Proverbe despre Animale
2.851 proverbe și zicători românești pe tema Animale.
„(Du-te) unde a dus mutul iepa și țiganul”
„A adulmeca ca copoiul”
„A ajunge catâr din armăsar”
„A ajunge de râsul curcilor”
„A ajunge în corn de capră.”
„A ajunge până la scara murgului”
„A ajuns ca găina în vrav”
„A ajuns coada vacii”
„A ajuns de râsul curcilor”
„A alerga ca un purice potcovit”
„A alerga ca un purice potcovit.”
„A apuca ca caia mațul”
„A apuca ca lupul”
„A arde ca șoarecii”
„A arunca găina moartă în curtea vecinului.”
„A asculta cățelul pământului”
„A asculta cățelul pământului.”
„A atârna de coadă”
„A auzi câinii în cer”
„A auzi câinii în Giurgiu”
„A auzi cocoșii în Giurgiu”
„A avea beregata curcanului”
„A avea burtă de vițel sărac.”
„A avea curajul de curcă bâta”
„A avea foamea lupului”
„A avea mânză”
„A avea mânză.”
„A avea mila cucului.”
„A avea ochi de corb”
„A avea ochi de cotoi”
„A avea ochi de mâță”
„A avea ochișori de vulpe.”
„A avea păsărele.”
„A avea sticleți în cap”
„A avea urechi de lup”
„A băga musca în lapte.”
„A băga musca-n lapte”
„A bate ca pre un câine”
„A bate calul care trage.”
„A bate găina cu lanțul.”
„A băut pisica oțet!”
„A beli țapul”
„A câinelui de la latră, închide-i gura cu pâine.”
„A călca pe coadă”
„A călca pe coadă.”
„A călca șarpele pe coadă”
„A cânta cucul cuiva.”
„A căta coada prepeliții”
„A căzut piropaste pe om, ca ursu-n spini”
„A cere Jână de la brâscă”
„A cere lână de la broască.”
„A cere lapte de la o vacă stârpă”
„A crește pui de năpârcă”
„A crește pui de năpârcă.”
„A crește pur de napârcă”
„A cunoaște la cai morți”
„A da buzna ca porcul”
„A da ca câinii prin bețe”
„A da ca în popușoi”
„A da cal și a lua măgar”
„A da cățeaua”
„A da cu căciula în câini.”
„A da cu coada”
„A da cu ghiarele”
„A da din coadă”
„A da din coadă în vale.”
„A da măgarul cel de apoi”
„A da năvală ca porcul”
„A da năvală ca porcul la dovleac”
„A da oile în paza lupului”
„A da oile în paza lupului.”
„A da pe gură de lup”
„A da peste noroc.”
„A da vrabia din palmă.”
„A da vulpea.”
„A da-o în bară”
„A dat peste mierea ursului”
„A dat șoarecele în putină”
„A deslega calul de la gard”
„A dormi iepurește”
„A duce câinii la apă”
„A duce pe cineva de căpăstru”
„A face din cal măgar și din țânțar armăsar.”
„A face din iepure, leă”
„A face musca cât cămila”
„A face ochii ca de boi”
„A face ochii ca de broască”
„A face ochii ca de capră înecată”
„A face ouă.”
„A face pene.”
„A face purici”
„A face sporul curcii”
„A face un lucru de oaie”
„A face, prinde sau pierde șei”
„A făcut un mânz mort”
„A făcut un mânz mort.”
„A fi (a avea) mațe negre”
„A fi armăsar”
„A fi ca Adam când îl pișcă câinii”
„A fi ca boul lui Vârnav”
„A fi ca lins de viței”
„A fi ca lins de viței.”
„A fi ca nepotul Mitropolitului între oi”
„A fi ca nepotul Mitropolitului între oi.”
„A fi ca o căpușă”
„A fi ca oaia șchioapă la coada turmei”
„A fi ca sardelele”
„A fi ca un porc de Ignat”
„A fi ca un șoarece ieșit din gârlă”
„A fi ca un șoarece ieșit din putina cu apă”
„A fi ca un stup neretezat”
„A fi ca un țânțar”
„A fi câine”
„A fi câine plouat”
„A fi câinele satului”
„A fi calul oilor”
„A fi cap de cuc.”
„A fi căpcăun”
„A fi cărța rea”
„A fi cu musca pe căciulă”
„A fi cu zgarda.”
„A fi cum îi porcul”
„A fi curcă”
„A fi de acei care încalecă pe la coadă”
„A fi delicat ca ursul pe ploaie.”
„A fi delicat, ca ursul pe ploaie”
„A fi grabnic ca mielul”
„A fi îmbrăcat cu piele de vulpe.”
„A fi în anii maimuței”
„A fi în anii maimuței.”
„A fi învățat ca calul cu pofalul”
„A fi lup bătrân”
„A fi mâță (blândă)”
„A fi o bufniță”
„A fi o buhă”
„A fi o omidă”
„A fi oaie cu șorici”
„A fi oaie între lupi”
„A fi păduche leșinat.”
„A fi rață de baltă”
„A fi rupt din coada pisicei”
„A fi șiret ca oaia”
„A fi stropit de cocoș roșu”
„A fi trăit ca în bârlogul ursului”
„A fi un latră în lună”
„A fi urs”
„A fi ursar”
„A fi vaca de muls”
„A fi vaca Stanciului”
„A fugi iepurește”
„A furat cloșca de pe ouă”
„A găsit un cuib de cuc.”
„A i se face urechile ca la măgar.”
„A ieși (scăpa) din ghiare”
„A ieșit lupul înainte”
„A îi iepure de hotar”
„A împăca capra cu varza.”
„A împăca și capra și varza.”
„A încăleca pe la coada calului”
„A început a rupe ca purceii la coșere”
„A închide lupul în staulul oilor”
„A închide lupul în staulul oilor.”
„A închide pe lupul în stână.”
„A înnoda coada la câini”
„A înnoda coada la câini.”
„A înțărcat murgana”
„A înțercat murgana”
„A înțercat murgul.”
„A întoarce porcii”
„A intra în horă cu câinele la nuntă.”
„A intra în vorbă ca câinele la nuntă”
„A intrat (s-a băgat) în borta șarpelui”
„A intrat lupul în coșar”
„A intrat lupul în coșar.”
„A intrat murgul în sat”
„A intrat rața în traistă”
„A intrat râtă până în opor în noroiu”
„A intrat vulpea în sac”
„A intrat vulpea în sac.”
„A lăsa în frâul său”
„A legat calul de coada ciupercii”
„A lua boii lui Dumnezeu”
„A lua boii lui Dumnezeu.”
„A lua mânz pre cineva”
„A luă purceaua de coadă”
„A luat purceaua de nas”
„A luat ursul de coadă”
„A mână ce-va cioric (tot cioric)”
„A mâna ceva cioric (tot cioric)”
„A mâna porci la jir”
„A mâna porcii”
„A mânca ca lăcusta”
„A mânca ca o căpușă”
„A mânca ca un lup”
„A mânca cât un lup”
„A mânca fân”
„A merge pe potecul lupului”
„A muri ca un câine”
„A nu face purici într-un loc”
„A nu fi bun nici de câine”
„A nu fi nici de mâncarea câinilor”
„A nu fi nici de mâncarea câinilor.”
„A nu plăti un căcat de câine”
„A o face de oaie.”
„A o lua de coadă”
„A oița de la ficat”
„A păți cinstea mâței la oală cu smântână”
„A pierit păstorul, s-a risipit oile”
„A pleca câine surd la vânătoare.”
„A plecat ca cățeaua de la moară”
„A plecat ca cățeaua de la moară.”
„A plecat ca cățeaua de la mure.”
„A plecat cu porcii la jir”
„A plecat, ca cățeaua de la mure”
„A porcului timp nu se face”
„A poruncit câinelui, și câinele pisicii, și pisica șoarecelui”
„A prinde cu mâța 'n sac”
„A prinde cu rața în traistă”
„A prinde șarpele cu mâna altuia”
„A prins prepelița de coadă”
„A prins vulpea la rană.”
„A pune botul pe labe.”
„A pune căpăstru în coada calului”
„A pune căpăstru în coada calului.”
„A pune cioarei fulgi străini.”
„A pune coada la spinare”
„A pune colivia cu sticleți pe (în) capul său”
„A pune cu botul pe labe.”
„A pune pițigoiu”
„A purta de nas ca pe un bou de coarne.”
„A purta frică de furnică”
„A pus mâna pe șarpe”
„A pus mâna pe șarpe.”
„A râde mânzește”
„A râde și câinii”
„A rămâne ca o cârdă”
„A rămâne ca vițelul la poarta nouă.”
„A rămânea ca vițelul la poarta nouă.”
„A rămas vulpea fără coadă.”
„A risipi ca găina, când se vede în grădină”
„A rupe mâța în două”
„A sări bizdocul cuiva”
„A sări peste cal.”
„A sburat pui de brâscă”
„A scăpa ca din gura lupului”
„A scăpa din gura lupului”
„A scăpa la drum de boi”
„A scăpa pe caii înainte”
„A scăpa porcii în țărână (țernă)”
„A scăpa puliul din brață”
„A scăpa puliul din mână, fie-ți lumea”
„A scăpa puliul din poală”
„A scăpa scurt de coadă”
„A scăpa, ca din ghiara ursului, cu părul vâlvoi”
„A scăpat ca câinele de (din) lanț”
„A scăpat ca câinele de lanț.”
„A scăpat ușor din ghiarele ursului”
„A scuipa ca pe brotac”
„A scutura de purici”
„A se aduna ca muștele la miere.”
„A se ascunde în gaură de șarpe”
„A se auzi bâzâitul muscelor”
„A se auzi bâzâitul muștelor.”
„A se bârzoia ca o curcă”
„A se bate lupii la gura cuiva”
„A se culca odată cu găinile.”
„A se da peste cap pentru a face un lucru.”
„A se duce ca surda la horă.”
„A se duce pe gât de lup”
„A se face brâsca la pământ”
„A se face leu paraleu”
„A se îmbrăca cu flocos cojoc lupesc”
„A se îngâmfa ca barza.”
„A se întoarce ca câinele la vărsătura (boritura) lui”
„A se învârti ca musca fără cap”
„A se juca (cu cineva) ca pisica cu șoarecele.”
„A se juca ca mâța cu șoarecii”
„A se lua ca oile una după alta”
„A se lua în colți cu cineva.”
„A se lua la întrecere cu măgarul Mitro”
„A se lua la întrecere cu măgarul Mitropoliei.”
„A se prinde în câine”
„A se pune musca cu măgarul”
„A se scula ca un vârcolac.”
„A se sfădi pe pielea lupului din pădure”
„A se sfădi pe pielea lupului din pădure.”
„A se strica la cătă”
„A se stropi ca mâțele”
„A se ține gaie după cineva.”
„A se ține mânz de cineva”
„A se trezi la oaie”
„A se uita ca curca în fântână.”
„A se uita ca curca-n crăci.”
„A se uita ca la urs”
„A se uita ca mâța-n calendar.”
„A se uita ca o găină”
„A se uita ca o găină.”
„A se uita ca pisica în calendar.”
„A se uita la cineva ca la un câine”
„A se umfla ca un curcan”
„A se umfla în pene.”
„A se vârî ca musca în curul calului”
„A ședea ca lupul în răspântie”
„A ședea cloșcă”
„A sta ca o găină plouată”
„A sta ca o găină plouată.”
„A sta cu botul pe labe.”
„A sta pe ouă.”
„A ști cât poate cuiva calul”
„A strânge ca găina la moară”
„A strica orzul pe gâște. (A da cuiva (ceva), care nu prețuiește ce i se dă)”
„A striga ca un nagâț”
„A suci o leacă porcu de coadă”
„A tăia câinilor frunza”
„A tăia frunză la câini.”
„A ține ca calul năravul”
„A ține prieteșugul ca lupul cu oaia”
„A ține ursul de coadă”
„A ține, a ridica coada sus”
„A trăi (a se iubi) ca porumbeii”
„A trăi ca câinii cu porcii”
„A trăi ca cucul pe cracă.”
„A trăi ca găina la moară”
„A trăi ca gâsca cu porcul”
„A trăi ca gâsca cu porcul.”
„A trăi ca un trântor”
„A trântorilor urlete, a albinelor sunete astupă”
„A trece ca câinele prin apă.”
„A trece din gură în gură ca câinii prin târg”
„A trecut cioara dealul”
„A trecut cioara peste casă”
„A trecut cioara peste casă.”
„A trimis câine surd la vânat”
„A umbla (alerga) după doi iepuri”
„A umbla (bate) calea mânzului”
„A umbla ca lupii pe lângă oi”
„A umbla ca șarpele după viteji”
„A umbla ca un cocostârc”
„A umbla ca un roi fără matcă”
„A umbla cu cârța”
„A umbla cu cioara vopsită.”
„A umbla cu mâța 'n sac”
„A umbla cu mâța în sac.”
„A umbla cu pielea de oaie”
„A umbla cu pielea de oaie.”
„A umbla după potcoave de cai morți”
„A umbla ursărește”
„A umbla ursărește.”
„A urla ca lupii”
„A urla lupii în casa cuiva”
„A văzut lupul”
„A veni cuiva musca la nas”
„A vinde peștele în baltă”
„A vorbi cega și păstruga”
„A vorbit baba, dați-i vaca”
„A vrea să scoată (via) din gura lupului”
„A vrut să îngrașe porcul în ajunul Crăciunului”
„A zbiera ca un măgar”
„A zburat pui de broasca.”
„A zburat puiul cu ața”
„A zburat puiul cu trenul”
„A-i ajunge cal de poștă”
„A-i face pielea burduf de cimpoi”
„A-i fi coada de câine”
„A-i merge / umbla / toca cuiva gura ca o pupăză.”
„A-i ouă găina în căciulă.”
„A-l căuta de lindină”
„A-l face (pune, băga) în corn de capră.”
„A-l mai strânge din căpăstru”
„A-și alerga calul”
„A-și arăta colții.”
„A-și căuta iapa”
„A-și face partea leului”
„A-și face partea lupului”
„A-și lepăda potcoavele”
„Acolo râșcă găina unde grămada e mai mare”
„Acolo se spurcă câinele unde grămada”
„Acolo-s câini cu colaci în coadă”
„Acum și-a luat câinele de samă.”
„Acum și-a luat câinele de seamă”
„Aducea lupul la grămadă, și el zicea”
„Adună vara brâște că iarna vor fi pești”
„Ai scăpat iepurele din mână”
„Aicea zace iepurele”
„Alasă că mi mănâncă gumarul lupul, mă”
„Albina cea bună nu se pune pe o floare”
„Albina cu cât mai mult zbârnâie, cu atât mai mult acul asupra nasului”
„Albina dă viespe, cât cerul dă pământ”
„Albina în gură ține mierea cea mai dulce, și în coadă”
„Albina la stup se trage”
„Albina la stup se trage.”
„Albina și de ne mușcă, dar cu miere ne îndoapă.”
„Alergă ca calul la ovăz”
„Alghi tu pundzi, și pești tu muntă”
„Alină coada”
„Anevoie poți înșela un cal neînvățat”
„Aniforul are și catifor”
„Anifurlu are și aripioară”
„Apără-mă de găini, că de câini nu mă tem”
„Apucă ca gaia mațul”
„Apucă pe porc de urechi, că mare tare va țipa”
„Ar pușca iepurele, dar n-are cine-l prinde”
„Are balta pește.”
„Are frâu”
„Are gustul muștelor”
„Are iapa muscă”
„Are minte de găină.”
„Are nouă suflete, ca pisica.”
„Are numai abur ca câinele”
„Are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul.”
„Are o potcoavă, și-i mai trebuie trei și calul”
„Are ochi de lup”
„Are ochi de vultur”
„Are ochii de vârcolac.”
„Are omenie ca porcu-n cocie”
„Are patru boi”
„Are peri de lup”
„Are peri răi”
„Are purcică”
„Are pureci”
„Are rude printre mâțe”
„Are suflet de câine.”
„Are uger bun”
„Are văz de lup și auz de vulpe”
„Arici fără ghimpi nici cum poate fi”
„Ariciul cu meșteșug se prinde”
„Ariciul cu meșteșug se prinde și vrabia cu mei.”
„Ariciul e păcat să-l omori, pentru că el a urzit pământul.”
„Armăsarul bun se vinde din grajd”
„Armăsarul bun se vinde din grajd.”
„Armăsarul când îmbătrânește, la râșniță ajunge de râșnește.”
„Aruncă după cioară cu perja-n gură-i”
„Aruncă mâța 'n țigani”
„Aș veni deseară la voi, dar mi-e rușine de câine”
„Așa ia și ursul cașul”
„Ascunde-ți ciomagul de câini, ca mai rău te mușcă”
„Așteaptă ca porcul muchia toporului”
„Așteaptă să-i sbârne porumbei fripți în gură”
„Așteaptă, murgo, să paști prundul”
„Așteaptă, murgule, să paști iarbă verde.”
