Proverbe despre Femeie și bărbat
960 proverbe și zicători românești pe tema Femeie și bărbat.
„A ajunge o Joimăriță”
„A avea mila cucului”
„A avea pană frumoasă”
„A avea sprâncene posomorâte”
„A avut ochi de vulpe”
„A căscat ca baba (mătușa) la mormânt”
„A coace pe cineva la inimă.”
„A face ochi mici”
„A femeii frumoasă”
„A fi (a-l face) iepure de pârleaz”
„A fi (om) de zahăr”
„A fi (pune, ține) sub papuc”
„A fi baba Dochia”
„A fi bună de picior”
„A fi ca fata nemăritată”
„A fi ca o babă turcească”
„A fi ca o scorpie”
„A fi ca o viespe”
„A fi ca o zână”
„A fi cazacă”
„A fi cu comanac”
„A fi cu inima înghețată”
„A fi cum îi țâța”
„A fi Despa”
„A fi fără de inimă”
„A fi fată fatată”
„A fi fată la cap”
„A fi frumos scris”
„A fi îmbrăcat ca cucul în pene”
„A fi Lot”
„A fi mai cu coarne decât”
„A fi moale la inimă”
„A fi o babă”
„A fi o cârpă lepădată”
„A fi o ghiersură (de om)”
„A fi o sdrânță”
„A fi un bate-lelea”
„A fi un înger”
„A fi un Irod”
„A i se face inima cât un purice”
„A i se face părul măciucă, a se zbârli părul în cap, a i se sui părul în vârful capului.”
„A ieși fata înaintea cuiva”
„A luă pe după pereche.”
„A lua pe sub braț, ca pe o mireasă”
„A mânca ca miresele”
„A minții frumusețe, aceea se înțelege cea mai frumoasă fru”
„A mirosi a catrință”
„A nu călca pe preoteasă”
„A nu face față.”
„A o băga pe mânecă.”
„A plânge ca o mireasă”
„A poftit lelea Guța la mere acre”
„A rămâne cu sluta-n vatră”
„A sări în coada cucoanei”
„A schimba căciula cu cârpa femeii”
„A scurta de o palmă pe cineva”
„A se arunca în ... ca babele în câte: și motan”
„A se bucura ca de o casă aprinsă.”
„A se dezbrăca de caracter.”
„A se îngâna cu florile.”
„A se pune călare pe inima cuiva.”
„A ședea ca Despa”
„A sta ca ghimpele în ochii cuiva.”
„A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„A trage cu ochiul.”
„A trecut fata prin rai”
„A umbla lela”
„A venit sulemenita și se duce terfelita”
„A vrut să fugă de Stana”
„A-i face zile fripte”
„A-i fi frică și de umbra sa.”
„A-i mânca roșața, fața”
„A-l bate și femeile”
„A-l spurca (pe cineva) pupăza. "(a auzi, pe nemâncate, pupăza cântând pentru prima oară într-un an; glumeț) a vedea o femeie goală)”
„A-nțărcat bălaia.”
„A-și da în petic.”
„A-și pune marama”
„Acum bărbatul se cunună, nu cu muierea sa, ci cu zestrea”
„Acum bărbatul se cunună, nu cu muierea sa, ci cu zestrea ei”
„Agiungi până la nevastă”
„Ai fete, strângi gânduri”
„Ai mai văzut vreun băiet cu minte și babă frumoasă?”
„Alâosită și nespălată”
„Albina cea bună nu se pune pe o floare veștejită.”
„Alergă la pat de vădană”
„Alta e floarea de grădină, și alta e floarea de câmp.”
„Alunițele negre, dar podoaba muierilor”
„Am văzut pe baba, mi-a fost dragă fata”
„Apucă ca curva prăjina”
„Are chip frumos, cu dar”
„Are chip frumos, cu dar. Și-i e vorba de văcar.”
„Are popa șapte fete, toate stau să fete”
„Așa e de la Eva”
„Așa mare încornorat”
„Așa mic și pițigăiat”
„Așa sunt fetele, când senin când ploaie”
„Ascultă din zece vorbe și una a muierii.”
„Atunci are muierea drept, când vin porcii”
„Baba bătrână nu se sperie de furcă”
„Baba călăreață”
„Baba cere împlinite toate”
„Baba Clânța”
„Baba e talpa iadului”
„Baba Lenca”
„Baba tace că n'are ce face.”
„Babele cu sânge bătrân”
„Babele de cele trecute pururea bârfesc”
„Băiatul cere pușcă și fata cere furcă.”
„Băieții sunt dracu gol”
„Bărbat bun și usturoi dulce nu se poate”
„Bărbat, ca țăstul în ziua de Paști”
„Bărbată ca țestu-n vatră”
„Bărbații nu mai atunci sunt domnii când”
„Bărbatul are ochi să vadă, femeia are”
„Bărbatul bun și femeia bună fac casă bună.”
„Bărbatul ca un foc, ar muierea foc întreg”
„Bărbatul capul muierii”
„Bărbatul capul muierii, bărbatul legea muierii, bărbatul crucea muierii.”
„Bărbatul câștigă, femeia păstrează.”
„Bărbatul după muiere, și copilul după”
„Bărbatul după vină, și muierea după dinți”
„Bărbatul e capul, iar femeia e gâtul care întoarce capul.”
„Bărbatul e stâlpul casei.”
„Bărbatul e stăpân în casă, dar femeia e cheia casei.”
„Bărbatul face casa, iar femeia o desăvârșește.”
„Bărbatul fără muiere, ca când ar fi luat de Iele”
„Bărbatul fără muiere, ca foarfeca fără soție, ce nu taie ci numai zgârie.”
„Bărbatul meu zace mort în casă, și mă doare”
„Bărbatul nu-i bai că-i puțintel”
„Bărbatul să aducă cu sacul”
„Bărbatul și calul să nu-i crezi, când îți pare că merge”
„Bărbatul surd nu prea bea, muierea mută cu mult”
„Bărbatul surd nu prea bine, muierea mută cu mult, mult mai bine.”
