Proverbe despre Animale
354 proverbe și zicători românești pe tema Animale.
„A alerga ca un purice potcovit.”
„A arunca găina moartă în curtea vecinului.”
„A avea mila cucului.”
„A băga musca în lapte.”
„A bate calul care trage.”
„A bate găina cu lanțul.”
„A calcă pe coadă.”
„A da din coadă în vale.”
„A da oile în paza lupului.”
„A da peste noroc.”
„A da-o în bară”
„A face din cal măgar și din țânțar armăsar.”
„A făcut un mânz mort.”
„A i se face urechile ca la măgar.”
„A împăca capra cu varza.”
„A închide pe lupul în stâna.”
„A innodă coada la câini.”
„A nu fi nici de mâncarea câinilor.”
„A o face de oaie.”
„A pleca câine surd la vânătoare.”
„A pune cu botul pe labe.”
„A purtă de nas ca pe un bou de coarne.”
„A pus mâna pe şarpe.”
„A rămânea ca viţelul la poarta nouă.”
„A sări peste cal.”
„A se adună ca muştele la miere.”
„A se auzi bâzâitul muştelor.”
„A se culca odată cu găinile.”
„A se da peste cap pentru a face un lucru.”
„A se duce ca surda la horă.”
„A se îngâmfă ca barza.”
„A se juca (cu cineva) ca pisica cu șoarecele.”
„A se uita ca curca în fântână.”
„A se uita ca curca-n crăci.”
„A se uita ca mâța-n calendar.”
„A se uita ca pisica în calendar.”
„A se umfla în pene.”
„A stă ca o găină plouată.”
„A strica orzul pe gâște. (A da cuiva (ceva), care nu prețuiește ce i se dă)”
„A trece ca câinele prin apă.”
„A trecut cioara peste casă.”
„A umbla cu cioara vopsită.”
„A umblă cu mâţa în sac.”
„A umblă ursăreşte.”
„A-i merge / umbla / toca cuiva gura ca o pupăză.”
„A-şi arătă colţii.”
„Acum şi-a luat câinele de samă.”
„Albina la stup se trage.”
„Albina şi de ne muşcă, dar cu miere ne îndoapă.”
„Are balta pește.”
„Are minte de găină.”
„Are nouă suflete, ca pisica.”
„Are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul.”
„Are suflet de câine.”
„Ariciul cu meşteşug se prinde şi vrabia cu mei.”
„Armăsarul bun se vinde din grajd.”
„Au tăbărât ca furnicele la stejar.”
„Avocatul cap de are, iar la cal niște picioare.”
„Barbă lungă şi capra are, dar minte nici cum are.”
„Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.”
„Boul ară şi calul mănâncă.”
„Boul cu bivolul anevoie trag la jug.”
„Boul cu încetul departe merge; de-l sileşti se poticneşte.”
„Boul gras nu se culcă pe brazdă.”
„Boul se leagă de coarne şi omul de limbă.”
„Broasca stă în ape bune.”
„Bufniţa nu cloceşte privighetori.”
„Bună-i găina mea, tot mai bună pare a fi a vecinului.”
„Ca puiul cucului Pe creanga nucului.”
„Ca şoarecii cu pisica se iubesc.”
„Câinele care latră nu mușcă.”
„Câinele flocos numai lui îşi ţine cald.”
„Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.”
„Câinele latră, iar lupul tace şi face.”
„Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Câinele mort nu mai muşcă.”
„Câinele nu fuge de bine, ci de ciomag.”
„Câinele Turcului, la nevoie, mănâncă şi mere pădureţe.”
„Câinii latră, caravana trece.”
„Câinii latră, lupul se cacă.”
„Câinii latră, vântul bate.”
„Cal bătrân nu se mai învaţă în buiestru.”
„Cal cu minte, călăuza prostului.”
„Calul buh se vinde din grajd.”
„Calul cunoaşte ce călăreţ îl încalecă.”
„Calul de dar nu se caută după dinţi.”
„Calul de dar nu se caută la dinți.”
„Calul de e cal, şi tot se poticneşte.”
„Calul de furat nu se întreabă de dinţi.”
„Calul e gândul omului.”
„Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Calul trânteşte şi pe călăreţul cel bun.”
„Calul unde e moale se tăvăleşte.”
„Când gâştele păzesc stratul, puţin rămâne grădinarului.”
„Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.”
„Când leul e mort, iepurii ii sar pe spinare.”
„Când lupii cu mielul împreună vor paşte, şi leul cu boul împreună vor mancă.”
„Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.”
„Când se bat bivolii, sufer broaştele.”
„Capra bese și oaia trage rușinea.”
„Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.”
„Capra e vaca săracului.”
„Capra moare de râie, Şi coada o ţine tot bârzie.”
„Capra roade unde o legi.”
„Capra sare masa, iada sare casa.”
„Cât cioara în par şi apa în ciur.”
„Ce ese din pisică Şoareci mănâncă.”
„Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.”
„Ce naşte din găină fâcăie la pământ.”
„Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.”
„Ce-am avut și ce-am pierdut..., caprele tot șapte sunt.”
„Ce-i mai bun la om e câinele.”
„Ceva care "vine peste mână".”
„Cine naiba a mai văzut, ...brânză friptă la grătar, domnișoară pe măgar.”
„Cine se amestecă în tărâţe îl mănâncă porcii.”
„Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine se culcă cu câinii se scoală cu purici.”
„Cioacă cu cioacă se înţelege.”
„Cioara îşi cunoaşte cuibul său.”
„Cioară mândră și flămândă.”
„Cioarei i se par puii ei de păun.”
„Cloşca care coprinde ouă multe, nici un pui nu scoate.”
„Cocoşul şi sub covată tot cântă.”
„Colac peste pupăză.”
„Corb la corb nu scoate ochii.”
„Cu o lingură de miere mai multe muşte prinzi decât cu o bute de oţet.”
„Cucul cântă pânâ e frunza verde, iar nu când pică de bătrână.”
„Cucul până nu vede mugur, nu cântă.”
„Curaj găină că te tai.”
„Curcă de beat.”
„Dă bună-dimineaţă gâştelor.”
„Dacă cocoşul ar face ouă, ar fi găină.”
„Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul.”
„Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.”
„Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.”
„De când era lupul cățel și măgarul vițel.”
„De pe pene se cunoaşte pasărea şi de pe vorbă omul.”
„De unde ară boii mănâncă caii.”
„Decât cioară pe par, mai bine vrabia în palmă.”
„Decât o mie de vrăbii pe gard mai bine una în mână.”
„Decât un an cioară, mai bine o zi şoim.”
„Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.”
„Deştept ca oaia când dă în noroi.”
„Deştept ca oaia şi viclean ca măgarul.”
„Dihorul nu-şi lasă năravul niciodată.”
„Din coada de câine sită de mătase nu se mai face.”
„După glas cunoşti pe om şi pe dobitoc.”
„E ca găina cu ou.”
„E ca măgarul îmbrăcat în piele de leu.”
„E ca măgarul între oi.”
„E ca un câine ţinut în lanţ.”
„E departe griva de iepure.”
„E ros ca ceafa boului de jug.”
„E slab ca un ogar.”
„Eu sunt mic, nu știu nimic. Tata-n pod belește oaia.”
„Femeia care e rea de muscă.”
„Femeia care zboară ca cioara din par în par.”
„Fereşte-te de câine mut şi de om tăcut.”
„Ferește-te de câine mut, așișderea... de om tăcut.”
„Fiecare cioară își laudă puiul.”
„Fiecare oaie îşi duce lâna ei.”
„Fiecare pasăre pe limba ei piere.”
„Foamea goneşte pe lup din pădure.”
„Fuge ca şi când ar fi scăpat din puşcă.”
„Fuge de pare că mănâncă pământul.”
„Fuge de scapără pietrele.”
„Fură ouăle de sub cloşcă.”
„Furnică cu furnică, fie cât de mică, face mare moşoroi.”
„Găina bătrână face zeama bună.”
„Găina când prea mult ne cârcârăţeşte, nu prea ne cloceşte.”
„Găina vecinului face ouă mai mari.”
„Găina vecinului face ouăle mai mari.”
„Găina vecinului nu piere.”
„Gheara nescurtată, zgârâie odată.”
„Greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici.”
„Greu la deal cu boii mici.”
„Hai găină la culcare că ți-e gușa plină.”
„I-a cântat cucul în faţă.”
„I-a cântat cucul în spate.”
„I-a cântat cucul în stânga.”
„i-a eşit lup în cale.”
