Proverbe despre Înțelepciune și prostie
4.408 proverbe și zicători românești pe tema Înțelepciune și prostie.
„A ajunge în mintea copiilor.”
„A ajuns coada cap.”
„A ajuns vremea (treaba) să nu se mai încreadă”
„A alege din două una”
„A alege neghina din grâu.”
„A aruncat cu scăldatul și copilul”
„A astupa soarele cu degetul.”
„A avea ac de cojocul cuiva.”
„A avea cap”
„A avea cap de gâscă”
„A avea cap de morar”
„A avea cap mare”
„A avea capul ca dovleacul”
„A avea carte (bună)”
„A avea ferestre și prin vârful casei.”
„A avea fumuri în cap”
„A avea greieri în cap.”
„A avea greieruș în cap”
„A avea mai mult noroc decât minte.”
„A avea mintea lui Solomon”
„A avea ochi buni”
„A avea ochi în ceafă.”
„A avea ochi la spate”
„A avea ponturi”
„A avea puterea lui Samson”
„A avea sticleți în cap.”
„A avea un ochi după ceafă”
„A avut ochi de vulpe”
„A băga ac în miere”
„A băga mâna în miere și a nu-și linge degetul”
„A băgat lumina în sac.”
„A bate capul.”
„A bate prostește”
„A beli ochii”
„A călca a popă.”
„A călca drept”
„A călca pe talpă putredă.”
„A căuta la lumânare ziua în amiaza mare.”
„A căuta nod în papură și pete în soare.”
„A căuta pete în soare.”
„A căuta pete-n soare.”
„A cerca (încerca) marea cu degetul”
„A cerca ce nu e al tău, te face nebun”
„A cere ce e al tău te face nebun”
„A cere ce e al tău te face nebun.”
„A cere lână de la broască”
„A citi înseamnă a gândi cu capul altuia.”
„A cunoaște ceva din talpă”
„A cunoaște cui de ce îi e cojocul”
„A cunoaște omenirea, cea mai mare ispravă. O asemenea”
„A cunoaște pe cineva de urât și de frumos”
„A cunoaște pe cineva din talpă.”
„A cunoaște unde-i târg și unde-i sat”
„A da cinstea pe rușine”
„A da cu capul de prag.”
„A da cu crucea peste cineva”
„A da cu securea în Dumnezeu”
„A da minte cu Crăciunul”
„A da oile în paza lupului”
„A da oile în paza lupului.”
„A da pânza pe fuioare.”
„A dat cu mâna în foc.”
„A deschide ochii”
„A deschide ochii cu (pe) cineva”
„A desface nodul gordian”
„A despica părul în patru.”
„A dracului e lumea asta”
„A face (avea) ochii patru”
„A face bine e totdeauna mai bine decât a face rău.”
„A face cum e cu cale”
„A face cum îl taie capul.”
„A face numărul cinci (cu cutare lucru)”
„A face ochii roată”
„A face pe cineva cu moț.”
„A face strâmbul drept”
„A face strâmbul drept.”
„A face un lucru de oaie”
„A făcut ca țiganul care s-a săturat întâi cu frunza, și, în urmă, a mâncat poama.”
„A făcut ochii cât boul, dar târzii”
„A fi (tare) ca cetatea”
„A fi al lui Radu J6cqă-bine”
„A fi ale Tătarilor”
„A fi Alexandru Machidon”
„A fi alfa și omega”
„A fi bătut la cap”
„A fi Bicăoan”
„A fi bun de (dus la) Balamuc”
„A fi bun de Golia”
„A fi burduf de carte”
„A fi ca Diul”
„A fi ca lumânarea”
„A fi ca oaia șchioapă la coada turmei”
„A fi ca un copil”
„A fi ca un zid”
„A fi cap de cuc”
„A fi cap în cap”
„A fi cap sec”
„A fi cazac”
„A fi cinstit ca buzunarul pescarului”
„A fi Craioven”
„A fi cruce de biserică”
„A fi cu Dumnezeu în sân”
„A fi cu Dumnezeu în sân.”
„A fi cu gândul dracului”
„A fi cu gărgăuni în cap”
„A fi cu gărgăuni în cap.”
„A fi cu inima împăcată”
„A fi cu inima mare”
„A fi cu oasele pestrițe.”
„A fi cu ochii în patru.”
„A fi cu patru ochi”
„A fi cu scaun la minte”
„A fi cu scaun la minte.”
„A fi Cuza”
„A fi de capul său”
„A fi de cei ce pușcă-n lună.”
„A fi de șapte palme în frunte”
„A fi Dedu-Ivan”
„A fi din oameni”
„A fi drept ca funia în traistă.”
„A fi drept ca Iov”
„A fi Ducipal”
„A fi dus și la moară și la râșniță.”
„A fi grei la cap”
„A fi Han Tătar”
„A fi Harap”
„A fi Harca”
„A fi îmbrăcat ca Domn, și a nu avea minte de om.”
„A fi îmbrăcat pe dinăuntru”
„A fi în ale Vavilonului”
„A fi în cruci”
„A fi în loc de Vasilache”
„A fi în patru ițe.”
„A fi în toată mintea”
„A fi învățat ca calul cu pofalul”
„A fi învățat până la genunchiul broaștei.”
„A fi mai cu coarne decât...”
„A fi mai cu moț decât altul.”
„A fi mâncat laur”
„A fi modern înseamnă a fi contemporan cu tine însuți.”
„A fi nebun de carte”
„A fi nebun în carte”
„A fi netot”
„A fi nevinovat ca pruncii”
„A fi nevoie de cap”
„A fi o omidă”
„A fi o scursură (de om).”
„A fi oaie cu șorici”
„A fi om”
„A fi om de cretă”
„A fi om și jumătate.”
„A fi om tare”
„A fi om-omenos”
„A fi omul lui Dumnezeu”
„A fi omul lui Dumnezeu.”
„A fi omul naibii”
„A fi orb de minte”
„A fi prea din cale afară”
„A fi Radu veci”
„A fi rău, crud, fără milă; cu apucături rele”
„A fi Regep cel nebun”
„A fi sărac nu e rușine, ci a fi necinstit”
„A fi Sârb”
„A fi scos din minte (minți)”
„A fi sfânt fără de argint”
„A fi șiret ca oaia”
„A fi slab de înger.”
„A fi Stan Pățitul”
„A fi statornic ca piatra”
„A fi Tanasă”
„A fi tare de cap”
„A fi Tătar”
„A fi țepăn”
„A fi tobă de carte”
„A fi Uca”
„A fi un om și jumătate”
„A fi una și jumătate”
„A fi Vișa”
„A fi Vlada”
„A fost călare, s-a dus tare, Badu l-a chemat.”
„A găsi cu cale”
„A greșit, a făcut”
„A ierta e ușor, a uita e greu”
„A ieși deasupra ca oleiul.”
„A ieși din minte (minți)”
„A ieși la oameni”
„A împăca capra cu varza.”
„A împăca și capra și varza”
„A împăca și capra și varza.”
„A închide lupul în staulul oilor.”
„A încurca ițele cuiva.”
„A învăța carte pre cineva”
„A învăța de pe pereți”
„A învăța nu e niciodată târziu”
„A învăța păsărește”
„A învățat carte”
„A învățat carte până la glezne”
„A învățat carte până la glezne.”
„A învățat ce ai uitat alții”
„A învățat la trâcă”
„A judeca bine pre cineva”
„A judeca numai fața, iar nu și inima”
„A le pune toate la inimă”
„A legat cartea de gard”
„A legat cartea de gard.”
„A lovit cuiul în cap”
„A lua de minte (minți)”
„A luat cărbunele cu mâna altuia.”
„A mânca cinstea cu lingura și rușinea”
„A măsura cu scurtătura”
„A măsura pre cineva”
„A merge cu nasul în vânt”
„A merge în fruntea cozii.”
„A merge pe zece poteci.”
„A nu (pre) ști multe”
„A nu avea nici un Dumnezeu”
„A nu căuta cui-va de ce-i e cojocul”
„A nu căuta cui-va de ce-i e cojocul (cojocul)”
„A nu fi capiu.”
„A nu fi din butuci”
„A nu fi în toți boii”
„A nu fi mai breaz”
„A nu fi nici de un Dumnezeu”
„A nu fi trecut nici pe față nici pe muchie”
„A nu se mai încrede nici în cămașa lui”
„A nu ști cum se face pâinea”
„A nu ști de doi boi negri.”
„A nu ști la ce sfânt să se închine”
„A nu ști la ce sfânt să se închine.”
„A nu ști nici cu spatele”
„A nu ști nici cu spatele.”
„A nu ști să aleagă neghina din grâu”
„A nu vedea pădurea din cauza copacilor.”
„A nu-i da de fund”
„A nu-și cunoaște lungul nasului”
„A nu-și cunoaște lungul nasului.”
„A nu-și întinde vederile mai departe de cât lungul”
„A o face bună de nimic”
„A orbului ghiliile nu li da vidolă”
„A pipăi miezul cuiva”
„A pipăi miezul cuiva.”
„A prinde mura”
„A pune în cumpănă”
„A pune în obroc”
„A pune lumina sub obroc”
„A pune pe cei blânzi sub stăpânirea celui cumplit”
„A pune pravilă”
„A purta frică de furnică”
„A pus orbul să descâlcească ghemul”
„A pușca peste țintă”
„A rabda inimă și taci”
„A rabda puțin să închirdăsești mult”
„A rabda puțin să închirdăsești mult.”
„A râde ca nebunii”
„A râde nebun”
„A rămâne ca boul la poarta nouă”
„A rămas ca surdul în joc”
„A scoate din pepeni pe cineva.”
„A scoate fumurile din capul cuiva”
„A scoate fumurile din capul cuiva.”
„A scoate-o din pământ, din iarbă verde.”
„A se aiesmui”
„A se aluneca cu mintea”
„A se amesteca în toate ca sarea în bucate.”
„A se crede că e Dumnezeu”
„A se crede în cer”
„A se cruci”
„A se da după vânt.”
„A se face cruce”
„A se face din om ne-om”
„A se face luntre și punte.”
„A se face popă la Dii”
„A se face Tanase”
„A se fi făcut om”
„A se îngâmfa ca barza”
„A se îngâmfa ca barza.”
„A se îngâna cu mila”
„A se întoarce ca moara în vânt.”
„A se juca cu focul”
„A se lua cu luleaua lui Dumnezeu.”
„A se pune cruce și punte”
„A se pune într-o parte ca Uca”
„A se ruga de toți Dumnezeii”
„A se teme și de umbră”
„A ședea între două scaune”
„A ședea între două scaune.”
„A sta cu burta pe carte.”
„A sta în cumpănă”
„A ști (vedea) în ce apă se adapă”
„A ști (vedea) în ce apă se adapă.”
„A ști az-buche”
„A ști cât cântărește cineva”
„A ști cât cântărește cineva.”
„A ști cât îi poate calul”
„A ști câte în lună”
„A ști una și bună”
„A ști... ca (pe) Tatăl nostru”
„A strecura și a se strecura printre picături”
„A sufletului odihnă cu mult mai bună decât a trupului”
„A trăi cu capul în sobă.”
„A trăit și a văzut”
„A trăit și a văzut.”
„A trecut și prin ciur și prin sită.”
„A tuturor nu poți să le faci bun, barem”
„A umbla ca orbeții”
„A umbla cu capul in nori.”
„A umbla cu capul în traistă”
„A umbla cu cioara vopsită.”
„A umbla cu nasul pe sus”
„A umbla după cai verzi”
„A umbla pe sine mai bun să facă”
„A umbla pe sine mai bun să facă, defăimând pe altul, nu poate să placă.”
„A umbla telelei Tănase”
„A vedea (zări) ca prin sită”
„A vedea pe cineva cu ochii săi”
„A vedea stercul în ochiul altuia, iară bârna în ochii săi”
„A veni în ale Vavilonului”
„A vinde castraveți la grădinar”
„A vinde castraveți la grădinar.”
„A vorbi cu tâlc.”
„A'și face de urit (de cap și de ciolane)”
„A-i citi în ochi”
„A-i da de cap”
„A-i face capul calendar”
„A-i lipsi vreo doagă.”
„A-i măsura douăzeci și cinci”
„A-i sbură mințile pe dealuri”
„A-i ști (cunoaște) mierea”
„A-i ști melicul”
„A-i tăia din obrăznicie”
„A-l cunoaște pe degete”
„A-l prinde pe Dumnezeu de picior.”
„A-l pune pe gânduri negre”
„A-l ști câte parale face”
„A-l ști de unde bea apă”
„A-și aprinde paie în cap.”
„A-și băga mințile în traistă.”
„A-și băga mințile-n cap.”
„A-și bea mințile”
„A-și face cruce”
„A-și face cruce de cineva”
„A-și face crucea mare”
„A-și face lege”
„A-și face singur bube-n cap.”
„A-și încărca sufletul cu păcatele altuia.”
„A-și întoarce cojocul pe dos.”
„A-și întoarce mantaua după vânt.”
„A-și lua năravul”
„A-și pierde cumpătul și umbletul”
„A-și pierde făgașul.”
„A-și pune capul sănătos sub Evanghelie.”
„A-și pune pofta în cui”
„A-și pune pofta în cui.”
„A-și tăia singur creanga de sub picioare.”
„A-și vârî coada în toate.”
„Aburul vinului în cap învăluindu-se, gând”
„Acăță-te de rădăcini, nu de almăchi”
„Acel cu pricină”
„Acel dintre voi care este fără de păcate să-i arunce cea dintâi piatră.”
„Acela e mai cu minte care e mai bun”
„Acela e mai cu minte care e mai bun.”
„Acela e mai mare care la nici o patimă nu se supune”
„Acela mai înțelept cel ce și la bine și la rău deopotrivă să”
„Acru țiganului întoarce căciula”
„Acul nu e sulă”
„Acum și-a luat câinele de samă.”
„Acum tâlharii nu mai sunt la pădure”
„Adeseori te înșeli dacă te iei după coaja copacului.”
„Adevărul e singura bază a culturii.”
„Adevărul este cum te văd și cum mă vezi”
„Adevărul este întotdeauna la mijloc.”
„Adevărul este ușa raiului.”
„Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei.”
„Adevărul în deșert și nedovedit a rămâne”
„Adevărul plutește ca untul de lemn”
„Adevărul stă scris printre rânduri.”
„Adică după ale tale fapte vei lua și răsplătire”
„Adu-ți aminte de relele de mai nainte ca să te îndrepți”
„Aduci pe dracul cu lăutari în casă”
„Adunările cele rele strică deprinderile cele bune.”
„Află moși pre groși”
„Afli ce pom e”
„Ahtari cap, ahtari minți”
„Ai carte”
„Ai carte, ai parte.”
„Ai cunoaște pe Bârsescu?”
„Ai dat-o cotită.”
„Ai dreptate numai nu te cauți”
„Ai dreptate, numai nu te cauți.”
„Ai făcut pozna, nu te da în lături”
„Ai făcut pozna, nu te da în lături.”
„Ai mai văzut vreun băiet cu minte și babă frumoasă?”
„Ai priceput și tu cât a priceput ciomagul”
„Aiasmă”
„Ajunge curul la măsură”
„Ajunge de la moară la râșniță.”
„Ajunge o măciucă la un car cu oale.”
„Alege”
„Alege, alege”
„Alinarea are și depunere”
„Alta e a auzi și alta e a vedea”
„Alta e a auzi și alta e a vedea.”
„Altele sunt sfaturile oamenilor, și altele”
„Alții dacă și-o scote ochii, și noi nu o să scoatem”
„Altora le dă povață, dar pe sine nu se învață.”
„Altui ce-i pasă de păsul tău”
„Altul are groși, altul are minte.”
„Altul știe barba, și altul va să o aprindă”
„Am eu glagore în cap”
„Am eu meșteșug să îmblânzesc și pe dracul”
„Am înțeles”
„Am învățat la undrea, ce voi să știi”
„Am văzut mai multe ciocane frânte decât nicovale sparte.”
„Amin, amin”
„Anevoie a cunoaște omul netrebnicia lui, când pe el îl”
„Anevoie fapta bună, că cu greu se urmează”
„Anevoie poți înșela un cal neînvățat”
„Apa când se tulbură, nu mai vezi ca prin oglindă”
„Apă limpede până nu vei vedea, cea tulbure n-o lepăda.”