„Bărbatul tău când te iubește, îndoit tu să-l iubești”
„Bărbatul temător își învață nevesta curvă”
„Bărbatul ține casa cu capul, femeia cu inima.”
„Bărbatul ține cheia ușii, dar fereastra e”
„Bărbatul zice în fluier, muierea plânge”
„Bate vântul din Delu Muierii”
„Boierul când îi e foame se plimbă, țiganul fluieră, țăranul își bate nevasta.”
„Bună-i nevasta, dar că-i strâmbă”
„Bună-i, bună, nora-mea”
„Ca cu o păpușă se joacă cu ea”
„Ca fața lui Dumnezeu”
„Ca mâna de muiere, nici o mână mai delicată”
„Ca mireasa în pat”
„Ca mirosul de muiere, nici un miros mai dulce”
„Ca o fată mare se arată”
„Ca o floare la ureche muierea lângă bărbat”
„Ca o vasilcă”
„Ca și când îi trece un șarpe rece prin sân”
„Ca văduva la pat”
„Ca vântul pe lume, nimic alt mai ușor, dar muierea întrece”
„Căcăcios la inimă”
„Calul bun și nevasta frumoasă îți pune”
„Calul și femeia să n-o dai pe mâna altuia”
„Când ai nevastă urâtă, mai bine să-ți scoți ochii ca să n-o”
„Când muierea e mută, și bărbatul e surd, e viața”
„Când nu sunt ochi negri săruți și albaștri”
„Când o fată vrea să se mărite, să tragă piciorul pe covor”
„Când s-ar face una fără nevastă, vai de ea”
„Când te însori, să te însori, iar nu să te măriți.”
„Când trai femeile se întâlnesc, mai mult de o sută”
„Cântă găina, nu cocoșul”
„Cap legat, inimă încinsă și de minte necuprinsă.”
„Capra căsătoasă și coada în prăpastie”
„Capra face pozna, și dia pață (rușinea)”
„Capra face, dia trage”
„Caprii îi pică coada de râie, și ea tot sus o ține.”
„Capul tău a mai fost la un cur de babă.”
„Care-și bate muierea își bate capul; care-și bate”
„Cari n-are femeie, hiliastru să nu ia”
„Cari n-are femeie, hiliastru să nu ia.”
„Casa cu muiere, niciodată piere”
„Casa e casă, când ai o gospodină în casă”
„Casa fără conduri ca o casă pustie”
„Casa fără femeie e ca pământul fără ploaie.”
„Casa fără mamă e ca grădina fără flori.”
„Casa fără perdele ca femeia fără sprâncene”
„Casa fără stăpână e ca turma fără păstor.”
„Cât a sta o smedică în rai”
„Cât de blând să fie motanul, tot scărpinând se mânie.”
„Cât de frumos și de măreț crinul în grădină crește.”
„Cât e lelea de ușoară”
„Cât o sta o curvă cu doi frați în rai”
„Cât o sta o fermecătoare în rai”
„Câte belele, câte bube rele, tot în capul nevestei mele.”
„Câte fete se ridică nu pot face o mămăligă”
„Câte minuni și năzdrăvănii fac muierile pe lume, când”
„Câte pite rele, toate ale norii mele”
„Catincuțo unde te duci”
„Caută găină cu ochii și nevastă cu fruntea”
„Caută muiere să-ți placă ție”
„Caută nevastă să-ți placă, iar nu altora”
„Caută soție să-ți placă ție, iar nu altora”
„Caută soție să-ți placă ție, iar nu altora.”
„Ce cu greu se pare la acest bărbat, ce cu zestre mare”
„Ce folos de chip frumos”
„Ce folos de multă albeață, dacă n-are un vino încoace.”
„Ce folosește orbului fața frumoasă”
„Ce măr frumos dar amar”
„Ce se naște în cap de muiere, într-însa neistovit”
„Ce știe tot satul, nu știe bărbatul.”
„Cea mai bună muiere, ca cel mai bun bărbat”
„Cea mai mare greutate, fata nemăritată”
„Cea mai mare poftă și plăcere a muierii, ca ea pururea să fie cu bărbatul”
„Ceea ce femeia leagă, nici dracul nu desleagă”
„Ceea ce săvârșește muierea nimenea nu poate săvârși”
„Ceea ce va muierea, aceea va și Domnul cu tine”
„Ceea ce vrea muierea, aceea vrea și Domnul cu tine”
„Cel ce muierea și-o depărtează, sufletul lui și-l depărtează”
„Cel cu o muiere, ca cel numai cu o cămașă”
„Cel fără soție, ca roata fără osie, nici cum se poate învârti”
„Cel șchiop nu cunoaște cinstea fetei”
„Cel-ce muierea și-o depărtează, sufletul lui și-l depărtează”
„Cele trecute la vârstă dar cu nuri, ca stafida cea uscată dar plină de dulceață.”
„Cele trecute la vârstă, dar cu nuri, ca stafida cea”
„Cercelul a căzut, dar urechile au rămas.”
„Ceri la văduvă bărbat și ea îi duce dorul”
„Ceri la văduvă bărbat și ea îi duce dorul.”
„Chica lungă, minte scurtă”
„Chip frumos, la un cap prost!”
„Ci2ma, fie cât de frumâsă, dacă la picior te”
„Cine are femeie bună, are raiul în casă.”
„Cine are fete multe, însoră mulți măgari”
„Cine are fete multe, se închină la oricine”
„Cine are multe fete, adună nebuni de pe drumuri”
„Cine are nevastă bună ajunge fericit, ...cine are nevastă rea ajunge filozof.”
„Cine caută nevastă fără cusur, neînsurat rămâne.”
„Cine caută nevastă fără cusur, rămâne neînsurat”
„Cine își ridică cracii la al doilea bărbat, de obște să înțeleagă”
„Cine n-are femeie, n-are nici noroc.”
„Cine naiba a mai văzut, ...brânză friptă la grătar, domnișoară pe măgar.”
„Cine râde gura-și întinde.”
„Cinstea fetei, ca zăpada, dacă odată se topește, al”
„Cinstea fetei, preț n-are”
„Cioară mândră și flămândă.”