„Astrânge vara șerpi, că iarna-s pești”
„Ateriml| cucoș, cum te bat găinele”
„Atunci are muierea drept, când vin porcii”
„Au tăbărât ca furnicele la stejar.”
„Au tăbărât ca furnicile la stejar”
„Aude ca o vulpe.”
„Avocatul cap de are, iar la cal niște picioare.”
„Azi un ou și mâine un bou”
„Ba e rață, ba e rățoi”
„Bagă mâța 'n sac, dar ghiarele i se văd.”
„Bagă untura în curul porcului”
„Bagă zurlul zi scâte năpârtica ditu guvă.”
„Bală”
„Balaur”
„Balaur.”
„Bănădăză ca cătușa cu șoarecele”
„Barbă lungă și capra are, dar minte nici cum are”
„Barbă lungă și capra are, dar minte nici cum are.”
„Bată-l cucul că frumos el”
„Bate ca câinele”
„Bate coada”
„Bate crângul să sară iepurii”
„Bate crângul și sar iepurii.”
„Bate hlobile să se priceapă calul”
„Bate șeaua (șaua) să pricepă iepa”
„Bate șeaua să priceapă iapa”
„Bătrânii satului, ca câinii la o turmă”
„Belciug de aur la râtul porcului”
„Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.”
„Benga”
„Berbecele înaintea oilor merge”
„Beter brecu nu latră pre lura”
„Bine, ca pisica cu ogarul”
„Bivolul nu se teme de purice”
„Bobocii pe gâște vor să le învețe să înoate.”
„Boii uniți la pășune, lupul nu-i poate răpune.”
„Bou bătrân cu baier roșu”
„Boul ară și calul mănâncă.”
„Boul cu bivolul anevoie trag la jug.”
„Boul cu încetul departe merge; de-l silești se poticnește.”
„Boul gras nu se culcă pe brazdă.”
„Boul lui Dumnezeu”
„Boul se leagă de coarne și omul de limbă.”
„Brânză bună în burduf de câine”
„Brânza câinească, câinii o mănâncă”
„Brânză de iepuri”
„Brânza o mâncat-o câinii, da găleata îi de față”
„Brâsca s-a mâniat pe baltă”
„Brecu nu mănâncă de brecu. 2)”
„Broasca nu sare în apă până când n-o”
„Broasca stă în ape bune.”
„Broscile ce se văd după ploaie, sunt aduse de sorb, care”
„Broscuțul când începe, toate celelalte brâște după”
„Broscuțul când începe, toate celelalte broaște după”
„Bucățica ține vițica”
„Bufnița nu clocește privighetori”
„Bufnița nu clocește privighetori.”
„Bun de muls și de tuns”
„Bună-i cloșca, dar nu face tot una oile”
„Bună-i găina mea, tot mai bună pare a fi a vecinului.”
„Burduf de brânză în seama câinilor”
„Burduf de brânză în seama câinilor.”
„C-albina, în gură cu miere, și-n coadă ac și fiere.”
„Ca albina la roiul său petrece”
„Ca albinele la fag s-adună.”
„Ca albinele la fag se adună”
„Ca berzele”
„Ca beșina porcului în pârâu, pe lângă trandafir”
„Ca câinele”
„Ca câinele cu pisica să se iubească”
„Ca câinele cu zgarda de gât.”
„Ca câinele în car”
„Ca câinele în puț”
„Ca câinele în puț.”
„Ca câinele prin apă”
„Ca câinii, de arupsi folii, prin pălăthiri.”
„Ca calul cu sagna”
„Ca calul la târâțe”
„Ca cămila cu cocoașa în spinare”
„Ca căprioara când scapă din cursa vânătorului, aleargă, fuge”
„Ca catârii din două neamuri”
„Ca cel ce strecoară țânțarul și înghite cămila”
„Ca cerbul mândru când se plimbă cu coarnele pe spate”
„Ca cioara în par”
„Ca ciuha-n cânepă”
„Ca cloșca ouă de cuc.”
„Că cocoșul se rotește”
„Ca corbii la stârv se adună”
„Ca găina cu musca prin nări”
„Ca găina puișorul”
„Ca găina puișorul.”
„Ca găina, când îi vine oul la cur, își”
„Ca gâscanii”
„Ca iepurele tremură de orice frunză, când se mișcă”
„Ca iepurii în crâng de mulți”
„Ca juganii”
„Ca la botul calului”
„Ca la botul calului.”
„Ca leul pe gâtul puiului de cerb șade”
„Ca lupul tu sireaua.”
„Ca măgarul celor trei frați”
„Ca maimuța, orice vede, aceea și ea face”
„Ca mâța cu șoarecii”
„Ca mâța din bădâu”
„Ca mâța pe rogojină”
„Ca mâța pe rogojină.”
„Ca melcul ce cântă când casa îi arde”
„Ca musca în lapte”
„Ca muscele la scârnă”
„Că nu ți-am fript șerpi pe burtă”
„Ca o ile fără bâzâri”
„Ca o prepeliță”
„Ca oile se duc, una după alta”
„Ca ornii pe mârșe”
„Ca păsările când le ia puii lor din cuibul lor, se întristează”
„Ca păunul se mândrește.”
„Ca pe boi, cu boldul îl mișcă”
„Ca peștii cei mici când fug de cei mari, cu gândul să se vâre”
„Ca peștii cei mici când fug de cei mari, cu gândul să se vâre în adânc”
„Ca pisica în jurul păsatului”
„Ca porcul la sac”
„Ca prepelița de coadă trage nădejde”
„Ca privighetoarea ce cu cântarea ei cea dulce pe vi”
„Ca puii sub cloșcă șed”
„Ca puiul cucului pe creanga nucului.”
„Ca racul își mănâncă carnea singur”
„Ca rafturile de aur în capul măgarului”
„Ca rața în baltă trăiește”
„Ca rața pe apă umblă și nici cum se cufundă”
„Ca să scapi de purici, taie în ziua de Paște cocoș negru și pune sângele la ușă”
„Ca șarpele care și-a lepădat pielea”
„Ca și cum tragi un câine de coadă”
„Ca șoarecii cu pisica se iubesc”
„Ca șoarecii cu pisica se iubesc.”
„Ca un lup leșinat și secetos de sânge, ce aleargă la turmă”
„Ca un păduche leșinat”
„Ca un porc mistreț, ce de departe toți îl lovesc în spate”
„Ca urma de leu, ce de departe se cunoaște”
„Ca ursul în pădure, când mormăie nimeni îndrăznește”
„Ca ursul la prisacă”
„Ca vaca bună de lapte, care varsă găleata”
„Ca vaca când o mulge”
„Ca vânatul în gura câinelui”
„Ca viermele de lemn, temerea la inimă”
„Ca vrăbiile pe mălaiul altuia”
„Ca vulpea care și-a ros coada.”
„Ca vulpea cu câinii a țapului.”
„Ca vulpea în pustie petrece.”
„Ca vulturul se înnoiește”
„Ca vulturul, când acoperă cuibul cu aripile lui, spre paza”
„Cacă-te, lupe, ce-ai mâncat”
„Căcăreze multe și ouă puține.”
„Câdzu șoriclu tu 6lă.!”
„Câine bătrân să te păzească”
„Câine căsăresc”
„Câine cu câine se mirăse”
„Câine de multe uși”
„Câine de nouă (zece) uși”
„Câine pe câine latră, și niciunul nu aude”
„Câine pe câine nu mănâncă”
„Câine pe câine nu mușcă”
„Câine spre pază să păstrezi în casă, ca câinele”
„Câine surd dus la vânat”
„Câine turbat”
„Câinească e gura și lacom: sunt ochii la pogace.”
„Câinele babii”
„Câinele când e mai sătul turbă.”
„Câinele când e mai sătul, turbă”
„Câinele când e opărit, fuge și de apă rece.”
„Câinele când flămânzește”
„Câinele când l-a opărit, fuge și de apa rece”
„Câinele când latră să nu-l amuți”
„Câinele care bate, nu mușcă furiș”
„Câinele care latră nu i.”
„Câinele care latră nu mușcă”
„Câinele care latră nu mușcă pe furiș”
„Câinele care latră nu mușcă.”
„Câinele care nu latră mușcă (rău)”
„Câinele care nu latră, mușcă”
„Câinele care nu mușcă, lasă-l să latre”
„Câinele care ține mai mult la om, el latră mai mult”
„Câinele care zace, nici mămăliga nu-i”
„Câinele ce mârâie mușcă, câinele ce latră nu mușcă”
„Câinele ce mult latră, niciodată nu mușcă”
„Câinele ce mușcă, întâi creierii i se turbură”
„Câinele ce stă la bucătărie nu e pentru vânătoare.”
„Câinele ce te va bira te lasă (e)rdendo; câinele”
„Câinele de codru nu fuge niciodată”
„Câinele de lene aușește.”
„Câinele de stârvuri nu moare”
„Câinele de stârvuri nu moare.”
„Câinele dobândește pita cotoiului”
„Câinele după ce năpârlește, nu ne mai trebuiește”
„Câinele flocos numai lui își ține cald”
„Câinele flocos numai lui își ține cald.”
„Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.”
„Câinele fuge nu de îmbucătură, ci de sărbătură”
„Câinele îmbătrânește de drum, și (iar) nebunul de gânduri”
„Câinele în adevăr te latră și te mușcă, dar și este credincios”
„Câinele latră la lună toată noaptea, și luna nu-i pasă”
„Câinele latră la luna toată noaptea, și luna nu-l ascultă”
„Câinele latră, dar nu mușcă”
„Câinele latră, hoțul tace și fură”
„Câinele latră, iar lupul tace și face”
„Câinele latră, iar lupul tace și face.”
„Câinele latră, lupul și mutrește lucrul.”
„Câinele latră, lupul tace și face”
„Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Câinele mort nu mai mușcă”
„Câinele mort nu mai mușcă.”
„Câinele n-are stăpân, nu măre nici o lovitură”
„Câinele Neamțului mănâncă și mere pă”
„Câinele nu fuge de bine, ci de ciomag.”
„Câinele nu fuge de codru, ci de ciomag.”
„Câinele nu fuge de col.”
„Câinele nu fuge de colac”
„Câinele nu fuge de-l poftim la masă.”
„Câinele nu fuge, de-l poftim la masă”
„Câinele nu intră dacă nu e ușa deschisă”
„Câinele osul nu-l râde, și nici pe altul nu lasă să-l râdă”
„Câinele până nu-i dai apă de cur, nu înoată”
„Câinele pe lup de gât îl apucă, iar pe porc de ureche”
„Câinele șade pe fân”
„Câinele șade pe fân: nici mănâncă, nici nu vrea să lase. Calul măcar să-l miroase.”
„Câinele sătul, nu degeaba fuge de la ușa”
„Câinele și când doarme, la mâncare gândul lui îl are”
„Câinele straja neadormită, nu-l depărta din casa ta”
„Câinele Turcului, la nevoie, mănâncă și mere pădurețe”
„Câinele Turcului, la nevoie, mănâncă și mere pădurețe.”
„Câinele unde găsește ușă deschisă, acolo intră neoprit”
„Câinele uneori intră în biserică, dar nici biserica nu se spurcă, nici câinele nu se sfințește.”
„Câinele va bârzoi, neca ucide porcu”
„Câinele, că-i câine, dar și el își ia hâmeia în cap de la o vreme.”
„Câinele, că-i câine, dar și el își ia lumea”
„Câinele, când are să turbeze, începe a urla cu o săptămână înainte.”
„Câinele, de este câine”
„Câinele, de și mușcă, dar e cel mai bun”
„Câinelui niciodată să nu-i pierzi credința”
„Câinelui nu se cuvine să poarte șa”
„Câini ce se înțeleg cu lupii la turma ta, s-o gonești”
„Câinii atunci se satură, când turmele mor”
„Câinii când încep a lătra te mai lasă, dar gura lumii.”
„Câinii latră, bivolul paște”
„Câinii latră, caravana trece.”
„Câinii latră, lupul se cacă.”
„Câinii latră, ursul joacă”
„Câinii latră, vântul bate”
„Câinii latră, vântul bate.”
„Câinii sunt paza oilor”
„Câinii unde mănâncă acolo latră.”
„Câinii, când îi vini ș-psusescă, s-chișși”
„Cal bătrân cu chingă roșie”
„Cal bătrân cu chingă roșie.”
„Cal bătrân nu se mai învață în buiestru.”
„Cal bun și frumos, dar cam bășinos”
„Cal cu minte, călăuza prostului.”
„Cal cu nărav te dă în râpă”
„Cal cu sagnă vede musca în cer”
„Cal de saca”
„Cal șchiop pus la alergat”
„Cal verde și Arman cu minte cine dracul”
„Cal verde și Bulgar cu minte unde s-a mai văzut?”
„Cal verde și Bulgar cu minte unde să”
„Cal verde și Sârb cu minte nu s-a văzut”
„Câlcă pe oi și se acață de Dumnezeu”
„Calu arată o bâlă.”
„Călugărul ca furnica, câte un paișor adunând, face mușuroi”
„Calul bălan să-l dai potcoavei”
„Calul bătrân cu greu (anevoie) se învață”
„Calul buh se vinde din grajd.”
„Calul bun ciomăgește”
„Calul bun și nevasta frumoasă îți pun casa la cale”
„Calul bun și nevasta frumoasă îți pune”
„Calul bun singur se adăvăzi orzul”
„Calul bun singur se adăvăzi orzul. 2)”
„Calul bun trage și la deal.”
„Calul care n-are splină fuge iute și nu ostenește.”
„Calul cu rosătură vede musca în cer”
„Calul cunoaște ce călăreț îl încalecă.”
„Calul cunoaște ce călăreț, el încalecă”
„Calul dă în cal, și tot se poticnește”
„Calul de dar nu se caută după dinți.”
„Calul de dar nu se caută la dinți.”
„Calul de e cal, și tot se poticnește.”
„Calul de furat de pe câmp se ia”
„Calul de furat nu se întreabă de dinți”
„Calul de furat nu se întreabă de dinți.”
„Calul dracului”
„Calul e aripa omului”
„Calul e cu patru picioare și totuși se împiedică”
„Calul e gândul omului”
„Calul e gândul omului.”
„Calul fără căpăstru cade în prăpastie”
„Calul fără căpăstru cade în prăpăstii.”
„Calul fără căpăstru te duce în prăpastie.”
„Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Calul nu se întreabă dacă vrea orz.”
„Calul omenesc, drumul împărătesc”
„Calul paște unde îl priponești”
„Calul rău găsește copacul scorțos”
„Calul rău se scarpină de copaciu scorboros”
„Calul să nu-l șuieri la teică, și pe negustor”
„Calul și femeia să n-o dai pe mâna altuia”
„Calul sperios de beșină să se sperie”
„Calul știe cum e călărețul pe el”
„Calul știe cum e călărețul pe el.”
„Calul trântește și pe călărețul cel bun.”
„Calul unde e moale se tăvălește.”
„Calul unde te trântește, acolo bate-l”
„Calul unde te trântește, acolo bate-l.”
„Calul, când stăpânul nu-l vede, în proastă stare”
„Calul, de vrei să ție la alergătură, trebuie”
„Calul, de vrei să ție la alergătură, trebuie să-i dai grăunțe des.”
„Calul, după ce trece drumul, iar flămândește”
„Calul, unde e mâl, se tăvălește”
„Cămila când era un ban, nimeni nu dă nici un ban”
„Cămila coarne căutând și-a pierdut și urechile”
„Cămila vrând să dobândească coarne și-a pierdut urechile.”
„Când afetă cătușa, șoarecii mănâncă”
„Când ar face toate muștele miere ar fi și sub coadă”
„Când ar face toate muștele miere, ar fi”
„Când ar face toate muștele miere, ar fi pe toți pereții faguri.”
„Când ar fi după corbi, toți caii ar fi morți.”
„Când ar fi după corbi, toții caii ar fi”
„Când aveam oi, nu aveam minte; acum”
„Când câinii veghează, lupii nu cutează”
„Când cântă cucoșul”
„Când cântă huhurezul în pădure, e a vreme rea.”
„Când cătușa nu-i acasă, șoarecii (d)joacă”
„Când cătușa nu-i acasă, șoarecii joacă”
„Când caută păsările din afară a intra prin casă, viscolul e aproape”
„Când corabia se îneacă șoarecii fug”
„Când corabia se îneacă, șoarecii fug.”
„Când dai cuiva foc Lunea, vine uliul la găini.”
„Când dai pui mici afară în ogradă, să-i pui în pălărie, și să”
„Când gâștele păzesc stratul, puțin rămâne grădinarului.”
„Când gâștele păzesc straturile, puțin rămâne grădină”
„Când gâștele stau cu ciocul în pene, are să fie frig.”
„Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.”
„Când îi dai, îi fată vaca; când îi ceri, îi moare vițelul.”
„Când îi supără cătușii”
„Când întărâți câini, să ai ciomag bun”
„Când îți dai, îi fată iapa; când îi ceri, îi moare mânzul.”