„Apa lină este adâncă”
„Apa lină sapă adânc.”
„Apa, cât de tulbure, tot stinge focul.”
„Apele line sunt adânci”
„Aprinde lumânarea înainte de a se face noaptea”
„Aprinde lumânarea înainte de a se face noaptea.”
„Apropie-te de cei învățați ca de la ei să te folosești”
„Ar vrea să facă și el, dar nu știe în ce fel.”
„Arama omului la beție se arată”
„Are cap de întors furci.”
„Are cap de Jidan”
„Are cap nu dovleac”
„Are cap și n-are minte”
„Are cap, nu devla”
„Are Chira socoteală”
„Are creieri de câlți”
„Are fluturi la cap”
„Are hachiță”
„Are minte ca de copăcel”
„Are minte dar n-are noroc”
„Are minte de găină.”
„Are minte în titvă”
„Are ochi numai să nu dea în gropi”
„Are ochi să vadă și urechi să audă.”
„Are oglindă mică, dar se vede în ea”
„Are omenie ca porcu-n cocie”
„Are și el omenie”
„Are stofă bună într-însul”
„Argintul și cele mai scumpe înaintea înțelepciunii ca tina”
„Ariciul cu meșteșug se prinde”
„Ariciul cu meșteșug se prinde și vrabia cu mei.”
„Armeanul e șiret”
„Arțagul își găsește părtașul.”
„Aruncă dinainte, să afli dinapoi.”
„Așa am pomenit, așa și eu voi urma, nici cum să zic”
„Așa cap, așa dovleac”
„Așa cap, așa fes”
„Așa scrie la carte”
„Așa-i când n-are Dumnezeu stăpân”
„Ascultă învățătura tatălui tău, și nu uita”
„Ascultă pe mai marele tău; stăpânește”
„Ascultă și lucrează, dacă vrei fericire”
„Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta.”
„Ascultă tot de mai marele, că năsul văzu soarele”
„Ascultă tot, dar nu crede tot”
„Ascultă tot, dar nu crede tot.”
„Ascultarea e viață, (iar) ne-ascultarea”
„Ascultarea lungește viața, iar ne-ascultarea”
„Ași băga mințile în traistă”
„Asprimea omului multă urâciune îi aduce. Fugi de o ase”
„Astă lume-i cum o vezi”
„Asta moș Ion o știe”
„Asta nu-i nici cea dintâi, nici cea din urmă.”
„Asta-i asta”
„Asta-i asta (Românico)”
„Așteaptă tulburarea apei”
„Atâtea capete, atâtea păreri.”
„Au mă fac cum se cade, au te lasă”
„Aurul și în glod strălucește.”
„Auzi-l ge greaște știutul. !)”
„Avea grijă de jar acoperit”
„Avină-i inima a omului”
„Baba bătrână nu se sperie de furcă”
„Bagă mâna în miere și degetul îți linge”
„Bagă vinovatul în potcă”
„Balamuc”
„Bani au și țiganii, dar n-au cinste.”
„Banii nu aduc învățătura, dar învățătura”
„Banii nu aduc învățătura, dar învățătura aduce banii.”
„Banii pe om îl învață ce să facă în viață.”
„Banii te învață ce să faci”
„Bănuitorul nu se încrede nici la însuși al său sân”
„Banul face omenia, banul face rușinea.”
„Banul și pe nerod îl face iubit”
„Barbă lungă și capra are, dar minte nici cum are”
„Barbă lungă și capra are, dar minte nici cum are.”
„Bărbatul are ochi să vadă, femeia are”
„Bărbatul nu-i bai că-i puțintel”
„Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.”
„Barca spartă, rațiunea e făcută.”
„Bâta are două capete.”
„Bate hlobile să se priceapă calul”
„Bate șeaua să priceapă iapa”
„Bate șeaua să priceapă iapa.”
„Bate toba surdului, dă oglindă orbului”
„Bate toba surdului, dă oglindă orbului.”
„Batjocorește puterea dumnezeiască lumea”
„Bătrânul vechi mai multe știe, zice fecior”
„Bățul are două capete”
„Bățul scurt se rupe greu.”
„Băutura bețivă stinge virtutea și norocul tânăr”
„Beșina bătrânului pute, dar cuvântul miroase”
„Beția e nebunie cu voie”
„Beția este ușa tuturor răutăților”
„Bețivul își bea și straiele și mințile”
„Bețivul, când trece pe punte, închide ochii să”
„Bine fă, așa gândește”
„Bine faci, bine găsești.”
„Bine zice moș Arvinte”
„Bine zice moș Arvinte: Vai de cap unde nu-i minte.”
„Binefacerea pusă rău, e faptă rea”
„Binefacerea pusă rău, e faptă rea.”
„Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.”
„Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.”
„Binele ce-l faci la oricine”
„Binele nu se face numai la cine îți place; că binele este bine să-l faci la fiecine.”
„Biruința la război, și în arme, și în îndrăzneală”
„Biserica deschide pe om”
„Blânda”
„Blândețea cucerește inimele”
„Blândul”
„Bobocii pă gâște vor să le învețe să înoate”
„Bobocii pe gâște vor să le învețe să înoate.”
„Bobocii voiesc a duce gâștele la paște”
„Bogăția preface pe om”
„Bogăția rămâne la nebun”
„Bogăția strică pe om”
„Bogatul greșește și săracul cere ertăciune”
„Bogatul se scarpină, și săracul socote”
„Boieria și prostia cu mare cheltuială se țin”
„Boii bătrâni fac brazda dreaptă”
„Boii bătrâni fac brazda dreaptă.”
„Bou dus, bou adus.”
„Boul se cunoaște după dinți”
„Briciul prea ager se știrbește”
„Briciul prea ager se tocește.”
„Bun ca pâinea cea bună”
„Bun ciocan te-a ciocănit, că frumos te-a potrivit.”
„Bun de minuni”
„Bun e Dumnezeu”
„Bun e Dumnezeu, dar dracul e țucăl”
„Bun stăpân e Dumnezeu”
„Buna îngrijire facere de bine; de ea să te ții”
„Bună învoială, rea tocmală”
„Bună învoială, rea tocmeală.”
„Bună, ca pâinea cea bună”
„Bună-i plăcinta, dar dacă nu-i, e bună și pita.”
„Bunătatea e mai prețuită decât bogăția”
„Bunătatea stofei nu stă în înfloritură, ci în țesătură”
„Bunătatea stofei nu stă în înfloritură, ci în țesătură.”
„Buneța ge u fagi, totna s-u tagi”
„Burta plină nu învață bine”
„Burta plină nu învață bine.”
„Buruienile rele, dacă smulgi numai frunzele, ele cresc și mai dese.”
„Buruienile se găsesc și în grădina cea mai bună. Oamenii proști cam pretutindenea; nu e om fără cusur.”
„Buturuga mică răstoarnă carul mare”
„Buturuga mică răstoarnă carul mare.”
„Ca apa lină nicio primejdie mai rea”
„Ca de nebun”
„Ca Dumnezeu cine poate?”
„Ca ienicer fără ierarhie”
„Ca în palmă”
„Ca nerodul când vorbești, bastonul să-ți pregătești.”
„Ca nu te acați-n cor, nu-nveți”
„Ca nu te acați-n cor, nu-nveți.”
„Ca orbul cu pipăitul găsește și nemerește”
„Ca pe palmă”
„Ca preotul cu puritate”
„Ca probăluirea nimic alt mai supărător, că unul din doi”
„Ca răbdarea la necaz, nici un loc mai bun”
„Ca să judeci bine trebuie să știi grecește mai bine decât”
„Ca să nu pați, nu înveți.”
„Ca să poți săvârși bine, orice lucru iei în mână, trei lucruri”
„Ca să putem scăpa de rău, cel mai mare să suferim cel mai mic.”
„Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc”
„Ca să simți dulceața mierii, trebuie să lingi degetul”
„Ca să stingi un foc, trebuie să te arunci în el”
„Ca un prunc fără de minte”
„Ca Vlădicii”
„Ca vremea nici un dascal mai bun”
„Căci doar om sunt și eu”
„Câinele îmbătrânește de drum, iar nebunul de grija altora.”
„Câinele îmbătrânește de drum, și (iar) nebunul de gânduri”
„Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Căința pe urmă, vine tot cam cu daună”
„Căința târzie și de prisos”
„Cal cu minte, călăuza prostului”
„Cal cu minte, călăuza prostului.”
„Cal verde și Arman cu minte cine dracul”
„Cal verde și Bulgar cu minte unde s-a mai văzut?”
„Cal verde și Grec cu minte nu s-a văzut”
„Cal verde și Sârb cu minte nu s-a văzut”
„Călăuza la drum, ca o lumină de felinar”
„Calcă (pășește) pe scândură putredă”
„Câlcă pe oi și se acață de Dumnezeu”
„Calea bătută este cea mai scurtă.”
„Calea bătută este totdeauna cea mai”
„Calea bătută este totdeauna cea mai scurtă.”
„Calea bună e cea mai scurtă”
„Calea bună e cea mai scurtă.”
„Calea de mijloc e cea mai bună”
„Calea dreaptă e cea mai scurtă”
„Calul bun se laudă singur în coșare.”
„Calul cu nărav te dă în râpă.”
„Calul cu rosătură vede musca în cer.”
„Calul cunoaște ce călăreț îl încalecă.”
„Calul dă dar nu se caută după dinți”
„Calul de dar nu se caută la dinți.”
„Calul e gândul omului.”
„Calul fără căpăstru cade în prăpastie”
„Calul fără căpăstru cade în prăpăstii”
„Calul fără căpăstru te duce în prăpastie.”
„Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Calul știe cum e călărețul pe el.”
„Calul unde te trântește, acolo bate-l.”
„Calului niciodată să nu-i crezi credința”
„Cămila coarne căutând și-a pierdut și urechile”
„Cămila vrând să dobândească coarne și-a pierdut urechile.”
„Când ai putere mai mare, atunci mai blând să te arăți”
„Când ai vreo judecată”
„Când ajunge furca aproape de ochi, anevoie mintea să ți-o ai la loc.”
„Când alții te laudă, fă-te însuți tu judecătorul tău, dă”
„Când apa te îneacă, ce ceri s-o mai bei?”
„Când apa te îneacă, ce ceri să o mai bei?”
„Când aveam oi, nu aveam minte; acum”
„Când cei învățați, și cei înțelepți, și cei drepți, și cei cin”
„Când cercetezi, să cercetezi ca cuvântul la etimologie”
„Când cu gândul nu gândește”
„Când cu gândul nu gândește, îl prinde și-l ciomăgește. Gândul fuge mai iute decât vântul. Când nici nu gândești, atunci te trântește.”
„Când dai peste miere, nu mânca peste măsură”
„Când doi se ceartă, al treilea câștigă.”
„Când doi se sfădesc al treilea câștigă”
„Când Dumnezeu nu-i acasă, sfinții își fac de cap.”
„Când e minte, nu e ce vinde”
„Când e una, nu e numai una”
„Când este să dai peste păcat, dacă îi înainte te silești să-l ajungi, iară dacă îi în urmă stai și-l aștepți.”
„Când ești să dai peste păcat, dacă îi înainte”
„Când grăiești cu un nebun, aibi lângă tine un băț”
„Când grăiești și nu te ascultă pune-ți în gând”
„Când iei acoperământul, vezi ce este înăuntru”
„Când înveți mai bine”
„Când înveți mai bine, altul caută la tine.”
„Când își vede urechea”
„Când n'are cu ce săracul, răbdarea îi este leacul.”
„Când nu are stăpânul minte, laptele cel”
„Când nu ce mulțumești pe ceea ce ești, multe greșeli do”
„Când nu e cap, nu sunt nici picioare”
„Când nu putem face ce voim, trebuie să”
„Când nu putem face ce voim, trebuie să voim ce putem.”
„Când nu se vede frică, atunci să-ți fie frică”
„Când nu-i cap, nu-s nici picioare.”
„Când nu-ți dă capul să nu-l legi”
„Când omul se rătăcește, învață minte grea cea mai bună”
„Când pleci la drum, ia-o mai cu domolul.”
„Când scade apa, atunci se vede ce pește la fund este”
„Când se vede satul e de prisos călăuza.”
„Când se vede satul nu mai trebuie căruța”
„Când se vede satul nu mai trebuie căruță.”
„Când seacă apa, atunci se vede ce pește la fund este.”
„Când spui minciuna să o crezi pe jumătate”
„Când știi la jucat, joacă”
„Când te bați cu cineva în noroi, ori te trântește, ori îl trântești, tot te murdărești.”
„Când te crezi mic, jos, nu-ți prea cură ouă”
„Când te duceai tu să mă înveți, eu mă”
„Când te iei după un prost, mai mare”
„Când te înjură pe din dos, fă-te că nu auzi, sau zi tu”
„Când te sfătuiește dă bine nu întreba de ce, că sfatul n'are”
„Când te sui, sărind în treapta cea mai înaltă, ține-te bine”
„Când te urci în sus pe scară, din treaptă în treaptă să pășești, ca să nu te poticnești.”
„Când te-a înșelat cineva odată, e de vină el; când te-a înșelat a doua oară, ești de vină singur.”
„Când te-apuci de judecată, pregătește-te de plată.”
„Când teamă ai de Dumnezeu, nu îndrăznești la nici un”
„Când toate de o potrivă dreptate se înțelege”
„Când toate de o potrivă una cu alta se prețuiesc, atunci o”
„Când torni peste măsură, apa afară urlă”
„Când treci prin țara orbilor închide și tu un ochi”
„Când treci prin țara orbilor închide și tu un ochi.”
„Când tu te sfătuiești, pune de pildă înainte cele trecute”
„Când urmezi cele de cinste, toți să te vadă”
„Când vede că l-a zărit”
„Când vei pe cine să sfătuiești la greu, să nu 'ndrăs”
„Când vei să te închini, până a nu ierta să nu începi”
„Când vei să te închini, până a nu ierta să nu începi a te ruga”
„Când vezi lupul nu întreba de urma lui.”
„Când vine cel mai mare, cel mai mic nu se mai vede călare.”
„Când vrei să te dregi, mai rău te strici”
„Când zic doi că ești beat, du-te și te culcă.”
„Cap ai, minte ce-ți mai trebuie”
„Cap ai, minte ce-ți mai trebuie.”
„Cap avea, nu avea, el știe”
„Cap ce nu gândește”
„Cap d-avea, n-avea, el știe. Dar și-a cumpărat tichie.”
„Cap de arin”
„Cap de Bulgar”
„Cap de crap, creieri de iepure”
„Cap de crap, creieri de iepure.”
„Cap de cuc”
„Cap de fag”
„Cap de gâscă”
„Cap de țară”
„Cap fără griji, la dovleac crește.”
„Cap fript.”
„Cap înclinat, cârda stricată”
„Cap legat, inimă încinsă și de minte necuprinsă.”
„Cap mare, dar minte n-are”
„Cap mare, minte puțină”
„Cap mare, plin cu carne”
„Cap plin de pali”
„Căpățână cinci oca.”
„Capete fără minte, numai la bostani cresc”
„Capra nu se face vacă, nici nătăfleiul om de treabă.”
„Capra nu se face vacă, nici nătărăul om”
„Capul bolând dă de lucru picioarelor”
„Capul cel tâmpit, odoroagește ca un butoi dogit”
„Capul cel tâmpit, odorogește ca un butoi dogit.”
„Capul dacă greșește, curul plătește”
„Capul duce picioarele”
„Capul face, capul trage”
„Capul face, capul trage.”
„Capul face, curul trage.”
„Capul fie cât de mare, iar gura potrivită, și cu mult mai mică.”
„Capul le face, inima le trage.”
„Capul până nu se sparge, creerii nu se văd.”
„Capul până nu se sparge, creierii nu se văd”
„Capul plecat nu e tăiat”
„Capul plecat nu-l prinde sabia”
„Capul plecat nu-l taie sabia.”
„Capul plecat, nu numai pre cei milostivi, ce și pre”
„Capul plecat, pururea nevătămat, iar cel de potrivă, pururea culcat.”
„Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).”
„Capul tău a mai fost la un cur de babă.”
„Cărbunele domolit te arde mai tare”
„Care e în suspet, e în pecat.”