„Condurii, sarea veseliei”
„Copil cu minte și babă frumoasă”
„Cosânzeana”
„Creștin cu crucea în sân și cu dracul de-a spinare.”
„Cu bani și ochi negri găsești”
„Cu buze roșii, ca un Arap”
„Cu cel chipeș să nu ai de a face”
„Cu femeile și copiii să nu glumești”
„Cu fețe frumoase, ca de curcubeie”
„Cu gogoși de fată mare nu se fac ouă roșii”
„Cu gogoși de tufă nu se negrește sprâncene”
„Cu mâinile la piept, și cu ochii la puiul de gol”
„Cu muierea să umbli ca c-o bubă coptă, că îndată”
„Cu o mână te mângâie și cu alta te zgârie”
„Cu pântecele pân' la gură, ca o muiere grea”
„Cu sluta în vatră casa ajunge să fie cu nasa prin pod”
„Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui ce-i cu Cerul împăcat.”
„Cum e femeia, așa e și casa.”
„Cum e stăpâna, așa e și casa.”
„Cum îi șade Românului mai bine.”
„Curva bătrână nu se sperie de vorbă”
„Curva ca musca te iubește, de aceea dragostea ei cu su”
„Curvă cu două fețe”
„Curva cu lacrimi își ascute dinții”
„Curva până ce îți ia ceva îți sărută mâna ta, după ce ia”
„Curva se cunoaște după ochi”
„Curvia, pre curvia și necurăția fapte de rușine; fermecăto”
„Dă din urechi ca iepurele.”
„Dă-mi, vecină, pă bărbatul tău, și tu ține”
„Dacă badea ar avea cosițe i s-ar zice lele”
„Dacă cocoșul ar face ouă, ar fi găină.”
„Dacă e bătrână”
„Dacă fata nu știe juca, zice că lăutarii”
„Dacă limba femeii ar fi mai scurtă, zilele”
„Dacă moare nevasta mea, se duce lumea”
„Dacă muierile n-ar fi găsit mijloace, târzii bărbații”
„Dacă să fie mireasa frumoasă a corlui și urâtă”
„Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină.”
„Darul nurilor cu mult mai mare decât al frumusețelor”
„De când cu mâța Eva”
„De casă nouă să te ferești, de muiere tânără”
„De casa nouă să te ferești, de muiere tânără să te”
„De cât a bărbatului”
„De cât cu badea bădioiu”
„De cât un bărbat urât”
„De copil, copil e, dar cu nevasta să nu te lași singur”
„De departe trandafir.”
„De frică te sui în patul altuia”
„De frumoasă, frumoasă”
„De inimă rea”
„De lucru e leneșă”
„De muiere nu scapă nici dracul!”
„De muiere rea, și dracul fuge de ea”
„De multe ori noaptea fata și ziua ține în brațe”
„De n-ai bani nu lua zestre, ca să n-o”
„De n-ar fi ochi și sprâncene”
„De nebun și de muiere rea fie-care”
„De nebun și de muiere tot înțelep”
„De nebun și de muiere tot înțeleptul se ferește”
„De nebun și de muierea rea tot înțeleptul se dă în lături.”
„De pale ridicate nu râde nimeni, ci de pole”
„De poale ridicate nu râde nimeni, ci de poale călcate.”
„De urâtă nu-i frumoasă, da'i deșteaptă, proasta dracu.”
„Dec! și popa cu rochie”
„Decât cu sluta în vatră”
„Decât frumoasă din sat străin, mai bine slută din satul meu.”
„Decât frumoasa din sat străin, mai bine sluta din satul tău.”
„Decât muere rea, mai bine fără ea.”
„Decât muiere de aur, mai bine bărbat de paie.”
„Decât muierea rea”
„Decât un car de frumusețe mai bine un dram de nuri.”
„Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte.”
„Departe de brațele ce nu sunt ale tale, că brațul străin te”
„Din coasta lui Adam Eva a ieșit, de aceea muierea dă bărbatului”
„Din gură fug la nevastă”
„Din naintea fermecătoarei și Dumnezeu”
„Din spate liceu, din față muzeu.”
„Doi bărbați la un loc tot pot lăcui, iar două mu”
„Dor de noră, în curte de soacră”
„Două cuțite tăioase nu pot sta într-o teacă.”
„Două femei rele nu fac cât una bună”
„Două muieri într-un loc”
„Două muieri și o gâscă fac târgul cucului”
„Drac flăcău”
„Dracul, cu muierile face război călugărilor”
„Drag mi-este bărbatul beat”
„Draga mea și mândra altuia”
„Dragostea de fată mare”
„Dragostea de pământ e mai puternică decât dragostea de femeie.”
„Dragostea muierii către bărbat ține, până dă peste alt”
„Drăguțul lesne se depărtează, iar bărbatul, cam anevoie”
„Dulceața muierii te înșală în tot ca momeala la undiță”
„Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii.”
„Dumnezeu să te scape de muiere urâtă”
„Dumnezeu să te scape de muiere urâtă.”
„După ce că-i slut, îl mai cheamă și Vlad”
„După ce e ciupit de vărsat îl mai cheamă și Vlad.”
„După ce e neagră o mai cheamă și Neagă.”
„După ce e neagră, o (mai) cheamă și Neagă”
„După ce e neagră, o cheamă și Neagă; după ce e mută, apoi e și slută.”
„După ce e slută apoi o cheamă și Gahița.”
„După ce e slută, apoi o cheamă și Gahița”
„După ce e urât bea și tutun.”
„După ce e urât îl cheamă și Vlad.”
„După ce e urâtă, o mai cheamă și Neacșa”
„După ce nici n-are de cercei urechi, umblă să-și cumpere și două perechi.”
„După cum e drăgălașă față, îi poți ghici”
„După fete tot alergi”
„După gustul altora să nu-ți alegi materie nici nevastă.”
„După tramvai și după femei să nu fugi niciodată.”
„E așa de acră încât să-ți fie cât de rudă și tot îi faci cu ochiul.”
„E bărbat”
„E bărbat la gură”
„E ca găina cu ou”
„E neagră vaca, dar lapte are”
„E pete mari, numa după urși nu merg”
„E rea ca o arșiță”
„E ruptă din stele.”