„Când joacă ursul la vecin, să se gătească tărițele”
„Când la chingă, trosc pirău”
„Când latră un câine bătrân să ieși afară”
„Când latră un câine bătrân, ieși afară.”
„Când leul e mort, iepurii îi sar pe spinare.”
„Când lupii cu mielul împreună vor paște, și leul cu boul împreună vor mânca.”
„Când mâța nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă.”
„Când mor oile de boală se îngrașă câinii”
„Când mor vitele de boală, toate javrele se îngrașă.”
„Când n-ai, cămila de un ban e scumpă”
„Când n-are mâță 'n casă”
„Când o cânta stiuca-n baltă.”
„Când o face broasca păr”
„Când o fi lupul cățel și bârna vițel.”
„Când o oaie dă de mal, toate se duc după ea”
„Când o prinde mâța pește, și coada la urs o crește.”
„Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.”
„Când plouă cârnații și erau păsările cu ciocul de ar”
„Când popii n-au de lucru botează viței. Cum e popa și colacul.”
„Când racul dă nimic, dar zama lui ce-o să fie?”
„Când Românu-și vâră coada”
„Când sburdă magarii se strică vremea”
„Când se bat bivolii, sufer broaștele.”
„Când se bucură câinii? Când mor vitele în sat”
„Când se ivește lupul, vulpea își caută”
„Când se joacă măgarii, vremea se strică”
„Când se mânie face sânge în balegă”
„Când se trezește lupul, vulpea își caută gaura.”
„Când se va împrieteni șoarecele cu pisica”
„Când șoarecele e sătul, e acră făina”
„Când țârâiesc vrăbiile, are să se strice vremea.”
„Când tună ies melcii.”
„Când tună și trăsnește, să gonești de pe lângă tine mâța”
„Când umblau câinii cu covrigi în coadă”
„Când urși cu cimpoaie mânau cirezi de boi”
„Când va să se-aline măgarul pe fag.”
„Când va să-aline vaca pe hic”
„Când va se-alină gumarul pri fag”
„Când va zbura bivolul.”
„Când vaca ți fată numai bouți, e semn de noroc în gospodărie”
„Când vede că mâța face marazuri, ț-o strânge de coadă”
„Când vei vedea întâia dată un șarpe, în luna lui Martie”
„Când vitele mugesc și se uită în sus, e semn de cumpănă”
„Când vitele seara nu trag acasă, și dacă se vâră în ocoluri”
„Când vor sbura pui de brâscă”
„Când vor zbura pui de broască.”
„Când vorbești de măgar, nici măgarul nu-i departe”
„Cântă găina”
„Cântecul lebedei”
„Cap de crap, creieri de iepure”
„Cap de crap, creieri de iepure.”
„Cap de gaie”
„Cap de gâscă”
„Căpățână de știucă, casă boierească”
„Capra beșe și oaia pățește rușine”
„Capra bese și oaia trage rușinea.”
„Capra care sberă o mâncă lupul”
„Capra care zbeaie o mănâncă lupul.”
„Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.”
„Capra e vaca săracului.”
„Capra face stricăciuni scumpii, și scumpia își râs”
„Capra face, oaia trage.”
„Capra moare de râie, și coada o ține tot bârzie.”
„Capra nu merge de bună voie la iarmaroc”
„Capra nu se face vacă, nici nătăfleiul om de treabă.”
„Capra râioasă unde a plecat?”
„Capra roade unde o legi.”
„Capra sare masa”
„Capra sare masa, iada sare casa.”
„Capra, oricât de bătrână ar fi, vrea să”
„Capra, orice frunză găsește, cu aceea se hrănește”
„Caprei îi pică trupul de râie, și coada tot bizară o ține”
„Caprelor, mugurul acela, voi o să-l mâncați!”
„Caprii îi pică coada de râie, și ea tot sus o ține.”
„Capul de măgar nu albește niciodată”
„Căpușa”
„Cărăbuș”
„Care are cal nu are livadă și care are livadă nu are cal”
„Care fără frică cu fiare, are musca pe nas”
„Care pune clopotul la mâță?”
„Care vânează doi iepuri nu acață nici unul”
„Care-și bate mula”
„Cari zi lupul să-ți apară, nu's fagi picu”
„Carnea de barză este bună pentru copilul în care a intrat”
„Cârtița pe sub pământ umblă, dar urma ei i se cunoaște deasupra pe pământ.”
„Cârtița pe sub pământ umblă, dar urma ei se cunoaște”
„Cât cioara în par și apa în ciur.”
„Cât de blând să fie motanul, tot scărpinând se mânie.”
„Cât de blând să fie motanul, tot zgârie”
„Cât e puliul și bătaia-i”
„Cât trece cioara peste gard.”
„Cât un bou”
„Cât un purice”
„Câtă stupă, vin și albinele”
„Catârii cu mult mai buni decât magarii cei mai buni”
„Câțaua ce se aiusește, scoți căței orbi.”
„Cățea”
„Cățeaua de pripă eși naște căței fără de ochi”
„Cățeaua până nu pleacă prin mahala”
„Cățeaua până nu ridică coada, câinii n-o miros”
„Câți are și măgarul Mitropolitului”
„Câți câini în băi”
„Câți câini m-au lătrat, toți au turbat.”
„Caută fulgi: găini, în oul găinii”
„Caută Nan iapă și el călare pe ea”
„Caută păr pe broască”
„Caută Stan iapa și Stan călare pe ea”
„Caută Stan iapa și Stan călare pe ea.”
„Ce ar mai fi dacă ar juca ursul de bună voie.”
„Ce aveam că era mâța lihnită, înfășată și căsălită”
„Ce brumă e racul, ca să-ți dea și zamă bună”
„Ce caută lupul în bârlog?”
„Ce ese din pisică șoareci mănâncă.”
„Ce iese din mâță șoarece: prinde”
„Ce iese din mâțe tot șoareci pândește”
„Ce iese din mâțe tot șoareci pândește.”
„Ce intră în gura lupului nu se mai poate scoate.”
„Ce intră în gura lupului, anevoie iese”
„Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.”
„Ce naște din găină fâcâie la pământ.”
„Ce naște din găină râcâie la pământ”
„Ce naște din neamul șoricesc, tot la ciu”
„Ce naște din neamul șoricesc, tot la ciururi găurește.”
„Ce naște din ogar tot iepuri gonește”
„Ce naște din ogar tot iepuri gonește.”
„Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.”
„Ce știe măgarul, ce e cântarea privighetorii”
„Ce știe măgarul, ce e cântarea privighitoarei.”
„Ce strici orzul pe gâște, când e iarba la genunchi”
„Ce-am avut și ce-am pierdut..., caprele tot șapte sunt.”
„Ce-i mai bun la om e câinele.”
„Ce-i trebuie popii? Stupi, că încolo toate le are.”
„Ceea ce la roi nu aduce nici un folos, nici albine”
„Cei cu barbe, ca caprele tot înainte merg”
„Cel biruit de patimi e ca un dobitoc”
„Cel ce multe făgăduiește și puține înplinește, ca găina, când cotcodăcește”
„Cel ce-n lume lup se naște”
„Cel în blane umflat și fără nici o știință, ca un curcan um”
„Cela care (hrecu) che mușca, guraâ 2)”
„Cerbul cu iepurele se sfădesc amândoi, cine din doi”
„Ceva care "vine peste mână".”
„Chiar din gaura de șarpe”
„Chiți, mâță!”
„Cine aleargă după două iepuri, nu prinde niciunul”
„Cine are cal ticălos”
„Cine blând ca mielul la cel cumplit se arată, ca când dai”
„Cine câinele și-l iubește n-are frică de tâlhari”
„Cine cu porcii se amestecă, îl bagă în noroi”
„Cine cumpără ouă de la cocoș, le găsește fără gălbenuș”
„Cine do: :epur: gonește”
„Cine doarme cu câinii se scoală plin de purici”
„Cine încalecă măgarul”
„Cine își scoate câinele din casă, își pierde pacea”
„Cine merge cu lupul, urlă ca și lupul”
„Cine n-are cal”
„Cine n-are cal, să urce pe jos la deal.”
„Cine naiba a mai văzut, ...brânză friptă la grătar, domnișoară pe măgar.”
„Cine nu pâte a gumarului, pâte a sumarului”
„Cine nu pățește a măgarului, pățește a samarului.”
„Cine nu ucide șarpele ce-i ese înainte, mare păcat face.”
„Cine pe leu deșteaptă, spre a lui pieire îl deșteaptă”
„Cine pe șarpe de coadă l-a apuca, îndată să mușcă”
„Cine poate să doarmă alăturea cu leul?”
„Cine purcei hrănește, porci va avea”
„Cine se amestecă în lături, mănâncă porcii”
„Cine se amestecă în tărâțe îl mănâncă porcii.”
„Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine se bagă între lupi trebuie să urle.”
„Cine se culcă cu câinii se scoală cu purici.”
„Cine se face oaie îl mănâncă lupii”
„Cine se face oaie îl mănâncă lupii.”
„Cine se ia după muscă îl duce la miere”
„Cine se ia după muscă, îl duce la scârnă”
„Cine se ia după muște”
„Cine se ia după muște la putregai ajunge.”
„Cine se știe cu musca pe căciulă, se apără”
„Cine se-amestecă printre gumari, cluțăți vai”
„Cine spală capul lui asin, pierde apa și săpunul”
„Cine trăiește la un loc cu porcii, miroase rău la toți”
„Cine vorbește neadevărat, îi măgar”
„Cine vrea să bată câinele, bâtă găsește”
„Cine vrea să omoare șerpele, să-i zdrobească”
„Cine vrea să-și ucidă câinele său, destul e să spună că e turbat”
„Cineva cînd locuiește cu măgarul cel trîndav,.”
„Cinstește pe câine pentru al său stăpân”
„Cioacă cu cioacă se înțelege.”
„Cioara e tot cioară”
„Cioara își cunoaște cuibul său”
„Cioara își cunoaște cuibul său.”
„Cioară la cioară nu scoate ochii.”
„Cioară mândră și flămândă”
„Cioară mândră și flămândă.”
„Cioara tot cioară, ia pruna și zboară.”
„Cioara-mbală, Ian cușuri (cușuri)”
„Cioarei i se par puii ei de păun.”
„Ciobanul nesădravan oile sale risipește”
„Ciocâni să fie, că cioare s-adună”
„Ciocoiul ca câinele de multe uși”
„Ciolanul gol, nici câinii nu-l ridică”
„Ciuhurezului (ciurezului) coada îi lipsește”
„Clei de ogar chior”
„Cloșca care coprinde ouă multe, nici un pui nu scoate.”
„Coada lupului”
„Coada vulpii”
„Cocostârcul în băltoace trăiește.”
„Cocostârcul și barza tot în bălți trăiesc”
„Cocoșul și sub covată tot cântă.”
„Cocoșul stăpân pe gunoiul său”
„Cocoșul, și sub covată, tot cântă”
„Colac peste pupăză.”
„Copilul e ca maimuța, ce vede face”
„Copilului dă-i cu palma peste cur, să-i vie minte la cap.”
„Corăbiile pe mare, ca gâștele pe apă”
„Corb la corb nu scoate ochii”
„Corb la corb nu scoate ochii.”
„Corbul numai la oamenii morți nu scoate”
„Corbul numai la oamenii morți nu scoate ochii.”
„Corbul oricât s-ar chirosi”
„Corbul te duseși, oriul veniși”
„Coțofana cântă dulce”
„Cotoiul dacă îmbătrânește”
„Cotoiul s-a călugărit, și s-a jurat că nu mai mănâncă”
„Cotoiul s-a călugărit, și s-a jurat că nu mai mănâncă șoareci.”
„Crângul cu iepuri îl poți păzi?”
„Crește șarpele în sân, ca mai bine să te muște”
„Crești pui de șarpe ca să te muște.”
„Crești pui de șerpe ca să te muște”
„Cu ban de aur se descântă dalacul la cai, și scapă.”
„Cu bășini nu se aruncă șoareci.”
„Cu bogatul nici calul să nu-l încerci, nici în pungă să te măsori.”
„Cu câinii când stai de vorbă, trebuie ca ei să latre”
„Cu coada între picioare”
„Cu curaj de găină moartă”
„Cu doba nu prindei iepuri”
„Cu dulceața pe porci lesne îi întorci”
„Cu gumarii s-tundi, primăvara”
„Cu lupii împreună, ca lupii să urli, ca lupii să înghiți”
„Cu măgarii se tunde primăvara.”
„Cu mieii te tunzi”
„Cu mieii te tunzi.”
„Cu miere se prind muștele”
„Cu muncă și îngăduială dinții șoarecelui taie odgonul de la corabie.”
„Cu muncă și îngăduială, dinții șorecuțului”
„Cu o lingură de miere mai multe muște prinzi decât cu o bute de oțet.”
„Cu o lingură de miere prinzi mai multe muște decât”
„Cu o minciună boierească treci peste granița nemțească.”
„Cu păr negru ca de corb”
„Cu pisica bătrână să-ți fie frică de șoareci”
„Cu putere ca de lei”
„Cu rima mică se prinde peștele mare”
„Cu toate că grajdul dă la porumb: nu lipsește, dar puțin”
„Cu un rac”
„Cu un rac, tot sărac”
„Cuc armenesc”
„Cucul cântă până e frunza verde, iar nu când pică de bătrână.”
„Cucul cântă, iar leneșul stă și numără”
„Cucul până nu vede mugur, nu cântă.”
„Cucuveica (își) cobitâre”
„Culcă-te în pod, că nu umblă vacile”
„Cum e păstorul așa și turma”
„Cum e păstorul, așa și turma.”
„Cum i-e câinelui a linge sare.”
„Cum îi câinelui a linge sare”
„Cum îi oul, zi și gălina; albă ași-i și oul, zi și gălina laie.”
„Cum tace porcul în popușă”
„Cum trage calul la traista cu orz”
„Cum zboară peștii în apă, cral”
„Cunoaște ca un cal alb”
„Cunoști ca Jidanul la porci”
„Curaj de curcă bătă”
„Curaj găină că te tai.”
„Curcă de beat.”
„Curcă pe baltă și rață în patul n-ai”
„Curcă pe baltă și rață pe cracă”
„Curcă pe baltă și rață pe cracă.”
„D-ar muri bălțata”
„Dă bună-dimineață gâștelor.”
„Dă caii la apă”
„Dă din urechi ca iepurele”
„Dă înapoi ca bobocii de rață ori de gâscă”
„Da se îmbracă cu pene de păun”
„Dă unde sare 1epurele?”
„Dă voie porcului împrejurul stogului, că el se suie deasupra.”
„Dă-ți, băiete, pintenii și-ți bate iapa cu călcâiul”
„Dă-ți, popă, pintenii și bate iapa cu călăreț”
„Dă-ți, popă, pintenii și bate iapa cu călcâiele.”
„Dacă a luat dracu vaca, pate lua și vițelu.”
„Dacă cocoșul ar face ouă, ar fi găină”
„Dacă cocoșul ar face ouă, ar fi găină.”
„Dacă Dumnezeu ar fi dat porcului cârne”
„Dacă Dumnezeu ar fi dat porcului coarne, răsturna pământul.”
„Dacă e curcă”
„Dacă găina ar cânta cucurigu, ar fi cocoș”
„Dacă găina ar cânta cucurigu, ar fi cocoș.”
„Dacă mâre juncul”
„Dacă nu-i venea ogarului, nu scăpa iepurele”
„Dacă s-ar teme omul de vrăbii, n-ar mai semăna mălai.”
„Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul.”
„Dacă te iei după măgar, te duce la stână”
„Dacă te iei după măgar, te duce la stână.”
„Dacă ți-e calul”
„Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.”
„Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.”
„Dacă vrei să fii cu lupul, dă-i carne”
„Dai porcului să bea apă din fedeleș”
„Dândărătele ca racul”
„De a. turme man de oi”
„De ar fi după gura ciobanului, toate oile”
„De când era lupul cățel”
„De când era lupul cățel și măgarul vițel.”
„De când lupii albi”
„De când lupul era cățel, și se juca de-a baba-oarba cu mielușeii.”
„De când să potcovească puricele”
„De când scria musca pe perete”
„De când se băteau urșii în coadă”
„De când se luau de gât lupii și mieii”
„De cârnați, ca pe boi, apucă — trage”
„De ce e hora fără câini, giumaga nu câr”
„De departe calu-și bate, iar de aproape ochii-și scoate.”
„De departe calu-ți bate.”
„De departe corbii simt hoitul”
„De i-ar dă un iepure lar priude”
„De la mâță nu scoți pește”
„De la mâță nu scoți pește.”
„De la un porc sălbatic și-un fir de păr e de ajuns”
„De lup când se grăiește”
„De lupul bătrân câinii își bat joc”
„De mâță să nu te prea îngrijești, căci ea se râgâie și moare”
„De mâță să nu te prea îngrijești, căci ea se râgâie și moare.”
