Proverbe despre Noroc și soartă
2.550 proverbe și zicători românești pe tema Noroc și soartă.
„(Ori) ce apucă”
„A ajunge în bună (bune) mână (mâini)”
„A ajunge în bună mână”
„A ajunge în corn de capră”
„A ajunge în corn de capră.”
„A ajunge la aliman”
„A ajunge la aman”
„A ajunge la resteul de alun”
„A ajunge până la scara murgului”
„A ajuns (venit) la spartul iarmarocului”
„A ajuns apa la gât”
„A ajuns ca frunza pe apă”
„A ajuns ca găina în vrav”
„A ajuns ca găina în vrav.”
„A ajuns coada cap”
„A ajuns după ce s-au împărțit colacii”
„A ajuns după ce s-au împărțit colacii.”
„A ajuns la creanga verde”
„A ajuns la creanga verde.”
„A ajuns lupul de jocul câinilor”
„A ajuns lupul de jocul câinilor.”
„A alerga ca la Mesia Jidovii”
„A aluneca de cade în vale”
„A aluneca într-o parte”
„A aluneca rău”
„A apuca cap de funie”
„A apuca luna cu dinții.”
„A apucat luna cu mâna și soarele cu piciorul”
„A apucat pisica de coadă, învârtește-o să nu te zgârie”
„A ars șura, dar și ochii șoarecilor au”
„A aștepta să-i pice mura 'n gură”
„A aștepta să-i pice mură în gură.”
„A avea mai mult noroc decât minte.”
„A avea mâinile legate”
„A avea o coastă de drac”
„A avut zile”
„A băga inimă în cineva”
„A cădea ca de pe mal”
„A cădea ca din pod”
„A cădea cerul pe cineva”
„A cădea din căldare în foc”
„A cădea din ceaun în foc”
„A cădea din ceaun în foc.”
„A cădea în cursă”
„A cădea în palmă”
„A cădea în palmă.”
„A cădea în picioare”
„A cădea la mâna cuiva”
„A cădea Muscal pe capul cuiva”
„A cădea piatră la ușă”
„A călători în rele ape”
„A călca cu (piciorul) drept(ul)”
„A călca cu (piciorul) stâng(ul)”
„A călca cu piciorul drept”
„A călca cu piciorul stâng”
„A călca din pod”
„A călca în ace”
„A călca în sec”
„A călca într-aiurea”
„A călca pe bec.”
„A călca pe coadă.”
„A călca pe talpă putredă”
„A călca pe talpă putredă.”
„A călca rău”
„A călca strâmb”
„A călcat în loc rău”
„A cânta cucul cuiva”
„A căuta cofe de Moși.”
„A căuta iepuri în biserică”
„A căzut în dâbă”
„A cere luna.”
„A clădi pe nisip.”
„A crăpa dracului un ochi”
„A da bir cu fugiții.”
„A da carul de mal”
„A da cu bobii”
„A da cu botul în baltă”
„A da cu capul de multe”
„A da de bucluc”
„A da de fund”
„A da de furcă”
„A da de miere”
„A da de nod”
„A da de pârâu baba”
„A da de pocinog”
„A da de prăpastie”
„A da de râpă”
„A da de șugubină”
„A da din coadă în vale.”
„A da din colț în colț”
„A da din groapă în groapă”
„A da din groapă în groapă.”
„A da în gropi”
„A da în gropi.”
„A da orbește”
„A da pe cineva de mal”
„A da pe cineva de mal.”
„A da pe mâna cuiva”
„A da peste cap”
„A da peste căpitan Tăvăliciu”
„A da peste cute”
„A da peste noroc”
„A da peste noroc.”
„A da un ou pentru a căpăta un bou.”
„A da vrabia din palmă”
„A da-o în bară”
„A dat cu nasul de belea”
„A dat cu nasul de râpă.”
„A dat de dracu”
„A dat de dracu-n stejeriște”
„A dat de fund”
„A dat Dumnezeu și boli, dar a lăsat și leacuri”
„A dat mâna cu norocul”
„A dat peste mierea ursului”
„A dat peste mierea ursului.”
„A dat șoarecele în putină”
„A dat spuza și a luat cenușa”
„A dejugat căruța”
„A dormit, dar norocul nu i-a dormit”
„A eși (a-l scăpa) la selemet”
„A făcut (și el) o gaură în cer”
„A fi (cam) într'o parte”
„A fi (sta) după spatele lui Dumnezeu”
„A fi (sta) pe cuțite”
„A fi ajuns de cap”
„A fi blestemul Râmnicului”
„A fi bun de Văcărești”
„A fi ca Adam când îl pișcă câinii”
„A fi ca ciubota”
„A fi ca lutul în mâna olarului”
„A fi ca lutul în mâna olarului.”
„A fi ca mărul lângă drum.”
„A fi cap de Turc”
„A fi ciuca bătăilor.”
„A fi criză.”
„A fi cu resteul la brâu”
„A fi cu stea în frunte”
„A fi cu stea în frunte.”
„A fi dat cu capul și de sus și de jos”
„A fi dat Turcii”
„A fi de criză.”
„A fi făcut la luna nouă”
„A fi făcut pe ghicite”
„A fi fruntea codii”
„A fi hop de-o parte”
„A fi iertată de Dumnezeu”
„A fi în baltă”
„A fi în bune mâini”
„A fi în mare cumpănă”
„A fi în război pe ciomag”
„A fi în trei peri”
„A fi jucat la nunta dracului”
„A fi la drum mare”
„A fi mâncat laur.”
„A fi născut cu scufia (în cap)”
„A fi născut în zi de lucru”
„A fi născut în ziua de Paști”
„A fi născut, iar nu făcut”
„A fi oaie între lupi”
„A fi pe uliți”
„A fi pe valea Ghinului”
„A fi pe valea lui Caută”
„A fi Peneș Împărat”
„A fi Peneș împărat.”
„A fi picat din nor”
„A fi Român, nu glumă”
„A fi sărac de înger.”
„A fi scăldat în lapte dulce”
„A fi scris de olac”
„A fi sfântul zilei”
„A fi uitat de Dumnezeu”
„A fi un laț în lună.”
„A fi vai de cojocul cui-va”
„A fi vai de steaua cuiva”
„A fugit de popă și a dat peste dracul”
„A găsi pandaliile (pantalii, pantaloni)”
„A găsi pe cineva sfânt”
„A găsit lumânarea în biserică”
„A găsit sac de bucate”
„A găsit sac de bucate.”
„A găsit un cuib de cuc”
„A găsit un galben”
„A greșit croitorul și s-a spânzurat dulgherul.”
„A haristului i se ia harul.”
„A i se duce căciula pe apă.”
„A i se face părul măciucă (în cap)”
„A i se închide drumul”
„A i se încurca potecile”
„A i se pune stelele drept inimă”
„A i se scurta potecile”
„A i se urî cu binele.”
„A ieși (a scăpa) la castraveți”
„A ieși (scăpa) din ghiare”
„A ieși basma curată”
„A ieși batistă curată”
„A ieși cuiva părul prin căciulă”
„A ieși deasupra ca oleiul.”
„A ieși deasupra ca unt-de-lemnul.”
„A ieși la liman”
„A ieșit din butoi”
„A încăleca pe nevoie”
„A încăpea pe mână rea”
„A încărca de Domn-ajută”
„A început de la lingura de lemn”
„A înghiți gălușca”
„A înghiți gutuia”
„A înghiți un hap (hapuri multe)”
„A înota în miere”
„A înțercat (și) pe dracul”
„A intrat badea ca într-un sat pustiu”
„A intrat la apă”
„A intrat lupul în coșar.”
„A juca cărți mari”
„A lăsa în plata Domnului”
„A lăsa în plata Sfântului”
„A lega de mâini și de picioare”
„A lua (tăia) cuiva apa de la moară”
„A lua plasă”
„A luat frunza în buze și lumea în cap.”
„A luat ursul de coadă”
„A luat ursul de coadă.”
„A lui era dracul”
„A mânca mucul lumânării.”
„A mânca o ceapă degerată.”
„A mâncat la nunta dracului.”
„A mâncat o bătaie ca la bâlciul la Godi”
„A merge (o treabă) peste cap”
„A merge cu picioarele în sus”
„A merge din unt în unt”
„A merge pe ciomag”
„A mișcat orice piatră, neștiind sub care”
„A murit gâsca care făcea ouăle mari”
„A nimerit (brodit) ca țiganul Miercurea”
„A nimerit ca găina oarbă grăunțul.”
„A nimerit ca Irimia cu oiștea în gard”
„A nimerit ca țiganul la împărat”
„A nimerit orbul Brăila”
„A nimerit-o (s-a dus) ca țiganul Vinerea”
„A nimerit-o ca Ivan cu oiștea în gard”
„A nimerit-o ca nuca-n perete.”
„A nimerit-o Miercurea la stână.”
„A nu avea de furcă”
„A nu avea nici sfânt nici Dumnezeu”
„A nu avea sfânt”
„A nu avea stea în cer”
„A nu avea zi albă”
„A nu avea ziuă albă.”
„A nu cădea buricul cuiva”
„A nu fi de nici un Dâmn-ajută”
„A nu fi mult până departe”
„A nu ști la ce sfânt să se închine”
„A nu veni iepurii cu câini ci cu carul”
„A nu-l nimeri nici în pică”
„A o lua în cap”
„A o scoate la frunză verde.”
„A orbit Dumnezeu pre cineva”
„A orbit Dumnezeu pre cineva.”
„A păți-o ca țiganul cu frânghia (cingă)”
„A pățit ca țiganul, când s-a culcat în tindă”
„A pățit-o ca Stroia cu ouăle”
„A pățit-o Safta noastră”
„A petrece ca pe timpul lui Știrbei”
„A petrece omul încurcat, ca când ar fi înecat”
„A pica de cap.”
„A pierdut Sârba zevelca”
„A pierdut și drumul și cărarea”
„A pierdut și drumul și cărarea.”
„A pleca pe nuia”
„A plecat (pornit) într-un ceas rău”
„A plecat ca cățeaua de la moară.”
„A plecat călare și se întoarce cu șeaua în spinare”
„A plecat călare și se întoarce cu șeaua în spinare.”
„A plecat la biserică și a nemerit la cârciumă”
„A porni cu Dumnezeu”
„A potrivit-o cu oiștea-n gard.”
„A prins bostanul câinele”
„A prins la aripi”
„A pune la Gherlă”
„A pune pe cei blânzi sub stăpânirea celui cumplit”
„A pune piciorul în scară.”
„A purta pe la toți sfinții”
„A pus piciorul în pragul soartei.”
„A pus piciorul în pragul sorții”
„A pus piciorul pe pragul sorții”
„A rămâne baltă”
„A rămâne ca bătut de Dumnezeu”
„A rămâne ca vaca la poartă nouă”
„A rămâne ca vițelul la poarta nouă”
„A rămâne de căruță”
„A rămâne de râs ca fasolea în ziua de Paști”
„A rămâne pe drumuri”
„A rămâne pe sponci”
„A rămâne pe uliți”
„A rămâne tablou”
„A rămas din gol cu pielea.”
„A rămas rasol”
„A sări ca din pod”
„A sări pârleazul”
„A sărit din apă în ciubăr”
„A sărit din lac în puț.”
„A sărit groapa”
„A scăpa căciula pe apă”
„A scăpa căciula pe apă.”
„A scăpa de un drac și a da într-un lac.”
„A scăpa din obiele”
„A scăpa pe cineva din noroi”
„A scăpat ca câinele de lanț.”
„A scăpat ca prin pene”
„A scăpat de un drac”
„A scăpat din pene rele”
„A scăpat ghebos”
„A scăpat ușor din ghiarele ursului”
„A scăpat ușor din ghiarele ursului.”
„A scoate basma curată”
„A se apuca cu mâna de sabia goală.”
„A se bucura ca Bucuran”
„A se ciocni”
„A se da cu capul de (toți) pereții”
„A se da cu capul de pereți.”
„A se da peste cap”
„A se da peste cap.”
„A se duce cu nepus în traistă.”
„A se duce la agialic.”
„A se duce la rogoz”
„A se duce pe apă”
„A se duce pe Urlați”
„A se duce unde a bubuit întâi”
„A se face agiu.”
„A se feri de brudină și a da peste putină”
„A se feri de brudină și a da peste putină.”
„A se feri de putină și a da peste brudină”
„A se feri de putină și a da peste brudină.”
„A se îndesa ca baba la rai”
„A se îneca tocmai la mal”
„A se îneca tocmai la mal.”
„A se întoarce roata norocului”
„A se întrece cu deochiul”
„A se lăsa ca iarba vântului.”
„A se lipsi de... ca Adam de rai”
„A se lua cu mâinile de păr”
„A se pune (sta) ciocan pe capul cuiva”
„A se pune cu țara”
„A se pune în buza tunului”
„A se renaște din cenușă”
„A se ridica din cenușă.”
„A se ruga de toți sfinții”
„A se vârî într-o gaură”
„A se zbârli părul în cap”
„A semănat vântul și a cules furtuna.”
„A sta călare pe noroc”
„A sta călare pe noroc.”
„A stat călare pe noroc.”
„A strănutat dracul când s-a născut.”
„A strănutat dracul, când s-a născut”
„A ține ursul de coadă”
„A ține ursul de coadă.”
„A trage pe dracul de coadă”
„A trăi ca Domnul ferește”
„A trăi ca în sân de rai”
„A trăi ca în sânul lui Avram”
„A trăi ca vițelul la oraș”
„A trăi în (ca într-un) cașcaval”
„A trăi verde cu albastru”
„A trăsnit și l-a întâlnit”
„A trece hopul”
„A trece Mările-Negre”
„A trece prin ciur și prin dărmon”
„A trece prin foc și prin apă.”
„A trecut apa peste gheață.”
„A tunat și ne-a adunat”
„A tunat și ne-a adunat.”
„A umbla ca orbeții”
„A umbla ca Stroie cu ouăle”
„A umbla ca un roi fără matcă”
„A umbla cu căciula în patru.”
„A umbla cu capul în sus”
„A umbla cu capul mare”
„A umbla cu cortul”
„A umbla după dracul”
„A umblat cât a umblat, până a dat peste dracu”
„A umblat cât a umblat, până a dat peste dracu.”
„A umblat după ciuperci și a dat peste pufulițe.”
„A umblat să se facă fericit”
„A umblat să se facă fericit și s-a întors opărit.”
„A urî binele pe cineva”
„A vărsat laptele în păsatul altuia”
„A văzut pe Bicu”
„A văzut pe dracul”
„A vedea să prindă capul loc”
„A veni apa la gură”
„A veni ca ceasul cel rău”
„A veni ca păcatele”
„A veni la spartul stânei”
„A veni pe nepusă masă.”
„A venit obada cea rea deasupra”
„A vorbit într-un ceas rău”
„A vrut norocul cu mine”
„A vrut să fugă de Stana, și a dat peste Satana.”
„A zburat o dată de la mână, s-a dus”
„A zburat puiul cu ața”
„A zburat puiul cu ața.”