„E scurtă-n coadă”
„E un măr copt”
„E varză de legat la frunte”
„Ea face ochi mari”
„Ea fi fata în floare”
„Ea nu-i fi pielea nici de ciur”
„Ea se dă (umblă) cu pletele în vânt”
„Ea, se mărită cu floarea în cur”
„El și ea se tot codează”
„Eri se jucă între fete”
„Este ea nu merge la boi, ci boul la ea”
„Ești nehotărâtă ca fata mare la măritat.”
„Ești un drac împielițat.”
„Faci pe frumos”
„Făcut-o lelea, aflat-o ingânatu”
„Fapta bună, ca femeia frumoasă”
„Fără bărbat muierea greu (sarcină)”
„Fată bărbată ca Doica Fira”
„Fata ca mama”
„Fata cea nebună”
„Fata după mumă, ca proba după pânză”
„Fața ei un tulpan”
„Fața face dragă și gâuza”
„Fata la vremea ei, ca mierea în fagul ei”
„Fată mare”
„Fata nevastă cum se face, către soacră va fi”
„Fața subțire cu mare cheltuială se ține”
„Fata, drac înzobonit”
„Fecior de lele”
„Fecioria cinstea fetei, cine-o pierde n-o mai vede”
„Femeia "ușoară" zice: "Iubite, bine faci, dar rău plătești...”
„Femeia "ușoară" ...zboară și, ...iar zboară.”
„Femeia a îmbătrânit pe dracul”
„Femeia a prinde minte”
„Femeia a scos pe om din rai”
„Femeia are gândul dracului, ca și el să te arunce”
„Femeia are multe guri, și cere multe”
„Femeia blândă îmblânzește și pe cel mai aspru bărbat.”
„Femeia bună e comoara bărbatului.”
„Femeia bună e plug de aur în casă”
„Femeia când e bine caută pe dracul”
„Femeia când nu poate naște să bea apă din pumn. Vasele să nu fie goale”
„Femeia care e rea de muscă.”
„Femeia care face pe mironosița.”
„Femeia care nu voiește să aminte, toată ziua cerne”
„Femeia care nu voiește să frământe, toată ziua cerne.”
„Femeia care nu vrea să facă mămăligă toată ziua”
„Femeia care se teme de Dumnezeu nu se teme de nimic.”
„Femeia care zboară ca cioara din par în par.”
„Femeia ce poartă cojocul pe umere, călărește”
„Femeia cea nebună, casa își dărâmă”
„Femeia cinstită e piatra de temelie a casei.”
„Femeia cu cap, comoară în casă.”
„Femeia cuminte ține casa cu rânduială.”
„Femeia de ciomag fuge, nu de colac”
„Femeia deșteaptă ține casa cu mintea.”
„Femeia e ca umbra: urmează pe cine o fuge și fuge de cine o urmează.”
„Femeia e câine, latră dar nu mușcă”
„Femeia e dracul”
„Femeia e floarea casei.”
„Femeia e inima casei, iar bărbatul e mâna.”
„Femeia e lucrul dracului”
„Femeia e mai dihai decât dracul”
„Femeia e sac fără fund”
„Femeia e scula dracului”
„Femeia e sora dracului”
„Femeia este un rău necesar.”
„Femeia frumoasă e comoara cea mai nestatornică.”
„Femeia gospodină e coroana casei”
„Femeia harnică e mândria casei.”
„Femeia harnică face din piatră pâine.”
„Femeia harnică își ține casa ca un pahar.”
„Femeia harnică nu șade niciodată degeaba.”
„Femeia harnică ține casa cu fusul”
„Femeia hotărăște și Satana împlinește”
„Femeia îi tot femeie”
„Femeia îngreunată nu trebuie să poarte ace în piept.”
„Femeia înțeleaptă își zidește casa”
„Femeia judecă pe dracul și-l scoate dator”
„Femeia nebătută e ca mâra neferecată”
„Femeia nebătută, e ca moara neferecată.”
„Femeia nemăritată e ca moara neferecată”
„Femeia numai după urs nu se duce”
„Femeia pe lup îl scoate afară din pădure”
„Femeia rea e foc în casă.”
„Femeia rea e mai amară decât moartea.”
„Femeia rea își scoate bărbatul din minți.”
„Femeia să tacă în biserică”
„Femeia și câinele să nu crezi”
„Femeia și câmpul cer de la om multă trudă.”
„Femeia și moara vor totdeauna ceva.”
„Femeia și sarea nu-și arată prețul decât la nevoie.”
„Femeia și via, de la om cer grija.”
„Femeia stearpă este ca pomul fără rod”
„Femeia știe de trei ori mai mult decât vorbește.”
„femeia te face să-ți iei ale trei îmori și lumea în cap”
„Femeia te ridică, femeia te coboară/ Femeia îți dă viață, femeia te "omoară".”
„femeia tot femeie”
„Femeia trebuie să se teamă de bărbat”
„Femeia vede unde bărbatul abia zărește.”
„Femeia, când vrea, din piatră scoate apă.”
„Femeia, pușca și calul n-au credință”
„Femeia, zi mumă armâne orfană”
„Femeii bărbatul îi zace”
„Femeii nici dracul nu-i vine de hac”
„Femeile nechibzuite, ca bucatele nesărate”
„Femeile, când se adună, parcă-s gâștele la pârâu”
„Ferește-te de bătrână fată mare, ca de-o vacă îm”
„Ferește-te de boierii noi și de fetele bătrâne”
„Fetele în ziua de Sfântul Toader să se scalde cu scuturătură de fân”
„Fetele și după urși se duc”
„Fetele și oalele, numai la bătrânețe le afli prețul.”
„Fetele, la casa omului, sunt petre de mâră”
„Fie ca o naiba, numai bani să aibă.”
„Fie un băț descojit, tot se numește bărbat.”
„Fierbe mărgica”
„Firea muierii sat n-are”
„Fricosul se sperie și de umbra lui.”
„Frumoasă coadă”
„Frumoasă de foc (mama focului)”
„Frumoasă de muc”
„Frumoasă de pică”
„Frumoasă noră dobândiși”
„Frumoasă noră dobîndiși, dar se uită cam piaziș.”