„De multe ori unde nu se ajunge cu pielea de lei, împli”
„De multe ori, dintr-o iapă bună iese un”
„De muscă splină”
„De n-ar fi muscă pe resteul, ar rămâne pământul”
„De nu se spurcă câinele prinde iepurii.”
„De nu se spurca câinele, prindea iepurele”
„De o gânganie mică”
„De pe pene se cunoaște pasărea și de pe vorbă omul.”
„De pre unghie leul se poate cunoaște”
„De ucizi un păianjen îți iartă Dumnezeu trei păcate”
„De unde ară boii mănâncă caii”
„De unde ară boii mănâncă caii.”
„De unde vii, tot pui de pupăză aduci”
„De vreme ce toată lumea te cunoaște a fi câine, tu trebuie să latri”
„De-aia n-are ursul coadă”
„De-aia n-are ursul coadă și vulpea de-abia o are”
„De-ți fură din ouăle pasărilor, rău îți merge în pasări pe an”
„Decât cioară pe par, mai bine vrabia în palmă.”
„Decât o mie de vrăbii pe gard mai bine una în mână.”
„Decât o săptămână vrabie mai bine o zi șoim.”
„Decât o săptămână vrabie, mai bine o zi șoim”
„Decât un an cioară, mai bine o zi șoim.”
„Decât un an coțofană, mai bine șoiman”
„Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.”
„Decât un înțelept mort mai bine un măgar viu”
„Decât zece vrăbii pe gard, mai bine una și-n mână.”
„Deci și plevușca pește”
„Degeaba a clocit cloșca!”
„Degeaba a clocit cloșca.”
„Degeaba faci mânz, dacă nu-i ești să-l mănânce.”
„Degeaba faci mânz, dacă nu-i lup să-l”
„Degeaba i-a cântat cocoșul în prag”
„Degeaba i-a cântat cocoșul în prag.”
„Departe de măgarul ce are nărav să dea din picior”
„Departe grija de iepure.”
„Departe Griva de iepure”
„Departe murgul de traistă”
„Departe murgul de traistă.”
„Desleagă iapa de la gard”
„Desleagă-ți iapa de la gard.”
„Deștept ca oaia când dă în noroi.”
„Deștept ca oaia și viclean ca măgarul.”
„Dihorul nu-și lasă năravul niciodată”
„Dihorul nu-și lasă năravul niciodată.”
„Dimineața, în revărsatul zorilor, se vânează cocoșii”
„Din câine nu faci slănină”
„Din câine nu poți face cârnați”
„Din cal, măgar”
„Din cârnele țapului”
„Din coadă de câine nu faci ciucure (ciucuri)”
„Din coada de câine sita de mătase nu se mai face”
„Din coada de câine sită de mătase nu se mai face.”
„Din gura lupului anevoie scoți întreg”
„Din gura lupului anevoie scoți întreg.”
„Din hulub se naște scorpie”
„Din mare mai mic, ca din cal măgar”
„Din purcel se face porcul”
„Dintr-o iapă boierească iese un cal țigănesc”
„Dintr-o iapă țigănească iese un cal boieresc”
„Dintr-o iapă țigănească iese un cal nem”
„Dintr-o iapă turcească iese un cal țigănesc”
„Distihit ca găina la moară”
„Doar n-o fi capul vacului”
„Doar nu paști iepuri”
„Doarme ca muscar”
„Doarme ca puiiu”
„Dobitocul ia de bici și omul de cuvânt”
„Dobitocul nu știe ce-i norocul”
„Dobitocul nu știe ce-i norocul.”
„Dobitocul se leagă cu curea și omul cu cuvântul”
„Doi câini nu se învoiesc la un os”
„Doi câini se învoiesc la un os”
„Doi cocoși pe o curte nu cântă”
„Doi-spre-zece cocostârci pe casa lui Co”
„Domnule cu boii de funie”
„Două bâte în mine și una în câne”
„Două lucruri nu s-au văzut în lume: cal”
„Două mâțe în sac”
„Două mâțe în sac nu încap.”
„Două muieri și o gâscă fac târgul cucului”
„Dracu alb, mâncă p-al negru”
„Dracul îi zice porumbel”
„Dracul râde de porumbe negre”
„Dropie, dropie”
„Du-te cu sacul, când îți făgăduiește purcelul”
„Du-te unde a dus mutul iapa și țiganul cârlanul.”
„Duce laș pe ale patru”
„Duci câinii la apă”
„După cântec se cunoaște pasărea cea mai dulce.”
„După ce leul moare, mulți se găsesc să-l jupoaie”
„După ce moare stăpânul se îngrașă câinii”
„După cum ciobanul, astfel și turma”
„După cum ți-e calul, așa se-ți cumperi”
„După fapte bune să urmezi ca maimuța, ce orice vede aceea”
„După glas cunoști pe om și pe dobitoc”
„După glas cunoști pe om și pe dobitoc.”
„După mama lui ciripește puiul”
„După o cățea mulți câini se țin”
„După pasăre și oul.”
„E bătut la cap tocma ca un țap.”
„E ca găina cu ou”
„E ca găina cu ou.”
„E ca măgarul îmbrăcat în piele de leu.”
„E ca măgarul între oi.”
„E ca un câine ținut în lanț.”
„E crește în coada vacii”
„E cu casă în spinare ca melcul”
„E departe griva de iepure.”
„E destul o mâță la doi șoareci”
„E destul o mâță la doi șoareci.”
„E flămând ca un lup.”
„E învățat ca mâța la lapte”
„E mai mare porcul decât cotețul.”
„E mâncat ca balana de ham”
„E obraznic, nu-i ca porcu”
„E om bun, cântă cocoșul lui pe culmea mea.”
„E plin de noroc ca câinele de pureci”
„E plin de parale ca câinele de pureci”
„E pui de vulpe”
„E ros ca ceafa boului de jug”
„E ros ca ceafa boului de jug.”
„E slab ca un ogar”
„E slab ca un ogar.”
„E viclean ca vulpea”
„Ei luau musca de la nas”
„El mănâncă un purcel”
„Eta ursul fără coadă”
„Eu îi dau și ea paște.”
„Eu sunt mic, nu știu nimic. Tata-n pod belește oaia.”
„Eu, șutul, nu mă pot prinde cu cornutul”
„Fă-ți de cap, ca oile lui Mihai”
„Face din țânțar armăsar”
„Făcu treaba ca corbul lui Noe”
„Fără mumă, ca puli fără cloșcă”
„Fără ouăle de sub coțofană”
„Fata munții și născu un șoarece”
„Fătat nu ouat”
„Femeia care e rea de muscă.”
„Femeia care zboară ca cioara din par în par.”
„Femeia e câine, latră dar nu mușcă”
„Femeia numai după urs nu se duce”
„Femeia pe lup îl scoate afară din pădure”
„Femeia și câinele să nu crezi”
„Femeia, pușca și calul n-au credință”
„Femeile, când se adună, parcă-s gâștele la pârâu”
„Ferească Dumnezeu de caii de la Cohalm”
„Ferească Dumnezeu să crească porcului”
„Ferească Dumnezeu să crească porcului coarne.”
„Ferește-te de câine mut și de om tăcut”
„Ferește-te de câine mut și de om tăcut.”
„Ferește-te de câine mut, așișderea... de om tăcut.”
„Fie și un lup mâncat de oaie”
„Fiecare cioară își laudă puiul.”
„Fiecare măgar cu povara lui”
„Fiecare oaie își duce lâna ei”
„Fiecare oaie își duce lâna ei.”
„Fiecare pasăre pe limba ei piere.”
„Fiecare vierme găsește bortița lui”
„Fierbe sângele în tine (mine) ca într-o câjă de rac”
„Fii coada, ca vulpea, în toate părțile”
„Fii înțelept ca șarpele, muncitor ca albina și dornic ca turturica.”
„Foamea gonește pe lup din pădure.”
„Frâiele de aur nu fac mai bun calul”
„Frâiele de aur nu fac mai bun calul.”
„Frică de ursă, frică și de baligă”
„Fricos ca un iepure”
„Fricos și sfios, tocma ca un iepure”
„Fuge ca când îl gonește cu biciul de foc.”
„Fuge ca cerbul”
„Fuge ca și când ar fi scăpat din pușcă.”
„Fuge ca taunul cu părul”
„Fuge ca un iepure scăpat”
„Fuge de câini și dă peste lupi.”
„Fuge de lumină ca liliacul.”
„Fuge de pare că mănâncă pământul.”
„Fuge de scapără pietrele.”
„Fugi ca zi de lup”
„Fugi cioară, că nu-i pui, ei-i găină.”
„Fugi cioară, că nu-i puiu, ci-i găină”
„Fugii de lup și dădui de urs”
„Fugiți călcâie, că vă calc”
„Fumul din uliu pă albina o scâte”
„Fură ouăle de sub cloșcă.”
„Fură ouăle de sub țarcă”
„Fură oul de sub găină și vițelul din vacă”
„Furnică cu furnică, fie cât de mică, face mare moșoroi.”
„Furnica, când îi vine moartea, scoate aripi”
„Furnica, cât de mică, dar și ea se mișcă”
„Găina bătrână”
„Găina bătrână face zeama bună.”
„Găina bea apă și se uită la Dumnezeu.”
„Găina când bea se uită în cer”
„Găina când cântă cocoșește, se întâmplă moarte ori pagubă”
„Găina când cântă cocoșește, se întâmplă moarte ori pagubă.”
„Găina când cârcârățește”
„Găina când prea mult ne cârcârățește, nu prea ne clocește.”
„Găina când se vede în tărâțe, dă cu picioarele”
„Găina când se vede în tărâțe, dă cu piciorul.”
„Găina care cântă seara, dimineața n'are ouă”
„Găina care cântă, făcut-a ou”
„Găina care cântă, făcut-a ou. 4)”
„Găina care cârcâie seara, dimineața n-are ou.”
„Găina care râcâie mult își scoate ochii”
„Găina cum naște oul, la clocit gândește”
„Găina curătură visează și vrabia meiul”
„Găina de ce scurmă?”
„Găina nu se poate cu două”
„Găina oarbă încă află câte un bob”
„Găina oarbă încă află câte un bob.”
„Găina până nu scurmă nu-și găsește”
„Găina până nu scurmă nu-și găsește mâncare.”
„Găina vecină este tot mai bună”
„Găina vecinului face ouă mai mari.”
„Găina vecinului face ouăle mai mari.”
„Găina vecinului nu piere”
„Găina vecinului nu piere.”
„Găina vecinului totdeauna îi curcă.”
„Găina vecinului totdeauna ouă”
„Găina, când îi vine, atuncea ouă”
„Găina, ce-i găină, bea apă și se uită la cer”
„Găina, găină; puii, pui; și Guli, ouă”
„Gălăza noastră și altă potecă știe.”
„Gana lesne să ierte, iar porumbița se ceartă”
„Gândacul nici cum nu moșește pe vultur când naște”
„Gâr-gâr, la muiere privește, ce ca gâsca”
„Gâștele cu caprele te slujesc: la arie”
„Gesta cu trepădatele”
„Get-beget coada vacii”
„Gheara nescurtată, zgârâie odată.”
„Gi are cămila îndreptă ziua întreagă”
„Gia când se depărtează o mănâncă lupii”
„Gia care nu poate să-și ție lâna, trebuie tăiată”
„Gia s-o tunzi, iar nu s-o rade”
„Glas de câine nu merge în cer”
„Glasul lui asin nu merge în cer”
„Grăitorul de rău borește ca un câine și ceea ce n-a mâncat”
„Grec cu minte și cal verde”
„Grecu-i bâlă lipicioasă”
„Grecu-i fiară dușmănoasă”
„Grecul e capră râioasă”
„Grecul e vidră spurcată”
„Greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici.”
„Greu la deal cu boii mici.”
„Gumar legat, inimă arihâtipsită”
„Gumarul dit mese lupul mănâncă.”
„Gumarul ftisești, sumarul agudești”
„Gușa vulpei albă, dar coada ei roșie.”
„Gușa vulpei e albă, dar coada ei roșie”
„Gustul muștei”
„Hai găină la culcare că ți-e gușa plină.”
„Haită”
„Hambarul gol nu are șoareci”
„Harnic ca albina”
„Helbet! picior de rac!”
„Herghelie de o iapă ciufă”
„Hii! Opt un cal, că nu-s departe Galații”
„Hodorog-tronc! vorba îndată, ca moara cînd e stricată.”
„Hrănea corbul să-ți scoată ochii”
„Hrănește câinele, să te latre. 2)”
„Hrănește câinii, să-ți muște ciocârlia)”
„I-a cântat cocoșul.”
„I-a cântat cucul în față.”
„I-a cântat cucul în spate.”
„I-a cântat cucul în stânga.”
„I-a cântat cucul la dreapta.”
„I-a eșit lup în cale”
„I-a eșit lup în cale.”
„I-a eșit lupul înainte.”
„I-a fătat ploșnițele”
„I-a ieșit iepurele înainte”
„I-a intrat șarpele în pungă”
„I-a mâncat cioara colacul”
„I-a mâncat cioara colacul.”
„I-a tras potcoavele”
„I-a venit iapa la hăț”
„I-a venit iepa la hăț”
„I-au fătat iepele”
„Iapă albă-mi trebuia”
„Iapa flămândă își uită de mânzi”
„Iarba nu-i pentru gâște”
„Iarna n-au mâncat-o lupii.”
„Iarna n-o mănâncă câinii”
„Iedul (edul) se bagă în gura lupului”
„Iedul sare mai sus decât capra”
„Iepure de două hotare”
„Iepure de nouăzeci și nouă de hotare”
„Iepurele în copaie”
„Iepurele în culcușul săă să 'nveselește”
„Iepurele în culcușul său se înveselește.”
„Iepurele înainte!”
„Iepurele și scripca”
„Iese ca șerpele la drum”
„Îi bat buzele ca la iepuri”
„Îi bate din clește ca la ariciu”
„Îi bea pulii apă”
„Îi ca un câine ținut în lanț”
„Îi ca vaca la casa omului”
„Îi cal cât măgar”
„Îi cântă purecele în ureche”
„Îi cățea și mușcă”
„Îi cresc coarnele. Scoate coarne.”
„Îi e drag ca cuțitul caprei”
„Îi frică ca țiganului de albină”
„Îi încă cu ciocul galben”
„Îi joacă șoarecii în călcâie.”
„Îi lipsea lupului un păzitor?”
„Îi măgărie și ea lingura”
„Îi mai învățat puiul decât cioara”
„Îi mănâncă câinii din tastru”
„Îi mănâncă câinii din traistă”
„Îi mănâncă câinii din traistă.”
„Îi merg fulgii, ca de găină neagră”
„Îi merge ca câinelui în car.”
„Îi o cățea de prisacă”
„Îi pârță de nas, ca pe urs”
„Îi place a face treaba ca câinelui a linge”
„Îi șade (stă) bine, ca și câinelui cu claie”
„Îi șade bine ca și câinelui cu oala în cap.”
„Îi sar copitele”
„Îi taie iapa de la gard”
„Îi tragi de urechi ca să-l duci la miere, și apoi îi rupi coada și tot nu-l poți depărta de la stup.”
„Îi trece un șarpe rece prin sân”
„Îi umbla gura ca și la țarci”
„Îi vine ca puliul la cucuvea”
„Îl cunosc toți ca pe o iapă albă”
„Îl latră câinii”
„Îl trag câinii pe drumuri”
„Îl trage ca ursul în brațe, până îi ies ochii”
„Îmbucă de pare că se bat lupii la gura lui”
„Îmi ca gălina umbrată”
„Împunge ca o viespe”
„În coșul gol nu-și fac șoarecii cuib”
„În dor de epure iei un sac de halice”
„În fiecare om șade un dobitoc”
„În fiecare om șade un dobitoc.”
„În lacul mare se adună broaște multe”
„În lacul mare se adună broaște multe.”
„În orice gaură poți găsi șarpe cât de mic”
„În orice gaură se vâră șarpe cât de mare”
„În pielea șarpelui găsești pe dracul”
„În pielea șarpelui se ascunde dracul”
„În urma lupului latră câinii”
„În zădar bați șaua, c'o fătat iepa”
„În zadar gugulești coada de câine, că tot aceea rămâne.”
„În ziua de Sfântu Toader se tund vitele în frunte”
„Încălecă pe roșu.”
„Încearcă-ți dobitocul până unde îi e sorocul.”
„Închide lupul în stână.”
„Închide ușa că iese iepurele”
„Încornorează țînțarul de ți-l face cît magarul.”
„Înger de baltă”
„Înoată ca curca pe baltă”
„Într-un coșar se poate pune și un vițel.”
„Într-un hambar gol, și șoarecele să cadă, capul”
„Intră bou (la școală) și iese vacă.”
„Intră lupul tu mați.”
„Între lup și între miel credință nu se păzește”
„Învață oul găina”
„Învață ursa ziua la munte”
„Înveți cățeii, și pe urmă te latră”
„Isbește cu călcâiele în pinteni.”