„A zburat puiul cu trenul”
„A-i cădea de pe inimă o piatră de moară”
„A-i cădea păsat în gușă”
„A-i cântă (cuiva) pupăza.”
„A-i cârpi una pe după Stefănești”
„A-i cere să atingă raiul cu degetul”
„A-i curge Oltul în gură.”
„A-i dormi norocul”
„A-i ieși cu sec”
„A-i juca în ciur”
„A-i luci ochii departe”
„A-i merge colbu”
„A-i ouă găina în căciulă.”
„A-i râde inima”
„A-i sta calea cruce”
„A-i sta calea cruce.”
„A-i trage o palmă ca la Urlați”
„A-i veni cuiva zi de plată și răsplată”
„A-i veni de hac”
„A-l face (pune, băga) în corn de capră.”
„A-l face, (pune, băga) în corn de capră”
„A-l lăsa în plata lui Dumnezeu”
„A-l prinde pe Dumnezeu de picior.”
„A-și aprinde paie 'n cap”
„A-și aprinde rogojina în cap”
„A-și aruncă norocul în gârlă”
„A-și căpăta alageaua.”
„A-și căpăta aleagăua”
„A-și căuta drumul (de drum)”
„A-și da pălăria peste cap”
„A-și găsi Bacău”
„A-și găsi mantaua cu cineva.”
„A-și găsi omul”
„A-și găsi sfântul”
„A-și lua (așa) în cap”
„A-și lua inima în dinți.”
„A-și lua lumea în cap”
„A-și lua lumea în cap.”
„A-și lua lumea în traistă.”
„A-și lua pălăria în cap”
„A-și lua pălăria în dinți”
„A-și mușca mâinile”
„A-și pierde câmpul”
„A-și pierde cărarea”
„A-și pierde făgașul”
„A-și pierde făgașul.”
„A-și pierde papucii.”
„A-și pune cenușă pe cap”
„A-și pune mâinile în cap”
„A-și scoate capul din mâna cuiva”
„A-și tăia singur creanga de sub picioare”
„A-și teme cojocul”
„A-și vedea visul cu ochii”
„Abia scăparăm de coasă și ne puse la seceră.”
„Acolo-s plăcintele pe garduri”
„Acum e la largul ei (lui) și la strâmtul”
„Adesea para cea mai bună pică în gura porcului”
„Adesea, una adăstăm”
„Adeseori în cotruță găsești lucruri bune”
„Adjumsim ș! noi ghifțili ma laii zi Gregii.+”
„Adormi duman și te trezești: Mare-Ban”
„Ai ales, pân-ai cules.”
„Ai căzut în vatră”
„Ai dat de nod”
„Ai dat spuză și ai luat cenușă.”
„Ai dat un cazan mare și ai luat o căldare.”
„Ai dreptate dar n-ai s-o iei”
„Ai intrat în dănțălău”
„Ai intrat în horă, trebuie să joci”
„Ai mâncat și cei ce au pierdut vacile”
„Ai scăpat iepurele din mână.”
„Aiducul nostru și altă potecă scrie”
„Ajună robul lui Dumnezeu pentru că n-are ce mânca.”
„Ajungă un ciomag la un car de oale.”
„Ajunge din Vlădică popă”
„Ajunge un ciomag la un car de oale.”
„Ajungi în casa altuia nu poți ședea cum îți place.”
„Ajungi la masa altuia, cum ți-e gustul nu poți”
„Ajută-te, și cerul te va ajuta”
„Ajută-te, și cerul te va ajuta.”
„Al uită sfântul”
„Alăturea cu drumul”
„Alții de o da în gârlă și noi nu o să ne înecăm”
„Alții mănâncă mere, și altora li se acrușește dinții”
„Altui îi se arde barba, altul vrea să-și aprindă ciubucul”
„Altul mănâncă aliu, altul amărăște”
„Altul se arde de barbă, și altul se aprinde țigara”
„Altul se îneacă, altul strigă că-i e foame”
„Am ajuns ce n-am gândit”
„Am ajuns ce n-am gândit, și mă mir ce n-am găsit.”
„Am avut noroc cu terciul, că mâncam”
„Am dat de Radu”
„Am dat valea Ghinului”
„Am luat un miel și m-am văzut chel”
„Am nădejde la Dumnezeu”
„Am să rup eu odată coada dovleacului”
„Am scăpat de dracul și am dat peste tat-său.”
„Am tras din șapte, una”
„Aman ție, aman mie”
„Amărâtul de el”
„Anevoie s-a înălțat, și prea lesne a picat.”
„Anul n-ai câștigat; anul ai păgubit; la anul tragi nădejde.”
„Apa tulbure e bucuria pescarilor”
„Aprinde și a dracului năgară, să nu-ți as.”
„Ară, drace, drace; cum am să grăpez”
„Arătul îl seamănă Dumnezeu.”
„Arde Dobrea, nu se teme”
„Arde locul sub el”
„Arde locul sub el.”
„Are casa sub căciulă.”
„Are minte dar n-are noroc”
„Are pe ducă-se într-însu”
„Are să-i ia roatele de la sanie.”
„Are să-i ia roțile de la sanie”
„Are scuipat la furcă”
„Are strat bun”
„Are stuchi la furcă”
„Are zile grămădite”
„Aruncă binele tău în dreapta și în stânga”
„Aruncă binele tău în dreapta și în stânga, și la nevoie ai să-l găsești.”
„Așa a fost să fie”
„Așa a fost să fie de la Dumnezeu”
„Așa a fost ursit s-o tragă”
„Așa e când e să se ducă de râpă.”
„Așa e roata lumii, unii se suie, alții se coboară”
„Așa e roata lumii, unii se suie, alții se coboară.”
„Așa i-a fost dată (dat)”
„Așa i-a fost ispra”
„Așa i-a fost orânda”
„Așa i-a fost partea și norocul”
„Așa i-a fost scris”
„Așa i-a fost soarta”
„Așa i-a fost sortit”
„Așa i-a fost ursita”
„Așa i-a fost zodia”
„Așa i-au ursit ursitorile”
„Așa mi-a fost povestea”
„Așa-i lumea, dă-i încolo”
„Asta merge chiar drept în picioare”
„Asta nu se ia din drum”
„Astăzi nouă, mâine vouă”
„Astăzi rău, mâine mai bine”
„Așteaptă la mâna altuia”
„Așteaptă să vină muntele la el”
„Aștepta să-i pice para mălăiață”
„Ața se întinde până se rupe.”
„Atât merge oala pe apă până se sparge.”
„Atât merge olul la apă, până se sparge”
„Au tăbărât pe el ciorile, ca nevoile pe sărac”
„Au venit sălbaticii”
„Aurul deschide raiul, și darea trece marea”
„Aurul, și în gunoi, tot aur rămâne”
„Averea-i gard de nuele, sărăcia-i zid de piatră.”
„Azi mie, mâine ție”
„Azi stâng, mâine căpitan.”
„Bagă multe în sobă și visează”
„Bagi pe dracul în casă cu lăutari și nu-l poți scoate cu sute de arhierei.”
„Ban găsit, ban vrăjit.”
„Bani au și țiganii.”
„Bani ca la Sasca și bătaie ca la Lugoj”
„Banii la ban trag.”
„Banul te bagă la rău, banul te scoate.”
„Bard și cheile de la casă.”
„Bată-mă cucul!”
„Bate ale drumul”
„Bate apa să se facă unt.”
„Bate și ți se va deschide”
„Bate urma cu ciomagul”
„Bătu-te-ar toaca lui Dumnezeu”
„Bătutul de grindină nu se sperie de ploaie.”
„Bău faci, rău găsești.”
„Băutura bețivă stinge virtutea și norocul tânăr”
„Beleaua lui Costache o trage Iordache”
„Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.”
„Belelele nu cad pe petre”
„Belelele nu cad pe pietre.”
„Benga.”
„Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib.”
„Berzei orbe îi face Dumnezeu cuib”
„Bețivul, până trece puntea, închide ochii”
„Bețivului și dracul îi ese cu oca (ocaua) înainte”
„Bețivului și dracul îi iese cu ocaua înainte.”
„Biedă.”
„Bine de una și rău de zece”
„Bine e și înaintea dracului a aprinde”
„Bine faci, bine găsești.”
„Bine îi cântă cucul”
„Bine peste bine nu strică”
„Bine, bine peste bine”
„Bine, bine peste bine, când vine, e tot mai bine.”
„Binele așteaptă și răul”
„Binele cu bine se răsplătește”
„Binele de rău te scapă”
„Binele de rău te scapă, să-l arunci chiar și în apă.”
„Binele din mâini îl scapă”
„Binele din mâini îl scapă și lasă-l să cadă în apă, că binele nu se afundă, ci stă pe deasupra în undă.”
„Binele după el vine”
„Binele este dușmanul răului”
„Binele nu se face”
„Binele nu se îneacă”
„Binele pe om îl scapă”
„Binele pe om îl scapă, cu vreme de foc și apă.”
„Binele să-l arunci pe apă, că-l găsești”
„Binele vine anevoie, iar răul îndată”
„Binele vine anevoie, iar răul îndată.”
„Binele vine, binele mere”
„Blestemul nu cade niciodată pe pietre.”
„Boale să fie, că doctori sunt de ajuns.”
„Boierii țin fumul de pe urma săracului.”
„Boierul e tot boier, măcar d-ar fi încins cu tei.”
„Boierul e tot boier, măcar d-ar fi-ncins cu tei.”
„Boii se bat în baltă și omoară broaștele.”
„Bold dacă găsești, ai să vie oaspeți.”
„Boli să dea Dumnezeu, că leacuri sunt destule”
„Bucata bună, cine-o leapădă?”
„Bucuria cu întristarea, surori nedespărțite”
„Bucuria cu întristarea, surori nedespărțite, căci una după alta vin”
„Bucuria înșelătoare”
„Bucuria înșelătoare, Ca rouă trecătoare.”
„Bucuria și acrba sunt două surori care una după alta aleargă.”
„Bucurie goală, traistă ușoară”
„Bucurie mare, în mâini străine”
„Bun ciocan te-a ciocănit”
„Bun e Domnul, mare e noaptea”
„Bun e Dumnezeu, aproape-i pădurea”
„Bun și rău își bate joc, când te vede arzând în foc”
„Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.”
„Ca braga în ziua de Paști.”
„Ca câinele în puț.”
„Ca cel ce joacă pe cordea”
„Ca cel ce scapă de moarte dintr-o bâlă foarte grea”
„Ca cum ar duce ouă în pălărie.”
„Ca Domnul sfânt”
„Ca Dumnezeii ce l-a lăsat”
„Ca florile în gunoi crește”
„Ca în sânul lui Dumnezeu”
„Ca mazărea lângă drum, câți trec toți o smulg.”
„Ca picat din stele”
„Ca prepelița de coadă trage nădejde”
„Ca să câștigi un proces, întorci în acea zi toate hârburile”
„Ca să nemerești, trebuie să rabzi”
„Ca vaca bună de lapte, care varsă găleata.”
„Căciula când cade jos, o scutur și o pun în cap”
„Căciun cu tihia-i.”
„Cade la genunchi ca Ulicar”
„Cade pe spate și-și frânge nasul”
„Cade pe spate și-și frânge nasul.”
„Cade piatra și-mi atârnă picioarele.”
„Căile Domnului sunt necunoscute.”
„Câinele când e opărit, fuge și de apă rece.”
„Câinele nu fuge de bine, ci de ciomag.”
„Căința cea din urmă e totdeauna cu pagubă.”
„Călătorie sprâncenată”
„Călătorind cineva pe mare anevoie scapă”
„Călătorind cineva pe mare anevoie scapă de furtună.”
„Călătorului îi șade (stă) bine cu drumul”
„Călca-te-ar Sân Toaderul”
„Cale bună ca bumbacul”
„Cale bună ca bumbacul unde-i ajunge să-ți spargi capul.”
„Cale bună sprâncenată”
„Cale bună sprincenată, cine te-o ajunge să te bată.”
„Călugărul și cerșetorul sunt tot una”
„Calul cu nărav te dă în râpă.”
„Calul de e cal, și tot se poticnește.”
„Calul fără căpăstru cade în prăpăstii.”
„Calul trântește și pe călărețul cel bun.”
„Cam anevoie nădejdea se împlinește și când este sigură”
„Când a da din piatră lapte.”
„Când acață Dumnezeu de păr”
„Când apa vine la gură, toate trec peste măsură”
„Când are apă morarul bea gin; cându”
„Când are omul să dea de vreo nevoie, aleargă după dânsa, dacă este înaintea lui; iară dacă este înapoi, o așteaptă ca să-l ajungă.”
„Când are toate adunate”
„Când aveam locul n-aveam mijlocul, acum că am mijlocul îmi lipsește locul.”
„Când aveam locul, n'aveam mijlocul, acum că am mijlocul, n'am locul”
„Când ce n-are, când dai n-are”
„Când cineva e bolnav, și are credință că i-a fost dat, îi”
„Când corabia se pleacă, nădejdea de la noi pleacă.”
„Când cu curcubeță, când cu gușa lungă.”
„Când cu gândul nu visează”
„Când cucul, când baba”
„Când dă Dumnezeu dă, iar când ia, apoi”
„Când doi se luptă, al treilea câștigă.”
„Când Domnul va șchiopăta, nici un șchiop”
„Când Dumnezeu nu-i acasă, sfinții își”
„Când e drumul bătut pot trece căruțele”
„Când e omului să-i vie”
„Când e sare nu e făină, când e făină nu e sare, și când le împreună pe toate, iese apa în vatra focului.”
„Când el de-desubt, când el d'asupra”
„Când este să dai peste păcat, dacă îi înainte te silești să-l ajungi, iară dacă îi în urmă stai și-l aștepți.”
„Când ești în luciul mării și tună, anevoie o să scapi de furtună.”
„Când eu cumpăr, nimeni nu vinde; când eu vând, nimeni nu cumpără.”
„Când eu dedesubt, când el deasupra.”
„Când fulgeră, să faci semnul crucii, ca să fii apărat.”
„Când geana dreaptă se bate, o bucurie ai să ai”
„Când geana dreaptă se bate, o bucurie ai să ai.”
„Când iei tăciuni pentru foc de la un vecin, trebuie să lași”
„Când îi dă Dumnezeu nici dracul n-are”
„Când îi dă Dumnezeu, nici dracul n-are ce-i face.”
„Când îl vezi la vreo nevoie”
„Când îmi merge bine, toți îs cu mine; când îmi merge rău, rămân numai eu.”
„Când îți tragi mustățile, și pică păr din ele, ai să auzi vești”
„Când m-oi face popă la Sgaidarac”
„Când mă-ta o să mene”
„Când mai bine, când mai rău”
„Când mălai are, sare n-are; când sare are, mălai n-are.”
„Când mama naște copilul cu cămeșă, acel copil are să fie norocos”
„Când n-ai, cămila de un ban e scumpă.”
„Când n-ai, înghiți gol”
„Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum.”