„Frumoasă, parcă e ruptă din rai.”
„Frumos ca firea fierului”
„Frumos picat din sare”
„Frumos, ca un greiere borțos”
„Frumos, frumos”
„Frumosul la frumos trage, dar noi sluții”
„Frumusețe de maimuță”
„Frumusețea cui nu-i place! Dar nu știi în ea ce zace.”
„Frumusețea muierii, cea mai amăgitoare, că dă la ea dra”
„Frumusețea muierii, cea mai amăgitoare, că dă la ea dracul”
„Frumusețea, ca roșața, la față se caută”
„Fug ca de Anapole”
„Fugi de muiere ca de pușcă.”
„Furcă lungă, mârtea mea!”
„Găina înaintea cocoșului nu cântă.”
„Gândurile muierii sunt rășchirate ca coada dracului”
„Gâr-gâr, la muiere privește, ce ca gâsca”
„Gătit ca o păpușă”
„Gura femeii nu stă niciodată.”
„Hâde rața de baltă, și baba de fată.”
„Hiliastrul, hicate nu se face”
„Hoțul și curva au fost de când lumea”
„I se bate inima ca la un purice mort”
„I se vede luna”
„I-a atârnat cingătorul de nas”
„I-a scos ochii, ca de bufnag”
„I-au pus ceapsă 'n cap”
„Ia îmbrobodit femeia”
„Ia nevastă din mahala, să te vadă lumea”
„Iarna grea, muierea rea”
„Îi ca curva”
„Îi caută în coarne”
„Îi cresc coarnele”
„Îi cresc coarnele. Scoate coarne.”
„Îi gospodină”
„Îi prea cu coarne”
„Îi șade bine ca și câinelui cu oala în cap.”
„Îi stă ca șeaua pe gunoi”
„Îi tremură barba ca de vrăjitoare”
„îmi zici urâtă, îți zic slută.”
„În coadă la arat, în față la adunat.”
„În loc să plângă fetele, plâng nevestele”
„În locul trandafirului a pus urzică”
„În necaz că, i-a zis neroada, Și-a tăiat din rădăcină coada.”
„În urma dușmanilor multe bârfesc babele”
„În zadar te rumenești”
„În ziua de Sfântu Andrei umplu femeile covata, ca să aibă”
„Inima femeii e un ocean de taine.”
„Inimă laie”
„Înșiră-te mărgăritare”
„Întoarce-ți capul când vezi muiere frumoasă, că îndată te”
„Iscusința și puterea la om privește; iar la muiere supu”
„Își mărește coarnele”
„Își mărește coarnele.”
„Îți judecă pe dracul și ți-l scoate și dator.”
„Jalba fetei hatâr n-are”
„Jaratecul femeii tinere, îi face și pulpe”
„Jepuroaica fată, și iepurele de inimă se vârte”
„Jidanul, numai din depărtare e om”
„Jilește gâsca, cheară o muiere”
„Jingășia la muiere, iar nu la bărbat privește”
„Jupâneasă crâșmăriță”
„L-au îndrăgit Mândrele”
„La bătrânețe dacă vei damele mai zece să te vadă, trebuie”
„La bătrânețe place vinul vechi și nevasta tânără”
„La casa cu două fete”
„La casa cu patru fete, se coc mâțele de sete.”
„La casă fără femeie, mâncarea nu are gust.”
„La Catrina la perete”
„La chip frumos”
„La femeia lehuzei dacă intră om pricăjit, face copilul bube”
„La gospodina bună”
„La măgăriță bătrână, frâu poleit”
„La muiere ca la baie, ce într-o baie și buni și răi”
„La muiere frumusețea ca la bărbat virtutea”
„La muiere, ca la moară, pururea le lipsește, la una”
„La muierea băutură”
„La nevasta iute, oțetul e tare”
„La nevasta jucăușă, stă gunoiul după ușă.”
„La părul stufos”
„La unul mumă și la altul ciumă.”
„La unul mumă, la altul ciumă.”
„La urechi mari nu trebuie cercei”
„Lacrimile mișcă de multe ori și pietrele”
„Leac la rană, muierea cea bună”
„Lele fugi că te ajunge”
„Lelea joacă, dănțuiește”
„Lelea, sărind într-un picior”
„Leneșa, când se scoală, pare că are ouă în poale.”
„Licsandru inimă rea”
„Limba muierii cuțit cu două ascuțituri”
„Lumea piere, baba se piaptănă.”
„Lut de la roata carului, e bun la umflatul țiței femeilor.”
„M-a înzăbalat muierea”
„Macă li dai față, ti ncalică pri gușă.”
„Mai bine cu muta decât cu limbuta”
„Mai bine fata cinstită”
„Mai bine fata mărită”
„Mai bine să te îneci, decât urâtă să-ți alegi”
„Mai multă înțelepciune găsești în fețele cele urâte, decât în cele frumoase.”
„Mai multe conciuri decât căciuli”
„Mai mulți se uită la mireasă decât la mire”
„Mai ușor e a păzi un cârd de epari decât o femee.”
„Mama cu țiță să nu umble cu canforă, nici usturoi să”
„Mama e lumina casei.”
„Mama proștilor e mereu gravidă.”
„Mândră ca o păuniță”
„Mândra, bea și chinește”
„Mare poznă cu Bălașa”
„Mare rușine la bărbat, muierea să-l hrănească”
„Mare venin, muierea la om”
„Maria”
„Mărul de aur la cea mai frumoasă”
„Merele frumoase”
„Micșuneaua cât dă frumoasă, dar până 'n vară nu ține”
„Miile și sutele mărită pe slutele.”
„Mila de la bărbat ca umbra de la gard”
„Minte feminină”
„Mintea ta a mai fost la un fes de babă.”
„Muerea 'n pat, bărbatul sub pat”
„Muerea credință n'are”
„Muerea te face să zici: Lasă-mă, mamă, și pe mine”
„Muiere tăcută anevoie a găsi”
„Muierea a îmbătrânit pe dracul (dracu)”
„Muierea are coadă lungă și minte scurtă.”