„Care fără frică cu fiare, are musca pe nas”
„Care mănâncă miere, mănâncă și fărmăturile”
„Care nu primește sfat”
„Care nu știe rugăciunea, meargă pe mare.”
„Care ochi vede mai bine? — Ai zavistnicului”
„Care vrea să fie sieși învățător are un prost”
„Care-i bun tânăr, ie bun și bătrân”
„Carele are capul de sticlă, nu se bate cu piatra”
„Carele fale de cap, plătește cu scrâșnet”
„Cari fuge de bine, da tu slab (ai fi)”
„Cari sapă groapa altui, singur șade în ea”
„Cari toarnă frunzăli gramati nu învață”
„Cârmaciul bun scapă din furtună”
„Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.”
„Carte nu știe, dar calcă popește.”
„Cartea cântă și țăranul doarme”
„Cartea e ca marea, fără fund, și cine o”
„Cartea este pasărea care ne duce peste mări și țări.”
„Cartea, până a nu citi-o, n-o porni din mânată”
„Casa nu te face călugăr.”
„Cât bândezi, atâta înveți”
„Cât trăiești, atâta înveți”
„Câtă grijă de păcat”
„Câte bordee, atâtea capete.”
„Câte capete, atâtea păreri.”
„Câte le gândește”
„Câte le gândește, rău le isprăvește.”
„Câte puțin pilind, cel mai frumos ac vei”
„Câte sate a umblat, atâtea meșteșuguri”
„Câte sate a umblat, atâtea meșteșuguri a învățat.”
„Cathi chiadica tră ghini”
„Câți nebuni la Sărindar”
„Câți oameni atâtea năravuri”
„Câți oameni atâtea năravuri.”
„Câți oameni atâtea păreri”
„Câți oameni, atâtea năravuri”
„Câți oameni, atâtea păreri.”
„Câți prooroci după Hristos”
„Câți știe gospodarul nu știe musafirul”
„Caută bughie cu lumânarea aprinsă.”
„Caută ce n-a pierdut”
„Caută cui trebuie să crezi și cui nu.”
„Caută luleaua și el cu ea în gură.”
„Caută și vei afla.”
„Caută Stan iapa și Stan călare pe ea”
„Caută Stan iapa și Stan călare pe ea.”
„Cauți acul în caru cu fân.”
„Cazanie”
„Ce a legat Dumnezeu, omul să nu deslege”
„Ce are sula cu prefectura?”
„Ce avem cu lumea? Lumea ca lumea și noi ca noi.”
„Ce căciulă nu-i tulpan”
„Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.”
„Ce dai, aia primești.”
„Ce drac mai mare, mai rău și mai fără inimă îți trebuie ca omul?”
„Ce e de rușine de-a urmă, cu mult mai rușine de a le”
„Ce e drept e drept”
„Ce e drept nu-i păcat”
„Ce e drept și adevărat, nici la dracul nu e minciună.”
„Ce e frumos”
„Ce e frumos la toți place”
„Ce e rău nu e bine”
„Ce e strâmb din fire, anevoie a se mai îndrepta”
„Ce face un prost, nu poate desface zece”
„Ce face un prost, nu pot desface zece înțelepți.”
„Ce faci ți se va face.”
„Ce folos”
„Ce folos că ești frumos dacă ești câpățânos.”
„Ce folos că tată-tău a fost om, dacă tu”
„Ce folos de cușmă lungă”
„Ce folos de statul tău, dacă ți-i năravul rău.”
„Ce folos să ai minte și bani să n-ai”
„Ce folos, că ești frumos”
„Ce înveți la tinerețe, aceea știi la bătrânețe”
„Ce înveți la tinerețe, aceea știi la bătrânețe.”
„Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.”
„Ce mi-e popa Stan, ce mi-e Stan popa”
„Ce mi-e prostul, ce mi-e nebunul!”
„Ce mi-e Tanda, ce mi-e Manda”
„Ce n-a învățat Ionică nu mai învață Ion.”
„Ce n-a învățat Ioniță nu mai învață Ion”
„Ce ne trimite Dumnezeu trebuie să primim”
„Ce nu biruiește omul”
„Ce nu poate omul”
„Ce nu poți, nu ridica.”
„Ce nu se poate nu cere nici la Dumnezeu.”
„Ce nu se poate, nu cere nici la Dumnezeu.”
„Ce nu-ți este de potrivă îți va fi tot împotrivă.”
„Ce nu-ți poftești ție a fi, altuia să nu faci”
„Ce nu-ți poftești ție a fi, altuia să nu faci.”
„Ce omul face, nici dracul nu desface.”
„Ce poți face dacă ai bani și n-ai minte?”
„Ce poți face singur nu aștepta să ți facă altul.”
„Ce putem face înaintea lui Dumnezeu”
„Ce răutate nu abate bunătatea? și ce strâmbă”
„Ce s-a făcut nu se mai desface.”
„Ce se naște prin întuneric trebuie să se vadă la lumină.”
„Ce spune e sfânt”
„Ce știe măgarul, ce e cântarea privighetorii”
„Ce știe măgarul, ce e cântarea privighitoarei.”
„Ce știe un sat, nu știe un om singur”
„Ce ție nu-ți place, altuia nu face.”
„Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.”
„Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.”
„Ce-i adevărat”
„Ce-i căciulă nu-i tulpan.”
„Ce-i dat de la D-zeu e bun venit!”
„Ce-i drept și lui Dumnezeu îi place”
„Ce-i la cap, nu-i la picioare”
„Ce-i prea mult strică.”
„Ce-mi e cap de Bulgar”
„Ce-mi e prostul, ce-mi e nebunul!”
„Ce-mi e Rada Badea, ce-mi e Badea Rada!”
„Ce-și face omul singur nici dracul nu poate să-i desfacă.”
„Ce-și face omul singur, nici dracul nu-i”
„Ce-ți pasă că ai parale și n-ai minte?”
„Cea din toate mai vestită”
„Cea mai mare ispravă de la noroc spânzură, că cu mintea”
„Cea mai mică scânteie aprinde focul cel mai mare.”
„Ceapa are multe foi și tot degeră la frig.”
„Cearcă vadul cu nerodul.”
„Ceea ce e curat n-are trebuință de spălat”
„Ceea ce mult atârnă, lesne se cunoaște la cumpănă când se pune.”
„Ceea ce nouă ne place aceea voioși ne face”
„Ceea ce omul nu crede, anevoie a pricepe”
„Ceea ce omul singur își face nimeni nu-i poate desface.”
„Cei ce n-ar avea ochi, picioarele le poartă. 1)”
„Cei cu barbe, ca caprele tot înainte merg”
„Cei cu ochi călăuză la cei fără de ochi pururea să”
„Cei fără de lege, nici cunosc, nici pricep bătaie de cuget”
„Cei fără de ochi, călăuză la cei cu ochi”
„Cei înțelepți așa de mulți, ca lebedele cele negre”
„Cei înțelepți graiul în inimă îl au, iar cei”
„Cei înțelepți graiul în inimă îl au, iar cei nebuni inima în gură o au.”
„Cei înțelepți graiul în inimă îl au, iar cei proști pe limbă”
„Cei mai mari se prăpădesc în dulceața dezmierdărilor”
„Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință.”
„Cei mari pe cei mici picioarele și le șterg”
„Cel călare nu crede celui pe jos”
„Cel ce a mâncat-o îi știe gustul”
„Cel ce are rânduială”
„Cel ce dă de milă nu sărăcește”
„Cel ce întemeiază împărăția, acela știe să o și păzească”
„Cel ce mai mare va să fie, slugă tuturor să fie”
„Cel ce mereu se potrivește tot cu rău o sfârșește.”
„Cel ce nu rabdă la cele mai grele și mai mari întâmplări”
„Cel ce păgubește la minte folosește.”
„Cel ce pierde drumul e bucuros și de cărare”
„Cel ce pierde drumul e bucuros și de cărare.”
„Cel ce poruncește, să bage de seamă la ceea ce poruncește”
„Cel ce privește la joc, mai bine judecă”
„Cel ce privește la joc, mai bine judecă decât cei în joc.”
„Cel ce se rătăcește înapoi să se întoarcă și niciodată”
„Cel ce se rușinează anevoie dobândește, dar laudă și cinste”
„Cel ce se silește ca numai lui el să placă, anevoie va găsi”
„Cel ce se smerește pre sine, se va înălța”
„Cel ce știe socoteala nu se gândește mult”
„Cel ce suferă pe nedreptate, se întărește”
„Cel ce tot alege”
„Cel ce tot alege, pe urmă culege.”
„Cel ce vrea să câștige odată prea mult, mai adeseori pierde și puținul ce-l are.”
„Cel ce-și bate joc de cel lipsit de minte, întâi el și-a”
„Cel cinstit, slugă cinste are”
„Cel copilăros totdeauna”
„Cel cu cuget curat, nici de Domnul frică are”
„Cel cu ochi mână pe cel fără de ochi, că d'impo”
„Cel cuminte învață din nenorocirile celui”
„Cel cuminte învață din nenorocirile celui neprevăzător.”
„Cel cuminte strânge bani albi pentru zile negre.”
„Cel fără de lege, ca para de foc, arde”
„Cel fără minte batjocorește învățătura”
„Cel fără rușine nu cunoaște cinstea”
„Cel fudul se umflă de cinstea ce-i vei da, ca burduful de vânt”
„Cel furios, ca ploaia cea repede, curând îi trece mânia; iar cel blând, ca ploaia cea lină, multă vreme ține”
„Cel înțelept își gătește”
„Cel înțelept își gătește încă până nu flămânzește.”
„Cel înțelept se învață din înșelăciunea”
„Cel înțelept se învață din înșelăciunea altora”
„Cel înțelept se învață din înșelăciunea cea dintâi.”
„Cel întru toate netrebnic, nu se mai poate îndrepta”
„Cel mai avut e acela ce nu poftește”
„Cel mai bun dascăl e pățania”
„Cel mai bun dascăl e pățania.”
„Cel mai bun ocrotitor, al tăi talent să socotește”
„Cel mai bun, mai prost”
„Cel mai greu e să fii sincer cu tine însuți.”
„Cel mai greu lucru din lume, e să dai”
„Cel mai mare minte n-are”
„Cel mai mare surd sau orb este acela care nu voiește să audă sau să vadă.”
„Cel mai mic e mai voinic”
„Cel mai slab se pedepsește, spre pilda celor mai tari”
„Cel mai tare râde osul cel mai mare”
„Cel prost pururea de mămăligă să se ție”
„Cel sărman de minte cu mult mai sărman decât cel fără”
„Cel tânăr crede că câte cidre sbură, toate se mănâncă”
„Cel târziu la mânie e mai mare decât un viteaz.”
„Cel târziu la mânie, e mai mare decât”
„Cel voinic rușine-i este cu cel mai slab să se lupte”
„Cela ce se înalță pre sine, smeri-se-va”
„Cela ce se pripește”
„Cele bune”
„Cele bune să se adune, cele rele să se spele.”
„Cele bune și plăcute”
„Cele crude, de nimic bune.”
„Cele de obște nu cam supără pe nimeni, iar cele în parte”
„Cele de plăcere cu mult mai cinstite, decât cele de știință”
„Cele de trebuință, acelea numai se înțeleg de bune”
„Cele din urmă ne sunt ascunse, ca să nu ne pierdem nădejdea”
„Cele mai mari greșeli filosofii le fac”
„Cele neștiute și nici cum văzute, din cele mai din 'nainte”
„Cele rele să le scrii pe apa ce curge, iar facerea de bine în piatră să o sapi.”
„Cele trecute la orice înțelept, minte și învățătură”
„Celui ce îi e frică, înfricoșează pe ceilalți”
„Celui fără rușinare”
„Celui fără rușine”
„Celui fără-de-lege, cel fără de suflet îi”
„Celui înțelept puține destul”
„Celui înțelept — puține destul.”
„Cercă ca țiganul marea cu degetul”
„Cercă marea cu degetul”
„Cercă vadul cu nerodul”
„Cercarea greș n-are.”
„Cercetările mai bune sunt cele mai rare”
„Cercetările mai bune sunt cele mai rari.”
„Cerneala nu se prinde pe hârtie unsă”
„Certările prietenului sunt folositoare”
„Certările prietenului sunt folositoare.”
„Ceva care nu se cade.”
„Chelbosul e bine a-l tunde”
„Chelul lesne se tunde”
„Chelul pune mâna în cap”
„Chelului despre chelie să nu-i spui vro istorie.”
„Chelului îi trebuie tichie de mărgăritar.”
„Chiar omul cu judecată”
„Chica lungă, minte scurtă”
„Chiorul între orbi este împărat.”
„Chiorul, în satul orbilor e împărat”
„Chip frumos, la un cap prost!”
„Chirutu-l sburăști și nu minduești”
„Cinci Tătari de Crimeea ajung mai mult”
„Cînd vei vorbi de mucos, nici tu să fii urduros.”
„Cînd vrei să vorbești, la gură să aibi lacăt și măsură.”
„Cine 'și schimbă portul, s-o dat în partea”
„Cine (cel ce) se smerește se înalță”
„Cine a auzit de Păcală, cunoaște și pe Tândală.”
„Cine a face ca mine, ca mine să pățească.”
„Cine a făcut pe bunul”
„Cine a mâncat papară știe dulce-i ori amară.”
„Cine a sărit și nu s-a poticnit, voinic mare s-a numit”
„Cine a văzut din salcie cerc de bute și din nerod om de frunte?”
„Cine aleargă după două iepuri, nu prinde niciunul”
„Cine aleargă mult se poticnește.”
„Cine alege, culege.”
„Cine are adunare”
„Cine are barba rară se rade lesne.”
„Cine are barba rară, se rade lesne”
„Cine are barbă, are și pieptene”
„Cine are barbă, are și pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine are barbă, să îngrijească de pieptene”
„Cine are cap, are și fes”
„Cine are minte 'ntreagă”
„Cine are minte întreagă în cearta altora nu se bagă.”
„Cine are minte nu se amestecă în gâlceavă”
„Cine are minte nu se amestecă în gâlceava altora.”
„Cine are un vis, are un motiv să trăiască.”
„Cine are urechi de auzit, să audă!”
„Cine bănuiește e cu mai multe păcate”
„Cine bănuiește e cu mai multe păcate.”
„Cine batjocorește, va fi batjocorit”
„Cine batjocorește, va fi batjocorit.”
„Cine bea vin mult își bea și mințile”
„Cine bea vin mult își bea și mințile.”
„Cine cade de sine nu plânge.”
„Cine cade de sine, să plângă e rușine.”
„Cine cade în gârlă nu se mai ferește de ploaie.”
„Cine cal străin încalecă, curând descalecă”
„Cine călătorește știe să umble”
„Cine caută în carte, nu mănâncă de vițe”
„Cine caută stăpân devine slugă”
„Cine caută, află”
„Cine ce caută, aceea află”
„Cine ce face, lui își face”
„Cine ce face, lui își face.”
„Cine ce învață”
„Cine ce învață, moartea îl desvață.”
„Cine ce-și caută găsește”
„Cine ce-și face, lui îi face”
„Cine ce-și face, lui îi face.”
„Cine ceartă pe cel necăjit, cumplit om se înțelege”
„Cine cercetează, află”
„Cine cercetează, află.”
„Cine chiorăște, la semn nu nemerește”
„Cine crede în cruce, ca crucea se usucă”
„Cine cu capul dă, multe praguri să lovește”
„Cine cu capul de multe praguri se lovește, acela în urmă mai bine se socotește.”
„Cine cumpără în dator plătește de două ori.”
„Cine dă, lui își dă”
„Cine dă, lui își dă.”
„Cine de cuvânt nu înțelege, nici de ciomege”
„Cine de dragoste se ține, și-a luat ziua bună de la înțelepți”
„Cine de grab se urcă, de grab se prăbușește”
„Cine de grab se urcă, de grab se prăbușește.”
„Cine de oameni nu se rușinează, nici de Dumnezeu”
„Cine de oameni nu se rușinează, nici de Dumnezeu nu se înfricoșează.”
„Cine de oameni nu se rușinează, nici de Dumnezeu nu se teme.”
„Cine deschide ochii după ce cumpără”
„Cine deschide ochii după ce cumpără, cumpără totdeauna marfă proastă.”
„Cine dorește mai mult pierde și pe cel puțin.”
„Cine dorește mai mult, pierde și pe cel”
„Cine e bun place și lui Dumnezeu.”