„Când nenorocirea dârme, ferește-te s-o”
„Când nenorocirea doarme, ferește-te s-o deștepți.”
„Când nici nu gândești, atunci te trântește”
„Când nici nu visează omul atunci o pățește.”
„Când nici nu visează omul, atunci o pățește”
„Când norocu-și schimbă pasul”
„Când norocu-ți merge bine, să te înveselești cu el, când”
„Când nu ai zi, gălina și ziua e bună”
„Când nu găsești midii, prinde loc și scoica.”
„Când o da lapte din piatră”
„Când o face plopul nuci”
„Când o fată vrea să se mărite, să tragă piciorul pe covor”
„Când odată se strâmbă”
„Când omul cade, îi piere și umbra.”
„Când omul își pierde drumul e bucuros”
„Când omul se silește, și Domnul atunci ajută, iar când”
„Când pâine, când brânză, după cum Domnul ne aduce”
„Când pocnește podul în colț, atunci nu e bine”
„Când s-a născut s-a scăldat în lapte dulce”
„Când scade apa se cunoaște prețul fântânei”
„Când se bat bivolii, sufer broaștele.”
„Când se împrumută îi fată vaca, și când întoarce împrumutul îi moare vițelul.”
„Când se lovesc două oale se sparg amândouă”
„Când se naște băiatul râd pereții”
„Când se răstoarnă marfa în prăvălie, e semn că o să se vândă”
„Când se răstoarnă marfa în prăvălie, e semn că o să se vândă.”
„Când se trezește lupul, vulpea își caută gaura.”
„Când se trudește săracul, Dumnezeu îi umple sacul.”
„Când soarta îți poruncește, te supui orbește”
„Când sunt zile și noroc”
„Când sunt zile și noroc, Treci prin apă și prin foc.”
„Când te bați cu cineva în noroi, ori te trântește”
„Când te găsește una, te găsesc mai multe”
„Când te găsește una, te găsesc mai multe.”
„Când te-a scăpa Dumnezeu, dracul te și apucă.”
„Când ți s-a dus norocul”
„Când ți-e brânza mai proaspătă, n-ai smântână.”
„Când uiți mămăliga nesărată, e semn de belșug”
„Când uiți mămăliga nesărată, e semn de belșug.”
„Când un om se însănătoșează, se zice: «a avut zile»”
„Când va crește la cai coarne”
„Când va Dumnezeu cu omul, vine și dracu cu colaci.”
„Când va veni apa la moară”
„Când vaca ți fată numai bouți, e semn de noroc în gospodărie”
„Când vede omul nevoia”
„Când vezi pe cineva la vreo nevoie, nu-i mai da brânci în noroi.”
„Când vrea Domnul, vine și dracul cu colaci”
„Când vrea Dumnezeu cu omul vine și dracul”
„Când vrea Dumnezeu cu omul, vine și dracul cu colaci.”
„Când vrea Dumnezeu să piardă pe om”
„Când vrea Dumnezeu și omul nimerște”
„Când zici: Doamne ajută! atunci se rupe”
„Cându-i să te ia dracul, te ia și din bi.”
„Cântă cucu-n coastă, vai de pălăria noastră”
„Capul dacă greșește, curul plătește”
„Capul face, capul trage”
„Capul în jos, când în sus nu-l poți ține”
„Capul meu a mai fost la o cușcă de răchită”
„Capul plecat nu e tăiat”
„Capul să fie sănătos, că belelele curg gârlă.”
„Care are cal nu are livadă și care are livadă nu are cal”
„Care are cal nu are livadă și care are livadă nu are cal.”
„Care bate i se deschide”
„Care crede în Domnul, Domnul îl ajută”
„Care cum gustă, crăpă”
„Care încalecă pe cal csen, agonia dispune”
„Care n-are Crăciunul, are cluca”
„Care nu știe rugăciunea merge pe mare”
„Care se (e)rde, când e tânăr, plânge când e bătrân”
„Care se pierde, când e tânăr, plânge când e bătrân”
„Care trăiește cu speranța, moare căutând”
„Cari se duce cu dracul, dracul va-l ia.”
„Carle nu riscă, non roșiga.”
„Cartea ursitei”
„Cartoafa nenorocită”
„Căsătoriile sunt scrise în cer”
„Cât o sta un pârcălab în rai”
„Cât tai răzorul altuia, atâta taie altul pe al tău”
„Cată traistă să găsească”
„Catargiu te-ai dus, Catargiu te-ai întors”
„Câte belele”
„Câte capete, atâtea și căciuli”
„Câte cruci vei face, dracul tot la spate”
„Câți iepuri la biserică”
„Caut una și dau peste alta”
„Caut una și dau peste alta.”
„Caută bătaia cu lumânarea.”
„Caută binele cu sacul, și nu-l găsește nici cu acul.”
„Caută bocluc cu luminarea aprinsă”
„Caută pe dracu și nu-l găsește”
„Căutarea o dă Dumnezeu, furarea o”
„Căzut (ca) din cer”
„Căzut din stele.”
„Ce a dat târgul și norocul”
„Ce a mâncat lupul e bun mâncat.”
„Ce ai semănat, aceea să seceri”
„Ce am avut și ce am pierdut!”
„Ce căciulă nu-i tulpan; căciula poate să cadă”
„Ce dă vremea, nici avuția nici nevoința”
„Ce dai, aceea iei.”
„Ce dai, aia primești.”
„Ce e scris omului trebuie să pătimească”
„Ce e scris, e sfânt.”
„Ce faci, să aștepți”
„Ce faci, să aștepți.”
„Ce folos! Tata-i crai”
„Ce folos! tata-i crai și de mine vai!”
„Ce gândește omul, nu dă Domnul”
„Ce intră în gura lupului nu se mai poate scoate.”
„Ce mi-e drag fuge de mine”
„Ce nu se poate nu cere nici la Dumnezeu”
„Ce o vrea Dumnezeu sporește”
„Ce o vrea Dumnezeu sporește.”
„Ce om vrei să fii, așa harnicii îți câștigi.”
„Ce sameni culegi.”
„Ce semeni culegi”
„Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus”
„Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus.”
„Ce unul Dumnezeu dăruiește și orânduiește”
„Ce vine de la Domnu' e bun venit.”
„Ce zboară nu se mai întoarce”
„Ce-ai vânat ai prins”
„Ce-am avut din început, acea am până”
„Ce-am avut și ce-am pierdut..., caprele tot șapte sunt.”
„Ce-i bine nu-i rău”
„Ce-i dat de la D-zeu e bun venit!”
„Ce-i este scris omului, în frunte îi este”
„Ce-i este scris omului, în frunte îi este pus.”
„Ce-și face omul singur, nici dracul nu-i desface.”
„Ce-și face omul singur, nici dracul nu-i face.”
„Ce-ți dorești tu ție, să-mi dea Dumnezeu mie.”
„Ce-ți lipsește, ca să-ți iasă, fundă de mare”
„Cea mai mare ispravă de la noroc spânzură, că cu mintea”
„Ceas rău”
„Ceasul a sosit, voinicul n-a venit.”
„Ceea ce omul singur își face, nimeni nu-i poate desface.”
„Cei ce lipsesc nu capătă dreptate”
„Cei cu plete le-ai pierdut și cei chelboși le împletesc”
„Cel călare nu crede celui pe jos.”
„Cel ce pierde drumul e bucuros și de cărare”
„Cel ce pierde drumul e bucuros și de cărare.”
„Cel ce se îneacă se agață și de un pai”
„Cel ce se îneacă se agață și de un pai.”
„Cel ce se îneacă se apucă de sabie cu mâna goală.”
„Cel ce se teme să piardă nu poate să câștige.”
„Cel de la urmă, ori mai mult ori mai puțin primește”
„Cel neîndrăzneț pierde multe bunuri”
„Cel neîndrăzneț pierde multe bunuri.”
„Cel neîndrăzneț, pierde multe bune”
„Cel pe jos cu cel călare anevoie se învoiesc.”
„Cel-ce nu știe cum să se slujească cu norocirea lui, nu să”
„Cele din urmă ne sunt ascunse, ca să nu ne pierdem nădejdea”
„Celui bogat și dracu îi legănă copiii”
„Cere până nu piere.”
„Cere și ți se va da”
„Cere și ți se va da.”
„Ceva care "vine peste mână".”
„Ceva care se duce de râpă.”
„Cheful cu noroc, te ridică pe loc”
„Cine a plătit, acela să și joace”
„Cine a răbdat până la sfârșit, așa s-a ales”
„Cine a sărit și nu s-a poticnit voinic mare s-a numit.”
„Cine a văzut pe Bicu și-a găsit beleaua”
„Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.”
„Cine are băieți, are și păcate”
„Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.”
„Cine are parte de Dumnezeu pe pământ”
„Cine are parte de Dumnezeu pe pământ.”
„Cine are tovarăș nerod, ajunge din pod în glod.”
„Cine astăzi râde, mâine plânge, că vremea e ne”
„Cine așteaptă mură în gură”
„Cine așteaptă mură în gură nu ajunge ziuă bună.”
„Cine așteaptă mură în gură.”
„Cine bate la poarta altuia, o să bată și altul la poarta lui.”
„Cine bate, aceluia i se deschide.”
„Cine bea apă din pumni străini, nu se satură”
„Cine cade de sine (el) nu plânge”
„Cine cade în gârlă nu se mai ferește de ploaie”
„Cine cade în gârlă nu se mai ferește de ploaie.”
„Cine câștigă la joc, în dragoste n-are noroc.”
„Cine caută iepuri în biserică, se întoarce fără vânat”
„Cine caută iepuri în biserică, se întoarce fără vânat acasă.”
„Cine caută nevastă fără cusur, rămâne neînsurat”
„Cine caută, află.”
„Cine ce caută, aceea află.”
„Cine ce-o să tragă, la cap îi e scris”
„Cine ce-o să tragă, la cap îi e scris.”
„Cine ce-și caută găsește.”
„Cine cere nu piere.”
„Cine cere, nu piere.”
„Cine dă din mâini nu se îneacă.”
„Cine dă râme strâns, cu mâinile între picioare, trage a sărăcie”
„Cine dă râme strâns, cu mâinile între picioare, trage a sărăcie.”
„Cine de foc trebuință are, în cenușă el găsește”
„Cine de grab se urcă, de grab se prăbușește.”
„Cine doarme pe pământ, n-are frica să cadă, când se întoarce.”
„Cine dorește mai mult, pierde și pe cel puțin.”
„Cine după ce umblă, capătă”
„Cine după ce umblă, capătă.”
„Cine e bun place și lui Dumnezeu”
„Cine face acela trage.”
„Cine face bine altuia, sieși face”
„Cine face bine, bine găsește”
„Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.”
„Cine face ca mine, ca mine să pățească.”
„Cine face gălușca trebuie s-o și înghită”
„Cine face tot la rele”
„Cine face tot la rele, el nu scapă de belele.”
„Cine fără aripi muncește să zboare, pururea îl vezi”
„Cine greșește, tot Armanul”
„Cine în mare cade, și de șerpi se acață”
„Cine îndrăznește, trăiește; dar nici multă”
„Cine își bagă secera în cur o să o scoată”
„Cine își bagă secera în cur trebuie să”
„Cine își pune boii în cârd cu dracul îi scoate vară”
„Cine joacă de-a duracul”
„Cine merge pe alăturea cu drumul cade”
„Cine merge spânzurat nu moare înecat”
„Cine miluiește guvojdul, chiar și pe el.”
„Cine n-are belele”
„Cine n-are noroc dimineața n-are nici seara”
„Cine n-are noroc dimineața, n-are nici seara.”
„Cine n-are noroc să-l caute”
„Cine n-o caută o găsește, dar încă cine o caută.”
„Cine ne-a dat astăzi să ne dea și mâine.”
„Cine ne-a dat astăzi, să ne dea și mâine”
„Cine nu caută găsește pe dracul; dar cine-l caută?”
„Cine nu chitește nu nimerește.”
„Cine nu e dator e destul de bogat.”
„Cine nu pâte a gumarului, pâte a sumarului”
„Cine nu se află la nunta lui acasă”
„Cine nu suie dealul, nu coboară coastele.”
„Cine nu suie delul, nu coboară căștile.”
„Cine o caută, o găsește”
„Cine o mai face ca mine să pățească.”
„Cine o râde să plătească”
„Cine pe lângă drum zidește, mulți stăpâni dobândește.”
„Cine pe leu deșteaptă, spre a lui pieire îl deșteaptă”
„Cine piatră rostogolește, pe el se lovește.”
„Cine poate oase roade.”
„Cine poate suferi mai mult, mai mult și nădăjduiește”
„Cine pune cu dracul în plug scoate boii fără coarne.”
„Cine râde de altul, gura i se umple”
„Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.”
„Cine sapă groapa altuia, cade singur într-însa.”
„Cine sare cam sus, îndată cade jos.”
„Cine sare garduri multe îi dă (intră) câte un”
„Cine se ia după muscă, îl duce la scârnă”
„Cine se ia după muște la putregai ajunge.”
„Cine se joacă cu dracul, dă și peste tat-său.”
„Cine se naște breaz, breaz moare”
„Cine se naște breaz, breaz moare.”
„Cine se reazemă de umbră, dă îndată peste cap tumbă.”
„Cine se silește, are.”
„Cine seamănă culege”
„Cine seamănă își leagă norocul cu teii”
„Cine seamănă spini, spini culege”
„Cine sparge să trăiască, sparge și un castel”
„Cine stă pe dău luntri, cade în apă”
„Cine trage a mare, mare ajunge”
„Cine trăiește nădăjduindu-se”
„Cine umblă cu gândul acasă, își pierde căciula în târg”
„Cine umblă după doi iepuri nu prinde nici unul.”
„Cine umblă multe, îi dă un lemn în cur”
„Cine umblă multe, îi dă un lemn în cur.”
„Cine va să se roage sfântului, duce lumea”
„Cine vrea să sară groapa, arunce-și mai întâi desagii peste ea.”
„Cine-i cu noroc e și cu minte”
„Cine-i frate cu Hristos, ușor se mântuie”
„Cine-mi place, eu nu-i plac”
„Cine-n cursă a căzut”
„Cineva care este ciuca bătăilor.”
„Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare bună.”
„Cineva care s-a ajuns.”
„Ciocnit”
„Ciomagul are două căpătâie”
„Cizma, fie cât de frumoasă, dacă la picior te strânge”
„Coada-i a dracului!”
„Cobe rea”
„Colac peste pupăză.”
„Comoară găsită, belea nesfârșită.”
„Copacul când jos cade, cine pe el nu șade? și cine nu-l bate?”
„Copacul când jos cade, toți cu topoarele pe el se pun.”
„Copacul ce se taie iarăși odrăslește.”
„Copacul vrea să odrăslească, și bruma nu-i dă pace.”
„Copilul cu urechile prinse jos, e copil de căpătat, sau are”
„Copilul, de se naște înainte de prânz (dimineața) va fi flă”
„Corbul niciodată nu aduce veste bună”
„Coțofana cântând pe par dă de știre că va veni o rudă.”