„Muierea are nouă găuri”
„Muierea bărbată”
„Muierea bărbată, avuția casei”
„Muierea bărbată, de-abia intră în război”
„Muierea bătrână și de vină bună, somn urât aduce”
„Muierea bună, ca pâinea caldă”
„Muierea ca castravetele, până e verde se mănâncă”
„Muierea ca sfârleza, cine știe mai bine să o învârtă”
„Muierea ca un vas slab ce lesne se sparge”
„Muierea ca vița, cum o pici lăcrimează”
„Muierea când are pat, la nimic alt nu mai gândește”
„Muierea când lipsește”
„Muierea care nu vrea să frământe, toată ziua”
„Muierea care nu vrea să plămădească, toată ziua cerne.”
„Muierea cât de bună să n-o slăbești din frâu”
„Muierea cât de puternică, bărbat pe jumătate”
„Muierea cea mai bună, ceea-ce viață bună cu bărbatul ei”
„Muierea cicala, gârna ca toca-tâca”
„Muierea cinstită”
„Muierea cinstită, podoaba casei sale”
„Muierea credincioasă, cinstea casei”
„Muierea cu cât îmbătrânește cu atât mai mult se înțelepțește”
„Muierea cu nouă suflete”
„Muierea cu ochi frumoși”
„Muierea cuculeț de noapte, iar bărbatul cocoș de noapte”
„Muierea curată”
„Muierea dă la cap răcește”
„Muierea dacă îmbătrânește și nimeni o mai privește”
„Muierea dacă se mărită, la trebile casei trebuie să se supuie”
„Muierea desfrânată e ca calul fără frâu”
„Muierea drac împelițat”
„Muierea după dinți”
„Muierea e ca să pară.”
„Muierea e dracu, numai coarnele îi lipsesc”
„Muierea e jumătate de cruce, românul e cruce întreagă”
„Muierea e mai drac și zi drac.”
„Muierea e un vas slab: din nimica se sparge”
„Muierea fără bărbat”
„Muierea fără bărbat, ca carul fără proțap”
„Muierea fără bărbat, ca casa fără temelie”
„Muierea fără bărbat, ca furca fără fus”
„Muierea fără bărbat, ca lopata fără coadă”
„Muierea fără bărbat, ca un cui fără ciocan”
„Muierea frumoasă”
„Muierea grasă îți umple brațul, iar cea subțire, printre”
„Muierea îmbătrânește”
„Muierea în pat, să nu se suie fără bărbat”
„Muierea înghite o mare întreagă”
„Muierea înțeleaptă casa ți-o împodobește cu însuși a ei”
„Muierea înțeleaptă coroana bărbatului”
„Muierea întrece și pe dracul”
„Muierea iute ca ceapa, când o miroși lăcrimezi, dar bu”
„Muierea judecă pe dracul, îl scăpă și dator”
„Muierea la bătrânețe să se îngrașe de vie, ca poftă dăti”
„Muierea la război, ca bărbatul la argea”
„Muierea limbută, gura ei făcută ca toaca să-i turuiască”
„Muierea mâncată întocmai ca o iazmă pocită”
„Muierea mi-e urâtă, dar zestrea ei mi-e”
„Muierea minte ușoară”
„Muierea moartă este marea fără vad”
„Muierea multe face, și bărbatul vede și tace”
„Muierea negătită”
„Muierea orânduiala casei”
„Muierea pământul cel mai roditor, dar fără udătură”
„Muierea părul lung, mintea scurtă”
„Muierea peste n-are.”
„Muierea poftește și la urdă de curcă, și la lapte”
„Muierea rea”
„Muierea rea lăcașul dracului”
„Muierea rea singură își dă palme, și-și bate capul”
„Muierea rea, la bărbat scurtare de viață”
„Muierea rea, război în casa ta”
„Muierea se 'nțelege din fire vicleană”
„Muierea se uită la mână”
„Muierea și cea mai bună, are fire cam ciudată”
„Muierea tăcută anevoie a găsi”
„Muierea tânără ca vinul nou fierbe”
„Muierea te iubește”
„Muierea temerară, învață pe bărbat curvăr”
„Muierea ține trei cantuni de casă, și omul unul”
„Muierea văduvă tot castraveți visează”
„Muierea, pisica casei”
„Muierea, poale lungi, minte scurtă.”
„Muierii nu-i cămeși, s-o aleci cându”
„Muierile în necazuri la lacrimi aleargă”
„Muierile putrezesc focul.”
„Muierile tot vorbesc”
„Multe flori sunt pe lume, dar puține miroase.”
„Muri nevasta, duseră cuscrii”
„Musca trece peste flori, și se pune pe altele”
„Mușchiul la mândră, urâțenia la casă.”
„N-am mai văzut femeie”
„Nerodul se cunoaște după bâtă și neroada după flori.”
„Nevasta bună e o comoară la casa omului.”
„Nevasta cu mintea bună”
„Nevasta cu mintea bună e bărbatului cunună.”
„Nevasta e bună, dar nu e Armână”
„Nevastă în casă să-ți alegi pe cea mai cinstită, iar nu pe cea”
„Nevastă nebătută și bani nenumerărați”
„Nevasta nu e cârpă să o descoși și să o coși”
„Nevasta ta, ca ruda ta”
„Nevastă, nu mă vezi? Zi, pe gard nu vedeai?!”
„Nevastă, taci, să tac”
„Nici cu fetele la horă, nici cu nevestele la biserică.”
„Nici cu fetele, nici cu nevestele”
„Nici el popă, dar nici el cu rochie”
„Nici iadul, nici muierea, nici pământul”
„Nici iadul, nici muierea, nici pământul secetos nu zice: „Ajunge!"”
„Nici lelea cu bărneață, nici badea cu altițe.”
„Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.”