„Își aruncă țerna ca buhaiul”
„Își aruncă țerna ca buhaiul.”
„Își bate boii”
„Își câini rana și-o linge”
„Își face coada colac.”
„Își face spaima singur, ca calul de vânt”
„Își face sunet de coadă.”
„Își linge labele ca ursul”
„Își mărește coarnele.”
„Isteț ca broasca”
„Îți pare mâța cât ursul”
„Îți pare mâța cât ursul.”
„Jepuroaica fată, și iepurele de inimă se vâră”
„Jepuroaica fată, și iepurele de inimă se vârte”
„Jigania mare, nu-și pune mintea cu cea”
„Jigania, cât de mare, are stăpânul ei”
„Jigania, cât de mare, are stăpânul ei.”
„Joacă ursul la cumătră, se gătesc tărițele”
„Joacă ursul prin vecini”
„Judecătorii sunt ca crângul de mărăcini, unde oile aleargă de frica lupilor, și de unde nu pot ieși fără a li se smulge lâna de pe spinare.”
„Judecătorul e ca șarpele, niciodată nu umblă drept.”
„Jugul boilor nu se pune pe foc, că la moarte nu poți muri.”
„L-a dus de frâu”
„L-a legat la iesle”
„L-a luat sărăcia după urmă ca o oaie rătăcită din turmă.”
„L-a mușcat albina de limbă”
„L-a mușcat șerpele de inimă”
„L-a trântit cățeaua”
„L-a trimis cu câinii la apă”
„L-a trimis cu câinii la apă.”
„L-acâțară Orli”
„L-au mușcat albinele de limbă.”
„L-băgară pe măgar.”
„L-bâgară pri gumar”
„La bătrânețe s-a călugărit motanul.”
„La beție omul este pisică, maimuță și la urmă”
„La beție omul este pisică, maimuță și la urmă porc.”
„La București și câinii umblă cu covrigi”
„La cal gri, peste snop nu dai”
„La calul nărăvit pinten ascuțit”
„La calul nărăvit, pinten ascuțit.”
„La cap gâscă, la trup vulpe”
„La cincizeci de ani zboară și curcanul”
„La cincizeci de ani, sbară și curcanul”
„La ciumă zi câine, căci sârmă zi pâine?!”
„La el joacă ursul”
„La fin mai mult decât la aur poftește măgarul”
„La gură ca un miel, iar la inimă lup întreg”
„La gură ca un miel, iar la inimă lup întreg.”
„La loc, murgule”
„La loc, murgule.”
„La luna câinilor”
„La lupul alb”
„La lupul mort, câinii nu latră”
„La lupul mort, câinii nu latră.”
„La măgăriță bătrână, frâu poleit”
„La mâncare ca lupul”
„La mâncare lup și la treabă vulpe.”
„La mațe zi câini, sârmă zi pâini??”
„La mihalți și ce-ți gândești”
„La oi, că la capre ai fost”
„La omul sărac nici boii nu trag”
„La omul sǎrac, nici boii nu trag.”
„La oraș șed câinii cu colaci în coadă.”
„La osul cu carne se adună cioarele”
„La osul cu multă carne trag ciorile.”
„La pasărea liberă.”
„La porcu și la scumpu îi iei folosul după”
„La porcu și la scumpu îi iei folosul după moarte”
„La ra (luna) cailor”
„La scara murgului”
„La șoarece mare, pisică și mai mare”
„La șoarece mare, pisică și mai mare.”
„La târg nu se vinde peștele rămas în apă.”
„La țigan stup și la popă porci”
„La ușa săracului nu vine nici un câine”
„La ușa săracului nu vine nici un câine.”
„La vara cailor”
„Laba gâștei”
„Lac să fie, broaște multe.”
„Lacuri să fie, broaște multe”
„Lăcusta îndurare dă bucate nici cum are”
„Lăcusta puțin trăiește, dar paguba mare face”
„Lăcusta puțin trăiește, dar pagubă mare face.”
„Lâna de oaie laie”
„Lângă stână, la un loc cu câinii.”
„Laptele și al vacii frumoase, ca și al vacii prăsite”
„Laptele și al vacii: frumoase ea și al vacii proaste face coraslă.”
„Las că mai are vulpea lipsă de coadă”
„Las-o jos, că măcăie. '”
„Lasă câinii să te latre”
„Lasă câinii să te latre, numai bine să”
„Latră ca o șulfă”
„Lătrătura câinelui și zbieretul măgarului (asinului)”
„Leagă cățeaua de gard”
„Leagă prietenie cu câinele, numai nu lăsa”
„Leagă prietenie cu câinele, numai nu lăsa bâta din mână.”
„Lebăda numai un pui face și bun”
„Legă calul unde zice stăpânul, măcar”
„Leoaica numai un pui face și bun”
„Leul când se va scula, atunci veți vedea”
„Leul cât e de mare, dă cucurigu cocoșului numai de cât”
„Leul cu furnicile nici cum se luptă”
„Leul după urme se cunoaște”
„Leul după urme se cunoaște.”
„Leul nu se luptă cu umbra, nici la întuneric”
„Leul nu se uită când îl latră un cățel”
„Leul nu se uită când îl latră un cățel.”
„Leul, și în lanț fiind, se uită ca un voinic”
„Leului nu i-a fost ciudă că l-a rănit vânătorul, ci că l-a lovit măgarul.”
„Li are tricută cîrehâua 1)”
„Li fită gumara”
„Li fită măgara.”
„Li trage călușeul”
„Limba vacii este lungă”
„Lindina când se satură ese în lața sa vagă tâta lu”
„Lipitoarea până nu cade, nu zice: ajunge.”
„Lipsa pisicilor, bucuria șoarecilor”
„Lipsește mâța, șoarecii își fac de cap”
„Lipsește mâța, șoarecii își fac de cap.”
„Lipsește mierea, se duc muștele”
„Lipsește mierea, se duc muștele.”
„Lopata când bate în apă, sperie pe pești și-i scapă.”
„Lucrează boul și mănâncă calul”
„Lucrează ca boul”
„Lucrează ca o vită”
„Lumea să te laude, câinii lasă să te latre”
„Lup te cheamă, și lup ești”
„Lup vechi.”
„Lup, și moș oilor, unde s-a mai văzut”
„Lupii cu mieii nici cum se împacă, nici deopotrivă”
„Lupii mănâncă înșelăciuni”
„Lupii nu se mănâncă între dânșii”
„Lupii se ceartă pe dobitocul sângerat”
„Lupii se ceartă, pe unde vin”
„Lupii se țin după oi și corbii după hoit”
„Lupii se țin după oi și corbii după hoit.”
„Lupii totdeauna se bucură în timp de furtună”
„Lupii totdeauna se bucură în timp de furtună.”
„Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.”
„Lupul când îmbătrânește, atunci și șoarecii încalecă”
„Lupul când îmbătrânește, atunci și șoarecii încalecă pe el.”
„Lupul cioban oilor, unde s-a mai pomenit?”
„Lupul cioban și capra grădinar”
„Lupul de aceea-i cu ceafa groasă, că singur”
„Lupul de oaie nu se face.”
„Lupul duce mielul și însemnat”
„Lupul după ce-și pierde părul, poți să-l măsori”
„Lupul e cu numele și vulpea cu darul”
„Lupul fără dinți.”
„Lupul îl vezi și toiagul îi cauți”
„Lupul îmbrăcat în piele de oaie”
„Lupul îmbrăcat în piele de oaie.”
„Lupul împrejurul lui nu strică”
„Lupul în doi peri strică mai rău”
„Lupul în doi peri strică mai rău.”
„Lupul își crapă n'are de mil și sute de ou”
„Lupul la turburări se înveselește”
„Lupul mănâncă și din oile numărate.”
„Lupul negura caută.”
„Lupul nu caută că oile sunt numărate”
„Lupul nu caută că oile sunt numărate.”
„Lupul nu se satură cu o mică îmbucătură”
„Lupul orice găsește înghite”
„Lupul părul schimbă dar năravul ba.”
„Lupul părul schimbă, nu firea”
„Lupul păstor oilor”
„Lupul pe dimandate nu mănâncă”
„Lupul pe unde a mâncat măgarul, tot dă ocol câteodată.”
„Lupul și singur fiind, nu se sperie de mii și sute”
„Lupul stătea și el zicea: «gi, cântec mi lipsește»”
„Lupul tace și face, și lasă câinii să latre”
„Lupul te pârăște, lupul te judecă”
„Lupul, pe unde a mâncat măgarul, tot dă ocol”
„Lupul, și dacă îmbătrânește, năravul nu și-l părăsește”
„Lupului îi dă cu untdelemn și el piere de flămând”
„Lupului îi e necaz încă”
„Lupului, de i-ar fi frică de ploaie, ar purta ipingea”
„Mă ciupește năpârtica”
„Mă duc până 'n scara murgului”
„Mă duc până în scara murgului.”
„Mă mușcă năpârtica”
„Măduva de miel”
„Măgar îmbrăcat în piele de leu”
„Măgar legat, inimă rănită.”
„Măgarul când bădă în casă, mă va știi tu cohel”
„Măgarul când te lovește, să fugi și să-i mulțumești”
„Măgarul de dar nu se caută pe dinți”
„Măgarul din cerb lesne se cunoaște din sărituri”
„Măgarul din cerb lesne se cunoaște din săriturile”
„Măgarul duce povara altuia”
„Măgarul flămânzește, samarul agudește.”
„Măgarul la nuntă nu se cheamă”
„Măgarul nu șchiopătează de urechi”
„Măgarul oară”
„Măgarul tot măgar rămâne, de-l vei duce”
„Măgura cea gurguiată, n-o doboară vânt vreodată; dar șoarecii o scobesc pe dedesubt, și o găuresc.”
„Mai bine îl făcea ma-sa un mânz și-l mânca lupii”
„Mai bine lâna s'o dai decât oaia s'o pierzi”
„Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi”
„Mai bine mă făceam cioban la oi”
„Mai bine o zi cocoș, decât o vară găină.”
„Mai bine un câine viu decât un leu mort”
„Mai bine un câine viu decât un leu mort.”
„Mai bine un cap de somn, decât o mie de broaște.”
„Mai bine un iepure în frigare, decât doi”
„Mai bine un măgar care te poartă, decât un cal care te aruncă”
„Mai bine un măgar care te poartă, decât un cal care te trântește.”
„Mai bine un pițigoi mort decât o vrabie pe cracă.”
„Mai bine una și în colivie.”
„Mai degrabă soare de vale, că te mănâncă lupii”
„Mai leagă-ți cățeaua”
„Mai leagă-ți cățeaua.”
„Mai mult este lâna și nu chelea”
„Mai multe cioare biruie pe una”
„Mai râd și curcile”
„Mai sunt și alții scurți de coadă”
„Mai tare și mai vrăjmașă jigănie de cât îi”
„Mai ușor ajungi mincinos decât câine”
„Mai ușor e a păzi un cârd de epari decât o femee.”
„Maimuța e tot maimuță, de i-ar fi sfatul aurit.”
„Maimuța, ceea ce vede, aceea și face”
„Maimuții fes îi lipsește”
„Maimuții fes îi lipsește.”
„Mână măgarul!”
„Mănâncă ca și calul, pân' ce moare”
„Mănâncă ca un lup”
„Mănâncă ca un lup.”
„Mănâncă musca herlu”
„Mănâncă, lupe, de-a gata”
„Mândră ca o păuniță”
„Mândrul nu poate suferi pe alt mândru, ca un câine pe alt”
„Mânzul, când îi lipsește muma, începe a striga”
„Mărul cel frumos îl mănâncă porcii”
„Mârza, ca să vrei să ajungi, nu-ți înfige”
„Masa Armanului și cuibul pupăzel”
„Mâța blândă zgârie rău”
„Mâța blândă zgârie rău.”
„Mâță blândă, dar gheare rele”
„Mâță blândă, dar gheare rele.”
„Mâța cu clopot nu prinde șoareci”
„Mâța cu clopot nu prinde șoareci.”
„Mâța cu clopoței nu prinde șoareci.”
„Mâța dacă nu ajunge la slănină zice că pute”
„Mâța îngrășată nu prinde șoareci”
„Mâța îngrășată nu prinde șoareci.”
„Mâța se 'nvață de mică a prinde șoareci”
„Mâța se 'nvață de mică a prinde șoareci.”
„Mâța se învață de mică a prinde șoareci.”
„Mâță udă”
„Mâță udă.”
„Mâța, unde nu ajunge, zice că pute”
„Mâța, unde nu ajunge, zice că pute.”
„Mătură ca mâța (pisica)”
„Melcii îi frig pe cărbuni”
„Merge ca câinele, când îl tragi de coadă la deal.”
„Merge ca iepurele.”
„Merge ca iepurii”
„Merge ca surdu-n oaste”
„Mi-au pus căței în cap.”
„Mieii sunt buni de mâncat la Ispas”
„Miel te faci, lupul te va mânca”
„Miel te faci, lupul te va mânca.”
„Mielul blând suge la două oi”
„Mielul blând suge la două oi.”
„Mielul caprei”
„Mielul care suge la două oi e mai gras.”
„Mielul care suge la două oi, e mai gras”
„Mielul după ce e slab, are și coada lată”
„Mielul pe lup”
„Mierea e moartea muștelor”
„Miluiește câinele de vrei să nu te latre”
„Miluiește câinele de vrei să-ți fluture coada”
„Miluiește câinii până eși din sat”
„Miluiește câinii până eși din sat.”
„Mincinosul încornorează țânțarul”
„Mincinosul, cu dăsila, face musca cât cămila.”
„Mintea de ar crește pe toate cărările, ar paște-o și măgarii.”
„Moartea găinilor”
„Moartea lupului e sănătatea oilor”
„Moartea lupului e sănătatea oilor.”
„Moartea, ca pisica, la șoareci mici râvnește”
„Mojicul bogat e ca câinele lățos, care”
„Mojicul bogat e ca câinele lățos, care numai lui își ține de cald.”
„Mojicul mândru, mai prost la minte și decât măgarul”
„Moldovan, cap de bou”
„Moț pe pupăză”
„Motanului bătrân puii de șoareci îi place”
„Motanului bătrân șoricei tineri îi plac”
„Muierea desfrânată e ca calul fără frâu”
„Muierea, pisica casei”
„Mulge capra din zbor”
„Mulge lapte și nu scânteie sânzii”
„Mulge lapte și nu scoate sânze”
„Mulge oaia din zbor.”
„Multe cioare bat uliul”
„Multe gâște înving porcul”
„Mulți câini latră pre urs, dară nici unul nu-l mușcă.”
„Muncește ca câinele la umbră.”
„Musca când își vâră tot capul în miere, acolo și-l lasă”
„Musca când își vâră tot capul în miere, acolo și-l lasă.”
„Musca nu-i trage prin nări”
„Musca pentru puțină dulceață”
„Musca sătulă nu prea mușcă tare”
„Musca sătulă nu prea mușcă tare.”
„Musca trece peste flori, și se pune pe altele”
„Musca, și dacă nu mușcă tare, tot îți aduce supărare”
„Mușcătură mare de șoareci, și zbor mare de șoim”
„Muștele sunt pe pahar”
„N'are credemint ca și lupul cel fiămând”
„N'are de ce să se prindă mâța”
„N'are de ce să se prindă mâța.”
„N'are nici mâță la casă”
„N'are nici mâță la casă.”
„N-a avut tată-său porci, și nici nu i-a păzit”
„N-ai văzut din porc stup și din cidru cuc”
„N-am omorât pe tata și pe mama, câinii”
„N-am păzit porcii împreună”
„N-am văzut câine mort de struguri”
„N-am văzut câine mort de struguri.”
„N-ar fi lupi de n-ar fi oi.”
„N-ar fi lupi, de n-ar fi și oi”
„N-are cățel, n-are purcel”
„N-are credemint ca și lupul cel flămând”
„N-are cu ce chiori un șoarece.”
„N-au de ce-i trage câinii”
„N-au de ce-l trage câinii”
„N-au de ce-l trage câinii.”
„N-o să cânte cocoșul meu pe gardul lui”
„N-o să cînte cocoșul meu pe gardul tău.”
„Na, câine, caș”
„Năpârtica la ce te mușcă”
„Năpârtica nu se bagă-n sân”
„Năpârtica nu-și spune picioarele”
„Năpârtica se mușcă de nas, se înfarmacă”
„Năravurile din fire ca negreața la corb”
„Năravurile din fire ca negreața la corb.”
„Năravurile după părinți, că ceea ce iese din pisică șoareci”
„Narea are ari mari, ma nu are hari.”
„Ne găini avem, ne zi vulpi n-avem”
„Ne speriem de ursă, să ne speriem și de zi”
„Ne-am pricopsit cu cai cu tot”
„Ne-avem bine, ca cățelul cu purcelul.”
„Ne-avem ca câinele cu pisica.”