„Cine e mare e și tare, cine e mic tot nimic.”
„Cine e mușcat de șarpe se păzește și de șopârlă.”
„Cine e viteaz în urma războiului se cunoaște.”
„Cine este învățat la sapă să nu se apuce”
„Cine este liniștit, se odihnește.”
„Cine este sfânt pe așternut moale nu doarme.”
„Cine face ca mine, ca mine să pățească”
„Cine face ca mine, ca mine să pățească.”
„Cine face, acela trage”
„Cine face, acela trage.”
„Cine face, face i se face.”
„Cine face, lui își face”
„Cine face, lui își face.”
„Cine făgăduiește se leagă”
„Cine fuge de judecată, dreptate nu are”
„Cine greșește, pătimește”
„Cine începe cu Dumnezeu, cu Dumnezeu”
„Cine încunjură ajunge mai curând”
„Cine încunjură ajunge mai curând.”
„Cine îndrăznește, trăiește; dar nici multă”
„Cine într-altă lege sare”
„Cine intră în cele mai mari primejdii fără nici o sfială”
„Cine intră în danț, trebuie să știe juca”
„Cine întreabă nu greșește.”
„Cine întreabă, calea o află”
„Cine învață carte”
„Cine învață la tinerețe”
„Cine își bagă mâna în miere și nu și-o linge”
„Cine își îngrădește gura, își cruță curul”
„Cine își păzește limba, își păzește capul.”
„Cine își pune mintea cu nebunul este și mai nebun.”
„Cine îți aruncă o piatră, aruncă-i o pâine.”
„Cine joacă fără muzică, e nebun”
„Cine la mult năzuiește, nici una nu isprăvește.”
„Cine lăcomește nu se pricopsește.”
„Cine lăcomește să apuce cele străine”
„Cine lăcomește să apuce cele străine, pierde și ale sale.”
„Cine leapădă floarea nu simte mirosul ei”
„Cine legea nu-și cinstește”
„Cine mai mult se teme, acela uită ușa deschisă.”
„Cine mult (adeseori) se încrede în alții”
„Cine n-a gustat amarul”
„Cine n-a gustat amarul nu cunoaște gustul mierii.”
„Cine n-a gustat amarul nu știe ce e zahărul.”
„Cine n-a îndurat suferințe nu se îndură de alții.”
„Cine n-a îndurat suferințe, nu se îndură”
„Cine n-ar fi alb, va fi lai”
„Cine n-are cap, nu-l dă”
„Cine n-are cap, picioarele-i duc.”
„Cine n-are cap, sufere multe”
„Cine n-are în cap, să aibă în picioare”
„Cine n-are vară minte”
„Cine nu are dinți, nu poate mușca”
„Cine nu caută găsește pe dracul; dar cine-l caută?”
„Cine nu chitește”
„Cine nu chitește nu nimerește.”
„Cine nu crede în el însuși, nu crede în nimic.”
„Cine nu cunoaște pe prost e mai prost”
„Cine nu cunoaște pe prost e mai prost decât el.”
„Cine nu deschide ochii deschide punga”
„Cine nu e iertat nu știe să ierte”
„Cine nu e iertat nu știe să ierte.”
„Cine nu e mulțumit cu puțin nu e vrednic de mult.”
„Cine nu e mulțumit de puțin, nici de mult”
„Cine nu e mulțumit de puțin, nici de mult nu are parte.”
„Cine nu face bine în Cârgnia, nu-l face”
„Cine nu învață la tinerețe, va plânge la bătrânețe.”
„Cine nu poate avea mult, e bucuros și de puțin”
„Cine nu poate avea mult, e bucuros și de puțin.”
„Cine nu poate răbda nu mănâncă pomă”
„Cine nu poate săvârși un lucru, să nu se apuce”
„Cine nu poate săvârși un lucru, să nu se apuce de dânsul.”
„Cine nu primește sfat, Nu e nici de ajutat.”
„Cine nu se arde, de foc nu se sparie.”
„Cine nu se miră, nu se miră”
„Cine nu se mulțumește cu puțin, de mult”
„Cine nu se mulțumește cu puțin, pierde”
„Cine nu se mulțumește de puțin, nu e vrednic nici de mult.”
„Cine nu se mulțumește pe puțin, pierde și acel puțin”
„Cine nu se roagă pe Dumnezeu?”
„Cine nu știe cruța puțin, nu poate avea.”
„Cine nu știe potecile nu știe nici drumul mare.”
„Cine nu va să se înomoleze, de noroi să se ferească.”
„Cine nu vrea să se înmoaie, de noroi”
„Cine nu-i mulțumit cu puțin, nu-i vrednic”
„Cine nu-și ține drumul rătăcește”
„Cine o dată s-a ars sufletul de bucate fierbinți”
„Cine o face nesărată, nu o mai face altă dată.”
„Cine o ia prea lată”
„Cine o mai face (ca mine), ca mine să pățească”
„Cine o mai face ca mine să pățească.”
„Cine orce învață nu uită în viață.”
„Cine orice învață”
„Cine orice învață, nu uită în viață.”
„Cine păgubește se înțelepțește.”
„Cine păgubește, se înțelepțește”
„Cine pe lei deșteaptă, spre a lui pieire îl deșteaptă”
„Cine pe șarpe de coadă l-a apuca, îndată să mușcă”
„Cine pe sine se laudă, acela mai tare se înjosește.”
„Cine plânge pentru toată lumea, orbește”
„Cine poate face bine și nu face, păcătuiește”
„Cine poate face bine și nu face, păcătuiește.”
„Cine rabdă nu greșește”
„Cine râde la urmă râde mai bine.”
„Cine ridică pâlele nu se umple cu noroi”
„Cine s-a ars cu ciorbă suflă și în iaurt.”
„Cine s-a fript cu ciorba, suflă și-n iaurt.”
„Cine s-a fript la ciorbă, suflă și în iaurt.”
„Cine s-a fript odată cu ciorba fierbinte, suflă apoi și în iaurt”
„Cine șade pe două scaune, cade rău când”
„Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.”
„Cine sărăcia nici cum a încercat-o, nu cunoaște îndurarea”
„Cine sare cam sus, îndată cade jos”
„Cine sare multe trepte deodată, i se frânge”
„Cine sare multe trepte deodată, i se frânge piciorul.”
„Cine sare pari mulți îl înțepă unul”
„Cine scormonește mărăcini, nevătămat nu scapă.”
„Cine scuipă în potriva vântului, își scuipă mustățile”
„Cine scuipă în sus, îi cade pe obraz”
„Cine scuipă în sus, îi cade pe obraz.”
„Cine se amestecă în tărâțe îl mănâncă porcii.”
„Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine se apucă de multe nu isprăvește nici una.”
„Cine se apucă să învețe pe nerod, nu se osândește de nebun.”
„Cine se arde de fierbinte, suflă și în rece”
„Cine se atinge de smoală și nu se mânjește?”
„Cine se bagă fără tocmeală, ese fără socoteală.”
„Cine se bagă între lupi trebuie să urle.”
„Cine se biruiește”
„Cine se duce și umblă după înțelepciune”
„Cine se face oaie îl mănâncă lupii”
„Cine se face oaie îl mănâncă lupii.”
„Cine se ia cu nerodul este ca și el nebun”
„Cine se înalță pre mult, cade”
„Cine se înalță pre sine se va smeri”
„Cine se îndestulează cu puțin, se face”
„Cine se îndestulează cu puțin, se face.”
„Cine se îndură de cui, pierde și potcoava”
„Cine se întinde mai mult decât îi este straiul, îl rupe”
„Cine se învață mincinos, cînd spune adevărul, se bolnăvește.”
„Cine se învață, la groapă se desvață”
„Cine se joacă cu dracul, dă și peste tată-său”
„Cine se judecă, adeseori pierde un bou și câștigă o pisică.”
„Cine se povoară face legea”
„Cine se razimă pe umbră, greșește”
„Cine se razimă pe umbră, greșește.”
„Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.”
„Cine se sfiește nu se încumetă”
„Cine se smerește se înalță.”
„Cine se smilește se înalță.”
„Cine se știe cu musca pe căciulă, se apără.”
„Cine se teme de lup să nu se ducă la pădure”
„Cine se umilește, se înalță”
„Cine se-ntunecă, nici nu gândește.”
„Cine seamănă răutăți, iară răutăți va secera”
„Cine seamănă vânt culege furtună.”
„Cine și-a pierdut cinstea, dă colac și lu”
„Cine șovăiește rău lui își pricinuiește”
„Cine stă pe două luntri cade în apă”
„Cine știe are patru ochi.”
„Cine știe carte are patru ochi”
„Cine știe carte are patru ochi.”
„Cine știe multe moare”
„Cine strânge cărbuni cu mâna altuia, nici se mânjește, nici se arde.”
„Cine suflă în foc îi sar scânteile în ochi”
„Cine suflă în foc îi sar scânteile în ochi.”
„Cine te învelește, acela te dezvăluiește.”
„Cine tot alege”
„Cine umblă cu gândul acasă își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă cu gura căscată, îi intră muștele”
„Cine umblă după judecată, să nu creadă”
„Cine umblă în două luntri cade în apă.”
„Cine umblă încet merge departe”
„Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri.”
„Cine umblă prea lată”
„Cine umblă ziua nu se poticnește.”
„Cine va umbla cu pizmă, își va sparge singur cizma.”
„Cine voiește totdeauna mai mult, acela pierde și ce are”
„Cine vorbește seamănă, cine ascultă culege.”
„Cine vorbește, seamănă; cine ascultă, culege”
„Cine vrea să sară groapa, arunce-și mai întâi desagii peste ea.”
„Cine vrea să stea (șadă) între două scaune pică”
„Cine vrednicia capului nu pricepe, acela lungimea”
„Cine zi lucește și se-aspare, nu se face păcurar.”
„Cine-i cu noroc e și cu minte”
„Cine-i mare și tare, de Dumnezeu nu-i”
„Cine-și a lui știe”
„Cine-și bagă în butuci picioarele sale”
„Cine-și bagă în clin cu nebunul e mai nebun ca dânsul.”
„Cine-va ori de-l cinstește”
„Cineva care "și-a băut mințile".”
„Cineva care a dat în mintea copiilor.”
„Cineva care are capul baniță de carte.”
„Cineva care are fitilul scurt.”
„Cineva care este cu capsa pusă.”
„Cineva care nu-și vede lungul nasului.”
„Cinste dai, cinste găsești”
„Cinstea cântărește mai mult decât banul”
„Cinstea cântărește mai mult decât banul.”
„Cinstea cu ocara nu pot fi împreună”
„Cinstea cu ocara nu pot fi împreună.”
„Cinstea cu ocara tot una îi este”
„Cinstea e mai bună decât bogăția.”
„Cinstea e mai scumpă decât toate”
„Cinstea fără bani e sărăcie goală”
„Cinstea firește la fapte bune privește”
„Cinstea la cinste trage.”
„Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde”
„Cinstea nu se vinde. Cine ți-a dat-o, nu o mai ia înapoi.”
„Cinstea omului se cată”
„Cinstea preț nici cum are, și ferice de cine o are”
„Cinstea să domnească în toate urmările tale și să însoțească”
„Cinstea să ți-o ții de-aproape, cinstea să ți-o strângi în brațe”
„Cinstea soldatului niciodată se pierde”
„Cinstea, cinste cere”
„Cinstește pe bătrâni, căci și tu poți fi bătrân”
„Ciomagul are două căpătâie.”
„Citește în stele și dă în gropi”
„Ciuda ști face sminti”
„Codă lungă, minte scurtă”
„Copacul cu rădăcini adânci nu se teme”
„Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.”
„Copacul cu rădăcini adânci, nu se teme de furtună.”
„Copacul după fruct se cunoaște.”
„Copacul, când își vede trunchiul lui jos căzut, rabdă.”
„Copiii și nebunii te dau de gol”
„Copiii și nebunii te dau de gol.”
„Copil cu minte și babă frumoasă”
„Copilul ca ceara caldă, orice pecete îi pui, aceea se lipește”
„Copilului dă-i cu palma peste cur să-i vină mintea la cap”
„Copilului dă-i cu palma peste cur, să-i vie minte la cap.”
„Corabia cu doi cârmaci se îneacă”
„Costegul cel mai vechiu, cinstea ostașului”
„Cred”
„Crede în Domnul, cinstind sfinții”
„Crede și nu cerceta”
„Credința către Dumnezeu nu-ți aduce nici un rău, nu te”
„Credința ta te va mântui”
„Crește în lături ca varza.”
„Creșterea cea mai bună, să o dai copilului cu cele drepte”
„Critica e o artă care cere tot atâta talent cât și creația.”
„Critica este conștiința literaturii.”
„Criticul e un cititor care știe să-și spună părerile.”
„Cu aceea ce măsori, ți se va măsura”
„Cu așteptarea nimeresti vremea la vremea ei. Nu te dea”
„Cu bătaia la ușă afli dacă este cineva în casă”
„Cu bucățica mică se prinde peștele mare.”
„Cu bucățica mică se prinde peștii mari”
„Cu bucătura mică se prinde peștele mare”
„Cu bun, cu rău”
„Cu bunătatea mea”
„Cu capul între umeri”
„Cu capul nu spargi zidul”
„Cu capul nu spargi zidul.”
„Cu cât înveți mai mult, cu atât știi mai puțin.”
„Cu cât mai multe auzi cu atât mai multe înveți.”
„Cu cât mai multe auzi, cu atât mai multe înveți”
„Cu cât mai sus vei să te sui, cu atât mai adânc cazi”
„Cu cât te afunzi”
„Cu cât te gândești mai mult la tine, cu atât ești mai singur.”
„Cu cât trăiești mai mult, cu atât ești mai convins că totul e zadarnic.”
„Cu cât trebuințele mai puține, cu atât omul mai bogat”
„Cu ce ai învățat, cu aceea să te și hrănești; la altele”
„Cu ce dascăl locuiește, așa carte învățește.”
„Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”
„Cu ce măsură veți măsura, măsura-se-va”
„Cu ce măsură veți măsura, măsură-se-va vouă.”
„Cu cea mai mare știință, cercarea niciodată s-o iei în deșert”
„Cu cei mai mari și mai vrednici nu te”
„Cu cei mari e greu să te ții”
„Cu cei mari nu mânca cireșe, nici nu te trage în degete.”
„Cu cel îndărătnic te vei îndărătnici”
„Cu chibzuială dai, ai”
„Cu chibzuială dai, ai.”
„Cu clește jeratecul să ție și cu mâna altuia șarpele din gaură să scoată.”
„Cu domnii și cu bolunzii să nu te pui”
„Cu două ca să nu ne plouă”
„Cu două nu poți”
„Cu dracul n-o poți duce în capăt.”
„Cu fuga nu prinde păsări”
„Cu funia altuia nu te lăsa în puț”
„Cu funia altuia nu te lăsa în puț.”
„Cu gândul dracului”
„Cu greu a judeca drept cine pe ai săi prieteni”
„Cu învățul altuia și cu părul său”
„Cu mai marele tău în plug să nu te pui.”
„Cu mai marele tău, alături nu semăna”
„Cu miere se prind muștele”
„Cu minte”
„Cu mintea ta să te silești orice întâmplare s-o biruiești”
„Cu mintea zurlie și cu privirea șașie.”
„Cu mult mai bine vei urma, când și pe altul vei asculta”
„Cu mult mai cinstit cel ce n-are nici un dar, decât cel”
„Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.”
„Cu nebunul nici în clin, nici în mânecă, că de viață te”
„Cu nebunul nu glumi”
„Cu nebunul să n-ai nici în clin, nici în mânecă.”
„Cu nebunul să nu-ți pui nici în clin, nici în coate”
„Cu nebunul să nu-ți pui nici în clin, nici în mânecă.”
„Cu nebunul să nu-ți pui nici în clin, nici în mânică.”
„Cu nerodul”
„Cu nerodul când vorbești”
„Cu nerodul să nu-ți bagi nici în clin nici în coasă”
„Cu nerodul să nu-ți bagi nici în clin, nici în mânecă.”
„Cu o floare nu se face primăvară.”
„Cu o lingură de miere mai multe muște prinzi decât cu o bute de oțet.”