„Cotolanul ca pe dește, nădejdea la Pitești”
„Craiu de Curtea-Arsă”
„Crinul în gunoi de tot se usucă.”
„Crinul în gunoi se usucă.”
„Cu capul în jos”
„Cu cât de urât a să năpăstui, cu atât mai cumplit a nă”
„Cu cât le lași cu atâta te lasă.”
„Cu cât mai sus vei să te sui, cu atât mai adânc cazi”
„Cu cel bun te cinstește”
„Cu chei de aur se deschid porțile raiului.”
„Cu dreptatea nu mergi departe”
„Cu Dumnezeu înainte”
„Cu hârzobul din cer n-a căzut nimeni”
„Cu hârzobul din cer n-a căzut nimeni.”
„Cu mânie se scoală, cu daună se culcă”
„Cu nădejde de mai mari, pe cele mici de față nu le da”
„Cu nădejdea omul nu moare”
„Cu nădejdea te duci și în groapă”
„Cu nădejdea trăiești, cu nădejdea și mori”
„Cu o fărâmitură, mare pește prindem”
„Cu o fișie tot n-aveam moșie.”
„Cu oțet și cu fiere nu se face agurida miere.”
„Cu păcurarul când trăiești”
„Cu piciorul în scara murgului.”
„Cu un ban s-a prins în horă, și cu zece nu poate scăpa.”
„Cu un ochi râde și cu altul plânge”
„Cu vreme toate se fac bune.”
„Cui Dumnezeu vrea a-i da, și pe fereastră”
„Cui îi e frică de orice nor nici o călătorie face.”
„Cui îi e frică de vânturi pe mare să nu călătorească”
„Cui îi ese din gură blestemul, îi cade în sân ca ghemul.”
„Cui îi se croiește rău, rău îi merge”
„Cuiul lui Pepelea.”
„Cuiul pe cui scoate”
„Cum a venit, așa s-a dus”
„Cum a venit, așa s-a dus.”
„Cum arunci, așa culegi”
„Cum arunci, așa culegi.”
„Cum dă Dumnezeu”
„Cum e fapta și plata”
„Cum e fapta și plata.”
„Cum faci ți se face.”
„Cum faci, afli”
„Cum faci, afli.”
„Cum faci, ți se face”
„Cum înnoadă așa desnoadă”
„Cum își va găti, așa va prânzi”
„Cum îți așterni, așa dormi.”
„Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.”
„Cum îți cântă așa joacă.”
„Cum îți e partea și norocul, Așa îți e pe lume locul.”
„Cum îți va fi norocul”
„Cum îți vei așterne, așa vei dormi”
„Cum îți vei așterne, așa vei dormi.”
„Cum îți-i partea și norocul”
„Cum o fi scris”
„Cum o iau, așa o dau.”
„Cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi.”
„Cum și-o face omul singur, nu i-o face”
„Cum și-o face omul singur, nu i-o face nici dracul.”
„Cum și-o face omul singur, nu i-o face nimeni”
„Cum te-a văzut mama popă, să dea Dumnezeu”
„Cum vei ara, vei afla”
„Cum vei ara, vei afla.”
„Curg belele”
„Curge norocul de pe tine ca pulberea de pe câine.”
„Cuțitul găsit e bun de descântat.”
„Dă cu dinții de piatră”
„Dă din mâini dacă vrei să ieși la liman”
„Dă din mâini dacă vrei să ieși la liman.”
„Dă din mâini să nu te îneci”
„Dă din mâini și cerul îți va ajuta.”
„Dă Doamne sănătate, că belele curg.”
„Da la del, da la vale.”
„Dă oul, să iei găina”
„Dă, Doamne, cui ai mai dat”
„Da, șezi, duce-te-ai, că nici aici n-ai ce face”
„Da, tot peste butuc”
„Dă-l la deal, dă-l la vale, la el tot una e”
„Dă-mi Doamne, ce n-am gândit, să mă mir ce m-a găsit!”
„Dă-mi, Doamne, ce n-am gândit”
„Dă-mi, Doamne, ce n-am gândit, să mă mir ce m-a găsit.”
„Dă-ne, Doamne, nu lua”
„Dacă ai intrat în cușcă, trebuie să cânți cocoșește.”
„Dacă ai intrat în danț trebuie să joci”
„Dacă ar face toți copaci flori, dacă ar face și muscele.”
„Dacă ar fi cum nu este, nu ar fi cum este”
„Dacă ar fi cum nu este, nu ar fi cum este.”
„Dacă are omul noroc, măcar să samene”
„Dacă are omul noroc, măcar să semene și cărbuni, și tot se face.”
„Dacă arunci acul, pică în cap de om”
„Dacă cade omul, anevoie se îndreptează”
„Dacă cade omul, anevoie se îndreptează.”
„Dacă dă Dumnezeu dinți, tot el dă și pâinea.”
„Dacă Dumnezeu ar fi dat porcului coarne, răsturna pământul.”
„Dacă e jaf, jaf să fie”
„Dacă este, este”
„Dacă îmbraci haină pe dos, nu-ți merge bine în acea”
„Dacă îmbraci haină pe dos, nu-ți merge bine în acea.”
„Dacă în danț tu te-ai prins, ține-te dă”
„Dacă în horă ai intrat”
„Dacă îți dau una, zici că n-ai avut noroc.”
„Dacă n-ai astăzi, vei avea mâine”
„Dacă n-ai astăzi, vei avea mâine.”
„Dacă n-ai cale, fă-te mărturie”
„Dacă n-ai noroc”
„Dacă n-ai, din umeri dai.”
„Dacă nu curge, tot pică.”
„Dacă nu e colac, e bună și pâinea”
„Dacă nu e noroc și parte”
„Dacă nu e ploaie, fie și ninsoare.”
„Dacă nu vinzi marfa, te vinde ea pe tine”
„Dacă nu-i venea ogarului, nu scăpa iepurele”
„Dacă prăpădești drumul ești bucuros și de cărare.”
„Dacă răul e înainte, alergi să-l ajungi”
„Dacă răul e înainte, alergi să-l ajungi; dacă răul e în urmă, stai să te ajungă.”
„Dacă se dă cuiva de mâncare prin fereastră afară, aceluia i se ia norocul”
„Dacă se dă cuiva de mâncare prin fereastră afară, aceluia i se ia norocul.”
„Dacă te-ai băgat în joc, trebuie să joci”
„Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva.”
„Dacă vrea Dumnezeu și turcește”
„Dacă-i boier, tot boier.”
„Dacă-i joc, joc să fie”
„Dar norocul, ca norocul”
„Dar norocul, ca norocul, Într-o clipă își schimbă locul.”
„De aceea ce se teme unul, nu scapă.”
„De ai plecat, să nu te întorci din cale, că-ți va merge”
„De ai plecat, să nu te întorci din cale, că-ți va merge rău.”
„De ai vreo lumânare aprinsă în mână, să nu lași să ți-o”
„De ai vreo lumânare aprinsă în mână, să nu lași să ți-o.”
„De ar fi lumea de hârtie”
„De aș trăi cât de bine, lumea tot mă”
„De bine nimeni nu fuge”
„De bine, de rău”
„De cap și-a făcut, de cap i-a fost.”
„De câștigi, de păgubești”
„De ce fugi nu scapi”
„De ce fugi nu scapi.”
„De ce îți este frică, de aia nu scapi.”
„De ce se teme omul nu scapă”
„De ce te bucuri Te scuturi.”
„De ce te temi nu te trece”
„De ce ți-e frică nu scapi”
„De ce ți-i frică nu scapi.”
„De cea mai mare norocire omul nici cum să mulțumește”
„De cel călare să nu-ți fie milă, când îi atârnă picioarele.”
„De departe calu-ți bate.”
„De faci astăzi cuiva bine, mâine de la altul îți vine.”
„De grea cumpănă”
„De haram a venit, de haram s-a dus”
„De haram a venit, de haram s-a dus.”
„De la cel ce n-are nu vei lua”
„De la cel ce n-are nu vei lua.”
„De la cel ce n-are, Dumnezeu nu cere.”
„De la copacul căzut și babele culeg crăci”
„De la mine puțin, de la Dumnezeu mult”
„De la mine puțin, de la Dumnezeu mult.”
„De mă rugam de o vacă stearpă și tot îmi da o lingură de lapte.”
„De multe în lume am dat”
„De multe ori necazul îmbată mai rău decât orice băutură.”
„De multe ori unii seamănă și alții seceră”
„De n-aș grăi (vorbi) într-un ceas rău”
„De nevoie face omul și ce nu vrea”
„De nevoie mai ce face”
„De nevoie mănâncă omul și plăcinte”
„De nevoie mănâncă omul și plăcinte.”
„De nevoie mănânci și mere acre”
„De nevoie omul mănâncă și pere pădurețe”
„De nevoie omul mănâncă și pere pădurețe.”
„De nevoie se suie cineva și în patul”
„De nu plouă, măcar picură.”
„De nu se spurcă câinele prinde iepurii.”
„De nu-i sări, nu-i sorbi”
„De te mănâncă barba, ai să primești parale.”
„De treci Dunărea înot, te-mpiedici la mal de-un ciot.”
„De trosnesc lucrurile în casă nu e a bine.”
„De trosnește chibritul, când îl aprinzi, vei primi bani”
„De trosnește chibritul, când îl aprinzi, vei primi bani.”
„De ucizi un păianjen îți iartă Dumnezeu trei păcate”
„De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.”
„De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.”
„De unde nu gândești, d-acolo sare iepurele.”
„De unde nu-i, de acolo nu se varsă.”
„De unde știe omul ce noroc va nimeri!”
„De ursuzi să te ferești, că toată ziua ursuză îți merge”
„De vară să cunoști dacă ai noroc, ia-l cu tine la biserică, în buzunar”
„De vei auzi cucul întâi pe nemâncate, tot anul îți va merge”
„De vei auzi cucul întâi pe nemâncate, tot anul îți va merge rău.”
„De visezi un Jidan îți va merge bine.”
„De voi nemeri”
„De-ai căzut cu coșnița din cer”
„De-ar ști omul ce ar ajunge, mult ar mai oftă și-ar plânge.”
„De-ar ști omul ce ar păți, de înainte s-ar feri.”
„De-ar ști omul ce ar păți, nici din casă n-ar ieși.”
„De-aș mai trage cât am tras De belele nu mă las.”
„De-ți fură din ouăle pasărilor, rău îți merge în pasări pe an”
„De-ți va ieși cu cofă (doniță) plină înainte, îți va merge”
„De-ți va ieși cu cofă (doniță) plină înainte, îți va merge bine.”
„Deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om.”
„Deal cu deal se întâlnește, dar om cu om”
„Decât cioara pe par, mai bine vrabia în palmă”
„Decât cioară pe par, mai bine vrabia în palmă.”
„Decât cizmă încăputată”
„Decât codaș în oraș, mai bine în satul tău fruntaș.”
„Decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.”
„Decât să nădăjduiești, mai bine să muncești, că munca”
„Decât toată vara cioară, mai bine-ntr-o zi șoim.”
„Decât un car de minte, mai bine un dram de noroc.”
„Decât zece vrăbii pe gard, mai bine una și-n mână.”
„Dedat cu necazul ca țiganul cu schânteile.”
„Degeaba i-a cântat cocoșul în prag.”
„Del cu del se ajunge dar încă om cu om.”
„Departe murgul de traistă.”
„Deslegă-voi sacul, vedea-vei pe dracul.”
„Din ăl bâlci mai știi care o fi dat!”
„Din ce îți e ursita nu poți scăpa.”
„Din ce ți-e ursita nu poți să scapi”
„Din ciur în dărmon”
„Din colibă încă se nasc oameni mari”
„Din coliba mică se nasc oameni mari.”
„Din încurcătură în împleticire”
„Din încurcătură în împleticire.”
„Din lac în puț”
„Din lumânările de la cununie nu e bine să aprinzi țigara”
„Din lumânările de la cununie nu e bine să aprinzi țigara.”
„Din nimic, tot nimic (iese)”
„Din pahar bei și dulce și amar.”
„Din pomul căzut toată lumea taie lemne”
„Din pomul căzut toată lumea taie lemne.”
„Din țara lui Vodă”
„Din tivga amară în zadar iei sămânța”
„Din tot răul iese și ceva bun”
„Din vânt a venit, în vânt s-a dus.”
„Dintr-o iapă boierească iese un cal țigănesc”
„Dintr-o iapă boierească iese un cal țigănesc.”
„Dintr-o iapă țigănească iese un cal boieresc”
„Dintr-o iapă țigănească iese un cal boieresc.”
„Dintr-o iapă țigănească iese un cal nem”
„Dintr-o iapă turcească iese un cal țigănesc”
„Dintr-un cal țigănesc ese unul boieresc, și, mai zece”
„Dintr-un măcieș iese un trandafir”
„Dintr-un mărăcine ese un trandafir, și adesea dintr-un trandafir ese un mărăcine.”
„Doamne ajută”
„Doamne ferește!" pân' te nimerește.”
„Doamne, fie în voia ta”
„Doamne, știi tu ce gândesc”
„Doar n-o fi capul lui crai”
„Doar nu vin Tătarii”
„Doar nu-i armașul mare!”
„Doar nu-i țara-n jac”
„Doară n-ai căzut cu coșnița din cer.”
„Doară o calcă carul”
„Dobitocul nu știe ce-i norocul”
„Dobitocul nu știe ce-i norocul.”
„Domn, domn să fii”
„Domnul a dat, Domnul a luat!”
„Domnul nu bate cu ciomagul”
„Domnul pe cine iubește, cu necazuri ca pe Iob, îl cerce”
„Domnul, din furtuni, multe corăbii a scăpat”
„Două bâte în mine și una în câine.”
„Două ouă când se tot ciocnesc, unul trebuie să se spargă.”
„Dracul aduce”
„Dracul se dă în lături din calea ferme”
„Dracului nu-i pasă dacă faci una sau mai multe”
„Dragostea are dar”
„Dragostea făr' de noroc e ca cărțile de joc; unul pune și altul ia.”
„Dragostea fără noroc”
„Dreptatea e cum o fac domnii”
„Dreptatea s-a dus de când Turcii”
„Dreptatea umblă cu capul spart”
„Dreptatea umblă cu capul spart.”
„Drumul spre iad e pavat cu intenții bune.”
„Du-te cu Domnul și să te întorci sub scut.”
„Ducă-se opt”
„Duce Domnul pe român și cum nu vrea el”
„Dumnezeu când te ajută”
„Dumnezeu când te ajută, plumbul ți se face plută.”
„Dumnezeu când te ajută.”
„Dumnezeu dă acelui care dă.”
„Dumnezeu dă și ia”
„Dumnezeu dă tot la cel ce are mai mult”
„Dumnezeu dă, dar nu dă adus acasă”
„Dumnezeu e tată de săraci, și nu-i fecior”
„Dumnezeu încarcă și descarcă”
„Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.”
„Dumnezeu la unul dă tot și la altul nimic”
„Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.”