„Nechează ca o iapă”
„Nemaio ce este lâna și nu chelea”
„Netedește mâța de vrei (voiești) să-ți ridice coada”
„Nevăstuica este orb.”
„Nevăstuica mică, dar rău te pișcă”
„Nici câine, nici ogar”
„Nici cal nici măgar.”
„Nici cal, nici măgar”
„Nici cal, nici măgar.”
„Nici capra flămândă, însă nici tu varza cu multe foi”
„Nici capra nu merge în târg de voie”
„Nici cât ai clipi un purece”
„Nici copoiul”
„Nici cum să te temi de câinele ce latră, ci de cel ce tace”
„Nici curcă, nici curcan”
„Nici hăis, nici cea”
„Nici în borta șoarecelui”
„Nici lupul pe bălaia, nici bălaia pe lup”
„Nici lupul pe bălaie, nici bălaia pe lup.”
„Nici lupul pe oaie, nici oaia pe lup”
„Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.”
„Nici oaia cu doi miei, nici lupul flămând”
„Nici oaie între lupi, nici lup între oi”
„Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).”
„Nici pește bătrân, nici muiere bătrână”
„Nici șoarece, nici liliac”
„Nicio tovărășie între albină și între trântor, ca unul”
„Niște pui de graur”
„Noapte bună găină că ți-e gușa plină.”
„Noaptea toată (orice) vaca e neagră”
„Noi n-avem ce mânca, și câinii se plimbă cu colaci în coadă.”
„Noi n-avem pâine și câinii umblă cu colaci în coadă”
„Nora cu soacra, ca șoarecele cu pisica”
„Nu acață năpârtica de cap, să nu te muște”
„Nu arunca cu piatra în câinele care te”
„Nu aruncă mărgăritarul înaintea porcilor”
„Nu ascunde mâța, că i se văd unghiile”
„Nu avem decât o viață - numai pisica are nouă.”
„Nu băga bâta în furnicar”
„Nu băga bâta în furnicar.”
„Nu calcă nici musca”
„Nu calcă șarpele pe coadă dacă nu vrea să te muște”
„Nu călca șerpele care d6rme”
„Nu căuta a amăgi calul cu sacul deșert”
„Nu căuta câinelui, ci al cui e câinele”
„Nu căuta în cinstea câinelui, caută al cui e câinele.”
„Nu caută puricele în paie”
„Nu ciugulește secara altuia”
„Nu da oaia în paza lupului”
„Nu da oaia în paza lupului.”
„Nu da pâine câinilor altuia, că te latră ai tăi.”
„Nu da pasărea din mână pe porumbul din gard.”
„Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.”
„Nu deșteaptă pe urs când dârmă”
„Nu deștepta câinele care doarme”
„Nu e căpușă”
„Nu e locul ci e dobitocul.”
„Nu e nici cal, nici măgar.”
„Nu e numai un câine scurt de coadă.”
„Nu e sat fără câine”
„Nu este prea bine vaci”
„Nu fac toate muștele miere”
„Nu fac toate muștele miere.”
„Nu face purici mulți pe aici.”
„Nu face șeaua, cât îi face piedica”
„Nu faci porcul să bea apă din urcior”
„Nu flueră când sunt curcanii de aproape.”
„Nu fluieră când sunt curcanii de aproape”
„Nu hiii gumar s-mi ncalici pri urechii”
„Nu hiii măgar să-mi încalici pe urechii.”
„Nu i-a rămas peștele pe uscat.”
„Nu i-s porcii (vacile) acasă”
„Nu ieslea merge la bou, ci boula la iesle”
„Nu închide lupul în stână.”
„Nu închide ușa, căci e porcul scăpat”
„Nu încrede untura pe mâță”
„Nu întărâta câinii în sat de vrei să scapi nemușcat”
„Nu întărâta viesparul că te mușcă”
„Nu învăța găina să facă ouă.”
„Nu lăsa laptele pe sufletul vițelului”
„Nu lăsa să te muște câinele, fără să-i smulgi din păr”
„Nu mi-ar părea rău când m-ar ciupi o cioară cu plisc; da mă ciupește una fără plisc.”
„Nu mi-ar părea rău, când m-ar ciupi o cioară cu plisc”
„Nu mi-e ciudă că trece păduchele prin barbă, da mi”
„Nu mor caii, când vor câinii.”
„Nu orbul, ca calul cu ochi, judecă de văpsele”
„Nu orice gloabă a fost cal.”
„Nu orice muscă face și miere.”
„Nu poți fi și cu cloșca și cu pui”
„Nu poți lua două piei de pe boi (o ție)”
„Nu poți pi gumarul, dai pi sumarul”
„Nu poți pi măgarul, dai pi samarul.”
„Nu prinde pește înaintea mrejii.”
„Nu pune cal de curse să tragă la plug.”
„Nu râde de măgar că vine vremea să încaleci pe el”
„Nu scapă nici în gaură de șerpe”
„Nu se ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul”
„Nu se scăpa ușor mielul din gura lupului”
„Nu se vinde mâță în sac”
„Nu știe a face deosebire între oaie și berbec”
„Nu știe ciobanul”
„Nu știe pe unde se pișe găina”
„Nu știe pe unde se udă găina”
„Nu știi de unde sare iepurele”
„Nu strică merele cu cel deprins a mânca păduchi”
„Nu sunt porci acasă”
„Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.”
„Nu te face miel de ghindă”
„Nu te face miel de ghindă.”
„Nu te încrede în câinele care dă din coadă.”
„Nu te încrede în tot câinele care dă din coadă”
„Nu te încurca ca curca în spini”
„Nu te juca cu coada ursului”
„Nu te speria de câinele care latră, că te”
„Nu te sui ca găina în vârful grămezii”
„Nu te uita în gura câinelui, ci într-a stăpânului”
„Nu te-ai întâlnit cu o gâlcă murgă, cu o iapă”
„Nu ți-e necaz când te izbește un armăsar, ci când te trântește un măgar.”
„Nu tot ce zboară, se mănâncă.”
„Nu toți cu urechile mari sunt din viță”
„Nu toți udjacarli qe-afumă ai nicuchirată.2)”
„Nu umblă cu mâța în sac, că i se văd.”
„Nu umblă cu mâța în sac, e ghiulea.”
„Nu vinde pielea ursului înainte de a-l ucide”
„Nu vinde pielea ursului până nu l-ai pușcat”
„Nu vinde pielea vulpei înainte de a o prinde.”
„Nu zădări câinele care nu-ți face nimic”
„Nu-i acasă toate oile”
„Nu-i arăta lupului pădurea”
„Nu-i bine de tors Marțea, căci ai să căpieze oile.”
„Nu-i bine să te pui vizitiu la cai albi”
„Nu-i cu putință să vii găina în oul din care a eșit.”
„Nu-i mai cântă cucul.”
„Nu-i nici câine, nici ogar”
„Nu-i nici câine, nici ogar.”
„Nu-i nici cal, nici măgar, numai catâr”
„Nu-i sunt toți porcii acasă”
„Nu-i vinovat câinele; el intră unde vede ușa deschisă”
„Nu-și cunoaște câinele stăpânul.”
„Nu-ți capeți cal fără nărav, și muiere”
„Nu-ți e necaz când te izbește un armăsar”
„Nu-ți fie milă de șarpe”
„Nu-ți lua apă peste cap.”
„Nu-ți sumuța câinele”
„Numai boierii mari și cânii nu închid ușile”
„Numai câinii și împărații nu închid ușile.”
„Numai găinarii șed la pușcărie”
„Numai gâsca altuia să o ferbi în varza”
„Numai un câine scurt de coadă?”
„Nutrești câinele”
„O aseamănă talpa gâștei cu floarea soarelui”
„O duce ca câinele în car”
„O duce ca câinele în car.”
„O face prea încornorată”
„O femeie care e rea de muscă.”
„O mie de miei pe un lup nu-l pot goni”
„O oaie râioasă molipsește turma întreagă.”
„O plăti lupul oaia cu pielea”
„O prins o vulpe”
„O prins vulpea la rană”
„O ține ca gaia mațul în plisc”
„O turmă fără câine”
„O turmă și un păstor”
„O vacă îmbălegată mânjește cireada toată”
„O vacă nu face ciurdă”
„O vițică cuturită murdărește gireada întreagă.”
„O vreme să nu scoți câine din casă.”
„Oaia ca să treacă prin tărâță, va-i smulge”
„Oaia care nu poate să-și ție lâna, trebuie”
„Oaia care nu-și poartă lâna, s-o mănânce lupii”
„Oaia care rămâne de turmă o mănâncă”
„Oaia nu se încrede lupului”
„Oaia paște acolo și lasă lâna”
„Oaia râioasă umple turma toată”
„Oaia să o mulgi: până-ți dă lapte, că de o vei trage”
„Oaia se duce la scaun, nu scaunul la oaie”
„Oaia unde paște, acolo își lasă lâna”
„Oaie căpiată”
„Oaie râioasă toată turma o umple”
„Oamenii cu știință de carte sunt păsările cu ciocul de fier.”
„Oase să fie multe, că câini se află destui”
„Obraz de câine”
„Ochi de broască (broscuță)”
„Ochi de gâscă”
„Ochi de pisică”
„Ochi de șarpe (șerpâică)”
„Ochi de vasilic”
„Ochii femeii, ochii pisicei”
„Ochii porcului caută tot la pământ”
„Ochii stăpânului îngrașă calul”
„Ochii stăpânului îngrașă calul.”
„Ochiul de cucuvaie nu e ca cel de iepure”
„Ochiul omului îngrașă vita”
„Ochiul stăpânului îngrașă turma”
„Ochiul stăpânului îngrașă vaca.”
„Ochiul zavistnicul, ca ochiul de șarpe”
„Oi ai, casă plină ai”
„Oile au bune, mai ai și crăpate”
„Oile grămadă merg”
„Oile să se hrănească, că miei or mai fi”
„Oile să se hrănească, că miei or mai fi.”
„Om cu bour în frunte”
„Om verde ca găinațul gâștei”
„Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.”
„Omul bogat e ca iepurele; sare unde vrea”
„Omul ca o maimuță, ce vede la altul, aceea și el face”
„Omul care e flecar troncănește ca un car.”
„Omul cu nevastă și cu pisică trebuie să aibă răbdare”
„Omul de muncă-i lăsat, pasărea - pentru zburat.”
„Omul e ca oaia”
„Omul îndărătnic și pizmaș ca racul își”
„Omul îndărătnic și pizmaș ca racul își mănâncă carnea singur.”
„Omul la om trage și vita la vită.”
„Omul lacom e ca și calul care, cum trece drumul”
„Omul leneș e bou la mâncare și vulpe”
„Omul se îmbată și de inimă rea și de inimă bună. Stă, îmbucă lăcomește, ca un lup când se pripește.”
„Omul trage la om și dobitocul la dobitoc.”
„Omul trage la om, și dobitocul la dobitoc”
„Omul trebuie să aibă milă de câine”
„Omul viclean se îmbracă când în piele de oaie, când în piele de vulpe.”
„Omul voinic nu se sperie de toate muștele.”
„Opt un cal”
„Or păr din el să lipește, or că vreun alt narav.”
„Ori câștig coarne, ori pierd urechile.”
„Ori în neam de câine, ori de împărat”
„Orice cal ajunge gloabă.”
„Orice câtă apă bea un pește, tot o scoate pe urechi”
„Orzul îl ară boii, și-l mănâncă caii”
„Orzul îl ară boii, și-l mănâncă caii.”
„Ospe veciiu, câne veciiu”
„Ostatu ca șoarecele în biserică”
„Osul gol nici câinii îl mănâncă.”
„Oul de viginlui tot mai mare este.”
„Oul învață pe găină.”
„Păduchele leșinat în frunte s-a așezat.”
„Păduchele, când (după ce) se satură, ese în frunte.”
„Până a da cu căciula în câine.”
„Până a geme boii, scârțâie carul.”
„Până calul cel mai iute și mai tare în gură nimic alt”
„Până ce geme boii, scârțâie carul.”
„Pană de puică, în coadă la cloșcă”
„Până la genunchi brâsca”
„Până la genunchiul broaștei”
„Până nu cartești pe câini, nu te mușcă”
„Până nu dă câda câțaua, nu se ia cânii”
„Până nu iei șeaua de pe cal, nu'i vegi”
„Până nu iei șeaua de pe cal, nu-i vezi rana în spate.”
„Până o da de pițigoiu semănând”
„Până o dă de vrăbiile secerând”
„Până oi da de lup arând”
„Până și cenușa din stupi”
„Până te înveți hora, te mănâncă câinii”
„Până treci gârla spui măgarului și, moșule!”
„Până-l bagi îi rupi coarnele, și până-l scoți îi rupi coada.”
„Par'că a mâncat scurmuș de găină”
„Par'că e mâță plouată”
„Par'că e mâță plouată.”
„Parcă a mânat porcii”
„Parcă ar fi spus ariciul la ureche”
„Parcă are păr de urs”
„Parcă are păr de urs.”
„Parcă bâzâie muscele”
„Parcă e un ariciu”
„Parcă e un iepure orb trierând prin bob.”
„Parcă e un iepure orb, trierând prin bob”
„Parcă e un țap logodit”
„Parcă i-a tăiat iapa de la gard”
„Parcă latră câinii în moară”
„Parcă latră câinii în moară.”
„Parcă m-a suflat cu gâtlan (gârlan) de lup”
„Parcă n-am tăiat iapa de la gard”
„Parcă nu ți-s toți boii acasă”
„Pârca pârtă cloputul, porchițul clopu”
„Parcă prins de pe gârlă”
„Parcă umblă mâra fără grăunțe”
„Parcă-i capra de la Crăciun”
„Parcă-i fată caprele”
„Parcă-i iepure bică”
„Parcă-i miaua lui Roman”
„Parcă-i privighetoare”
„Parcă-i un tricoliciu”
„Pasăre fără aripi nicicum poate zbura.”
„Pasărea când o gătești pentru mâncare, să nu-i dai ochii la pisici”
„Pasărea după ce se cunoaște? după cântec. Mojicul după ce se cunoaște? după vorbă.”
„Pasărea e pu.”
„Pasărea în aer, cârtița în pământ, și le”
„Pasărea în colivie nu se bucură și de viață.”
„Pasărea în cuibul său piere.”
„Pasărea mălai visează.”
„Pasărea se prinde cu grăunțe, omul cu vorbe frumoase.”
„Pasărea se prinde la grăunțe, iar omul cu vorbă dulce.”
„Pasărea vicleană dă singură în laț.”
„Păsărică de soi se cunoaște de pe cântec.”
„Păsările în bătătură.”
„Păstorul cel bun își dă viața pentru oile”
„Păstorul cel bun, cel ce tunde și nu bea”
„Păstrăv și mihalți, la orice târg nu găsești.”
„Păunul să tacă.”
„Păunul, pene frumoase, dar picioare urâte.”
„Păzește-ți gâștele, când vezi că le zic”
„Pe ariciul lin nici cum îl poți face tocmai ca un pește”
„Pe câinele bătrân se pișă vulpea”
„Pe când lupul cu oile în staul se culca și ciobanii”
„Pe câți nu mă mușcă, îi latră”
„Pe câți nu poate mușca, îi latră”
„Pe câți nu-i poate mușca, îi latră.”
„Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul.”
„Pe cele zburătoare cu lațul le prinde”
„Pe cine a mușcat șerpele odată, se teme”
„Pe cine l-a mușcat câinele se teme și de lătrătură.”
„Pe ciobanul fără câine (câne)”
„Pe ciobanul fără câine lupii îl lasă fără pâine.”
„Pe din afară miel se vede, pe din lăuntru lup întreg.”
„Pe din afară miel se vede, pe dinăuntru lup întreg”
„Pe lup cu căprioara cine poate împreună?”
„Pe lup îl belește, și el întreabă: unde este dia?”
„Pe lup îl jupoaie și el se tânguie că oile se depărtează”
„Pe lup mulți câini îl latră, dar puțini îl prind.”
„Pe lup, picioarele îl hrănesc”
„Pe măgar când îl poftești la nuntă și îl cinstești”
„Pe măgar cât să-l împodobești”
„Pe măgar cât să-l împodobești, armăsar tot nu poți să-l numești.”
„Pe măgar să-l încarci după a lui putere, dacă nu vei să te încarci tu în locul lui.”
„Pe măgarul unde îl legi acolo rămâne”
„Pe mine câți câini m-au lătrat”
„Pe mojic îl cunoști după ochi, ca pe măgar după urechi.”
„Pe mojic îl cunoști după ochi, ca pe măgarul după urechi.”
„Pe oaie să o tunzi, iar nu s-o și belești, ca să-ți dea”
„Pe porc nu-l faci să bea apă din fedeleș”
„Pe țânțar la făcut armăsar”
„Pe unde a sărit capra trebuie să sară și iada.”
„Pe unde a sărit capra, mai pe sus va sări iedul”
„Pe unde a sărit capra, sare și iada.”