„Nici mărgea ne-însirată”
„Nici nora fată, nici soacra mumă”
„Nici o boală mai grea la muiere se înțelege, ca depărtarea”
„Nici o fată nu-ți mai zice”
„Nici o frumusețe fără cel mai mic cusur, ca nici un trandafir fără spini”
„Nici o muiere”
„Nici otrava nu e rea ca muierea rea”
„Nici pânză, nici muiere să nu cumperi”
„Nici pe curvă s'o cinstești mai mult decât pe nevastă”
„Nici pește bătrân, nici muiere bătrână”
„Nici toporul fără coadă, nici muierea fără bărbat”
„Nimic alt mai dulce ca muierea dulce”
„Noaptea și hainele sunt frumoase”
„Nora cu soacra, ca șoarecele cu pisica”
„Nouă și frumoasă și unde să te pui?”
„Nu e frumos ce e frumos, ci e frumos ce-mi place mie.”
„Nu e nici fată nici nevastă”
„Nu s-a însurat cu fata, ce cu banii”
„Nu s-a văzut nici babă frumoasă, dar nici doctorii”
„Nu se lasă nici o babă”
„Nu suferi în ochi fum și muere rea, că te îmbătrânește de timpuriu.”
„Nu suferi în ochi fum și muiere rea”
„Nu tâte femeile, cu cheile în brîu, sunt”
„Nu te grămădi ca baba la rai.”
„Nu te linguși pe lângă muiere, când cântă ea de dor”
„Nu te uita la haine, ci la ce este în haine.”
„Nu toate femeile, cu cheile în brâu, sunt”
„Nu tot omul e om.”
„Nu umbla după fete, că rămâi fără ghete”
„Nu vrea să-mi dea nevastă”
„Nu-i bine să-l înveți pe bărbat cu năravul”
„Nu-i frumoasă. Da-i hăzoasă.”
„Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.”
„Nu-i frumos ce-i frumos, fără-i frumos”
„Nu-i frumos cine-i frumos, da-i frumos”
„Nu-i sâmbătă fără soare, nu-i muiere fără iubire”
„Nu-mi place pentru că-i frumos, ci-i frumos pentru că-mi place.”
„Nu-ți capeți cal fără nărav, și muiere”
„Nu-ți da arama pe fată!”
„O face prea încornorată”
„O femeie bună prețuiește cât o lume.”
„O femeie care e rea de muscă.”
„O femeie care este urâtă ca muma pădurii.”
„o femeie vrednică e coroana casei”
„O mână spală pe alta și amândouă fața.”
„O vițică cuturită murdărește gireada întreagă”
„Obrazul subțire cu mare cheltuială se ține.”
„Ochi albaștri mai rari, dar negri și la Țigani”
„Ochi de cutră”
„Ochii femeii, ochii pisicei”
„Ochii muierii sunt la pungă”
„Ochii muierii, ca un semn de pușcă”
„Ochii verzi”
„Ochiul femeii nu doarme niciodată.”
„Oglinda este dușmanul femeilor urâte”
„Oglinda este dușmanul femeilor urâte.”
„Om urât, cu haine bune”
„Omul blând ca apa lină.”
„Omul cu nevastă și cu pisică trebuie să aibă răbdare”
„Omul neca poartă bragheșile, și muierea”
„Omul, muierea când îi râde, atunci se înveselește”
„Ori dă-mi bărbat, ori să plec”
„Ori să păzești o turmă, ori nevastă tânără”
„P...a bună - în bălării.”
„P..a nu știe carte.”
„Păcală însurat și femeia nebună.”
„Păcat de floare că e în spini.”
„Pale călcate, muierile bete”
„Pân' a nu muri bărbatul”
„Până a se văita fetele, se vaită nevestele”
„Până nu m-oi vedea încârligată nu mă”
„Pânză și soție să nu ți le alegi noaptea”
„Păr lung și minte scurtă”
„Păr lung și minte scurtă.”
„Parcă are ou între picioare”
„Parcă e capra de la Crăciun.”
„Parcă e o femeie”
„Parcă e o gemală”
„Parcă e zugrăvit”
„Parcă era făcută de zahăr”
„Parcă ești muiere”
„Parcă-i cucoana Chirița”
„Parcă-i floarea bostanului”
„Parcă-i pusă cu fusul”
„Partea femeiască pururea s-o lauzi, pururea s-o cinstești”
„Părul neîngrădit”
„Pata mare, pătra-n casă”
„Pata până e mărită”
„Păunul se rotește, când între păunițe”
„Pe bărbat mil iau din Paști în Paști”
„Pe cât de mărgăritar, că e la gât de mă”
„Pe curve pururea trebuie să le înșelăm”
„Pe din afară frumoasă”
„Pe lângă că e urâtă o mai cheamă și Irina.”
„Pe lângă că e urâtă, o mai cheamă și Irina”
„Pe muiere s-o încaleci, iar nu să te încalece”
„Pe muierea frumoasă multe, de necaz, răi o defaimă”
„Pe muierea înțeleaptă o bate cineva și-i”
„Pe muierea ta nici cum s-o mâhnești cumva, că câștiga ta”
„Pe sprânceană și pe porumbelă”
„Pentru bani iei și pe fata dracului.”
„Pentru capră o pățește dia”
„Perul în cap i se zbârlește”
„Peștele caută unde e mai adânc, iar femeia unde e mai bine.”
„Petrecerea fără femei, e ca nunta fără mireasă”
„Piele rea”
„Pintenii la cocoși, iar nu la claponi privesc”
„Plâng văduvele, plâng și măritatele”
„Plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă.”
„Pletele lungi și minte scurtă.”
„Pletele lungi și mintea scurtă”
„Poale lungi și minte scurtă.”
„Poale lungi și minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă.”
„Pocitului oglindă îi lipsește”
„Podoaba casei e femeia.”
„Polele muierii, cinstea muierii; cum și le ridică”
„Pomul în care se va sui femeia lehuzei să se usuce”
„Precum la haine molia, așa și la bărbat muierea rea”
„Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.”
„Prostul se cunoaște pe bâtă și proasta pe flori.”
„Puiu de lele”
„pușca, calul și femeia nu se împrumută”
„Râde rața de baltă, și baba de fată”
„Rămasul bărbatului cu trântitura muierilor”
„Rochie lungă, minte scurtă”
„Rochițe de mătase sting focul bucătăriei”
„Roșața la față numai să caută”
„Rușinea fetei, floarea frumuseții”
„S-a însurat Petrache!”