„Dumnezeu nu lasă pe om”
„Dumnezeu să le ajute”
„Dumnezeu să te ferească”
„Dumnezeu să te ferească de Român ciocoi”
„Dumnezeu să te ferească de Român ciocoi.”
„Dumnezeu să te ferească.”
„Dumnezeu să te păzească”
„Dumnezeu să te păzească de țiganul turc”
„Dumnezeu să te păzească de țiganul turc.”
„Dumnezeu să-l înmulțească”
„Dumnezeu să-l Negoe, în ziua de Crăciun”
„Dumnezeu să-l Negoe, în ziua de Crăciun.”
„Dumnezeu sfântul să ne păzească”
„Dumnezeu sfântul să ne păzească.”
„Dumnezeu te ferește”
„Dumnezeu te păzește”
„Dumnezeu tiran nu este”
„Dumnezeu, că-i mare, și n-a dat la toți”
„Dumnezeu, cum i-a plăcut”
„După a noastră scăpare”
„După bucurie vine întristare”
„După care-aș merge nu mă cere, care vine nu-i de mine.”
„După ce îl bate grindina, îl mai bate și cu prăjina.”
„După cum a fost sădit, astfel a și răsărit.”
„După cum vrea Dumnezeu”
„După cum vrea Dumnezeu.”
„După faptă și răsplată.”
„După furtună și liman.”
„După furtună va fi (vine) și vreme bună”
„După furtună va fi și vreme bună.”
„După furtună va veni și vreme bună”
„După întristare vine bucurie.”
„După întuneric vine și lumină.”
„După masă se dau cu mătura fărâmiturile căzute, căci șede norocul”
„După masă se dau cu mătura fărâmiturile căzute, căci șede norocul.”
„După nor și ploaie răsare și soare.”
„După nor vine și senin”
„După nor vine și senin.”
„După o necăjire vine și alta.”
„După orânduială cârpelă, Dumnezeu să-și facă partea”
„După ploaie trebuie să răsară soare”
„După ploaie, așteaptă senin”
„După ploaie, așteaptă senin.”
„Dureri și necazuri viața pe lume”
„E bine să fii stângaci ca să împuști”
„E cizmă”
„E degetul lui Dumnezeu”
„E lovit cu mâneca țundrii”
„E mai bine a suferi nedreptate, ca a face”
„E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia.”
„E mai rău ca pe vremea lui Han Tatar”
„E mare necaz”
„E nevoie”
„E plin de noroc ca brâsca de păr”
„E plin de noroc ca câinele de pureci”
„E rău când aștepți de la mâna altuia”
„E rău când cineva își pierde drumul”
„E rău când nu e bine”
„E rău cu carul, dar mai rău pe picioare”
„E rău cu rău, dar mai rău e fără rău.”
„E ruptă din stele.”
„E un om purtat de pe vatră pe cuptor”
„E ușor a fi bogat, dar greu a fi fericit”
„El rămâne cu curul pe gheață”
„Era pus rău și l-a pus bine”
„Era să o pățești ca Bămbălău la cireșe”
„Era vai de mine, acum e vai de noi”
„Ești stăpân pe capul tău, ori la bine, ori la rău.”
„Ești stăpân pe capul tău, ori pe bine, ori pe rău.”
„Eu fac, eu trag, Pe altul în belea nu bag.”
„Eu îl trimit la surcele și el mi-aduce viorele.”
„Eu nu-s coada lemnelor că-s fruntea surcelelor.”
„Fă bine ca să vezi rău”
„Fă bine ca să-ți auzi rău”
„Fă bine că ți-alege-se numele”
„Fă bine în curul dracului”
„Fă bine să găsești rău”
„Fă bine și așteaptă rău”
„Fă bine și așteaptă-te la gâlceavă”
„Fă bine și-l aruncă în apă”
„Fă bine și-l aruncă în baltă, că nici nu știi cum iese la iveală.”
„Fă bine și-l aruncă în drum”
„Fă bine, nu te teme de nimeni”
„Fă binele că el nu se îneacă”
„Fă cruce.”
„Fă-mă cu tihe și aruncă-mă tu mare.”
„Fă-mă prooroc”
„Fă-mă, Doamne, prooroc, să te fac împărat”
„Fă-mă, Doamne, prooroc, să te fac năs”
„Fă-mă, mamă, cu noroc”
„Fă-mă, mamă, cu noroc Și m-aruncă apoi și în foc.”
„Fă-mă, mamă, cu noroc, și mă aruncă”
„Fă-mă, mamă, cu noroc, și mă aruncă în gunoi.”
„Fă-mă, mamă, ghicitor”
„Fă-mă, mamă, împărat să mă mir ce m-a”
„Fă-mă, mamă, împărat să mă mir ce m-a găsit.”
„Fă-mă, mamă, vrăjitor”
„Fă-te cu dracul tovarăș, până treci puntea.”
„Fă-te frate cu dracul până treci lacul.”
„Fă-te tovarăș cu dracul până treci cu el lacul.”
„Fă-ți cruce mare, că e dracul bătrân.”
„Fă-ți de cap, ca oile lui Mihai”
„Face voie”
„Face voie de nevoie și haz de necaz.”
„Fân bun din iarbă proastă, anevoie a căpăta”
„Fapta bună”
„Fapta bună în viață”
„Fapta bună nu are laudă”
„Fapta bună nu moare niciodată”
„Fapta bună, ca femeia frumoasă”
„Faptele bune, în lume”
„Fără voia lui Dumnezeu, nimic în lume nu se mișcă”
„Ferească Dumnezeu de fuga șchiopului”
„Ferească Dumnezeu de fuga șchiopului.”
„Ferească Dumnezeu de mai rău”
„Ferește-mă, Doamne, și-mi dă pace”
„Fericirea grabnică curând obosește”
„Fericirea grabnică curând obosește.”
„Fericirea și sărăcia nu pot sta împreună”
„Fericirea și sărăcia nu pot sta împreună.”
„Fericit acela care se mulțumește cu puțin”
„Fericiți cei săraci cu duhul, că acelora”
„Fericiți sunt cei blânzi, că aceia vor moș”
„Fie bine, fie rău”
„Fie ca o naibă”
„Fie popă cine o fi și pârcălab cine o vrea”
„Fie Sasul cât de prost, numai să fie mare”
„Fie'i de bine, pân 'i-o fi de cap”
„Fie-i de bine, pân-i-o fi de cap”
„Fiecare are câte o nevoie, altul câte”
„Fiecare are câte o nevoie, altul câte nouă.”
„Fiecare cu norocul lui trăiește”
„Fiecare cu norocul lui trăiește.”
„Fiecare cum apucă”
„Fiecare cum își așterne, așa doarme.”
„Fiecare lucru e pe șartul său”
„Fiecare om își poartă destinul în propriul suflet.”
„Fiecare pentru sine, Dumnezeu pentru toți”
„Fiecare sfânt trage cu mâna către el”
„Fiecare unde cunoaște acolo trage”
„Fierul rău nu se prăpădește”
„Fierul rău nu se prăpădește.”
„Fiește-care, în parte, de deosebit dar are parte”
„Fii pe pace, că mirla-i pe șase”
„Fii sigur, n-ai nădejde”
„Fluturele când se întoarce pe lângă vâlvoare, aripile și le arde.”
„Foc după foc, rău după rău”
„Foc după foc, rău după rău.”
„Frica totdeauna aduce primejdie”
„Fruntea 'n București”
„Fudzi d-iu si ncagie, tradzi zi nă parte.”
„Fuge ca de căpcâni”
„Fuge ca de nălucă (vedenie)”
„Fuge ca și când ar fi scăpat din pușcă”
„Fuge de câini și dă peste lupi.”
„Fuge de dracu și dă peste Satana”
„Fuge de dracul și dă peste Satana.”
„Fuge de noroc ca dracul de tămâie”
„Fuge de ploaie și dă în noroaie.”
„Fuge de ploaie și dă în noroi”
„Fuge de un rău și dă peste altul”
„Fuge de un rău și dă peste altul.”
„Fugi de ploaie, și dai tu băltoace.”
„Fugi de una și dai de alta”
„Fugii de la naiba și dedei peste dracu”
„Fugii de la naiba și dedei peste dracu.”
„Fugii de lup și dădui de urs”
„Fugii de lup și dădui de urs.”
„Furtunile vieții și după cea mai mică luptă lasă semne”
„Găina când cântă cocoșește, se întâmplă moarte ori pagubă.”
„Găina când se vede în tărâțe, dă cu piciorul.”
„Găina oarbă încă află câte un bob”
„Găina vecinului totdeauna îi curcă.”
„Ghicitorul înainte iar nu în urmă ghicește; acela ghicitor bun”
„Ghinioanele se țin lanț.”
„Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.”
„Ghinionul nu vine niciodată singur.”
„Graiul bun află loc bun.”
„Grei la del, rău la vale.”
„Greșeala se întoarce și de la Brusa”
„Hai noroc si la mai mare.”
„Hai! noroc și sănătate. Că-s mai bune decât toate.”
„Hai, cu D-zeu înainte!”
„Hai, Dobrogenu!”
„Hamarocul țiganului”
„Hiavra când vine, nu vine tră bun”
„Hopa Mitică - cade-n cap și se ridică.”
„Hoțul e numai cu un păcat, iar păgubașul cu două.”
„I s-a întins scara”
„I s-a întors punga pe dos”
„I s-a întunecat steaua”
„I s-a luat (tăiat) scara.”
„I s-a pus o scară bună.”
„I s-a spart oala”
„I s-a spart oala. I s-a frânt olu.”
„I s-a urât cu binele”
„I se pare dealul vale.”
„I-a abătut ca lui Drăgoiu de stea”
„I-a avut Dumnezeu de știre”
„I-a avut Dumnezeu de știre.”
„I-a bătut ceasul norocului”
„I-a bătut ceasul norocului.”
„I-a cântat (bine, de vreme) cocoșul”
„I-a cântat cocoșul.”
„I-a cântat cucul în față.”
„I-a cântat cucul în spate.”
„I-a cântat cucul în stânga”
„I-a cântat cucul în stânga.”
„I-a cântat cucul în straiță”
„I-a cântat cucul la (în) dreapta”
„I-a cântat cucul la dreapta.”
„I-a căzut (picat) din coș”
„I-a căzut steaua”
„I-a dat Dumnezeu bogăție, numa nu i-a”
„I-a dat penele alea bune”
„I-a eșit lup în cale”
„I-a eșit lup în cale.”
„I-a eșit lupul înainte.”
„I-a fugit scaunul de sub cur”
„I-a găsit numai locul”
„I-a ieșit iepurele înainte”
„I-a luat apa, a stătut moara”
„I-a luat Avram sporul”
„I-a luat ciuful (părul) foc”
„I-a picat pită bună”
„I-a pus Dumnezeu mâna în cap”
„I-a răsărit luna în cap”
„I-a răsărit luna în cap.”
„I-a trosnit chibritul”
„I-a venit apa pe urechi”
„I-a venit apa pe urechi.”
„I-a venit Ignatul”
„I-a venit vremea dar nu i-a venit ceasul”
„I-o încăput (picat) în labă”
„I-o tras ca la Sevastopol”
„Ia-o când o afli, s-o ai când lipsești”
„Iedul (edul) se bagă în gura lupului”
„Iepuri și-a semănat arde, pierirea capului lor”
„Ieși mucul lumânării.”
„Ieșind din biserică, la o zi mare, dacă vei auzi păsări cântând”
„Îi arde căciula”
„Îi dă vine”
„Îi dă vine.”
„Îi era frică să nu-i ia sfinții la goană”
„Îi fierbe oala fără foc.”
„Îi învechit în zile rele”
„Îi joacă șoarecii în călcâi”
„Îi merge ca câinelui în car.”
„Îi merge ca din apă.”
„Îi merge plugul”
„Îi pare gardul pârleaz”
„Îi râde inima”
„Îi sar călcâiele”
„Îi tremură mâinile de mult ce a dat de pomană”
„Îi tremură mâna de milostenie”
„Îi umblă plugul (bine)”
„Îl atârnă într'o parte”
„Îl dă necazul de nod”
„Îl fură Aghiuță.”
„Îl ia cu furca lungă”
„Îl paște norocul”
„Îl ține Dumnezeu de păr”
„Îl ține norocul de păr”
„Îl ține norocul de păr.”
„Îl vede Dumnezeu”
„Îmi vin toți dracii”
„Împiedică la deal și despedică la vale.”
„Împiedică la del și despedică la vale.”
„Împrejurarea face pe hoț”
„Împrumuți pentru dobândă și pierzi și capetele.”
„În an mare nu e bine să te însori.”
„În apa în care te scalzi, în aceea te vei”
„În apa în care te scalzi, în aceea te vei îneca.”
„În ceas bun”
„În cenușa lepădată nu e bine să calci, că-ți faci de urât.”
„În dar a venit, în dar s-a dus.”
„În dor de epure iei un sac de halice”
„În dorul scrobului lingi coada tigăii.”
„În ger l-am căutat și pe loc l-am aflat”
„În loc de dobândă se pomenește cu osândă.”
„În mâini străine”
„În mână nu-ți pică”
„În nădejdea bălțatului rămâne brează”
„În necazuri când tu cazi, atunci cunoști pe orice om”
„În pâncuri bune”
„În sec”
„În țara orbilor cel cu un ochi este împărat”
„În zi de criză, omul prinde să se arunce”
„Încălecă pe roșu”
„Încearcă marea cu degetul”
„Încearcă marea cu degetul.”
„Începutul fie cum o fi, sfârșitul să fie bun”
„Încercarea moarte n-are.”
„Încotro te întorci, tot de el te freci”
„Înoată pe uscat”
„Întâmplarea”
„Întâmplarea vină n-are.”
„Într-un noroc”
„Între baros și nicovală”
„Între ciocan și nicovală”
„Între două pietre tari”
„Între ilău și ciocan”
„Între ilău și ciocan.”
„Își face cale”
„Își ia inima-n dinți”
„Își nemeri șchiopul coborâșul.”
„Își sparge dracu opincile.”
„Iu nu te semenă, nu fitrusia”
„Iu nu-l bagă, aclo fitrusește”
„Iu-i grei, ți-ajută și Dumnezeu”
„Izbanda numai atunci titlul biruinței a ago”
„Joacă ca donița la căruță”
„Joacă ca pe taler”
„Joacă cum va, ca cel cu mâna plină de cozi”
„Joc fără descântec și văduvă fără plâns”
„Jocă prețul ziua bună.”
„Joci cu tichia chelului, ajungi și tu în felul lui”
„Jocul nu face cojocul”
„Jocul rupe cojocul”
„Jocul sparge cojocul”
„Junel neînsurat e ca un împărat”
„L-a ars focul”
„L-a călcat focul.”
„L-a călcat sacaua”
„L-a iertat Dumnezeu”
„L-a încercat Scaraoțchi”
„L-a lăsat Vodă în ziua de Paști”
„L-a luat Aghiuța.”
„L-a păzit Sfântul”
„L-a răsturnat roșul”
„L-a scos apa la mal”
„L-a scos apa la mal.”