„Cu o lovitură numai copacul nu se doboară”
„Cu o măciucă a lovit două capete”
„Cu ochi”
„Cu ochi și cu sprâncene”
„Cu ochii în 2 peri”
„Cu omul prost să nu ai a face nici în clin, nici în mânecă.”
„Cu pilda mai bine înfrânezi pe cei deșfrânați”
„Cu pisica bătrână fie-ți frică de șâreci”
„Cu piticul cel mic se prinde cel mare”
„Cu pleșuvul cînd vorbești tivgă să nu pomenești.”
„Cu popa și cu țigan totdeauna să trăiești”
„Cu porunca către altul, mai mult pe tine te înveți, când”
„Cu prea multă grabă, treaba se strică”
„Cu răbdare se fac tâte”
„Cu răbdare se fac toate”
„Cu răbdarea îi rupi pelea”
„Cu răbdarea o duci departe”
„Cu răbdarea și cu tăcere”
„Cu răbdarea și cu tăcere se face agurida miere.”
„Cu răbdarea treci și marea.”
„Cu răsplătirea să alergi tocma ca omida și de are sute”
„Cu rima mică se prinde peștele mare”
„Cu sila poți lua omului, dar cu sila nu-i”
„Cu sila poți lua omului, dar cu sila nu-i poți da”
„Cu spatele nu poți îndrepta lumea.”
„Cu ținerea de minte de cele mai dinainte, pururea să”
„Cu un cusur subțire”
„Cu un gând să se ducă și cu zece nu.”
„Cu un lucru mic”
„Cu un pitic, tot nimic”
„Cu un pitic, tot nimic.”
„Cu vrajba și cu urgia raiul n-o să do”
„Cu vreme și cu răbdare, și frunza dă”
„Cu vreme și cu răbdare, și frunza de dud se face mătase.”
„Cugetele dumnezeirii, școala lumii, gândurile”
„Cugetul cel bun, cea mai mare pernă”
„Cugetul cel bun, cea mai moale pernă.”
„Cugetul curat, nici se dă, nici se ia”
„Cui ai să poruncești”
„Cui cu cui se scoate afară”
„Cui îi e frică de orice nor nici o călătorie face.”
„Cui îi e frică de orice nor, nici o călătorie face”
„Cui pe cui se scoate.”
„Cuibul tău să ți-l păzești, dacă vrei să nu rătăcești”
„Cuibul tău să ți-l păzești, dacă vrei să nu rătăcești.”
„Cuiu pe cuiu scoate afară.”
„Cuiul lui Pepelea.”
„Cuiva îi lipsește o doagă.”
„Culege sfaturi numai de la cei ce se tem”
„Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat.”
„Cultura este singura armă care nu poate fi furată.”
„Cultura este singura școală în care omul învață să fie liber.”
„Cultura este tot ce rămâne după ce ai uitat tot ce ai învățat.”
„Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui ce-i cu Cerul împăcat.”
„Cum e sfântul și colacul.”
„Cum e sfântul și tămâia.”
„Cum e țiganul”
„Cum e tocul - și pistolul.”
„Cum e turcul așa e și pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cum era”
„Cum faci ți se face.”
„Cum îl întorci așa stă; cum îl vei da”
„Cum înnozi, așa desnozi.”
„Cum se judecă, așa se va fi judecat!”
„Cum Tanda, tum Manda”
„Cum ți-e chipul te poartă.”
„Cumintele făgăduiește, și nebunul trage”
„Cumpăna, nepăsare”
„Cumpăna, nepoate, e bună la toate.”
„Cumpătul”
„Cumpătul nu strică umbletul.”
„Cunoaște întâi omul, apoi tainele tale îi”
„Cunoaște întâi omul, apoi tainele tale îi spune”
„Cunoaște-te pe tine însuți”
„Cunoașterea de sine este un prim pas spre însănătoșire.”
„Curaj de curcă bătă”
„Curaj de pâslă”
„Curat la suflet să trăiești, la porunci cu blândețe, la pur”
„Curat, curat la haine, dar mai curat la suflet”
„Cusiță lungă, minte scurtă”
„Cutare este bun, n-are muci la nas”
„Cuțitul în teaca lui se păstrează”
„Cuțitul să nu-l bagi până la os”
„Dă (azvârle) cu barda în Dumnezeu”
„Dă ce te lasă inima.”
„Dă cu piatra în Dumnezeu”
„Dă cu pușca în Dumnezeu”
„Dă la cei fără obraz, și cumpără obraz”
„Dă și scapă.”
„Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă.”
„Dă-i nas lui Ivan”
„Dă-mi, Doamne, mintea cea mai de pe urmă a Românului.”
„Dă-mi, Doamne, puterea tânărului și mintea bătrânului”
„Dă-te după lume”
„Dă-te la o parte că te aprinzi”
„Dă-te la o parte că te aprinzi.”
„Dac-a fost mojic întâi, e și pân' la căpătâi.”
„Dacă la socoteală plusul nedumerește, atunci este minus.”
„Dacă ar fi cum nu este, nu ar fi cum este.”
„Dacă baba avea ventil, se chema automobil.”
„Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se întoarcă pe spinarea ta.”
„Dacă găina ar cânta cucurigu, ar fi cocoș.”
„Dacă îi dai mult nas, ți se urcă în cap”
„Dacă întinzi salteaua se rupe.”
„Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.”
„Dacă n'ai papuci sunt bune și opincile”
„Dacă n-ai minte, ai în cale picioare”
„Dacă n-ai nas, n-ai nimic”
„Dacă n-ai putere nu întărâta gâlceavă”
„Dacă nu ai putere, ce mai ațiți sfadă”
„Dacă nu e cap, vai de picioare (picioare)”
„Dacă nu e colac e bună și pâinea.”
„Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed.”
„Dacă nu știi ce-i apa, nu te sui în luntre.”
„Dacă nu știi ce-i apa, nu te urca-n luntre!”
„Dacă nu ți se pleacă ție vremea, pleacă-te tu vremii.”
„Dacă nu-i sări”
„Dacă și cu Parcă se plimbau în barcă. Și dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.”
„Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.”
„Dacă taci filosof rămâi”
„Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.”
„Dacă te iei după măgar, te duce la stână”
„Dacă te înțelegi dintâi, nu te cerți pe urmă.”
„Dacă toți ar fi cărturari”
„Dacă toți ar fi cărturari, cine să mai fie văcari?”
„Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva.”
„Dacă vei socoti câte foi intră în plăcintă, niciodată nu vei mânca.”
„Dacă vrei să trăiești liniștit, să nu vezi, să n-auzi”
„Dacă-i cinstea, să piară rușinea.”
„Dada este starea de spirit care contestă totul.”
„Dai copilul la învățătură”
„Dai nebunului pe cale”
„Dănilă”
„Dar din dar se face rai.”
„Dară vină și păcatul”
„Dară vină și păcatul își găsește vinovatul.”
„Darul beției este cel mai rău”
„Dascălța sărăcie”
„Dascălul Hoțoțop”
„De aceea Românul nostru nu se pricepe”
„De aguridă se faci nar, dar cu arăbdare.”
„De aguridă se faci nar, dar cu răbdare.”
„De aș avea minte”
„De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.”
„De bun ce'i îi prost”
„De bun ce-i îi prost”
„De bun neam sunt faptele bune ale omului”
„De când modele ai treșit, mintea ni s-a smintit”
„De carte”
„De cât ale altora pururea să cercetezi, mai bine ale tale”
„De ce mi-am făcut clește? ca să nu mă ard.”
„De ce nu-ți este năravul cum îți este”
„De ce să-mi plec capul sănătos la Evan”
„De ce se teme omul nu scapă.”
„De cel rău taie pâinea și fugi”
„De cele bune tare să te ții, că drumul spre cele rele alunecă”
„De cine nu învață”
„De cine nu învață, relele se acață.”
„De coborât este lesne.”
„De Domn, Domn să fii”
„De Domnul mai întâi mult mult să te temi, apoi pe pă”
„De două ori a păși tot într-acea greșală nu te-arată de înțelept”
„De două ori a păși tot într-acea greșală nu te-arată deștept”
„De ești tu viță de jos, să nu iei neam de sus”
„De frica lui Dumnezeu, dracul a început”
„De grab să asculți, târziu să grăiești și la mânie cu totul”
„De inimă bună”
„De la cel ce e de milă”
„De la nebun și de la beat adevărul e lesne de aflat.”
„De la nebun și de la bet”
„De la omul cinstit e destul un cuvânt.”
„De la un datornic rău și un sac de paie este bun.”
„De mult Domne-miluește, i se urăște și lui Dumnezeu.”
„De multe în lume am dat și tot nu m-am învățat.”
„De multe ori oamenii mari nu sunt în apele lor.”
„De multe-ori la cei mai mici se găsesc mai multe daruri”
„De nebun și de muiere rea fie-care”
„De nebun și de muiere tot înțelep”
„De nebun și de muiere tot înțeleptul se ferește”
„De nebun și de muierea rea tot înțeleptul se dă în lături.”
„De nebun taie (taie) poala și fugi”
„De nebun taie poala și fugi”
„De nebun taie poala și fugi.”
„De nebun te închină”
„De nu pate strică altui, își strică lui-și”
„De nu poate strica altuia, își strică lui”
„De nu poate strica altuia, își strică lui.”
„De oameni răi să fugi ca dracul de tămâie”
„De oameni răi să fugi ca dracul de tămâie.”
„De omul prost râd și câinii”
„De omul rău să fugi mâncând pământul.”
„De omul rău să fugi, mâncând pământul”
„De orice dezmierdare, îndată să te saturi, iar de înțelepciune”
„De parcă se bat doi (șapte, zece) nebuni”
„De patru lucruri trebuie mai mult să te ferești: de fața”
„De pe călcătură se cunoaște că n-a avut”
„De ploaie repede să nu te sperii”
„De pre unghie leul se poate cunoaște”
„De puțin cine nu se mulțumește, nici de mult nu se învrednicește.”
„De râul ce doarme să te-aspari”
„De s-ar fi apucat să facă pălării, toți oamenii s-ar fi născut fără cap.”
„De scund este scund dar nu-i dai de fund.”
„De sfânt, sfânt să fii”
„De toate să te atingi, numai de diblă omu”
„De unde nu gândești, d-acolo sare iepurele.”
„De unde s'a împărțit prostia a luat”
„De unde s-a împărțit prostia a luat”
„De unu mi-i milă”
„De urâtă nu-i frumoasă, da'i deșteaptă, proasta dracu.”
„De va cădea vrăjmașul tău, tu nu te bucura de el.”
„De vei să mănânci pâine nu-ți bate joc de tărâțe.”
„De vei sfat la vreo treabă”
„De vrei să ai nume bun, nu te uni cu cei răi.”
„De vrei să știi cum e Grecia, nu întreba”
„De vrei să știi cum e oarecine, nu întreba departe, ci numai caută cum trăiește cu vecinii săi.”
„De vrei să te joci la bătrânețe, păzește-te la tinerețe”
„De-ar ști omul ce ar păți, de înainte s-ar feri.”
„Decât ar fi un sac de carte și-o mână”
„Decât c-un mojic la câștig, mai bine c-un om de omenie la pagubă.”
„Decât căciulă de oaie, mai bine cu capul gol”
„Decât căciulă de oaie, mai bine cu capul gol.”
„Decât coada frunții, mai bine fruntea cozii.”
„Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.”
„Decât cu un nemernic la câștig, mai bine cu un înțelept la pagubă”
„Decât cu un nemernic la câștig, mai bine cu un isteț la pagubă.”
„Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.”
„Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un înțelept la pagubă”
„Decât drac alb, mai bine drac negru”
„Decât drac alb, mai bine drac negru.”
„Decât drac negru, mai bine drac alb”
„Decât drac negru, mai bine drac alb.”
„Decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.”
„Decât o judecată dreaptă, mai bine o învoială strâmbă.”
„Decât o săptămână vrabie, mai bine o zi șoim”
„Decât o viață de slugă, mai bine o moarte de om.”
„Decât orb și călare, mai bine șchiop și pe jos”
„Decât pe cal slab, mai bine pe jos.”
„Decât să ia Dumnezeu mințile omului”
„Decât să ia Dumnezeu mințile omului, mai bine să-i ia viața.”
„Decât să lauzi pe un împărat, mai bine să-i arăți greșelile”
„Decât să te căiești pe urmă, mai bine să nu faci.”
„Decât să-ți iasă nume rău, mai bine ochii din cap.”
„Decât un car de frumusețe mai bine un car de minte”
„Decât un car de frumusețe mai bine un dram de”
„Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte.”
„Decât un car de minte, mai bine un dram de noroc.”
„Decât un înțelept mort mai bine un măgar viu”
„Decât un sac de carte și-o mână de minte, mai bine o mână de carte și un sac de minte.”
„Decât zece trebi și rele, mai bine una și bună.”
„Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.”
„Deosebește goaga de nucă.”
„Deosebirea cinstei și a marei bogății, cea mai mare vrajbă”
„Deosebirea între oameni destoinicia se înțelege”
„Departe de cărbune, că de este stins te mânjește”
„Departe de mojic, ca să nu te smerești”
„Departe de orice pricină fie cât de mică, că cea mai mare”
„Departe de rea cugetare și îndată te-ai izbăvit”
„Departe de teamă ca de fiara cea mai rea, că inima ți-o”
„Departe oala de căldare ca nu cumva, lovindu-se, să se spargă.”
„Departe sunt lucrurile lui Dumnezeu”
„Deprinde-te să-ți stăpânești mânia când te coprinde”
„Deprinderea de multe ori, întrece orice știință”
„Deprinderea din tinerețe rămâne și la bătrânețe”
„Deprinderea din tinerețe rămâne și la bătrânețe.”
„Deprinderea e a doua natură”
„Deprinderea la om, nărav se înțelege”
„Deprinderea se face fire”
„Deștept ca Gia când dă în noroi”
„Deștept ca oaia când dă în noroi.”
„Deștept ca oaia și viclean ca măgarul.”
„Deștept de-i crapă capul.”
„Deșteptul făgăduiește, și prostul nădăjduiește”
„Deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din greșelile lui.”
„Deșteptul promite și prostul crede.”
„Deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor.”
„Dezmierdarea cea mare, sfiicios și ticălos pe om îl face”
„Dieta bună la ori-ce mișcare pădește, pădește mintea tare”
„Dihorul nu-și lasă năravul niciodată.”
„Din același aluat sunt făcuți toți oamenii”
„Din același aluat sunt făcuți toți oamenii.”
„Din afară măr frumos, și înăuntru găunos.”
„Din calea bețivului și Hristos s-a abătut”
„Din câte tu auzi, nu le da la o parte”
„Din ceea ce scrie, gândul nu și-l schimbă”
„Din cele ce-ți scrie în carte”
„Din cele mici se cunosc cele mari”
„Din cele mici se cunosc cele mari.”
„Din cotro bate vântul se îndreaptă aripile morii.”
„Din două rele alege pe cel mai mic”
„Din greșeli înveți.”
„Din gura prostului afli adevărul”
„Din inimă rea, rău gând purcede”
„Din înverșunarea răsplătirii, a răzbunării și lăcomiei să te ferești”
„Din limbi străine să înveți, și în limba”
„Din limbi străine să înveți, și în limba ta”
„Din mândria egoismului se naște urâciunea către însuși”
„Din mic mare când ajungi, adu-ți aminte de cei mici”
„Din nebunia străină să înveți minte”
„Din nebunia străină te înveți minte”
„Din nebunia străină te înveți minte.”
„Din omul bun, bun lucru ese”
„Din omul bun, bun lucru iese.”
„Din orice lemn nu se face bucium”
„Din spate liceu, din față muzeu.”
„Din talpa casei cerc de bute nu se poate face.”
„Din talpa de casă nu se face obadă de roată.”
„Din vorbă în vorbă iese adevărul.”
„Dintr-un grâu bun iese o neghină, și dintr-o neghină iese un grâu bun.”
„Dintr-un lemn iese și cruce și măciucă.”
„Dintr-un trandafir ese și trandafir și mărăcine.”
„Doar n-ai de acum prost.”
„Doar nu m-a îmbătrânit calea bisericii.”
„Doar nu-i de acuma prost”
„Doar nu-i fi Hristos!”
„Doară cartea nu-i birjar”
„Dobre Carașol”
„Doctore, vindecă-te întâi pe tine.”
„Doi Domni într-o țară nu pot fi”
„Doi oameni și un țigan”
„Doi ochi văd mai bine decât unul.”