„I-a mâncat cioara colacul.”
„Iarna n-au mâncat-o lupii.”
„Iepurele în culcuşul său se înveseleşte.”
„Ii joacă şoarecii în călcâie.”
„Ii mănâncă câinii din traistă.”
„In lacul mare se adună broaşte multe.”
„In zadar guguleşti coada de câine, că tot aceea rămâne.”
„închide lupul în stână.”
„Intră bou (la școală) și iese vacă.”
„Isbeşte cu călcâiele în pinteni.”
„îşi măreşte coarnele.”
„Jigania, cât de mare, are stăpânul ei.”
„L-a trimis cu câinii la apă.”
„La lupul mort, câinii nu latră.”
„La mâncare lup şi la treabă vulpe.”
„La omul sǎrac, nici boii nu trag.”
„La osul cu multă carne trag ciorile.”
„La şoarece mare, pisică şi mai mare.”
„La târg nu se vinde peştele rămas în apă.”
„Lac să fie, broaşte multe.”
„Lăcusta puţin trăieşte, dar pagubă mare face.”
„Las-o jos, că măcăie. '”
„Leul după urme se cunoaşte.”
„Leul nu se uită când îl latră un căţel.”
„Lipitoarea până nu cade, nu zice: ajunge.”
„Lupii totdeauna se bucură în timp de furtună.”
„Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.”
„Lupul când îmbătrâneşte, atunci şi şoarecii încalecă pe el.”
„Lupul în doi peri strică mai rău.”
„Lupul nu caută că oile sunt numărate.”
„Mai bine un câine viu decât un leu mort.”
„Mai bine un cap de somn, decât o mie de broaşte.”
„Mai uşor e a păzi un cârd de epari decât o femee.”
„Mână măgarul!”
„Mâța blândă zgârie rău.”
„Mâţa cu clopoţei nu prinde şoareci.”
„Merge ca câinele, când îl tragi de coadă la deal.”
„Merge ca iepurele.”
„Mielul blând suge la două oi.”
„Moartea lupului e sănătatea oilor.”
„Mojicul bogat e ca câinele lăţos, care numai lui îşi ţine de cald.”
„Muncește ca câinele la umbră.”
„Musca sătulă nu prea muşcă tare.”
„Năravurile din fire ca negreaţă la corb.”
„Ne-avem bine, ca cățelul cu purcelul.”
„Ne-avem ca câinele cu pisica.”
„Nici cal nici măgar.”
„Nici cal, nici măgar.”
„Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.”
„Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).”
„Noapte bună găină că ți-e gușa plină.”
„Nu avem decât o viață - numai pisica are nouă.”
„Nu da oaia în paza lupului.”
„Nu da pasărea din mâna pe porumbul din gard.”
„Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.”
„Nu e locul ci e dobitocul.”
„Nu e nici cal, nici măgar.”
„Nu fac toate muştele miere.”
„Nu face purici mulți pe aici.”
„Nu fluerâ când sunt curcanii de aproape.”
„Nu i-a rămas peştele pe uscat.”
„Nu învăța găina să facă ouă.”
„Nu mor caii, când vor câinii.”
„Nu orice gloabă a fost cal.”
„Nu orice muscă face și miere.”
„Nu prinde peşte înaintea mrejii.”
„Nu pune cal de curse să tragă la plug.”
„Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.”
„Nu te face miel de ghindă.”
„Nu tot ce zboară, se mănâncă.”
„Nu-i mai cântă cucul.”
„Nu-ți lua apă peste cap.”
„O duce ca câinele în car.”
„O femeie care e rea de muscă.”
„O oaie râioasă molipseşte turma întreagă.”
„O vreme să nu scoţi câine din casă.”
„Ochii stăpânului îngraşă calul.”
„Ochiul stăpânului îngrașă vaca.”
„Oile să se hrănească, că miei or mai fi.”
„Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.”
„Omul de muncă-i lăsat, pasărea - pentru zburat.”
„Ori câştig coarne, ori pierd urechile.”
„Orice cal ajunge gloabă.”
„Osul gol nici câinii îl mănâncă.”
„Pasărea după ce se cunoaşte? după cântec. Mojicul după ce se cunoaşte? după vorbă.”
„Pasărea se prinde la grăunțe, iar omul cu vorbă dulce.”
„Păsărică de soi se cunoaşte de pe cântec.”
„Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul.”
„Pe ciobanul fără câine Lupii îl lasă fără pâine.”
„Pe mojic îl cunoşti după ochi, Ca pe măgarul după urechi.”
„Peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic.”
„Peștele de la cap se împute (dar se curăță de la coadă).”
„Pisica are nouă vieți.”
„Pisica cu clopot nu prinde şoareci.”
„Pisica cu clopoței, nu prea prinde șoricei.”
„Pisica cum o arunci, tot în picioare cade.”
„Pisica de-i râzgâiată, nu prinde șoareci niciodată.”
„Plâng şi şoarecii când moare pisica?”
„Pleacă ca căţeaua la prune.”
„Plin de noroc ca broasca de păr.”
„Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.”
„Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.”
„Primăvara e bătaia peștelui.”
„Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.”
„Pune căpăstru în Prut şi iese calul.”
„Racul nu-și schimbă mersul.”
„Râd curcile de tine.”
„Râde ciob de oală spartă.”
„Râde dracul de cățel, dar nu se vede pe el.”
„S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.”
„S-a sculat odată cu găinile.”
„Să cânte cocoşul iar nu găina.”
„Să împaci capra cu varza.”
„Să mai fie și un lup mâncat de oaie.”
„Să n-ajungi slugă la dârloagă.”
„Să nu fii vaca pe care o mulg alții.”
„Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.”
„Să nu pui cal de curse să tragă la plug.”
„Să nu umbli cu cioara vopsită.”
„Să nu vinzi pielea ursului din pădure.”
„Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi.”
„Sade ca un ţap logodit.”
„Schiopătura oilor E bucuria lupilor.”
„Se întrec ca puii de barză la zburat.”
„Se învârteşte ca mâţa împrejurul oalei cu smântână.”
„Se simte cu musca pe căciulă.”
„Se ține de om ca păduchele de câine.”
„Se umflă în guşă ca un cuc.”
„Şi boul are limbă mare, dar nu poate sa vorbească.”
„Și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate.”
„Şi cu oile toate şi cu lupul sătul nu se poate.”
„Şi fiara cea mai crudă cinsteşte neamul său.”
„Şi furnica, de e furnică, tot are mânie, cât de mică.”
„Și lupul de foame iese din pădure afară.”
„Şi mâţa îi ouă.”
„Şi râma, de o calci, se apără.”
„Socoteala în târg, Şi vulpea în crâng.”
„Ştie carte până la genunchiul broaştei.”
„Ştie el unde doarme peştele.”
„Strici orzul pe gâște.”
„Taie frunze la câini.”
„Te duci unde a dus mutul iapa şi ţiganul cârlanul.”
„Te-ai dus bou și te-ai întors vacă.”
„Te-ai prins ca ciocârlanul în laţ.”
„Toarce ca motanul.”
„Tocmeala în târg şi ursul în crâng.”
„Tocmeşti pielea ursului şi ursul în pădure.”
„Tot câinele ese din iarnă, dar numai pielea lui ştie.”
„Tot calul bun are câte un nărav rău.”
„Trage ca viţelul la vacă.”
„Trage mâţa de coadă.”
„Trage mâţa pe rogojina.”
„Trage nădejde ca prepeliţa de coadă.”
„Trage nădejde ca ursul de coadă.”
„Tu cânţi ca cucu, eu urlu ca lupu.”
„Tunde oaia dar nu-i luă şi pielea.”
„Umblă ca mielul orbului.”
„Un lup în piele de oaie.”
„Un munte s-a scremut, și un șoarece s-a născut.”
„Unde a dus surdul roata și mutul iapa.”
„Unde câine nu latră.”
„Unde nu e iarbă verde nu pasc oile.”
„Unde nu sunt boi, ieslele sunt curate.”
„Unde se găseşte frâul se caută şi calul.”
„Vorbești de lup și lupu-i la ușă.”
„Vorbim de lup şi lupul la uşă.”
„Vrabia mălai visează şi calicul praznic.”
„Vrabia mălai visează.”
„Vulpea bătrână nu se sperie de cursă.”
„Vulpea e vicleana, dar mai viclean e cel ce o prinde.”
„Vulpea părul îşi schimbă, iar năravul niciodată.”
„Vulturul nu prinde muște.”
„Ziua fuge de bivoli și noaptea le dă cu coarnele.”