„Pe unde a sărit capra, trebuie să sară și iada”
„Pe unde calcă leul, se cunoaște urma lui”
„Pe unde sunt turme blând”
„Pe ursul mulți câini îl latră, dar se alege”
„Pe vultur înveți să zboare?”
„Pentr-un șoarece se-nnoadă și jură că n-are coadă.”
„Pentru a alunga din casă greierii, care prin cântecul lor ne”
„Pentru carnea lupului trebuie dinți de câine.”
„Pentru o muscă își dă palme”
„Pentru o perjă (prună) alungă cioara trei hotare, și, dacă n-o prinde, o dă du sufletul tată-său.”
„Pentru umbra măgarului”
„Pentru un câine lesne găsesc o bâtă, dar pentru un”
„Pentru un cal bun e destul o lovitură”
„Pentru un păduche nu arde zeghia.”
„Pentru un purice își arde plapoma”
„Pentru un șoarece se îneacă”
„Peste gardul mititel sare și un cățel.”
„Pește în baltă, caș la stână”
„Pește, pește”
„Peștele cel mare înghite pe cel mic”
„Peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic.”
„Peștele cere vin”
„Peștele cu apa nu se prăjește”
„Peștele de la cap se împute”
„Peștele de la cap se împute (dar se curăță de la coadă).”
„Peștele din eleșteu”
„Peștele în apă mare ești gioni”
„Peștele în apă mare, țiganea pe foc”
„Peștele mare, cu îmbucătură mică se prinde”
„Peștele tu amare și țiganea pe foc”
„Petrece ca câinele în puț”
„Petrece ca porcul în noroi”
„Pielea de nevăstuică e bună de descântat pentru mușcătură de șarpe”
„Piere și mielul numerat”
„Pisica are nouă vieți.”
„Pisica cu clopot nu prinde șoareci”
„Pisica cu clopot nu prinde șoareci.”
„Pisica cu clopoței, nu prea prinde șoricei.”
„Pisica cum o arunci, tot în picioare cade.”
„Pisica de-i râzgâiată, nu prinde șoareci niciodată.”
„Pisica moartă, s-a dus cumpărăturile.”
„Pisica se învață de mică, cum se prind”
„Pisica unde n-ajunge zice că pute.”
„Pisica, unde n-ajunge, îi pute”
„Pițigoiul e mic, dar e bătrân.”
„Pitpăduchi! pitpăduchi!”
„Plâng și șoarecii când moare pisica?”
„Plâng și șoarecii: când moare pisica?”
„Pleacă ca cățeaua la prune.”
„Plecă ca cățeaua la prune”
„Plin de noroc ca brâsca de păr”
„Plin de noroc ca broasca de păr.”
„Pomul înalt îl cacă ciorile”
„Popa era călare pe bălana și întrebă de iapă.”
„Porc la porc, cel mai curat să pare, și măgar la măgar”
„Porcu-i gras, slănina-i grasă”
„Porcul e fără obraz”
„Porcul e tot porc”
„Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.”
„Porcul ori în cotruță face”
„Porcul tocmai după ce moare”
„Porcul tot la pământ cată”
„Porcul tot strânge, se îngrașă bine”
„Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.”
„Porcului aici îi dai bice”
„Porumbeii fac strugurei”
„Porumbeii nu zboară fripți în gură”
„Potcoave de la cai morți”
„Potrivește mirosul trandafirului cu puterea porcului”
„Potrivi-se ca țiganul la stână”
„Pravdă tu mâini câine s-o nu o dai.”
„Pre cal să-l hrănim prietenește și să-l mânăm duș”
„Pre leul mort și șoarecii se cațără”
„Pre om îl poți prinde cu vorba, pre bou”
„Pre om îl poți prinde cu vorba, pre bou cu funia”
„Prea e de oaie”
„Precum lupul cu câinele, așa și lingușitorul și pișpăitorul”
„Precum peștele în mare, așa înțeleptul”
„Precum țin câinii Vinerea”
„Prepelița în iarbă”
„Prepelița se ține că e cu coada”
„Prepelițele se duc și sturzii ne vin”
„Presurii și vrăbiile când se adună de cu seară pe la arii, e semn de ploaie”
„Primăvara e bătaia peștelui.”
„Primăvara, dacă se vor vedea sburând pe lângă casă rândunelele, e semn de belșug”
„Prinde muște”
„Prindei iepuri cu el”
„Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.”
„Pui de lup nici cum se pune cu mieii împreună să”
„Pui migdala în nasul porcului și el spune”
„Puiul cel bun din ou se cunoaște.”
„Puiul, pene dacă face.”
„Pune botul ca calul”
„Pune căpăstru în Prut și iese calul”
„Pune căpăstru în Prut și iese calul.”
„Pune căpăstru în Prut, și iese calul”
„Pune capra și-l împunge”
„Pune pisica în fiară, când mulge vaca”
„Pune pușca jos și prinde iepurele”
„Pune strajă mâța la lapte”
„Purcelului de vei tăia urechile și coada din grădină”
„Purcica nu mănâncă numai grăunțe, mă”
„Purcica nu mănâncă numai grăunțe, mănâncă și lături.”
„Purecii din brânză”
„Purecile cînd îi place cît un elefant îl face.”
„Puricele când îi place”
„Puricele cât de mic, dar sare ca o căprioară”
„Puricele te pișcă, rău mare nu-ți face, dar îl prinzi”
„Puricii fac gonitoare”
„Pușca goală sperie pe doi urși”
„pușca, calul și femeia nu se împrumută”
„Pute a ouă clocite.”
„Rabdă ca câinele”
„Rabdă ca câinii de foame”
„Râcâie în mijlocul grămezii”
„Racul înainte nici cum să învață a merge”
„Racul nu-și schimbă mersul”
„Racul nu-și schimbă mersul.”
„Râd curcile de tine.”
„Râde ciob de oală spartă.”
„Râde dracu de cucuvea.”
„Râde dracul de cățel, dar nu se vede pe el.”
„Râde dracul de porumbel”
„Râde naiba de porumbe negre și pe el”
„Râde-ți, râde-ți și purceaua moartă în coșar”
„Rămâni ca țiganul fără gâscă”
„Rândunica mult grăiește, dar nimic de înțeles”
„Rânjește ca câinele”
„Rața deselată”
„Rața în baltă și fulgii pe apă”
„Rață sălbatică”
„Rața sălbatică nu se domesticește”
„Roiul care matca părăsește ușor se prăpădește.”
„Roiul care matca părăsește, ușor se pră”
„Roiul fără matcă, îndată se prăpădește”
„Român verde ca găinațul gâștei”
„Românul e ca pisica: ori-cum l-ai trânti”
„Rumegă vorba ca vaca iarba.”
„Rupe mâța 'n două”
„Rupe mâța 'n două.”
„Rusu-i ursu”
„Rusul și porcul, porcul și Rusul”
„S'a suit scroafa 'n salcie”
„S-a călugărit de mult motanul”
„S-a dus lupul să îngrădească stâna, și vulpea”
„S-a dus lupul să îngrădească stâna, și vulpea să îngrijească jgheaburile.”
„S-a dus oaia și s-a întors porc sălbatic”
„S-a dus vițel și a venit bou”
„S-a făcut ca racul”
„S-a făcut ghem ca ariciul”
„S-a încurcat ca curca în lemne”
„S-a încurcat lâna”
„S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.”
„S-a înmulțit ca ciupercile în gunoi.”
„S-a întors vacul ca dracul”
„S-a isprăvit iapa de belit”
„S-a mâniat ca văcarul pe vacile satului”
„S-a mâniat găina pe tărâțe”
„S-a mâniat găina pe tărâțe.”
„S-a mâniat văcarul pe sat”
„S-a pișat cerbul în apă, a dat iarna peste noi”
„S-a pupăzat”
„S-a pus ca găina în mijlocul grămezii”
„S-a rușinat ca calul când cârligă trăsura”
„S-a sculat odată cu găinile.”
„S-a strâns ca câinii la măcelărie”
„S-a suit purceaua în salcie”
„S-a suit scroafa în copac”
„S-a umflat de brânză ca broasca de păr.”
„S-a văzut ca găina în grămadă”
„S-aruncă ca lupul între oi.”
„S-au adunat ca oile la târg”
„S-cadă șoriclu, ș-frândzi nărli n-câpisteri.”
„S-turnă gumarul s-dzică a cucotului: cap”
„Să cânte cocoșul iar nu găina.”
„Să fie rață? — Mă-sa găină!”
„Să împaci capra cu varza.”
„Să mai fie și un lup mâncat de oaie.”
„Să n-ajungi slugă la dârloagă.”
„Să nu dai ouă la țigani că îți fură cioara puii de la cloșcă”
„Să nu faci ca vârcolacul, ci să-ți mănânci soia.”
„Să nu fii vaca pe care o mulg alții.”
„Să nu legi gura dobitocului ce treieră”
„Să nu mai îngrășăm porcul, căci tu te”
„Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.”
„Să nu oprești gura boului când se odihnește”
„Să nu pice nici apă pe el, ca pe un păun”
„Să nu pui cal de curse să tragă la plug.”
„Să nu rîzi de măgar cumva, că poate îl încaleci cîndva.”
„Să nu scapi porcul în grădină”
„Să nu te muște șerpele”
„Să nu treacă odată șoarecele pe la barbă”
„Să nu umbli cu cioara vopsită.”
„Să nu vinzi pielea ursului din pădure.”
„Să prindă iepurii cu mâna”
„Să te ferească Dumnezeu când o face râma ochi, că-i mai rea decât șarpele.”
„Să te ferească Dumnezeu de capră și de popă.”
„Să trăiești, murgule, să paști iarbă verde”
„Să zbori ca cioara-n gânj”
„Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi.”
„Să-i legi de a altă și să-i ții pe-o creangă”
„Să-i sară iapa când a văzut ochii”
„Sade ca un țap logodit.”
„Șade călare un țucal”
„Șade pe măgar, și caută măgarul.”
„Sân Petru poartă lupii”
„Sănătos ca peștele”
„Sărac ca șoarecele bisericii”
„Sare ca capra neagră”
„Sare ca musca în zer”
„Sare ca țarea din par în par.”
„Sărmane cărăbuș”
„Șarpe cu cap de muiere”
„Șarpele are venin”
„Șarpele ce se târăște, n-are trebuință de picioare”
„Șarpele nu te mușcă până nu-l calci cu piciorul.”
„Șarpele se sperie de însăși pielea lui, când o vede”
„Șarpele se sperie de însuși pielea lui, când o vede spânzurată.”
„Șarpele, când îl doare capul, ese la drum”
„Scaietele se agață și de floarea câinelui”
„Scara mâții”
„Șchiopătura oilor”
„Șchiopătura oilor e bucuria lupilor.”
„Scoate furnica peni”
„Scoate puiul arici.”
„Scroafă cu paie în cur”
„Se aruncă ca lupul între oi”
„Se aruncă ca musca-n zar”
„Se bate ca de muscă”
„Se bate ca peștele pe uscat.”
„Se cârâie ca găina în țărână.”
„Se ciuciulește ca găina 'n țărână”
„Se cunoaște puica pe creastă”
„Se dedulciseră ca calul la tărâțe”
„Se dedulciseră ca calul la tărâțe.”
„Se duc furnicile la miere”
„Se fudulește ca musca în lapte”
„Se gândește ca găina în dărmătură.”
„Se gândește, ca găina în dărâmătură”
„Se îngăduie (trăiesc) ca câinele cu mâța”
„Se întoarce ca puica în câlți”
„Se întrec ca puii de barză la zburat.”
„Se învârtește ca mâța împrejurul oalei cu smântână.”
„Se învață ca câinele la câșăpniță”
„Se învață ca viermele în hrean.”
„Se joacă ca pisica cu șoarecele”
„Se joacă cu coada ursului”
„Se joacă măgarii”
„Se june țânțarul cu măgarul.”
„Se jură porcul să nu mănânce curpeni”
„Se lovește ca iepurele la biserică.”
„Se lovește ca musca în lapte”
„Se mănâncă ca câinii prin gard”
„Se mărește ca cristeiul”
„Se pricepe ca măgarul la cântar”
„Se răspândesc ca potârnichile”
„Se sfădesc ca vrăbiile pe mălaiul altora”
„Se sfădesc vrăbiile de la mălaiul altora.”
„Se simte cu musca pe căciulă.”
„Se sperie ca calul de beșina lui”
„Se sperie ca calul de tropotul său”
„Se sperie ca calul de umbră”
„Se sperie de toate gâștele”
„Se sperie de toate muștele”
„Se strânge ca melcul în coaja lui”
„Se ține (de om) ca scaiul de coada porcului”
„Se ține de capul lui ca gaia de maț”
„Se ține de om ca păduchele de câine.”
„Se uită ca capra la ceasornic.”
„Se uită ca cidra în os”
„Se uită ca cidra în os.”
„Se uită la ceilalți ca la niște muște”
„Se umflă în gușă ca un cuc.”
„Se-adunară ornii toți, zi băgară bufnița”
„Se-aspare zi gâști”
„Șede ca lupul între răspântii”
„Șede parcă a căzut iapă din ham!”
„Șerpele (serpele), când îl dâre capul”
„Și 'ngrămădesc (hgațe) ca câinii la cupane.:)”
„Și alții mănîncă paie ca vitele din copaie.”
„Și aude în gură ca cucul”
„Și boul are limbă mare, dar nu poate să vorbească.”
„Și broasca mică este, dar gură mare face.”
„Și calul când cunoaște că prost călăreț el mâna, frâul”
„Și cioara își laudă puii.”
„Și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate.”
„Și cu oile toate și cu lupul sătul nu se poate”
„Și cu oile toate și cu lupul sătul nu se poate.”
„Și cu pui și cu ou fi, cu găina mare nu poți fi.”
„Și fiara cea mai crudă cinstește neamul său.”
„Și furnica, dacă e turnică, tot are mânie, cât de mică”
„Și furnica, de e furnică, tot are mânie, cât de mică.”
„Și găinele cântă câteodată.”
„Și lapte de pasăre.”
„Și lapte de vrabie.”
„Și lupul de foame iese din pădure afară.”
„Și lupul sătul cu mielul întreg nu se poate.”
„Și lupul sătul și mielul întreg nu se poate”
„Și măgarul are patru picioare, dar nu e cal.”
„Și măgarul blând dă cu piciorul când te apropii.”
„Și măgarul câte-odată”
„Și măgarul se vinde în târg cu caii”
„Și măgarul supărare nu puțină are, când poartă asu”
„Și mâța îi ouă.”
„Și mielul bine fript, și frigarea să nu se ardă”
„Și nălă iepurele și l-a prins ursa”
„Și o gâscă friptă zboară.”
„Și pitulicea este mică, dar printre păsări”
„Și pitulicea este mică, dar printre păsări e voinică.”
„Și porcul mănâncă miere, dar nu se poate sui în față după ea.”
„Și râma, de o calci, se apără.”
„Și se cumpără mâța 'n sac (traistă)”
„Și stejarul e mare, dar ghindă pentru porci ne dă”
„Și un purice va să scoată sânge”
„Și un purice va să scoată sânge.”
„Și vulpea cu gușă albă!”
„Și-a încălecat iarăși măgarul”
„Și-a legat calul”
„Și-a legat măgarul”
„Sluga, ca boul, nici cum poate sluji, fără un bold bun”
„Soacra cu nora ca pisica cu șoarecele”
„Șoarecele a mâncat anafura și s-a făcut liliac.”
„Șoarecele cu o gaură numai, îndată îl prinde pisica”
„Șoarecele speră scăpare și când e în gura pisicii”
„Șoarecelui nu-i lipsește”
„Șoarecii când au pace cu pisica, se primejduiesc”
„Socoteala în târg, și vulpea în crâng.”
„Șoiman el, nici vânt n-adie, și-i curg penele.”
„Sperii lupul cu pielea iei”
„Spre Sfântu Gheorghe se ia mana vitelor”
„Stă (șede) ca vițelul la poartă nouă”
„Stă ca gumarul zimniusit”
„Stă ca lupul în mijlocul drumului”
„Stă ca măgarul de deal”
„Stă ca măgarul de deal.”
„Stă ca măgarul zimniusit.”
„Stă ea țarea în par.”
„Stă pitit ca repurele și ciulește urechile”
„Știe carte ca un cal”
„Știe carte până la genunchiul broaștei.”
„Știe el unde doarme peștele.”
„Știe numai Dumnezeu și vaca”
„Știi capra să mănânce iarbă?”
„Stres ca iepurele și-alasat ca lăgunica”
„Strici orzul pe gâște”
„Strici orzul pe gâște.”
„Strigă și țipă ca din gură de șarpe”
„Sturzul ne aduce vara”
„Sub piele de ie nouă”
„Sub tufișul mic șade iepurele”
„Sub tufișul mic seade iepurele.”
„Suge-te-ar șerpii Dunării”
„Sunt ca niște câini fără păstori”
„Sunt mai multe piei de miei decât de berbeci.”