„Doi pepeni într-o mână nu se pot ține”
„Doi pepeni la o mână nu se pot ținea.”
„Domnia și prostia se plătesc.”
„Domnul ce de alții se stăpânește, nevrednic de a stăpâni”
„Domnul este adevărul; când păzești adevărul, te asemeni”
„Domnul fără dreptate ca gardul fără”
„Domnul fără dreptate ca gardul fără proptea.”
„Domnul se înțelege cumpăna dreptății”
„Două ouă când se tot ciocnesc, unul trebuie să se spargă.”
„Două pietre tari nu pot măcina bine.”
„Două și cu două fac patru”
„Dracu nu aude predichele”
„Dracu nu face cruci de biserică”
„Dracu nu face mănăstire”
„Dracul când a îmbătrânit, atunci s-a călugărit.”
„Dracul care îl învață!”
„Dracul crapă când faci bine”
„Dracul după ce a îmbătrânit, s-a făcut pusnic.”
„Dracul își bate joc de om la bătrânețe”
„Dracul n-are altă treabă decât să încurce”
„Dracul nu doarme”
„Dracul nu e așa de negru cum crede lumea.”
„Dracul nu face biserici”
„Dracul numai el nu se poate face”
„Dracul poartă tichie”
„Dracul râde de porumbe negre, și pe sine nu se vede.”
„Dracul șade în curul prostului”
„Dracul șade și în vârful acului.”
„Dracul știe”
„Drept ai, dar n-ai treabă.”
„Drept al tău să socotești, să-ți stăpânești pe sama ta”
„Drept ca cobilița.”
„Drept ca leuca”
„Drept ca lumânarea în sac”
„Drept ca lumina (cea dreaptă)”
„Dreptate turcească”
„Dreptatea a pierit din lume”
„Dreptatea e ca lemnul cel ușor, care ?”
„Dreptatea e ca lemnul cel ușor, care îl apasă în apă, și tot cândva iese d'asupra.”
„Dreptatea e ca untdelemnul deasupra”
„Dreptatea e scrisă la fiecare în vârful”
„Dreptatea e scrisă la fiecare în vârful nasului.”
„Dreptatea ese ca untdelemnul d'asupra apei.”
„Dreptatea este ca lemnul cel ușor; apa”
„Dreptatea iese la lumină ca untul-de-lemn deasupra apei.”
„Dreptatea niciodată nu piere”
„Dreptatea niciodată nu piere.”
„Dreptatea se înțelege sufletul împărăției, și cum trupul să”
„Dreptatea și îndurarea la orice greșeală, ca alifia la orice”
„Dreptatea te leagă la gard”
„Dreptatea umblă cu capul spart.”
„Dreptatea, molifelnicul popii”
„Drepții”
„Dreptul de auzul rău nu se teme.”
„Dreptul e dușmănit de toți păcătoșii”
„Dreptul totdeauna umblă cu capul spart”
„Dreptul totdeauna umblă cu capul spart.”
„Drumul cel mai scurt”
„Drumul drept este cel mai scurt”
„Drumul drept te duce la țintă, cotiturile”
„Duhovnicul spovedește și pe cel bun”
„Duhul omului e ca o funie; de ce o întinzi, de ce slăbește.”
„Duhul ușor și sburdalnic de orice vânt”
„Duhul ușor și zadarnic la orice vânt să”
„Dumnezeu are două scări, cu care suie”
„Dumnezeu ceartă pe om după puterea lui”
„Dumnezeu ceartă și iarăși tămăduiește”
„Dumnezeu cel din tău”
„Dumnezeu cel din tău.”
„Dumnezeu celor mândri se pune împotrivă”
„Dumnezeu cu mila, și dracul cu pila”
„Dumnezeu cu mila, și dracul cu pila.”
„Dumnezeu e mare om”
„Dumnezeu este tuturor judecător drept”
„Dumnezeu giuruiește și nebunul trage”
„Dumnezeu giuruiește și nebunul trage.”
„Dumnezeu întârzie, dar nu uită”
„Dumnezeu nu bate cu ciomagul”
„Dumnezeu nu pedepsește îndată ce omul”
„Dumnezeu nu rămâne la nimeni dator”
„Dumnezeu nu răsplătește ca dușmanul”
„Dumnezeu nu-i ca dușmanul”
„Dumnezeu nu-i la nimeni dușman”
„Dumnezeu răsplătește fiecărui după fapt”
„Dumnezeu să te apere de om strâmb”
„Dumnezeu să te apere de om strâmb.”
„Dumnezeu tiran nu este.”
„Dumnezeu vede toate”
„Dumnezeu, că e Dumnezeu, și nu poate”
„După (de pe) lucru se cunoaște meșterul”
„După a lui față, firea lui de față”
„După a sa putere și după a sa slăbiciune, judecătorul cu o”
„După cârjă se vede pomul”
„După ce au furat caii, în zadar încui grajdul.”
„După ce e (îi) prost, îl cheamă și Vlad”
„După ce e prost, îl cheamă și Vlad”
„După ce e prost, îl chiami și Vlad.”
„După ce frângi carul, mulți se găsesc să-ți arate drumul bun.”
„După ce olarul a făcut oala, unde vrea îi pune toarta.”
„După ce s-a întâmplat ceva, atunci fiece babă poate proroci.”
„După ce se răstoarnă carul, vede calea”
„După ce te îndreptezi de greșeli să te depărtezi ca să nu mai cazi”
„După coajă se vede pomul, după haină omul.”
„După cum ți-e calul, așa să-ți cumperi șaua.”
„După faptă chibzuire”
„După faptă chibzuire, ades aduce căință.”
„După faptă chibzuire, n-aduce decât căire.”
„După faptă se cunoaște omul.”
„După fapte bune să urmezi ca maimuța, ce orice vede aceea”
„După față și sufletul”
„După față și sufletul.”
„După gustul altora să nu-ți alegi materie nici nevastă.”
„După lege să osândești, dar după fire să-ți fie milă de cel”
„După luptă mulți viteji”
„După luptă mulți viteji se arată.”
„După patimi omul la multe se îndreptează, când cuget bun”
„După poamă se cunoaște pomul, și după faptă omul.”
„După poame se cunoaște pomul”
„După râs cunoști pe nebunul”
„După râs cunoști pe nebunul.”
„După război mulți viteji”
„După război mulți viteji se arată.”
„După război mulți viteji se găsesc.”
„După război mulți voinici se arată.”
„După război se vede capul viteazului și urma fricosului.”
„Durerea e o învățătură”
„E aproape de mintea omului”
„E ascuțit la minte”
„E băiat omul cât gardul”
„E bătut la cap tocma ca un țap.”
„E bine a da și dracului o lumânare.”
„E bun numai când dârme”
„E ca măgarul între oi.”
„E deștept ca dia cu jug”
„E deștept, prostul dracului!”
„E fitilul mai lung decât ceara.”
„E foarte cinstit când dârme”
„E greu a vorbi drept”
„E greu să îndreptezi pom și să cioplești om.”
„E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.”
„E învățat și în căruță și în teleguță”
„E lesne a povățui, și anevoie a se povățui.”
„E mai bine a ști puține și bine”
„E mai bine a ști puține și bine.”
„E mai bine a suferi nedreptate”
„E mai bine a suferi nedreptate, ca a face”
„E mai bine cu binele decât cu răul.”
„E mai bine să întrebi de două ori, decât să greșești odată.”
„E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii.”
„E mai ușor a face rău”
„E mai ușor a face rău ca bine; a strica”
„E nebună, lunatică”
„E numai într-o doagă.”
„E obraznic, nu-i ca porcu”
„E om frumos, dar năravul îl strică”
„E om frumos, dar năravul îl strică.”
„E opână a trece moșul grosul, trec caprele dosul”
„E păcat de Dumnezeu”
„E prost ca noaptea”
„E șiret ca Gia (cea) cu jug”
„E smintit din botez, și lovit cu capul.”
„E un om dintr-o bucată.”
„E ușor a fi bogat, dar greu a fi fericit.”
„E ușor a râde de pe uscat de cel ce e în apă.”
„E ușor a te ridica pe penele altora”
„E viclean ca Gheorghe”
„Egoismul a naște cele mai rele patimi pe lume. De el”
„Ei fi bun cât ei fi”
„El judecă, el spânzură”
„El nu știe (nici) ce e laie, nici ce e bălaie”
„El nu știe ce e laie, nici ce e bălaie.”
„Erezile, cele mai mari vrăjbi între oameni ai băgat fără”
„Este lesne a ierta, dar este greu a uita.”
„Este poftă și răbdare”
„Este procopsit la rele”
„Ești Bulgar”
„Ești cam într-o ureche.”
„Ești drept ca ieuca”
„Ești drept ca leuca”
„Ești rău”
„Ești stăpân pe capul tău”
„Ești stăpân pe capul tău, ori la bine, ori la rău.”
„Ești stăpân pe capul tău, ori pe bine, ori pe rău.”
„Eu am fost ca tine, tu n-ai ajuns ca mine”
„Eu mare, tu mare, da dăsagii cine-i duce la moară?”
„Eu nu-s coada lemnelor că-s fruntea surcelelor.”
„Eu, cu mintea mea, dau de belea”
„Exemplele rele strică moravurile bune”
„Exemplele rele strică moravurile bune.”
„Exemplele sunt făcute pentru proști.”
„Fă bine răului”
„Fă bucătura cât ți-e gura”
„Fă bucătura cât ți-e gura.”
„Fă bun ș-arucă'l tu-amare, că și acloel”
„Fă ce îți zice popa, (și) nu face ce face el”
„Fă ce poți, când n-ai altă de făcut”
„Fă ce poți, când n-ai altă de făcut.”
„Fă ce-ți zice popa, nu face ce face el.”
„Fă milă și în zadar că vei avea mare dar”
„Fă orice în legea ta”
„Fă șagă cu cel nebun că el sare cu to”
„Fă șagă cu cel nebun că el sare cu toate”
„Fă și tu ce face toată lumea”
„Fă-i cu capul nebunului, că el o face mai mare”
„Fă-mă, Doamne, prooroc, să fac năzdrăvănii.”
„Fă-te scai-mălai”
„Fă-te scai-mălai.”
„Fă-ți cruce mare, că e dracul bătrân”
„Fă-ți cruce mare, că e dracul bătrân.”
„Face ceva nerozește și fluerând îl privește.”
„Face plan”
„Face planul ca țiganul.”
„Face un lucru cum îl duce capul.”
„Făcui cruce cu mâna stângă”
„Făgăduiala e bucuria prostului”
„Făgăduiala nedată, bucuria nebunului”
„Făgăduința domnilor, nădejdea nebunilor.”
„Fală goală, traistă ușoară”
„Fântâna adevărată nu îngheață niciodată.”
„Fapta bună este pentru om cunună.”
„Fapta bună laudă pe om”
„Fapta bună nu moare niciodată.”
„Fapta bună vorbește de sine”
„Fapta face rușinea, iar nu pedeapsa”
„Faptele, faptele, nu oala cu laptele.”
„Faptelor rele încăpătură, spre răi sfârșituri”
„Fără formă, nu există artă.”
„Fără măsură nu bagă forfeca”
„Fața ta de nu e frumoasă, cu învățături”
„feciorii acei cu minte plâng mai înainte zi căci”
„Felenarul luminează, însă nu și dedesubt”
„Femeia a prinde minte”
„Femeia înțeleaptă își zidește casa”
„Femeia vede unde bărbatul abia zărește.”
„Ferește-te de fapte de rușine”
„Ferește-te de popă spân și fără nevastă”
„Ferice de acel împărat, ce credământ nu prea dă la curte”
„Ferice de acela, căruia îi spui o vorbă”
„Ferice de acela, căruia îi spui o vorbă și o prinde.”
„Ferice de cel ce nu deschide ușile domnului”
„Fericirea adevărată, cu cât se veștejește, cu atât”
„Fericit omul care se mulțumește cu ce are”
„Fericit omul care se mulțumește cu ceva mai puțin decât are.”
„Fidea cu apă.”
„Fie Sasul cât de prost, numai să fie mare”
„Fiecare are câte o meteahnă”
„Fiecare caută să aibă icoană la care să se închine.”
„Fiecare este stăpân pe capul lui”
„Fiecare este stăpân pe capul lui.”
„Fiecare face cum se pricepe”
„Fiecare grăunte are făină, dar are și tărâțe.”
„Fiecare își duce crucea pe care a primit-o.”
„Fiecare își știe păsul său”
„Fiecare își știe pasul său.”
„Fiecare nebun poate să câștige bani dar nu poate să-i păstreze.”
„Fiecare nu știe ce-i suferința”
„Fiecare om are o mitologie personală.”
„Fiecare om e o poveste care se scrie singură.”
„Fiecare om își poartă în sine o lume întreagă.”
„Fiecare pune mâna unde îl doare”
„Fiecare să ține mai cu minte decât”
„Fiecare să-și cunoască lungul nasului său”
„Fiecare se ține mai cu minte decât altul.”
„Fiecare sfânt trage cu mâna către el.”
„Fiecare știe unde îl doare”
„Fiecare știe unde-l doare măseaua”
„Fiecare știe unde-l strânge cizma.”
„Fiecare trage acolo unde cunoaște.”
„Fiece nebun știe să câștige, dar nu știe să păstreze.”
„Fierul e tare și încă se rupe (frânge)”
„Fii bun cu tine însuți, ca să poți fi bun cu ceilalți.”
„Fii coada, ca vulpea, în toate părțile”
„Fii cuminte”
„Fii cuminte ca înainte; nu fi prost precum ai fost.”
„Fii după cum te arată chipul.”
„Fii înțelept ca șarpele, muncitor ca albina și dornic ca turturica.”
„Fii prost cu minte”
„Fii tată celor buni, și biciu celor răi”
„Fii tu bun cât ai trăi”
„Fii tu bun cât ai trăi.”
„Fii, inimă, răbdătoare”
„Fii, inimă, răbdătoare ca pământul sub picioare.”
„Filosofia nu e o meserie, e o boală.”
„Filosofului nu-i pasă nici de cele trecute, nici de cele viitoare”
„Finele mâniei e începutul căinței”
„Firea-ți zi om cu semn.”
„Firile cînd să-ncurcă anevoie se descurcă.”
„Floarea cum se deschide se vede ce rod dă”
„Floarea până n-o pui la nas, nu cunoști ce miros are”
„Floarea până n-o pui la nas, nu cunoști ce miros are.”
„Foc pă foc nu stinge, ci mai mult el aprinde”
„Focul ce nu te supără, nici cum să-l scormoni”
„Focul ce nu te supără, nici cum să-l sgândări.”
„Focul, cu cât mai mult îl scormoni, cu atât mai mult”
„Forma fără fond e goală; fondul fără formă e haos.”
„Frângi-ți mintea să-ți amintești lumea.”
„Frica mai mare decât spaima”
„Frica păzește bostănăria.”
„Frica păzește pepenii (în bostănărie).”
„Frica păzește, frica păzește”
„Frica-i din rai”
„Fricosul se sperie de umbra sa”
„Fricosul se sperie și de umbra lui.”
„Fricosului urma, da viteazului capul”
„Frumos să privești furtuna pe mare, dar cam de departe.”
„Frumos și găunos”
„Frumusețea e jumătate din adevăr.”
„Frumusețea trece, iar mintea crește”
„Frumusețea veștejește, dar înțelepciunea crește.”
„Frunză verde, solz de pește, Apa-n vale nu cotlește, Omul prost nu-mbătrânește.”
„Fu dracul agel mic, nu fu agel mare.”
„Fudulia aduce sărăcia”
„Fudulia aduce sărăcia.”
„Fudulia e soră bună cu prostia”
„Fudulia mare”
„Fudulia și sărăcia sunt surori”
„Fudulul are doi tovarăși: prostia și să”
„Fudulul are doi tovarăși: prostia și sărăcia.”
„Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.”
„Fuga e rușinoasă, dar sănătoasă.”
„Fuge ca dracul de tămâie.”
„Fugi cioară, că nu-i pui, ei-i găină.”
„Fugi de omul îndărătnic, că te dă de prăpastie”
„Fugi de unde cel bătut plătește gloaba”
„Găina bătrână face ciorbă bună”
„Gândește de azi și pe mâine”
„Gândește de azi și pe mâine.”
