„Țiganul, după ce și-a dat căciula pe apă, a zis: să fie de sufletul tatii.”
„Țigările sunt cuie de coșciug.”
„Timpul viermii îl mănâncă.”
„Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.”
„Tinerețe fără bătrânețe, și viață fără (de) moarte”
„Tiranii se socotesc ca o ciumă între oameni”
„Toate loviturile rănesc, ultima omoară.”
„Toate relele la bătrânețe mai grele se-nțeleg”
„Toate sunt trecătoare ca ziua de ieri”
„Torceți, fete, târceți, că a murit Baba”
„Torceți, fete, toarceți, ca murit Baba”
„Tot copacul de la rădăcină se usucă, dar întâi crengile se văd uscate.”
„Tot copacul de la rădăcină se usucă.”
„Tot mielul dă piciorul lui: se spânzură”
„Tot o moarte are să moară cineva”
„Tot omul ce va scăpa cuțitul de cuțit”
„Trage-mi calul și lasă-mă să plâng”
„Trăiește viață legată cu ață.”
„Trece ca preotul cu crucea”
„Trece ca țiganul prin rai”
„Trece de la mine acest pahar!”
„Tu mori și mireasa-și pune flori”
„Ucigă-l crucea”
„Ucigă-l toaca”
„Umbra omului după moarte”
„Un bogat când moare săracul flueră”
„Un bogat când moare, săracul fluieră.”
„Un trup fără suflet”
„Unde e o mortăciune, acolo câinii se adună”
„Unde e stârvul, acolo și vulturii”
„Unde sfatul lipsește, cugetul dă viii în groapă să topește”
„Unde sunt popi mulți moare pruncul nebotezat.”
„Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat”
„Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat.”
„Unde-i mortul în casă, ferestrele stau”
„Unul naște și-altul moare”
„Unul trage să moară”
„Urât ca moartea”
„Urâtul n-are sfârșit decât trei coți de pânză.”
„Urâtul n-are vad decât scândura de brad.”
„Ușor ajungi la iad”
„Vai de voi, ereticilor, când vă veți înfățișa înaintea Domnului”
„Varga lui Dumnezeu”
„Vede arzând pe el casa și i-e lene ca să iasă.”
„Viață cârpită cu ață.”
„Viața omului, trecătoare, dar pomenirea ce va lăsa, în veci”
„Viața urăște, iar moartea împacă”
„Viața-i viață legată cu ață: s-a rupt ața, s-a dus viața!”
„Viața-i vis, iar moartea-i trezire.”
„Vierme se găsește și în mormânt de piatră.”
„Viermii te mănâncă de viu”
„Vinovat de moarte, dar vrednic de milă”
„Vița de la rădăcină se taie, când de tot se usucă.”
„Vițel s-a naște, bou a murit”
„Vorba rea se duce ca glonțul.”
„Vorbești cu morții”
„Vrăjmaș pentru vrăjmaș când moare nu plânge, ci mai mult”
„Vrei să mori cinstit? poartă-te mai cinstit”
„Vremea toate le mistuiește.”
„Vremea vremuiește și omul îmbătrânește.”
„Vulpea după moarte de cojocar are parte.”
„Zapciu mort și poloboc plin, în drum”
„Zilele lui cele sfârșite”
„Zilele omului sunt numărate”