„L-a scos din apele lui”
„L-a trimis cu câinii la apă.”
„L-a văzut Dumnezeu”
„L-ai avea ca oul acela roșu”
„L-am pus bine”
„La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.”
„La buturugi sfinți nu se prinde sfeșnicele”
„La cel bogat merge și dracu cu colaci”
„La cel norocit, toate cu înlesnire îi vine”
„La cele pline nu mai vine nimeni.”
„La copacul fără poame nimenea nu aruncă piatră.”
„La Dumnezeu să te rogi, iar pe Dracu' să nu-l superi.”
„La Dumnezeu și la Țara Românească”
„La el joacă ursul”
„La fapta bună”
„La horă mă îndes, mă îndes”
„La joc, foc”
„La loc, murgule.”
„La nevoie n-ai cu ce să-i stai împotrivă, decât cu dă”
„La noroc temei nici cum tu să pui, căci în cer te urcă”
„La omul bogat și dracii vin cu colaci.”
„La omul cu noroc”
„La omul cu noroc Fierbe oala fără foc.”
„La omul fără noroc”
„La omul sǎrac, nici boii nu trag.”
„La orice întâmplare, cu veselie mare”
„La orice întâmplare, cu veselie mare, dacă vei celor dimprejur”
„La orice întâmplare, să nu te supui la nici o întristare”
„La orice nenorocire, să te uiți la cei nenorociți ca să te”
„La paguba altuia nu te mira, că și tu o poți căpăta.”
„La rău sărmanul aleargă cu poșta, iar la bine merge cu carul.”
„La rea mâră am dejugat”
„La rea moară am dejugat”
„La un car de minte e bine să fie un dram de noroc.”
„La un car de minte trebuie două de noroc”
„La unii nevoie, iar la alții bună voie”
„La unii nevoie, iar la alții bunăvoie.”
„La unii unele, și la alții altele”
„La unul mumă și la altul ciumă.”
„La unul mumă, la altul ciumă.”
„La vale în buiestru”
„La vale lesne aluneci, iar în sus anevoie te urci.”
„La vânători sărăcia le râde opincile”
„La vreme de nevoie și cu lături poți”
„La vreme de nevoie și cu lături poți stinge cel mai mare foc.”
„Lâna cea bună prin spini rămâne.”
„Las că-i bine, cu toate că-i rău”
„Las că-i bine, cu toate că-i rău.”
„Lasă să ardă și moara, numai șoarecii să moară.”
„Lasă să fie, bine că nu-i”
„Lasă să fie, bine că nu-i.”
„Leagă calul unde zice stăpânul, măcar lupul să-l mănânce.”
„Leapădă pe dracul și ia pe Satana.”
„Lepădă pe dracu și ia pe Satana”
„Li s-a întors spinul”
„Li se usucă lingura”
„Lipsa schimbă legea”
„Lovit cu capul de pragul de sus și de cel de jos”
„Lua-voi samarul și se va vedea amarul”
„Lucrul rău nu piere”
„Lucrul rău nu piere cu una cu două”
„Lucrul rău nu piere cu una cu doua.”
„Lumea asta e pe dos”
„Lumea asta nu-i a mea”
„Lumea este ca o roată, cine poate învârtește.”
„Lumea piere de belea”
„Lumea scârțâie și chinul lumea.”
„Lunecă și cade”
„Lupul mănâncă și din oile numărate.”
„Lupul și singur fiind, nu se sperie de mii și sute”
„M-am bucurat la avere și la vai de păcat”
„M-am bucurat la avere și la vai de păcatele mele.”
„M-aș duce, și-mi stă calea cruce”
„M-aș duce, și-mi stă calea cruce.”
„Mă bucurai de marele tău Și fuse vai de capul meu.”
„Mă duc să mă înnec, unde-o fi lacul mai sec.”
„Mă mir ce parte”
„Mă-sa l-a făcut dormind”
„Măcar să fi picat cu lumânarea”
„Mai bine ceva decât nimic”
„Mai bine cu un om zdravăn la pagubă”
„Mai bine fruntea cozii decât coada frunții.”
„Mai bine în luntre mică, și cu siguranță”
„Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi.”
„Mai bine o pasăre în colivie decât o sută pe gard.”
„Mai bine să fii fruntea codii decât coada”
„Mai bine un dram de minte decât o oca de noroc.”
„Mai bine un iepure în frigare decât doi în câmp.”
„Mai bine un iepure în mână, decât mii și sute pe câmp”
„Mai bine una și în colivie.”
„Mai bun e un iepure în frigare decât doi în crâng.”
„Mai curând se poate folosi omul cuminte”
„Mai curând se poate folosi omul cuminte.”
„Mai de Dâmn-ajută”
„Mai e un del și o vale.”
„Mai fericit este cineva cu strâmt trai”
„Mai mult noroc ca minte”
„Mai multă fericire e în bordeiul săracului”
„Mai știe sfântul și de frică”
„Mână apa la moara lui”
„Manea să trăiască”
„Mânia Domnului”
„Mare e noaptea, bun e Domnul”
„Mare e noaptea, bun e Domnul.”
„Mare să fii”
„Marea e plină de talazuri, și lumea cu feluri de necazuri.”
„Marțea și Sâmbăta, dacă pleacă cineva pe drum, să nu pornească”
„Marțea și Sâmbăta, dacă pleacă cineva pe drum, să nu pornească.”
„Merg pe cărare lină”
„Merge cum îi untul”
„Mi-a veni (și mie) apa la moară”
„Mi-a veni și mie apa la moară.”
„Mila Domnului”
„Mila Sfântului!”
„Milostenia este din rai”
„Miluirea de multe nevoi ne scapă”
„Mingea când se aruncă, nici când cade”
„Minte multă, tihe bună.”
„Mintea e bună, dacă e soră și cu norocul”
„Mintea e bună, dacă e soră și cu norocul.”
„Mintea vine la noroc”
„Mintea vine la noroc, ca și fetele la joc.”
„Moare de foame cine se nutrește cu speranță”
„Moșul traiul și-l remerit”
„Multă lume-i necăjită”
„Multă lume-i necăjită.”
„Multe am tras și nu m-am ras. Nici de asta nu m-oi tunde.”
„Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde.”
„Mulți aleargă la lupte, dar cel ce întrece acela numai culege”
„Mulți aleargă la nuntă, dar numai ginerele”
„Mulți chemați, dar puțini aleși”
„Mulți chemați, dar puțini aleși.”
„Mulți chemați, puțini aleși”
„Mulți copaci de mare vânt cad.”
„Mulți sunt chemați, dar puțini aleși”
„Mulți voinici se pot găsi și prin cele mai mici bordee”
„Mulțumesc ție, Doamne, că e coșarul gata”
„Mulțumim lui Dumnezeu”
„Mulțumim lui Dumnezeu și de bine și de rău.”
„Muncește de când cu buricul verde, și tot n-are”
„Munte cu munte nu se întâlnește, dar om cu om când nici nu gândești.”
„N-a ajuns la creanga verde”
„N-a dat zapis cu Dumnezeu”
„N-a dat zapis cu Dumnezeu.”
„N-a făcut gaură în cer”
„N-a pierdut nimeni norocul să-l găsesc eu.”
„N-a pierdut nimeni norocul, să-l gă”
„N-a rupt dracul degeaba opincile până i-a adunat.”
„N-a țipat popa toată apa pe el.”
„N-aduce anul ce aduce ceasul.”
„N-ai ajuns la gârlă și ți-ai ridicat pălăria”
„N-ai să te întorci din pricina lui”
„N-are să-i cânte cucul!”
„Nădejdea Domnului este ca seninul cerului”
„Nădejdea la el ca pe un cui de tei”
„Nădejdea pe fugă, getatea la tufă”
„Năpasta cade tot pe omul sărac”
„Năpasta cade tot pe omul sărac.”
„Năpasta nu cade pe butuci”
„Năpasta nu cade pe butuci.”
„Naște cu cămașa (cămeșa)”
„Naște cu tichia în cap”
„Naște în ceas bun”
„Ne găini avem, ne zi vulpi n-avem”
„Ne-am prăpădit, cu cai cu tot”
„Necazul nu-i numai de un fel.”
„Necazul vine când la unul când la altul, tocma ca păcatul”
„Necazurile sunt pentru oameni, și oamenii pentru necazuri.”
„Negustor greu ca fulgul pe apă.”
„Negustorul fricos nici nu câștigă nici nu păgubește.”
„Negustorul fricos nu face câștig.”
„Nemulțumitorului i se ia darul”
„Nemulțumitul trăiește nefericit”
„Nemulțumitului se ia darul”
„Nemulțumitului se ia darul (după drept)”
„Nenorocirea, când vine pe capul omului”
„Nenorocită cheftea”
„Nenorocul se ține de om ca umbra”
„Nenorocul se ține de om ca umbra.”
„Nevoe iaste bogatului a intra în împă”
„Nevoia e mama născocirilor”
„Nevoia e mama tuturor aflărilor”
„Nevoia frânge fierul”
„Nevoia frânge fierul.”
„Nevoia învață cărăușie”
„Nevoia învață pe cărăuș”
„Nevoia învață pe om”
„Nevoia învață pe om și nuiaua pe copil.”
„Nevoia mai mare, nevoia mai tare decât orice lege mare”
„Nevoia multe ne învață”
„Nevoia n-are stăpân”
„Nevoia n-are stăpân.”
„Nevoia schimbă legea”
„Nevoia supune și pe cel mai mare, când pe el se pune”
„Nevoia te duce (și) pe unde nu-ți e voie”
„Nevoia te învață a fi și cărăuș.”
„Nevoia te învață ce nu-ți e voie”
„Nevoia te învață minte”
„Nevoia toate învață”
„Nevoia vinde, nevoia cumpără”
„Nevoia vinde, nevoia cumpără.”
„Nevoia, când vrea ea, și pe cel cu mare minte îl arată făr'”
„Nevoiașul cade în nuntă, când este lu”
„Nevoiașul la toate”
„Nevoiașul și prostul și în ziua de Paști”
„Nevoile nu cad pe pietre ci pe oameni”
„Nevoile nu cad pe pietre, ci pe oameni.”
„Nevoile se țin mai mult de nevoiaș”
„Nici acum și nici aiurea.”
„Nici călare, nici pe jos.”
„Nici cârciumă în drum, nici parale în pungă.”
„Nici cârciumă în pungă, nici parale în drum.”
„Nici coada frunții, nici fruntea cozii.”
„Nici dracul să-ți iasă înainte”
„Nici dracul să-ți iasă înainte, nici să stai să-i dai plăcinte.”
„Nici drumul tău, nici caii tăi”
„Nici Dumnezeu nu poate face pe voia”
„Nici gândind, nici socotind”
„Nici în căruță, nici teleguță.”
„Nici în ciur nici în ciurel”
„Nici în ciur nici în veșcă”
„Nici în deal, nici în vale”
„Nici în Dunăre nu găsește apă”
„Nici la mare norocire, să te bucuri peste fire, nici la împo”
„Nici n-am frați și nici surori, pare că-s picat din nori.”
„Nici nu știi de unde sare iepurile.”
„Nici nu te lasă să te prăpădești, nici nu te lasă ca toți să trăiești.”
„Nici nu-mi plouă, nici nu-mi ninge”
„Nici oala nu crapă, nici căldarea nu se sparge”
„Nici pe dracul să-l vezi, nici cruce”
„Nici ploaia îl udă, nici soarele îl arde.”
„Nici ploaia nu-l udă, nici soarele nu-l arde”
„Nici un lucru nu rămâne nerăsplătit”
„Nici un rău fără bine”
„Nicio faptă fără răsplată.”
„Nimeni nu știe mai bine unde îl strânge cizma”
„Nimeresc orbii Suceava”
„Nimic nu câștigi scăpat.”
„Niște zile amărâte”
„Noaptea nu e bine să te cauți în oglindă că îți faci de rău”
„Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...”
„Nor mare - ploaie mică.”
„Noroc e, parte nu”
„Noroc noroc și cu nasu-n troc.”
„Noroc și bani”
„Noroc, și moarte în țigani!”
„Norocirea când te găsește, trebuie să do”
„Norocirea și mărirea unuia, fără ne-no”
„Norocu-i și după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din senin);”
„Norocul”
„Norocul calcă în urma minții”
„Norocul când va cu tine”
„Norocul dă lapte când mintea paște”
„Norocul dracului”
„Norocul dracului în casa popii”
„Norocul dracului în casa popii.”
„Norocul e ca o scară”
„Norocul e chior”
„Norocul e de la Dumnezeu”
„Norocul e de la Dumnezeu și necazul de la oameni.”
„Norocul e de partea celor curajoși.”
„Norocul e după cum și-l face omul”
„Norocul e nimic, înțelepciunea e totul”
„Norocul e nimic, înțelepciunea e totul.”
„Norocul e schimbător”
„Norocul e schimbător; când nu știi să-l”
„Norocul e schimbător; când nu știi, și el te lasă.”
„Norocul e spart în fund”
„Norocul este orb”
„Norocul îi stătea în doi peri”
„Norocul întâi râde, apoi plânge”
„Norocul l-a spălat ploaia”
„Norocul nu fuge după om, ci omul”
„Norocul nu fuge după om, ci omul după noroc.”
„Norocul nu împarte cu oborocul”
„Norocul nu stă în drum”
„Norocul prostului”
„Norocul s-a fudulit, căci trage numai pe la case mari.”
„Norocul se învârte ca roata”
„Norocul se învârte ca roata.”
„Norocul vine când nici cu gândul nu gândești.”
„Norocul, ca soarele, când mai mult arde”
„Norocul, ca soarele, când mai mult arde, ploaie ne aduce.”
„Norocul, ori fugi de el ori dai peste el”
„Norocul, ori fugi de el, ori dai peste el.”
„Nu aduce anul ce aduce ceasul; când va vrea norocul să-și întoarcă pasul; nu aduce anul ce aduce ceasul.”
„Nu cauți și o găsești”
„Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.”
„Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lână, că-ți”
„Nu e deal fără vale”
„Nu e după cum vrea omul, ci după cum poate”
„Nu e după cum vrea omul, ci după cum poate.”
„Nu e loc de joc”
„Nu e pentru cine se pregătește/ E pentru cine se nimerește!”
„Nu e sfânt să nu vrea a avea și el lumea”
„Nu e suiș fără coborâș.”
„Nu face rău fratelui tău, că se sparge în capul tău.”
„Nu faci, Doamne, din el”
„Nu fluiera în casă că e pagubă.”
„Nu găsește nici apă în puț”
„Nu i-a rămas peștele pe uscat”
„Nu i-a rămas peștele pe uscat.”
„Nu i-a rămas peștii pe uscat”
„Nu i-a stat pe bună”
„Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.”
„Nu lăsa să te ia boii în coarne.”
„Nu mai are baftă”
„Nu mai e găina care făcea ouăle mari”
„Nu mi-a nins ca să nu-mi deger”
„Nu mi-a nins ca să nu-mi degere.”
„Nu ne ajunge c'avem două și ne vin și alte nouă.”