„Gândește întâi, apoi vorbește”
„Gândește să nu mai lase în bute”
„Gândește-te de astăzi și pentru mâine.”
„Gândește-te înainte de a vorbi”
„Gândești că e floare la ureche.”
„Gândul omului e iad”
„Gândul omului e iad, și un adânc fără vad.”
„Gândul rău”
„Gânduri multe, fără treabă”
„Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.”
„Gânduri multe, fără treabă, dovedește minte slabă.”
„Gârla se ceartă cu marea.”
„Geaba te fudulești”
„Gheara nescurtată, zgârâie odată.”
„Ghici boule, pricepe-te măgarule”
„Ghicitorul înainte iar nu în urmă ghicește”
„Ghicitorul înainte iar nu în urmă ghicește; acela ghicitor bun”
„Ghimpele ușor intrat, mai greu e de-nlăturat.”
„Ghini fagi, ghini vai afli”
„Gina știe are patru ochi”
„Giuvaiergiu bun își cunoaște diamantul”
„Giuvaiergiu bun își cunoaște diamantul.”
„Glarlu dzice că ca nâs cu minte, altu”
„Glasul nebunului nu se aude în cer”
„Goliciunea când se arată dobitocia omului ne arată”
„Graba strică treaba.”
„Grec cu minte și cal verde”
„Grec galantom, Ovreiul prost și țiganul cinstit”
„Grecu' și-a aprins ciubucul de la candelă”
„Greșala cea mai mare când vei să treci peste puterea ta”
„Greșala din mintea ta, iar nu dintr-a altuia”
„Greșala din mintea ta, iar nu dintr-a altuia; de aceea nu o arunca pe altul”
„Greșalele noastre lesne se uită când numai de noi sunt”
„Greșeala are și iertare”
„Greșeala de o clipă e, adesea, supărare”
„Greșeala îndreptare așteaptă”
„Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.”
„Greșelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”
„Greșind învață omul”
„Greu se cunoaște cineva pe sine.”
„Grija de cele streine, rană fără leac, și scurtare de viață”
„Grijlivul pururea treaz și deșteptat este”
„Gunoiul vechi când se aprinde, anevoie se stinge”
„Gunoiul vechi se aprinde”
„Gura înțeleptului când se deschide, tace”
„Gura lumii n-o astupă nici pământul.”
„Gura lumii-i slobodă.”
„Gura nebunului adevărul grăiește”
„Gura nebunului adevărul grăiește.”
„Gura-cască, semn de minte prăsită”
„Gustul pe toți stăpânește; tu pe el să-l stăpânești”
„Haina (hainele) face pe om”
„Haina e bună, dar omul nu”
„Haina împrumutată nu ține de cald.”
„Haină lungă, minte scurtă”
„Haina nu face pe medic”
„Haină soioasă sau prăfuită să nu pui pe tine, că te arată”
„Hainele nu fac pe om mai bun decât este.”
„Hainele nu fac pe om mai de treabă”
„Hatârul Domnului, dreptatea se înțelege”
„Hitră vrei să fii; dar veriga știi să o pui?”
„Hopa Mitică - cade-n cap și se ridică.”
„Hvale marea, ține-te la pământ”
„I s-a cam umplut măsura”
„I s-a dus buhu”
„I s-au făcut creierii apă”
„I se pare dealul vale.”
„I se pare dealul, vale”
„I-a dat de cap”
„I-a dat dracul cu coada pe la nas”
„I-a ieșit bunătatea pe față”
„I-a pierdut dracul măsura”
„I-a pus stavilă”
„I-a sărit un ochi să vadă cu celălalt mai bine”
„Ia câte două și dă câte nouă.”
„Ia pe unul de picioare și lovește pe cellalt în cap, cine să apucă să învețe pe nerodul nu se osebește de nebun.”
„Ia-te bine cu nerodul până treci podul.”
„Iarba bună în spini se găsește”
„Iarba bună în spini se găsește.”
„Iarba rea nu piere.”
„Iartă-i, Doamne, că nu știe ce face”
„Ieata-te bine cu nerodul”
„Îi arăți pe Dumnezeu și zice că e dracu”
„Îi cu greluș în cap”
„Îi cu vânt în cap”
„îi dai un ban să te rază și doi să te lase.”
„Îi e milă ca țiganului de pilă”
„Îi legat ca orbul de gard”
„Îi mai învățat puiul decât cioara”
„Îi mic, numa' îndesat”
„Îi smintit din botez.”
„Îi taie mintea.!”
„Îi trăznește prin cap ce nici cu gândul nu gândești.”
„Îi uns cu toate unsorile”
„Îl alege de bun, și iese nebun”
„Îl mână păcatul”
„Îl paște păcatul”
„Îl tragi cu sila la bine, și el trage tot înapoi.”
„Îmbrăcămintea nu face pe om”
„Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).”
„Împiedică la del și despedică la vale.”
„În biserică când te duci, la cei ce citesc să asculți”
„În buciumul cel mic te împiedici”
„În cel mai bun grâu găsești și câte un fir de neghină.”
„În cel prost”
„În cinstea nunului joacă toți proștii”
„În deșert sunt toate”
„În față i se oglindește inima omului”
„În fiecare om șade un dobitoc.”
„In inima smeritului șede dracul grecește”
„În lege”
„În lipsa cârmaciului corabia se cufundă”
„În oala acoperită nu cad gunoaie.”
„În pământ când pui sămânță alegi pe cea mai bună, așa”
„În sufletul tăi locuința Domnului, d'aceea să nu-l superi”
„În țara orbilor cel cu un ochi este împărat”
„În țara orbilor cel cu un ochi este împărat.”
„În țara orbilor, chiorul este împărat.”
„În treaba altora nu te băga”
„În trup sănătos, minte voioasă”
„În unele greșim și în altele ne osândim; de aceea să nu so”
„În unire stă tăria”
„În urma focului mulți dascăli se arată”
„În urma focului mulți dascăli se arată.”
„În urma războiului mulți viteji se arată.”
„În urma zaverei mulți viteji se arată.”
„În vasul mare intră și mult și puțin.”
„În viață e bine să te ferești chiar și de greșelile altora.”
„În zadar gugulești coada de câine, că tot aceea rămâne.”
„Înainte ca să faci vreun lucru, adună-te”
„Înainte de a porunci învață a te supune.”
„Înainte de a porunci, învață a te supune”
„Înainte de a porunci, învață a te supune.”
„Înalt ca bradul, prost ca gardul”
„Înalt ca bradul, prost ca gardul.”
„Înalt cât o prăjină și prost cât o ceapă”
„Încalecă și fute, descalecă și du-te.”
„Încarcă vadul cu nebunul”
„Începutul înțelepciunii e temerea de Dumnezeu”
„Încercarea”
„Încercarea moarte n-are.”
„Închină-te la Dumnezeu, dar nu te lăsa păcălit”
„Închină-te la Dumnezeu, dar nu te strica nici cu dracul.”
„Îndărătnicia nu te iartă nici însuși folosul tău să-l dobândești”
„Îndoaie nuiaua până se poate”
„Îndoaie teiul până e tânăr”
„Îndoiala la orice și bănuiala de orice te face să cerce”
„Îndreptarul nu mai mult pre lucrul strâmb”
„Îndurare la cei mari cam anevoie se găsește”
„Îndurarea, năravul cel mai blând. De el să te ții”
„Înghite la răbdări prăjite”
„Îngrijește ca ziua cea din urmă, aceea să fie cea mai cinstită”
„Inimă curată, iar nu colivă lată, cere Domnul de la tine”
„Inima înțeleptului e în limbă, și a ne”
„Inimă mare, largă, să ai dacă vrei să”
„Înmulțindu-se păcatul, se naște pedeapsa”
„Întâi ascultă și pe urmă vorbește”
„Întâi capul să gândească”
„Întâi capul să gândească, ș-apoi gura să vorbească.”
„Întâi gândește”
„Întâi judecă-te pe tine, și apoi judecă”
„Întâi judecă-te pe tine, și apoi judecă pe altul.”
„Întâi părul de pe capul tău să ți-l vezi, apoi de păr”
„Întâi puterile să ți le măsori, apoi să te apuci de orice”
„Întâi să înveți cum bine să gândești, apoi să urmezi”
„Întâi să se gândească”
„Întâi să se gândească și apoi să o croiască.”
„Întârzierea certării, Dumnezeu cu asu”
„Înțelege-te Bălan”
„Înțelege-te Bălan.”
„Înțelepciunea când grăiește, pune-ți mâna”
„Înțelepciunea este mai fără de moarte decât”
„Înțelepciunea la tinerețe, ca zilele de primăvară”
„Înțelept și procopsit ca Solomon”
„Înțeleptul adună și prostul risipește”
„Înțeleptul adună și prostul risipește.”
„Înțeleptul e răbduriu”
„Înțeleptul făgăduiește și nebunul trage”
„Înțeleptul făgăduiește și nebunul trage nădejde.”
„Înțeleptul învârtește de șapte ori limba în gură”
„Înțeleptul învârtește de șapte ori limba în gură, înainte de a vorbi.”
„Înțeleptul învață din pățania altora, ne”
„Înțeleptul învață din pățania altora, nebunul din a sa”
„Înțeleptul învață din pățania altora, nesocotitul nici din a sa.”
„Înțeleptul își gătește”
„Înțeleptul stă la masa nebunului”
„Înțeleptul tace și face”
„Întinde petecul numai cât ajunge, căci se rupe”
„Întinde petecul numai cât ajunge, căci se rupe.”
„Întinde-te cât îți ajung plapoma.”
„Întinde-te cât ți-e plapuma”
„Întoarce sumanul din cotro suflă vântul”
„Întoarce umbrela din cotro vine ploaia.”
„Intră bou (la școală) și iese vacă.”
„Între bătrâni să te amesteci, și de cel mai înțelept să te”
„Între doi saci goi, alegi p-ăl cu paie.”
„Între miere amestecă fiere”
„Întreabă pe leneșul să te învețe minte”
„Întreabă pe leneșul să te învețe minte.”
„Întreabă pe pătimaș”
„Întreabă-i tuți, și zi mintea ta să nu-ți iasă”
„Intrigantul de pizmă, când nu izbutește, crapă de necaz”
„Întru cât te cunoști pe tine, întru atât ești.”
„Învață bărbierie la capul tei”
„Învață de la alții, dar fă cum știi tu.”
„Învață la tinerețe ca să știi la bătrânețe”
„Învață la tinerețe ca să știi la bătrânețe.”
„Învață oul găina”
„Învață pe alții, ca să fii învățat și tu.”
„Învață și tu, acum la bătrânețe”
„Învață ursa ziua la munte”
„Învățat este mai știut pățitul.”
„Învățătura cea mai bună avuție”
„Învățătura dată rău se sparge în capul tău.”
„Învățătura e grea muncă!”
„Învățătura nu e cârpă să o mototolești”
„Învățătura nu se cumpără pe bani”
„Învățătura nu se cumpără pe bani.”
„Învățătura nu se târnă pe la urechi cu hunia !)”
„Învățătura, dacă o dai răi”
„Înveți ari și desveți”
„Înveți cățeii, și pe urmă te latră”
„Înveți pe dracu să dea cu pușca”
„înveți pe dracu să dea cu pușca.”
„Înveți pe dracul să dea cu pușca.”
„Ipece înțelepți nu pot să descurce ceea”
„Iscusiunea născocește, duhul ghicește și isprava săvârșește”
„Își încearcă gândul săi”
„Își încearcă gândul său, ori pe bine ori pe rău.”
„Își întoarce șuba după cum suflă vântul”
„Își întoarce șuba după cum suflă vântul.”
„Își pierde cumpătul”
„Își pierde cumpătul ca țiganul umbletul.”
„Își pune capul cel sec”
„Ișlicul e mare, dar capul e mic”
„Istețul făgăduiește, și prostul trage nădejde”
„Istoria e cartea de înțelepciune a omenirii.”
„Îți fac buzunar la burtă!”
„Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă.”
„Îți tai craca de sub tine.”
„Iute la minte, rău la fire”
„Jaratecul stă și sub cenușă”
„Jarul din spuză nu te arde”
„Jarul potolit te arde”
„Jarul potolit te arde.”
„Jertfă către Domnul, rodul dreptății”
„Jidanul (e) tot Jidan”
„Jigania mare nu-și pune mintea cu cea mică.”
„Jigania mare, nu-și pune mintea cu cea”
„Joc de frică”
„Jocul greșeala așteaptă.”
„Judecă întâi pe om și apoi îl spânzură”
„Judecă întâi pe om și apoi îl spânzură.”
„Judecă pe om după al lui cuget”
„Judecată după sprânceană”
„Judecata e ca o trăsură cu două oiști”
„Judecata e ca o trăsură cu două oiști, când înainte, când înapoi o poți mâna.”
„Judecata e în capul omului”
„Judecata e în capul omului.”
„Judecata e oloagă când lipsește în cap o doagă.”
„Judecata e ologă”
„Judecata hotărăște dar nu iartă, că cel ce iartă e slobod”
„Judecata lui Solomon”
„Judecata nu o poți face cu lopata”
„Judecata-i cu nasul de ceară”
„Judecata-i e oloagă, că-i lipsește-n cap o doagă.”
„Judecător fără interes, tocmai ca un Dumnezeu”
„Judecător să nu te faci până ce judecată nu vei încerca”
„Judecătorii sunt ca crângul de mărăcini, unde oile aleargă de frica lupilor, și de unde nu pot ieși fără a li se smulge lâna de pe spinare.”
„Judecătorul e ca osia de car: cum o ungi, nu mai scârție.”
„Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârțâie.”
„Judecătorul e ca șarpele, niciodată nu umblă drept.”
„Judecătorul, ca să facă dreaptă judecată, nici pe însuși al”
„L-a făcut mintea”
„La aga barbă, așa răsătură.”
„La apă cu măsură, la vin fără măsură”
„La așa cap, așa căciulă”
„La așa cap, așa căciulă.”
„La așa cap, așa chiulaf”
„La așa cap, așa picioare”
„La așa obraz, așa brici”
„La așa obraz, așa brici.”
„La bătrânețe nu se mai prinde minte”
„La bătrânețe, tânăr să te arăți, și la tinerețe bătrân”
„La bulboană se adună peștii.”
„La buturugi sfinți nu se prinde sfeșnicele”
„La calul cel bun, o lovitură numai îi este îndestul”
„La cap gâscă, la trup vulpe”
„La căsătorie mai mult mintea să cercetezi decât frumu”
„La cele mai mari greșeli blestemăm pe diavolul, că el ne îndeamnă”
„La cele sufletești cu curaj să te arăți, ca un nemuritor”
„La disperare omul nu mai judecă.”
„La Dumnezeu mergi, dar cu făclia în mână”
„La Dumnezeu să te rogi, iar pe Dracu' să nu-l superi.”
„La fapta bună puțini se adună.”
„La fapte bune puțini s-adună; mult pot puțini buni împreună.”
„La față veche nu trebuie căptușeală nouă”
„La grădinari castraveți să nu vinzi”
„La întâmplări grele să te pleci, dar nu de tot să te smerești”
„La lemnul tare trebuie secure ascuțită”
„La mâncare lup și la învățătură butuc.”
„La mâncare să alibi cumpătare”
„La masa nebunilor se adună cei cu minte”
„La multe cine gândește”
„La multe cine gândește, nici una nu isprăvește.”
„La multe cine se gândește”
„La o adică, toți suntem oameni.”
„La o mână de învățătură, se cere un car”
„La orașul ce se vede călăuză nu trebuie.”
„La orașul ce se vede, călăuză nu trebuie.”
„La orice întâmplare, cu veselie mare, dacă vei celor dimprejur”
„La orice întâmplare, să nu te supui la nici o întristare”
„La orice sfătuire întâi pe ceilalți să asculți; apoi tu”
„La orice te vei pricepe”
„La orice urmare, când îți vei adăoga ceea ce-i lipsește”
„La paguba altuia nu te mira”
„La părul lăudat cu sacul mare să nu te duci.”
„La pom lăudat să nu mergi cu sacul.”
„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.”