„S-a învățat dezbrăcat și i-e rușine îmbrăcat.”
„Să cânte cocoșul iar nu găina”
„Să fugi de muiere rea ca dracul de tămâie”
„Să iubești fruntea fetelor”
„Să te ferească Dumnezeu de bătaia femeii”
„Să te ferească Dumnezeu de bătaia femeii.”
„Să te ferească Dumnezeu de fată de popă”
„Să te ferească Dumnezeu de fată de popă.”
„Să te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, murdară”
„Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.”
„Să te păzească Dumnezeu de bătaia muierii”
„Să te păzească Dumnezeu de bătaia muierii.”
„Să-i cadă narea, nu se pleacă să o ia.”
„Să-ți iei nevastă de casă”
„Să-ți iei nevasta de casă, nici urâtă, nici frumoasă.”
„Să-ți iei nevastă de potriva ta”
„Șade ca dracul în cânepă.”
„Sărace bărbate, că aseară muriși și nu te știu”
„Sărăcuța lelea”
„Șarpe cu cap de muiere”
„Sărută pe oarbă (p-oarbă), dar îi caută și în ochi”
„Sărută săraca și te uită la ochii ei”
„Scumpul pentru bani ar lua și pe fata”
„Se găti ca ieua de sâcră”
„Se grăbește ca fata mare la măritat.”
„Se răsfață în haine lungi”
„Se scaldă în zestrea muierii”
„Se uită la dânsa ca la o cireașă coptă”
„Se umflă în sprâncene”
„Sfatul femeii, la casă de folos.”
„Sfatul muierii muierilor folosește.”
„Sfatul muierilor folosește”
„Sgâlțâi cu țâțele”
„Și deșteaptă și frumoasă și devreme acasă.”
„Și frumos cine se ține”
„Și măgarul blând dă cu piciorul când te apropii.”
„Și moșului îi plac toate”
„Și para cea mai frumoasă poate să nu fie bună.”
„Și puterea limbută la bărbat tăcut, ca toaca la biserică”
„Și urâtul șade unora frumos”
„Și-a găsit hârbul capacul, tigva dopul și lelea”
„Silă de curvă”
„Slugei și femeii tale să nu-i spui inima ta”
„Slugei și femeii tale să nu-i spui inima ta.”
„Soacra cu nora ca pisica cu șoarecele.”
„Socotește trențăroasa că este jupâneasă”
„Somnul, vinul și muierea curând la iad te trimete”
„Spânzurați bărbatul meu, că afia-fi”
„Subțirică, subțirea”
„Suflit foc, sufiit bărbat”
„Sunt bărbat cu comanac”
„sunt multe fete îngreunate”
„Sutele mărită slutele.”
„T6te femeile ar fi cinstite”
„Țara Românească, curvă bătrână”
„Tarfă mare, și punga goală”
„Te iubesc, femeie!”
„Ticălos bărbatul meu”
„Tinerețele fără frumusețe, ca frumusețea fără nuri”
„Toată curva e frumoasă”
„Toată lelea își are Băcăul ei”
„Toate femeile ar fi cinstite”
„Tot ca una, fata mea”
„Tot gras e frumos, și tot avut cinstit”
„Tot grasul e frumos și tot avutul cinstit”
„Tot grasul e frumos și tot avutul cinstit.”
„Totdeauna fetișoară”
„Trag feciorii la frumoase ca muștele la ... dulceață.”
„Trage cățeaua de coadă.”
„Trandafirii se scutură, dar spinul rămâne”
„Trebuie mai ciuntit din coarne”
„Trei femei, mama, zi la gură ține”
„Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.”
„Trei lucruri sunt rele: picătura în casă, muierea rea și durerea de măsea.”
„Trei lucruri te scot din casă: fumul, muierea rea și picătura.”
„Tremură ca dracul”
„Tu mori și mireasa-și pune flori”
„Tufechia, calul și muierea nu se dau tu”
„Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă și oțel unde trebuie.”
„Unde baba face”
„Unde baba face, nici dracul nu desface.”
„Unde e femeia, e și dracul”
„Unde e mierea nu mai are dracul nimic de făcut”
„Unde este frică nu încape dragoste”
„Unde fata mare nu se pieptănă”
„Unde fata nu joacă”
„Unde femeia e leneșă, casa e săracă.”
„Unde fete mari câda nu împletesc”
„Unde nu e femeie, e vai de casă.”
„Unde nu poate dracul, trimite o femeie bătrână.”
„Unde nu-i bărbat în casă, nici mămăligă pe masă.”
„Unde nu-i bărbat la casă”
„Unde-s băieți și babe, fuge dracul”
„Unuia îi place popa, altuia preoteasa, și altuia fata popii.”
„Unuia îi place preoteasa, altuia fata popii”
„Unul iubește pe preot, altul pe preoteasă”
„Urît meșter a croit-o, rău ciocan a ciocănit-o.”
„Urît tată a avut, să-i semene l-a făcut.”
„Vaca rea dă cu piciorul când umple covata”
„Văcarul s-a mâniat pe nevastă”
„Văduva cam fără somn, că n'are cine s'o adârme”
„Văduvă grasă”
„Vai de boul care-l împunge vaca”
„Vai de cea ce cade pe mâna de om bătrân!”
„Vasul curat spune în ce mâini a picat.”
„Vecină, dă-mi bărbatul tău; ce-mi ții”
„Vinul bun și nevasta frumoasă sunt două lucruri bune”
„Vinul cât de vechi și femeia cât de tânără”
„Voind să poarte cercei mai buni, își pierde urechile.”
„Vorba muierilor în biserică mai mult se întinde”
„Vorbele sunt femei, faptele sunt bărbați.”
„Vrând să-și facă sprâncenele și-a scos ochii”
„Vrei să intre toți în danț? Pune o muiere”
„Vru nevasta cu cumnatul, lumea toată va râde”
„Zestrea femeii nu se pierde nici în apă”
„Zice a fi a sa, ca să cunoască nora-sa”
„Zulului, plete și perciuni, la muieri se cere”