„Sunt rude după iapa cea albă”
„Svârli cu bățul într-un câine și lovești un popă.”
„Svirli cu bățul într-un câine și lovesciun”
„Tace ca porcul în cucuruz”
„Tace ca șoarecele”
„Taci ca porcul surd.”
„Taie frunze la câini.”
„Tălpoiu”
„Țânțarul cu cântări te sărută”
„Țânțarul se face armăsar”
„Țânțarul, cât de mic, cu o mușcătură mică și pe leu îl biruiește.”
„Țânțarul, cât e de mic, cu o mușcătură mică și pe lei”
„Târâie ca motanul”
„Tata avea armăsar”
„Tata avea armăsar, dar el a ieșit măgar.”
„Te aude mâța”
„Te aude mâța.”
„Te duci unde a dus mutul iapa și țiganul cârlanul.”
„Te iei după porc, te duce în glod”
„Te purecă miaua lui Roman”
„Te-a lepădat ca cucul ou.”
„Te-ai dus bou și te-ai întors vacă.”
„Te-ai prins ca ciocârlanul în laț”
„Te-ai prins ca ciocârlanul în laț.”
„Ți-e drag cu doi pești în oală și cu câine”
„Ți-e tare iapa de la gard”
„Ține cioara cu aninul.”
„Ține leul de urechi”
„Țipă ca brâsca în gura șarpelui”
„Țipă ca broasca în gura șarpelui”
„Toarce ca motanul.”
„Toată jigania și are pe lupul e”
„Toată jigania și are pe lupul ei”
„Toată musca nu face miere”
„Toată musca nu face miere.”
„Toată pasărea își are odihna în cuibul ei.”
„Toată pasărea pe limba (sa) ei piere (pere).”
„Toată pasărea pe limba ei piere”
„Tocmala în târg și ursul în crâng”
„Tocmeala în târg și ursul în crâng.”
„Tocmești pielea ursului și ursul în pădure”
„Tocmești pielea ursului și ursul în pădure.”
„Tot câinele ese din iarnă, dar numai pielea lui știe.”
„Tot calul bun are câte un nărav rău”
„Tot calul bun are câte un nărav rău.”
„Tot cocoșul pe gunoiul lui cântă.”
„Tot cocoșul pe gunoiul său cântă”
„Tot dacă cotești”
„Tot lupul cel șchiop mănâncă mieii din turmă.”
„Tot măgarul își simte (știe) povara”
„Tot măgarul își simte (știe) povara.”
„Tot mielul dă piciorul lui: se spânzură”
„Totdeauna șoarecele se întoarce la borta lui”
„Toți câinii bat”
„Toți porcii, n-are nai”
„Trage broasca, brosconul îi sare”
„Trage ca calul la grăunțe”
„Trage ca calul la iesle”
„Trage ca șoarecele la borta lui”
„Trage ca vițelul la vacă”
„Trage ca vițelul la vacă.”
„Trage cățeaua de coadă”
„Trage cățeaua de coadă.”
„Trage cu calul la iesle.”
„Trage cu urechea, ca vulpea”
„Trage mâța de coadă”
„Trage mâța de coadă.”
„Trage mâța pe rogojină”
„Trage mâța pe rogojină.”
„Trage nădejde ca prepelița de coadă”
„Trage nădejde ca prepelița de coadă.”
„Trage nădejde ca ursul de coadă”
„Trage nădejde ca ursul de coadă.”
„Trage pisica de coadă pe rogojină”
„Trage-mi calul și lasă-mă să plâng”
„Trăiesc ca gâsca cu porcul”
„Trăiește ca câinele nimerit”
„Trăiește ca cucul în frunze.”
„Trăiește ca găina la moară, ce nu are”
„Trăiește ca viermele în rădăcina hreanului.”
„Trăiește ca viermele la rădăcina hreanului”
„Trăiește ca vițelul la curtea boierească”
„Trăiește ca vițelul la curtea boierească.”
„Trăiește, murgo, c-o să-ți dai iarbă verde”
„Trântorul d-a gata mănâncă”
„Trece ca gâsca pe apă”
„Trei lucruri nu se împrumută: calul, arma și nevasta”
„Trei Paște a cailor”
„Tremură ca peștii”
„Tresar ca câinii”
„Tu aripi dină și broasca aleargă!”
„Tu cânți ca cucu, ei urlă ca lupu”
„Tu cânți ca cucu, eu urlu ca lupu.”
„Tu îi dai, și ea paște.”
„Tu n-ai să ții ani și-un lup mâncat de oaie.”
„Tu nu știi pe unde se udă găina.”
„Tufechia, calul și muierea nu se dau tu”
„Tunde oaia dar nu-i lua și pielea.”
„Turbatul câine stăpânului său mușcă prima dată.”
„Turbatul câine stăpânului vai mușcă prima dată.”
„Turcii gonesc epurile cu carul”
„Turcii gonesc iepurele cu carul”
„Turma merge după berbec”
„Turma nu stă dintr-o zi”
„Turue ca mâra fără apă”
„Udat mâț”
„Udat mâț.”
„Ugerul frumos vinde vaca”
„Umblă ca câinele cu colaci în coadă”
„Umblă ca câinele surd la vânat”
„Umblă ca câinele surd la vânat.”
„Umblă ca calul fără căpăstru.”
„Umblă ca cățeaua cu puii după ea”
„Umblă ca icu în caldare”
„Umblă ca mâța pe lângă laptele fierbinte”
„Umblă ca mielul orbului”
„Umblă ca mielul orbului.”
„Umblă ca o găină care nu-și găsește cuibarul”
„Umblă ca o găină care nu-și găsește cuibarul.”
„Umblă ca o rață boșoregă”
„Umblă ca pisica în jurul sacului”
„Umblă ca să prindă roiul”
„Umblă ca tricolicii”
„Umblă ca un câine turbat”
„Umblă cu mâța 'n traistă.”
„Umblă mânz după iapă”
„Umblă mânz după iapă.”
„Umblă norocul după el, ca muștele după câine în postul Crăciunului.”
„Umblă să sperie lupul cu pielea oii.”
„Umblă să sperie lupul cu pielea oilor”
„Umblă, ca vulpea, cu coada în toate părțile”
„Umblă, parcă-i oaie capchie (căpiată)”
„Umbletul racului”
„Un câine cum latră, ceilalți câini după el se iau”
„Un câine de la oi fuge de câinele de-acasă”
„Un cal dintr-un țânțar”
„Un lup în piele de oaie.”
„Un munte s-a scremut, și un șoarece s-a născut.”
„Un sat fără câini”
„Un șoarece nu mănâncă făina, și-l învinovățim”
„Unde a dus mutu iapă și Nanu cârlanu”
„Unde a dus surdul roata și mutul iapa.”
„Unde a mâncat lupul măgarul”
„Unde câine nu latră”
„Unde câine nu latră.”
„Unde cârcâțește găina, acolo oul să-l găsești”
„Unde dormea potârnichea, dârme budruvaia”
„Unde e hoitul, acolo se adună corbii”
„Unde e lac se adună broaște”
„Unde e lac se adună broaște.”
„Unde e o mortăciune, acolo câinii se adună”
„Unde e stârvul, acolo și vulturii”
„Unde este miere, acolo și muște”
„Unde este miere, acolo și muște.”
„Unde este stârvul, acolo se adună cioarele”
„Unde gâsca nu gâgâie”
„Unde lipsește păunul, cica să pare pasărea cea mai frumoasă.”
„Unde merge oaia, merge și capra”
„Unde nu e iarbă verde nu pasc oile”
„Unde nu e iarbă verde nu pasc oile.”
„Unde nu este pisică, șoarecii vătaf ridică.”
„Unde nu sunt boi, ieslele sunt curate.”
„Unde nu sunt șoareci, șoarecii joacă”
„Unde nu-i cap, vai de cioară”
„Unde nu-i lac nu-s broaște”
„Unde nu-i pisică, acolo sunt șoareci mulți”
„Unde oaia nu zbiară”
„Unde pisica nu miorlăie”
„Unde puterea nu ascultă, vulpea ajută.”
„Unde rața nu măcăie”
„Unde se găsește frâul se caută și calul.”
„Unde se găsește frâul, se cere și calul”
„Unde se sparge pielea de lup, cârpește-o cu piele”
„Unde sunt brâște, trebuie să fie (și) lac”
„Unde sunt câini sunt și purici”
„Unde sunt oi, acolo-s și foi.”
„Unde sunt ouă”
„Unde umblă cârtița i se cunosc urmele.”
„Unde vaca nu sbieră”
„Unde vitele nu rage”
„Unde vor toți să poruncească, acolo lupii se îngrașă”
„Unde vulpea nu ajunge, zice că-i ajunge.”
„Unde-i căpăstru, acolo-i și calul.”
„Unde-i căpăstrul acolo-i și calul”
„Unde-i lână, nu-i mână; unde-i mână”
„Unde-i mâța să mă vadă”
„Unde-i mâța, să mă bat cu ea?”
„Unde-i mâța, să mă vadă”
„Unde-i mâța, să mă vadă.”
„Unde-i stârvul mai mare, acolo se strâng”
„Unde-i stârvul mai mare, acolo se strâng toți vulturii.”
„Unde-i turmă și pagubă”
„Unguren cu două oi”
„Unguru-i câine”
„Unii țin vaca, și alții îi mulg țâțele”
„Untul se sărează pentru ca trecând vaca o apă, să nu piardă”
„Untură de țânțar”
„Unul ține vaca și altul o mulge”
„Urechi lungi, semn de măgar”
„Urla alăturea cu lupii”
„Urlă ca câinele la lună”
„Urlă ca Uvridă”
„Urlă lupii 'n casă”
„Urma bate turma”
„Urma lupului de a câinelui puțin se osebește”
„Urma lupului de urma câinelui puțin se osebește”
„Urma lupului de urma câinelui puțin se osebește.”
„Urs netesălat”
„Urs plouat”
„Ursa cu jurnițe nu-și satură. 3)”
„Ursa nu se sperie de șir. 2)”
„Ursii cu ursul ursăresc”
„Ursoaica cu furnici nu se satură”
„Ursoaica cu pui nu se sperie”
„Ursul când n'are de mâncare își mușcă labele”
„Ursul dă voie joacă?”
„Ursul de lătratul câinilor nu se sperie”
„Ursul din pădure”
„Ursul joacă și de voie și de nevoie”
„Ursul nu joacă de voie”
„Ursul și-a văzut umbra”
„Ursul, când n-are de mâncare, își mușcă laba”
„Ursului nu-i place miere”
„V-ați trece ca porcul în Larsa”
„Va crăpa lupul.”
„Va de oaie între lupi”
„Va să ia și lâna și pielea”
„Va să știe ursoaica ziua bilitinii?”
„Va să-i facă griji câinele”
„Va-mita liapă dit prași, s-u badzi tu cepi”
„Vaca albă-i toată seu”
„Vaca bună și-n grajd se caută”
„Vaca care nu-și poate purta pielea, s-o”
„Vaca încălțată”
„Vacă pe vacă se linge, și porc pe porc”
„Vaci nu avem, brânză mâncăm”
„Vai când ajunge lupul sameș la oi!”
„Vai de câinele care latră pe stăpânul său”
„Vai de cel ce îngrijește mai mult de dobitoce decât de oameni”
„Vai de cel ce pe gaie îndată o iartă, iar pe porum”
„Vai de cel ce-i umblă păduchii pe frunte!”
„Vai de oaia care se spovedește lupului”
„Vai de pasărea ce scapă din colivie și cade în laț!”
„Vai de vițelul care împunge vaca.”
„Vai păți ca cânile, gi vrâ filie ma mare”
„Vânătoarea te învață cum să te păzești de vrăjmaș”
„Vară fără muscă.”
„Varsă apa peste rațe”
„Vasă-și bage cătușa să plângă”
„Văzut-ai mâța legată la cap și om cuminte când e beat?”
„Vede ca cucuvaia”
„Vede că nu încape singur pe gaură”
„Vedeți voi, caprelor, edera din Carpați?”
„Vedeți voi, caprelor, iedera din Carpați? Voi o să o mâncați.”
„Vei, nu vei, el cu d-a sila face musca cît camila.”
„Veninul la coadă”
„Vermii-l culcă, vermii-l scaldă”
„Vezi să nu calci vreo furnică.”
„Viclean ca măgarul”
„Vidra cu o cârdă numai n-are nici o”
„Viespea după ce miere nu face, apoi și împunge.”
„Viespea, după ce miere nu face”
„Vinde pe murgul în târg, și el e în crâng”
„Vinde pielea ursului în târg, și ursul în pădure”
„Vinde pielea ursului, și ursul în pădure”
„Vine ca calul la traistă”
„Vino, lupe, de mă mănâncă de-a gata”
„Viteaz (isteț) ca cocoșul”
„Vițel s-a naște, bou a murit”
„Vițel tânăr și pește bătrân.”
„Vitele se adapă cu apă, și oamenii cu vorbe”
„Vițelul cel gras s-a junghiat”
„Vițelul nici nu l-a tăiat și mușterii are.”
„Vizitiul cel prost bate calul cel bun”
„Voinic tânăr, cal bătrân, grei se îngăduie la drum”
„Voinicul umblă, ca șarpele, după vitejii”
„Vorbești de lup și lupu-i la ușă.”
„Vorbim de lup și lupul la ușă.”
„Vrabia 'n stuf.”
„Vrabia cu mălai se prinde.”
„Vrabia e mică, dar mare de bătrână”
„Vrabia mălai visează și calicul praznic.”
„Vrabia malai visează și săracul praznicul”
„Vrabia mălai visează și săracul praznicul.”
„Vrabia mălai visează.”
„Vrabia puii și ea mare de bătrână”
„Vrabia tot pui.”
„Vrabie pe gard”
„Vrăbiile când se adună.”
„Vrăbiile când zboară.”
„Vrând să aibă armăsar”
„Vrea puiul să știe mai mult ca cloșca”
„Vrei și cu lupul și cu câinii să fii bine.”
„Vru să sârmă lepurii, și scosi ursa”
„Vulpe bătrână.”
„Vulpe, de ce-ți sunt ochii roșii?”
„Vulpea bătrână nu cade în curse.”
„Vulpea bătrână nu se prinde ca păsărui”
„Vulpea bătrână nu se sperie de cursă.”
„Vulpea când nu ajunge la struguri, zice că sunt acri.”
„Vulpea când se prinde, se prinde de câte patru picioare.”
„Vulpea care doarme nu prinde găini”
„Vulpea care doarme nu prinde vânat”
„Vulpea cât e de șireată, tot ajunge la ușa dugheanului acățată.”
„Vulpea cât e de vicleană, și de multe ori cade în cursă.”
„Vulpea după moarte de cojocar are parte.”
„Vulpea e vicleană, dar mai viclean e cel”
„Vulpea e vicleana, dar mai viclean e cel ce o prinde.”
„Vulpea găini visează”
„Vulpea în pădure și tocmala în târg”
„Vulpea în pădure, și pielea i-o tocmești în târg.”
„Vulpea nu mănâncă cireșe.”
„Vulpea nu se sperie de cel ce se laudă seara, ci de cel ce se laudă dimineața.”
„Vulpea nu se teme de vânătorul care se laudă seara.”
„Vulpea părul își schimbă, iar năravul niciodată.”
„Vulpea părul și-l schimbă, dar năravul niciodată.”
„Vulpea păzitor găinilor.”
„Vulpea pe spate se întinde.”
„Vulpea putere ca leul nu are, dar cu vicleniile ea întrece.”
„Vulpea se joacă cu lupul.”
„Vulpea se pișă, când vede că câinele e”
„Vulpea unde nu ajunge, zice că-i pute.”
„Vulpea, cât e de șireată, tot ajunge la ușă”
„Vulpea, după ce a îmbătrânit, s-a făcut”
„Vulturul de aripi smuls”
„Vulturul după muște nici cum aleargă”
„Vulturul nu prinde muște.”
„Vulturul scoate buf, și buful vultur nu-i”
„Vulturul, când îi tai penele, rămâne de batjocură”
„Vulturul, când îi tai penele, rămâne de batjocură.”
„Vulturului, lipsindu-i aripile, nu mai poate”
„Yi hirta ligată nu s-duce tu-avinatic”
„Zărește ca pasărea”
„Zbiară ca o vacă, când îi ia vițelul”
„Zece gâște când se pornesc”
„Zece gâște când se pornesc, pe un câine îl biruiesc.”
„Zece mârțogi pot duce pe un armăsar”
„Zi chingerul legă gumarul”
„Zi la porcu și-un per bun”
„Zi muștei să nu iasă”
„Zi pe cal, pe gumar 4)”
„Zi porcului (vătălah) nu se face”
„Zice, către câine, cuscru”
„Ziua cântărețul leagă măgarul.”
„Ziua fuge de bivoli și noaptea le dă cu coarnele.”
„Ziua miel și noaptea lup.”
„Zurlul, zurlu lu aduși n-cali.”