„Nu o crăpa dracu”
„Nu pleacă la drum cel ce-i e frică de nori”
„Nu poartă el clopul”
„Nu poate ajunge la creanga verde.”
„Nu poți cere omului ce n-are”
„Nu poți cere omului ce n-are.”
„Nu poți pi gumarul, dai pi sumarul”
„Nu râde de măgar că vine vremea să încaleci pe el”
„Nu râde de nenorocit, căci norocul e”
„Nu râde de nenorocit, căci norocul e schimbător.”
„Nu se ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul”
„Nu se întoarce cu mâna goală acasă.”
„Nu se știe ca pământul, Din ce parte bate vântul.”
„Nu șede, că-ți șade norocul”
„Nu stă, că-ți stă norocul”
„Nu sta, că-ți stă norocul.”
„Nu știi ce aduce ziua de mâine”
„Nu știi ce aduce ziua de mâine.”
„Nu știi cum se întoarce crânițul.”
„Nu știi cum se întoarce roata”
„Nu știi de unde sare iepurele”
„Nu știi de unde sare iepurele.”
„Nu știi dimineața ce te așteaptă seara”
„Nu știi pe ce lume trăiești.”
„Nu știi unde ți-i crăpat pământul”
„Nu te dă, nu te predă”
„Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.”
„Nu te hrăni cu nădejdea”
„Nu te întreabă nevoile ce vârstă ai”
„Nu te întreabă nevoile ce vârstă ai.”
„Nu te lua după gura lumii că dai în gropi.”
„Nu te râde că te-ajunge!”
„Nu te râde că te-ajunge.”
„Nu te ruga de sfântul care nu-ți ajută”
„Nu toți sunt făcuți într-o zi”
„Nu trage prea mult că se rupe ața.”
„Nu turbura fântâna ce te-a îndestulat”
„Nu va scăpa omul de ce e ursit să pățească”
„Nu-i arde nici focul în vatră. Nu-i ard tăciunii în vatră.”
„Nu-i bine să te pui vizitiu la cai albi”
„Nu-i cui se menește”
„Nu-i cui se menește.”
„Nu-i cum vrem noi, ci cum vrea Cel de sus”
„Nu-i da binelui cu piciorul”
„Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă o să-i duci dorul.”
„Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.”
„Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.”
„Nu-i fierbe oala.”
„Nu-i gard fără pârlaz, Și om fără necaz.”
„Nu-i în totdeauna cum se chitește, ce-i și cum se nemerește.”
„Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește.”
„Nu-i teiu-beleiu, ci-i beleiu-teiu.”
„Nu-i totdeauna cum se chitește, ce-i”
„Nu-i vrednic să-i tragă ciubotele”
„Nu-l ajunge nici umbra lui.”
„Nu-l mai împacă nici Dumnezeu”
„Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.”
„Nu-ți da în petic.”
„Numai tu știi unde te strânge ciobota”
„Numai un pic nu-i bine, și iacă-i rău”
„O cercare”
„O dă de coadă, când ți-e lumea mai dragă.”
„O dat cu nasul de râpă”
„O duce ca câinele în car.”
„O fi, n-o fi”
„O fi, n-o fi.”
„O mai veni iar roata la știrb și drăguș”
„O mai veni murga la traistă”
„O mai veni murga la traistă.”
„O nimeri, ca găina orbul baba”
„O să ajungă la Petrache”
„O să te vadă Dumnezeu”
„O să-și rupă dracul piciorul”
„O trag nu vine, o 'mping nu merge”
„O! în deal; o! în vale”
„Oala s-a spart în capul meu”
„Oala spartă în zadar o mai legi.”
„Oaspătul nu mănâncă ce gândește, ci mănâncă ce găsește.”
„Ocazia face pe fur”
„Ochii te sperie, mâinile te-ajută.”
„Odată au vrut ovreii să plece la seceră și s-a întâmplat să fie sâmbăta.”
„Odată în patruzeci de ani sboară o gâscă friptă”
„Odată la patruzeci de ani zboară o gâscă friptă. La cincizeci de ani zboară și curcanul.”
„Om tare de sfânt”
„Omul când e beat să creadă împărat”
„Omul când n-are ce să mănânce, mănâncă și pui fripți.”
„Omul când suspină și dracului îi e milă”
„Omul care se îneacă, se agață de orice”
„Omul care știe carte de toate are parte.”
„Omul cât de mic, aici el vede împărat, aici dă mâini legat”
„Omul chibzuiește și Dumnezeu hotărăște”
„Omul cu noroc nu i-l poate lua nimeni.”
„Omul cu noroc nu-l poate lua nimeni”
„Omul cu pagubă e și cu păcate”
„Omul de treabă nu iese cu mâna goală din casă”
„Omul e ca un târg: când se ridică șatrele, se duce lumea.”
„Omul fără noroc”
„Omul hotărăște și Dumnezeu împlinește”
„Omul la nevoie se miră și ce nu-i voie”
„Omul la nevoie se prinde și de ascuți”
„Omul la nevoie se prinde și de ascuțișul sabiei.”
„Omul la rău aleargă cu armăsarul”
„Omul la rău aleargă cu armăsarul, și la bine merge cu carul.”
„Omul nemulțumit fuge de bine, Și dă peste mărăcine.”
„Omul nevoiaș se îneacă pe uscat”
„Omul nu e niciodată mulțumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.”
„Omul nu face ce vrea, numai ce poate.”
„Omul nu fuge de colac ci de ciomag”
„Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.”
„Omul nu poate scăpa de ce îi este scris în frunte”
„Omul nu-și cunoaște nici fericirea sa, nici norocirea sa”
„Omul numai odată în viață Dă cu norocul față.”
„Omul păcătos e la toate fricos.”
„Omul propune, Dumnezeu dispune”
„Omul sărac tot de necaz a fost”
„Omul se culcă unde-i mâne”
„Omul și din ne-cătare”
„Omul singur ceea ce-și face, nimenea nu-i poate desface”
„Omul tu zor a porcului lală "li dzice"”
„Omul udat, nu-i pasă de ploaie”
„Omul una gândește și alta nemerește.”
„Omul, când e să se înece, se acață și de un pai.”
„Omul, când își pierde drumul, nu găsește”
„Omului de mult bine, îi vine a sărbători”
„Omului de unde nu gândește, binele i se răsplătește.”
„Omului fericit și popa îi dă colacul uns”
„Omului fericit și popa îi dă colacul uns cu miere, celui nenorocit nici covrigel stângerei.”
„Omului nimenea nu poate să-i dea minte și noroc”
„Or la bal, or la spital.”
„Orbul cu întrebarea a nemerit Brăila”
„Orbul cu întrebarea a nemerit Brăila.”
„Orbul, cu întrebare, a nimerit Vașcoul”
„Ori caftan până în pământ, ori strânsul de gât”
„Ori câștig carne, ori pierd urechile”
„Ori câștig coarne, ori pierd urechile.”
„Ori mai bine, ori mai rău”
„Ori mai bine, ori mai rău, știe unul Dumnezeu.”
„Ori Stan ori căpitan”
„Ori Stan ori căpitan.”
„Ori Stan, ori căpitan”
„Ori Stan, ori căpitan.”
„Oricând e loc de mai rău.”
„Oricât ar păți omul, nu se lovește una”
„Oricât ar păți omul, nu se lovește una.”
„Orice cum faci, așa ți se face”
„Orice faci e împrumut, și ce-i rău și ce-i plăcut.”
„Orice faptă are și răsplată.”
„Orice fără voie el, năpăstuire să înțelege”
„Orice împiedecare de multe ori spre bine”
„Orice ne dă Dumnezeu toate sunt bune”
„Orice nenorocire ție ți se va întâmpla, ascunsă să o ții”
„Orice ți se întâmplă, la mulți alții s-a întâmplat, cu mult”
„Păgubașul plătește și gloaba.”
„Până a fi să iasă dreptul”
„Până a fi să iasă dreptul, îmi pleznește mie pieptul.”
„Până a nu găsi mantaua, nu eram dator.”
„Până acum a mâncat și cel de-a pierdut.”
„Până l-a uitat sfântul”
„Până la an multe căciuli rămân fără stăpân.”
„Până la anul câte capete rămân fără căciulă.”
„Până la Dumnezeu îngerii îți iau sufletul”
„Până la Dumnezeu sfinții îți iau”
„Până la Dumnezeu te fură sfinții”
„Până la Dumnezeu te mănâncă sfinții”
„Până la Dumnezeu te omoară sfinții”
„Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții!”
„Până mi-o veni și mie palele bune.”
„Până nu greșești, nu nimerești.”
„Până oi vedea vulpea cu coada grăpând”
„Până și regii cei mari merg pe jos la closet.”
„Până-i bine, mulți cu tine; dar la nevoi, mai napoi.”
„Par că 'mi stă în spate”
„Para bună pică în gura scrânfei”
„Parc-a apucat pe Dumnezeu de un picior.”
„Parcă a căzut din pod”
„Parcă a luat (cutare lucru) cu mâna”
„Parcă a luat cutare lucru cu mâna”
„Parcă acum a ieșit de la ocnă!”
„Parcă are cobe”
„Parcă e cu ciomagul la brâu”
„Parcă e de vise rele”
„Parcă e din Vai-de-ei”
„Parcă e făcut în zi de post”
„Parcă e făcut la zile mari.”
„Parcă e făcut marțea”
„Parcă e în țara lui Han Tatar”
„Parcă i s-a vărsat laptele în păsat.”
„Parcă i s-au înecat corăbiile.”
„Parcă i-a luat cu mâna”
„Parcă i-am (a) tăiat apa de la moară”
„Parcă i-am tăiat apa de la moară.”
„Parcă îi scrisă”
„Parcă îl alungă Tătarii (din urmă)”
„Parcă l-a făcut la moară”
„Parcă tot îi plouă și îi ninge”
„Parcă umblă cineva cu ochii legați”
„Parcă-i aruncat din furcă”
„Parcă-i bătut de toți sfinții”
„Parcă-i merge plugurile”
„Parcă-l sâcâie naiba”
„Patria omului este acolo unde îi e bine”
„Pe aici ți-e drumul”
„Pe cal csen care încalecă, tu lași zi”
„Pe calea bisericii mi-am sclintit piciorul”
„Pe calea bisericii mi-am scrântit piciorul.”
„Pe ce iarbă ai călcat?”
„Pe ce punea mâna, parcă o punea Dumnezeu”
„Pe ce punea mâna, parcă o punea Dumnezeu.”
„Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul”
„Pe cel în pustie, și cea mai mare sărăcie îl îngrașă ca pe un”
„Pe cine-l dâre să legă”
„Pe dracu a căutat, pe dracul l-a găsit”
„Pe dracul, nici să-l vezi, nici să te vadă”
„Pe lângă copacii uscați ard și cei verzi”
„Pe mărăcine struguri nu cresc”
„Pe naiba nu-l căuta cu lumină, că-l afli”
„Pe om în ziua de azi să-l pui în piuă, și să dai cu chilugul peste el, și nu-l nemerești.”
„Pe omul rău îl însemnează Dumnezeu”
„Pe omul rău nici dracul nu-l vrea”
„Pe șapte drumuri”
„Pe tot ce pune mâna se usucă”
„Pe tot ce pune mâna se usucă.”
„Pe un cap ești stăpân, pe altul nu”
„Pe unde nu-l cauți, pe acolo îl găsești.”
„Pe văduve și pe sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la nevoie”
„Pentru că n-are Dumnezeu stăpân”
„Pia luat la ogeac (ogiac, hogiac)”
„Piatra ce n-au socotit-o ziditorii, aceea s-au pus”
„Piatra ce se rostogolește, nimic dobândește.”
„Piază rea”
„Pică ca din cer”
„Pică mura în gură”
„Pică para mălăiață”
„Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.”
„Pică pară mălăiață, în gura lui Nătăfleață.”
„Pica para mălâiața, să te mănânce Nătăfleață.”
„Pielea știe unde o strânge ciobota”
„Plătești ca primejitu.”
„Plătică totdeauna nu poți găsi de-a gata”
„Plecă Țiganul la mâră”
„Plecai să mă tocmesc, dare-ar Dumnezeu”
„Plin de noroc ca brâsca de păr”
„Plin de noroc ca broasca de păr”
„Plin de noroc ca broasca de păr.”
„Plouă peste miriște și ninge peste pădure.”
„Plusul surprinzător, poate fi'ngrijorător.”
„Plutim și noi morile”
„Poartă floare de busuioc”
„Pomul mare cade tare.”
„Potolește-l, Doamne, și pe mine nu mă uita”
„Pre acela ce iubește, Domnul ceartă”
„Precum a venit așa se duce.”
„Precum faci, așa tragi”
„Precum faci, să aștepți să ți se facă”
„Precum jugul și hamul după gât se pune, așa și necazurile”
„Pricina i-e dată de Dumnezeu.”
„Primăvara, dacă se vor vedea sburând pe lângă casă rândunelele, e semn de belșug”
„Printre picături (a sări, a lucra, etc.)”
„Pronia dumnezeiască calcă socoteala omului”
„Prostul e cu noroc”
„Prostul nu le știe, dar le nimerește.”
„Puica de la vecin ni se pare gâscă mare”
„Pune mâna, și o să pună și Dumnezeu mila!”
„Pune-ți nădejdea în Domnul”
„Puțină milostenie, te scapă de mare rău”
„Puțini suie, mulți coboară”
„Radu (mă) cheamă!”
„Rămâne un om de sărit în apă”
„Rămâne un om de sărit în apă.”
„Rar la om așa noroc!”
„Răsare unde nu-l sameni.”
„Rău așa, greu așa!”
„Rău ciocan la capul tău”
„Rău ciocan te-a ciocănit”
„Rău cu rău s-alungă.”
„Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.”
„Rău de vei semăna, mai rău vei secera”
„Rău faci, rău găsești”
„Râu faci, rău găsești.”
„Rău în sus, și rău în jos”
„Rău la deal, rău la vale”
„Rău vei urmă, rău vei afla”
„Răul de și-l face omul singur nu-l poate”
„Răul nu rămâne nepedepsit”
„Răul pe rău pe băț îl dă”
„Răul pe rău scârțâie”
„Remâni bătând în pumni”
„Roagă-te la (lui) Dumnezeu”
„Roata se întoarce pe toți năpăstuiții”
„Roata umblă, banii pică”
„Roata umblă, banii pică.”
„Românu-i beșina dracului”
„Românul e ca pisica: ori-cum l-ai trânti”
„Românul nu piere”
„S-a apropiat funia de par”
„S-a băgat brânza în putină.”
„S-a dat jos din pat întâi cu piciorul stâng”
„S-a dus de-a berbeleacul.”
„S-a dus la mama dracului.”
„S-a dus la paște după viței, și s-a întors cu bo”
„S-a dus lemn și s-a întors cuțur”
„S-a dus pe apa Sâmbetei.”
„S-a dus și el la stână, și a ajuns Vinerea.”
„S-a face, nu s-a face; acu dacă s-ar face!”
„S-a făcut agurida miere.”
„S-a făcut lumea de foc”
„S-a făcut o apă și-un pământ.”
„S-a întâlnit cu sluta-n drum”
„S-a întâlnit Sanda cu Manda”
„S-a întâlnit Tanda cu Manda (Sanda)”
„S-a întors foaia”
„S-a întors roata”
„S-a mâniat Negu pe sat”
„S-a mărit măgarul, s-a micșorat samarul”
„S-a mazilit”
„S-a născut cu stea în frunte”
„S-a pricopsit ca dracu-n spini”
„S-a pricopsit ca dracu-n spini.”
„S-a prins în undiță”
„S-a rupt drumul în mijlocul carului”
„S-a rupt drumul în mijlocul carului.”
„S-a rupt piedica”
„S-a sculat pe piciorul stâng”
„S-a spart în capul tău”
„S-a spart tigva”
„S-a stricat căruța”
„S-a stricat jocul”
„S-a umplut tigva, trebuie să se spargă”
„S-a vărsat laptele în păsatul nostru”
„S-aruncă ca lupul între oi.”
„S-au dus boii dracului”
„S-au dus boii și a venit vaca.”
„S-o procopsi, când mi-o crește”
„S-o suit dracu pe casă.”
„Să ajungi la pârâu, și-apoi să ridici pălăria”
„Să dea peste ochi”
„Să găsește câte-o mână”
„Să iasă deasupra, ca oleiul”
„Să întoarce roata pe toată obada”
„Să n-am parte”
„Să n-am parte de oale sparte.”
„Să ne culcăm doi și să ne sculăm trei”
„Să nu coși nimic pe tine, că îți coși mintea”
„Să nu dai oțet pentru cuibar la altul, că se strică al tău”
„Să nu dai ouă la țigani că îți fură cioara puii de la cloșcă”
„Să nu dea Domnul omului cât poate răbda”
„Să nu dea Dumnezeu omului cât poate să rabde.”
„Să nu mai dea rele Domnul”
„Să nu mai dea rele Domnul cât poate suferi omul.”
„Să nu râzi de nenorocirile altora că dă și peste tine.”
„Să nu vie în capul copilului ce-i menește maica-sa”
„Să nu vinzi pielea ursului din pădure.”
„Să nu-l vadă ochii”
„Să se ducă învârtindu-se.”
„Să se facă cât dealul (și nu-mi pasă)”
„Să tai pălăria și să fugi”
„Să te ferească Dumnezeu când a face”
„Să te ferească Dumnezeu când o face râma ochi, că-i mai rea decât șarpele.”
„Să te ferească Dumnezeu de bătaia ciungului”
„Să te ferească Dumnezeu de bătaia ciungului.”
„Să te ferească Dumnezeu de dracul bogat”
„Să te ferească Dumnezeu de fată de popă și de moșie lângă cale.”
„Să te ferească Dumnezeu de țăranul bogat.”
„Să te păzească Dumnezeu de sărăcia de Ocna”
„Să văd pe Sfântu Gheorghe în palmă!”
„Să-ți ajute Dumnezeu”
„Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.”
„Samănă dar nu răsare”
„Sămânță bună, bun rod îți dă”
„Săpun ai cumpărat, săpun mănânci.”
„Sara ghigar, dimineața spătar”
„Sărac - lipit pământului.”
„Sărac cu duhul.”
„Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.”
„Sărace bine, mult rău aștepți”
„Săracul, de ce e sărac?”
„Sare de la fântână în puț”
„Sârguința e muma norocului”
„Sârguința e muma norocului.”
„Sărmanul fără nădejde, ca o candelă fără undelemn.”
„Șarpele nu te mușcă până nu-l calci cu piciorul.”
„Sau fericirea pe cap, sau corbul pe stârv să i se pună”
„Scafa vine avârliga”
„Scapă azi de primejdie și vei fi scăpat”
„Scapă-mă, Doamne! Dă din mâini, Române.”
„Scăpai scurt de coadă, printre picături.”
„Scăparea lui la barbă”
„Scară la (în) cer”
„Scaunul înalt în picioare curând se răstoarnă.”
„Se bat cei mari și rabdă cei mici.”
„Se bate ca peștele pe uscat.”
„Se bucură, ca corăbierul, când dă de vânt bun”
„Se încearcă la zbor”
„Se joacă ca cu mingea”
„Se joacă cu coada ursului”
„Se joacă cu coada ursului.”
„Se petrece împreună haz și necaz”
„Se pierde ca făina orbului.”
„Se plângea de o întâmplare”
„Se scoală singur de la pământ”
„Se ține ca nevoia de om”
„Se ține ca nevoia de om.”
„Se ține norocul după tine ca pul”
„Se va aduna funia la stejar”
„Seara nu se dă din casă borș, ori lucruri sărate, că e rău”
„Șede pe ghimpi”
„Șede și norocu-i crește”
„Semeni dar nu răsare”
„Sfârc fuse, sfârc se duse”
„Și cu oile toate și cu lupul sătul nu se poate.”
„Și lupul sătul și mielul întreg nu se poate”
„Și nenorocirea e câteodată bună.”
„Și nu-ți află răul rău?”
„Și o găină chioară scurmând găsește câte-odată măr”
„Și o găină chioară scurmând găsește câteodată mărgăritare.”
„Și tina lucește, când soarele o izbește”
„Și-a găsit dracu căpacu.”
„Și-a găsit dracul capacul.”
„Și-a mâncat norocul ca țiganul biserica.”
„Și-a pus dracul coada pe el”
„Și-a pus dracul coada pe el.”
„Și-am tihe, și-s cu un ochi”
„Singur și-a băgat capul în spini”
„Sîrguința e muma norocului”
„Șoarecele speră scăpare și când e în gura pisicii”
„Soarele, că e soare, și nu poate încălzi toată lumea odată.”
„Soarele, de e soare, și tot nu poate lumina toate văile.”
„Soarta e ca roata”
„Sparge nuca, dar sare capul”
„Speranța moare ultima.”
„Spor și berechet”
„Spre bine când apuci, tot așa trebuie să o duci.”
„Stăm prost cu țara”
„Stăpân nu poți ajunge, dar slugă când”
„Strâmbii îi mănâncă pe ăi drepți.”
„Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă.”
„Suișul are și scoborâș”
„Sunt ca niște câini fără păstori”
„Sunt sărac pentru că nu sunt bogat”
„Suspinile drepte cerurile pătrund”
„Suspinul săracilor nu rămâne în deșert, măcar cât”
„Svârli cu bățul într-un câine și lovești un popă.”
„Tacă pripitorile unde cântă ursitorile”
„Talentul fără noroc e de prisos”
„Țara e plină de nevoi”
„Te întâlnește preotul și iepurele în cale”
„Te joci ca Marcu Parparel”
„Te slujește norocul cât umbra acului”
„Te-a ursit rău pe tine”
„Te-ai prins ca ciocârlanul în laț.”
„Ți sporește ca laptele țiganului”
„Ți-a cântat cucul în față”
„Ți-ai făcut de cap, de cap ai fost”
„Ticăitul procopsitul, unde se duce nu-i”
„Tigaia nu merge de multe ori la apă, că ori se sparge ori crapă.”
„Țiganul când a ajuns împărat, întâi pe tatăl său l-a spânzurat.”
„Țiganul când a ajuns la mal, atunci s-a înecat.”
„Tihia și-o face omul.”
„Toată viața omului, o luptă de necazuri; astăzi un necaz”
„Toate i se prind de mână”
„Toate lucrurile bune sunt trei”
„Toate lucrurile ne sunt pe dos”
„Toate's cu timp și cu soroc”
„Tocmai de ce te-ai păzit n'ai scăpat”
„Tocmai de ce te-ai păzit n-ai scăpat.”
„Tot binele de la Dumnezeu este”
„Tot bostanul cu sâmburii lui merge de vale.”
„Tot boul mi l-a belit”
„Tot cuiul își află gaura”
„Tot cuiul își află gaura.”
„Tot de noroc să se plângă omul”
„Tot de noroc să se plângă omul (cineva)”
„Tot de noroc să se plângă omul.”
„Tot nea Radu”
„Tot norocul pomenește”
„Tot norocul pomenește, Și nici când nu-l nimerește.”
„Tot obrazul își are necazul.”
„Tot răul în spre bine”
„Tot un cuc nu ne cântă în toată vremea”
„Totdeauna desfătarea Are soră întristarea.”
„Totdeauna urma alege, ce-ai semănat vei culege.”
„Tote's cu timp și cu soroc”
„Toți cu cireșe, el cu muceașe”
„Toți de la orb și de la sărac, și săracul”
„Totuna: anul mare, ghinion!”
„Tră nevoi e făcut omul, și nevoile tră”
„Trag la rău, ca altul în bine”
„Trage nădejde ca baba de dinți”
„Trage nădejde ca prepelița de coadă”
„Trage nădejde ca spânul de barbă”
„Trage nebunul nădejde de juruință, spânzură-te”
„Tragi nădejde ca spânul de barbă.”
„Trai neneaco, pă/cu banii babachii.”
„Trăiește ca banul în punga săracului.”
„Trăiește ca vițelul la curtea boierească.”
„Trebuie să joci după cum îți cântă vremea.”
„Trebuie să joci, după cum îți cântă”
„Trece cine o trece”
„Trecut prin ciur și prin veșcă”
„Trecut și prin ciur și prin ciurel”
„Trecut și prin ciur și prin sită”
„Trimite pe nevoiaș”
„Tu le faci, tu să le tragi.”
„Tu zor și dracul (lupul) acață zi urechii”
„Ulciorul nu merge de multe ori la apă.”
„Umblă ca în satul lui Cremene”
„Umblă ca în satul lui Cremene.”
„Umblă ca mielul orbului.”
„Umblă după ouă de drac.”
„Umblă norocul după el, ca muscele după”
„Umblă norocul după el, ca muștele după câine în postul Crăciunului.”
„Umblă șapte sfinți și-o poartă”
„Umblă, de crezi că dracu-l poartă”
„Un bătut de Dumnezeu”
„Un bun cu un rău”
„Un car se încarcă, altul se descarcă.”
„Un Dâmn-ajută”
„Un Dumnezeu dă și altul ia”
„Un necaz abia îl trece Și vin, în locul lui, zece.”
„Un rău niciodată nu vine singur”
„Una bună, zece rele”
„Una spune omul și alta face Domnul.”
„Unde a fost, are să mai fie.”
„Unde a mers mia, merge și suta!”
„Unde dai și unde crapă!”
„Unde dai și unde crapă.”
„Unde dai și unde răsare!”
„Unde e ața mai subțire, acolo se rupe”
„Unde e ața mai subțire, acolo se rupe.”
„Unde e câștig, e și pagubă. Unde e mult câștig, e și multă pagubă.”
„Unde e cetatea mai tare, acolo bate”
„Unde este puterea acolo-i și dreptatea”
„Unde este voia lui Dumnezeu, se biruiește”
„Unde gândești și unde nimezești”
„Unde găsește pus rău el pune bine”
„Unde nu e, nici Dumnezeu nu dă”
„Unde nu vrea Dumnezeu omul nu poate”
„Unde nu vrea să ajute Dumnezeu, în deșert”
„Unde nu-i noroc nici parte”
„Unde nu-i noroc, nici parte.”
„Unde o eși să iasă, ori că tunsă, ori că rasă.”
„Unde o ieși să iasă”
„Unde pândește, acolo cade.”
„Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.”
„Unde punea el mâna, punea și Dumnezeu”
„Unde s-a dus mia, ducă-se și suta”
„Unde s-a dus mia, ducă-se și suta.”
„Unde sare și unde te lovește.”
„Unde umblă câinii cu covrigi în coadă.”
„Unde vrea Dumnezeu, cu anevoie se poate”
„Unde-i bine”
„Unde-i bine, nu-i de mine; unde-i rău, hop și eu.”
„Unde-i minte, îi și noroc”
„Unde-i noroc și parte”
„Unele așteptăm și altele ne vin”
„Unele așteptăm și altele ne vin.”
„Unii gustă din lămâie și altora li se strâmbă dinții”
„Unii gustă din lămâie și altora li se strepezesc dinții.”
„Unii țes la pânză și alții o poartă”
„Untdelemn de vei vărsa, la o nenorocire te așteaptă”
„Untul-de-lemn, ce păcat! Că fu oală proastă s-a vărsat.”
„Unuia i se aprinde barba, și altul își aprinde luleaua”
„Unul care a ajuns cineva.”
„Unul cu folosul și altul cu ponosul”
„Unul cu folosul și altul cu ponosul.”
„Unul mănâncă aguridă, și la altul se strepezesc dinții.”
„Unul nu găsește pod pe apă, altul nu găsește”
„Unul nu găsește pod pe apă, altul nu găsește apă de băut.”
„Unul poartă folosul, și altul bate folosul”
„Unul te tunde și altul te rade.”
„Urlă, lupe, urlă, că ai rămas de tarmiș.”
„Urlă, lupe, urlă, că ai rămas de turmă”
„Ursul joacă și de voie și de nevoie”
„Ursul nu joacă de voie ci de nevoie.”
„Va de oaie între lupi”
„Va mai veni oala la spuză”
„Va mai veni oala la spuză.”
„Va mi se căta din ploaie să mă bagă în soare?”
„Va să dezbrace un sfânt, să îmbrace”
„Va să-ți vină tibia (căsmetea), nu s-o”
„Vai când ajunge lupul sameș la oi!”
„Vai de acela ce se nevoiește în valurile lumii!”
„Vai de cel ce nu-și este la nunta sa!”
„Vai de cel ce-i umblă păduchii pe frunte!”
„Vai de cine și nu are”
„Vai de ghinionul preotului”
„Vai de hoțul care-i sărac, și de săracul”
„Vai de legănul în care s-a suit”
„Vai de mine ce să fac”
„Vai de pasărea ce scapă din colivie și cade în laț!”
„Vai de satul acela când ajunge curul”
„Vai de tine, făcut preot”
„Vai de turma fără păstori”
„Vai săracă țară”
„Vai, vai, vai”
„Vântul aduce, vântul duce.”
„Vântul la pământ nu aruncă buruieni, ci pe cei mai înalți.”
„Vântul nenorocirii unde bate, răii usucă”
„Vasului gol toți îi dai cu piciorul”
„Vasului gol toți îi dau cu piciorul.”
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit.”
„Vede Dumnezeu al cui este colacul”
„Vede pietrele și i se par covrigi de pâine”
„Vine binele”
„Vine cu flori în pălărie”
„Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.”
„Vino rău”
„Vino, necazule, dar vino singur.”
„Vița omului, ca oul în mâna copilului”
„Vodă da și Hâncu ba”
„Voia lui Dumnezeu nu se potrivește”
„Voiește și vei putea”
„Voința Domnului iscălitură este”
„Vrea să umple în puț găleata cu gaura neastupată.”
„Vrearea în ananghie se cunoaște”
„Vrei nu vrei.”
„Vremea râde, vremea plânge.”
„Zamfirica toate le avea”
„Zarul fuge de îmbătat”
„Zi nouă, câsmeti noi”