„La primejdii cu curaj ca să n-ai nici un necaz”
„La răsplătire cu îndurare, la mânie cu umilință mai mare”
„La război nebunii intră în foc și înțelepții”
„La satul ce se vede călăuză nu ne trebuie”
„La șopotul de treci nu asculta”
„La timp a vorbi și a tăcea e arta cea mai grea”
„La tine cinste, la mine necinste”
„La tinerețe lesne se învață cele rele”
„La toată binefacerea ce o faci, fii vesel”
„La toate urma alege”
„La toate urma alege.”
„La un car de minte e bine să fie un”
„La un car de minte e bine să fie un dram de noroc.”
„La un car de minte trebuie două de noroc”
„La un norod nerod pururea găsești de ce să te ferești”
„La un sac de învățătură trebuie un car”
„La un sac de învățătură trebuie un car de minte.”
„La un sac de învățătură trebuie un sac de minte.”
„La unii li s-a dat capul ca să nu-i plouă-n gât.”
„La unul fără suflet, trebuie unul fără de lege.”
„La vijelii copacii cei mari jos cad, iar buruienile pe loc rămân.”
„Lacătul nu se pune la ușă pentru hoți, ci pentru oameni cinstiți.”
„Lacom la bogăție și sărac la minte”
„Lăcomia pierde omenia.”
„Lăcomia strica omenia”
„Lapădă spinul din cale”
„Lapădă spinul din cale.”
„Lasă așa, că'i bine așa; c'o mai fost așa”
„Lasă așa, că-i bine așa; c-o mai fost așa”
„Lasă câinii să te latre, numai bine să știi face.”
„Lasă în pace pe cel beat că singur va cădea.”
„Lasă lumea, să cam treacă”
„Lasă mânia de seară pe dimineață.”
„Lasă să fie, bine că nu-i”
„Lasă să fie, bine că nu-i.”
„Lasă și eu să-l ating”
„Lasă, nici când nu-i bun”
„Lasă-i să-și scoată ochii, că ei o (or) da seamă”
„Lasă-l în pace pe cel beat că singur va cădea”
„Lasă-l pe salba lui.”
„Lauda de sine nu miroase-a bine.”
„Lauda la cel înțelept îl îndeamnă la mai mare înțelepciune”
„Leagă calul unde zice stăpânul”
„Leapădă opinca ruptă și 'n urmă iară”
„Legă mărul până când e mic”
„Lege”
„Legea e după cum o fac domnii”
„Legea înainte, șireții după ea”
„Legea, dreptatea ta”
„Legile le fac oamenii”
„Lemnul care se îndoaie e mai bun decât cel care se rupe.”
„Lemnul care se îndoiește e mai bun decât cel care”
„Lenea e începutul răutății.”
„Lesne a ierta, dar anevoie a uita”
„Lesne a intra în casa omului, anevoie a ieși.”
„Lesne a judeca pe altul”
„Lesne e a învăța, greu a face”
„Leul cu furnicile nici cum se luptă”
„Leul după urme se cunoaște”
„Leul după urme se cunoaște.”
„Leul nu se luptă cu umbra, nici la întuneric”
„Leul nu se uită când îl latră un cățel.”
„Leul, și în lanț fiind, se uită ca un voinic”
„Leului nu i-a fost ciudă că l-a rănit vânătorul, ci că l-a lovit măgarul.”
„Li dziseră a zurlui că e gione; se-aruncă”
„Li s-a rupt giro”
„Libertatea este un cuvânt pe care nu-l poți pronunța decât liber.”
„Limba nebunului este o moară fără gră”
„Limba nebunului este o moară fără grăunțe”
„Limba nebunului este o moară fără grăunțe.”
„Linge mierea de pe degete, dar să nu le rozi.”
„Linivoslu tut prufiții "ți spune.”
„Lipsa și sărăcia smerește și mândria cea”
„Litenul e om viclean”
„Lovit ca capul de pragul de sus și de cel de jos.”
„Lovit cu leuca”
„Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.”
„Lucrul făcut nu se mai poate desface”
„Lucrul și cu rugăciunea fac pe om bun”
„Lumânarea luminează casa, numai pe sine nu se vede”
„Lumânarea se aprinde pentru cei ce văd, nu pentru cei orbi”
„Lumânarea se aprinde pentru cei ce văd, nu pentru cei orbi.”
„Lumânarea, când tai mucul, atunci mai mult luminează”
„Lumea asta e pe dos; toate merg cu capul în jos.”
„Lumea nu-i cât se vede prin fereastră.”
„Lumea o vede cât oul”
„Lumea o vede cât oul.”
„Lumea-i o carte și noi suntem literele ei.”
„Lumina cărții risipește întunericul neștiinței.”
„Lumina e lumină, numai cel fără ochi n-o vede.”
„Lumina la întuneric mai mult luminează”
„Lumina la întuneric mai mult luminează.”
„Lumina rămâne lumină de și orbul n-o întâmpină”
„Lumina rămâne lumină deși orbul n-o întâmpină.”
„Luminează-te și vei fi”
„Luntrea pe mare, pe margine o tragi.”
„Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.”
„Lupul își pierde părul, dar nu obiceiul”
„Lupul părul își schimbă, dar năravul nu.”
„Lupul părul schimbă dar năravul ba.”
„Lupul părul schimbă, nu firea”
„Lupul, lup rămâne”
„M-am învățat cu traiul rău și trăiesc bine.”
„M-am învățat cu traiul rău, și trăiesc bine”
„M-am învățat cu traiul rău, și trăiesc bine.”
„Mă uit în față să văd ce are în mațe”
„Măgarul din cerb lesne se cunoaște din săriturile”
„Mai ai de Dumnezeu”
„Mai bine auzire multă și vorbă mai scurtă”
„Mai bine bârna din ochiul tău să o scoți”
„Mai bine bârna din ochiul tău să o scoți decât gunoiul din ochiul fratelui.”
„Mai bine bârna din ochiul tău să o scoți, decât gunoiul din ochiul altuia”
„Mai bine cap de pisică decât coadă de leu”
„Mai bine cap de pisică decât coadă de leu.”
„Mai bine cap la sat decât coadă la oraș”
„Mai bine cap la sat decât coadă la oraș.”
„Mai bine cară petri cu un înțelept, decât cu un prost”
„Mai bine către tine decât pentru tine, să se plângă oricine”
„Mai bine ceva decât nimic.”
„Mai bine cu capul netuns decât cu el tăiat”
„Mai bine cu cel cuminte la pagubă, decât cu prostul la câștig.”
„Mai bine cu cel voinic la pagubă, decât cu cel mișel la câștig.”
„Mai bine cu înțeleptul a purta povară”
„Mai bine cu înțeleptul a purta povară, decât cu nebunul a bea vin la masă.”
„Mai bine cu om cuminte la pagubă”
„Mai bine cu un înțelept să cari piatră la o casă, decât cu un nerod la masă.”
„Mai bine cu un înțelept să cari pietră”
„Mai bine cu un om cuminte la lucru, decât cu cel nebun la masă.”
„Mai bine dreptatea să ți-o pierzi decât în judecăți să te”
„Mai bine e a câștiga puțin cu dreptate, decât mult cu strâmbătate.”
„Mai bine este a da decât a lua”
„Mai bine fruntea cozii decât coada frunții.”
„Mai bine înțelept între cei morți, decât”
„Mai bine înțelept între cei morți, decât între cei vii.”
„Mai bine la pagubă cu un deștept, decât”
„Mai bine mai mare între cei mici, decât”
„Mai bine mai mare între mici, decât mic între mari.”
„Mai bine mai mititel”
„Mai bine mai tălpăgos”
„Mai bine mai tălpăgos.”
„Mai bine nici cum să știi calea dreaptă a dreptății, decât”
„Mai bine o împăcare strâmbă decât o judecată dreaptă.”
„Mai bine o învoială strâmbă decât o”
„Mai bine o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă.”
„Mai bine obraz gros”
„Mai bine panduru la spate, decât popa”
„Mai bine pizmaș decât pătimaș.”
„Mai bine puțin cu dreptate decât mult”
„Mai bine puțin cu dreptate decât mult cu strâmbătate.”
„Mai bine puțin și bun decât mult și rău.”
„Mai bine puțin și bun, decât mult și rău”
„Mai bine puține știind să te arăți că știi mult, decât multe”
„Mai bine roagă-te la Dumnezeu decât la sfinți.”
„Mai bine să ai a face cu Dumnezeu decât”
„Mai bine să alergi la cei mâhniți și întristați ca să-i ușurezi”
„Mai bine să fii cu un om vrednic la pagubă, decât cu un mișel la dobândă.”
„Mai bine să îngrijești ca greșeli să nu se facă, decât în urmă să le îndrepți”
„Mai bine să îngrijești ca greșeli să nu se facă, decât să le îndrepti după ce s-au făcut”
„Mai bine să întreacă decât să n-ajungă”
„Mai bine să întreacă decât să n-ajungă.”
„Mai bine să mori, decât necinstit de toți să te numești”
„Mai bine să pierd un deget decât mâna toată”
„Mai bine să pierzi un deget decât mâna toată.”
„Mai bine să te îneci în apă decât să treci apa pe puntea nebunului.”
„Mai bine să te îneci în apă, decât să te cerți cu un nebun”
„Mai bine să te întorci decât să rătăcești”
„Mai bine să-ți fie rușine decât să-ți fie frică”
„Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.”
„Mai bine taci decât să-ți pară rău că ai zis.”
„Mai bine țărână cu îndrăzneală, decât”
„Mai bine te întoarce decât să rătăcești”
„Mai bine te-ai uita în oglindă”
„Mai bine te-ai uita în oglindă.”
„Mai bine trăiești puțin și bine, de cât mult și prost”
„Mai bine un cap de somn, decât o mie de broaște.”
„Mai bine un dram de minte decât o oca de noroc.”
„Mai bine un dram de minte, decât o”
„Mai bine un dușman cu minte, zi cât”
„Mai bine un măgar care te poartă, decât un cal care te trântește.”
„Mai bine un vrăjmaș înțelept decât un prieten nerod.”
„Mai bine un vrăjmaș înțelept, decât un”
„Mai bine un vrăjmaș înțelept, decât un prost prieten”
„Mai bine varză acră cu învoială decât zahăr dulce cu cârteală.”
„Mai credincios lucru este a vedea decât a auzi”
„Mai credincioși ochii decât urechile”
„Mai credincioși ochii decât urechile.”
„Mai cuminte oul decât găina”
„Mai curând se poate folosi omul cuminte”
„Mai curând se poate folosi omul cuminte.”
„Mai de Dumnezeu”
„Mai de folos este cineva ale sale hotare”
„Mai frumoasă din toate faptele bune, mulțumirea”
„Mai înainte de ceasul morții să te îndreptezi, că la ceasul”
„Mai lesne încungiuri un spin, de cât să”
„Mai mare dracul decât dracii”
„Mai mare peste mai mici”
„Mai mult de picătura decât de ploaie repede să te”
„Mai mult de picătură decât de ploaie repede să te ferești.”
„Mai mult noroc ca minte”
„Mai mult puterea ta și averea ta, și cinstea ta se întemeiază”
„Mai mult să te rușinezi când faci vreo greșală decât să o tăinuiești”
„Mai mult să te temi de apa cea lină decât de cea tulbure.”
„Mai mult să te temi de apa cea lină decât de cea turbure”
„Mai multă înțelepciune găsești în fețe”
„Mai multă înțelepciune găsești în fețele cele urâte, decât în cele frumoase.”
„Mai multă pâine mănânci cu miere decât cu oțet.”
„Mai multe știe Stan-Pățitul decât toți”
„Mai multe știe Stan-Pățitul decât toți cărturarii.”
„Mai nici unul fără ispită, dar ispita cu răbdare îndată să”
„Mai rău te rupi când vrei să te dregi”
„Mai știe Iuda”
„Mai știe sfântul și de frică”
„Mai urât om și nelegiuit, și Domnului neplăcut decât”
„Maimuța e tot maimuță, de i-ar fi sfatul aurit.”
„Mama proștilor e mereu gravidă.”
„Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști.”
„Mâncă te-ar rușinea tirgului”
„Mândria ne face să ne arătăm cu daruri, și când nici un”
„Mândria orbește pe om”
„Mândria orbește pe om.”
„Mândria vine înaintea căderii”
„Mângâierea cea mai mare, la cel ce cade în cea mai mare”
„Mângâierea ușurează orice necaz pătimești”
„Mânia când ți-o stăpânești, greșelile lesne le ierți”
„Mânia cu nimic alt se potolește, decât cu îndelunga răbdare”
„Mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelungă răbdare.”
„Mânia de seară să o lași pe dimineață.”
„Mânia lungă, bâlă îndelungată”
„Mânia nici cum cunoaște la nici o dreptate”
„Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.”
„Mânia pierde omenia.”
„Mânia rea vatămă mintea cea mai bună, și mare căință ne”
„Mânia să n-o păstrezi în vreme îndelungată, nici s-o arăți”
„Mare cu cei mici, și mic cu cei mari”
„Mare e Dumnezeu, dar meșter e și dracul!”
„Mare ți-e grădina, Doamne (poarta-i deschisă și proștii sar gardul).”
„Mare-i Dumnezeu”
„Mare-i puterea boului, dar și un copil îi pune funia în coarne.”
„Marea că e mare și încă are fund, dar inima omului”
„Marea că e mare și încă are fund, dar inima omului.”
„Mărgăritarul stă în fundul mării și mortăciunea plutește”
„Mărgăritarul stă în fundul mării, și murdăria plutește pe deasupra apei.”
„Mărirea celor mari, după fapte se cunoaște”
„Măsoară de două ori și taie odată.”
„Măsoară de multe ori și croiește odată”
„Măsoară de multe ori și croiește odată.”
„Măsoară stelele.”
„Măsoară-te pe tine cu însuși palma ta”
„Măsoară-ți cuvintele !”
„Mâța cu clopoței nu prinde șoareci.”
„Mâța se 'nvață de mică a prinde șoareci”
„Măture fiecare la ușa sa.”
„Mergi mai nainte la tulburarea apei”
„Merit, merit cu glas mare să strigi și să grăiești când în joc e dreptatea”
„Meseria nu se învață, se fură.”
„Meserie are bună, însă ea nu schimbă firea,.”
„Mestecă cât poți înghiți”
„Meșteșugul nu poate schimba firea”
„Mi se pare, de rușine”
„Mi-e fudul buricul”
„Mic de trup, dar tare de vină”
„Mic la stat, mare la sfat.”
„Mic și afurisit”
„Mic și drac”
„Mic, dar nu-l ajunge”
„Mic, dar voinic”
„Mic, mic, dar adânc”
„Mijlocul cel mai înlesnitor de a îndrepta ideile privește”
„Milă”
„Milă de silă și dor de nevoie”
„Milă de silă, dor de nevoie”
„Minciuna umblă în lume, iar dreptatea”
„Mingea se cuvine la cel ce știe s-o trântească”
„Minte de bătrân, putere de tânăr și îndrăzneală de nebun la război se cere.”
„Minte de cimpoier”
„Minte de cimpoieș”
„Minte de este”
„Minte de îngheață apele.”
„Minte feminină”
„Minte multă, tihe bună.”
„Minte traltă, rea”
„Mintea avde, mintea vede”
„Mintea cu hunia nu s- târnă”
„Mintea cu pradzi nu s-acumpără”
„Mintea cu zurlâcul surori sunt.”
„Mintea de ar crește pe toate cărările, ar paște-o și măgarii.”
„Mintea de-acum s-o aveam mai înainte!!”
„Mintea de-ar crește pe toate cărările, ar”
„Mintea e bună, dacă e soră și cu norocul”
„Mintea e bună, dacă e soră și cu norocul.”
„Mintea lui nu plătește nici o ceapă degerată.”
„Mintea nu stă în mușuțeță”
„Mintea ta a mai fost la un fes de babă.”
„Mintea unde lipsește”
„Mintea vine la noroc”
„Mintea vine la noroc, ca și fetele la joc.”
„Mitul este istoria cea mai adevărată.”
„Mlădița strâmbă, numai de tânără se îndreaptă”
„Mojicul e tot mojic și în ziua de Paști.”
„Mojicul mândru, mai prost la minte și decât măgarul”
„Mojicul, când îi dai mireasmă, i se pare scârnă”
„Moldovan, cap de bou”
„Muierea are coadă lungă și minte scurtă.”
„Muierea cu cât îmbătrânește cu atât mai mult se înțelepțește”
„Muierea înțeleaptă coroana bărbatului”
„Muierea minte ușoară”
„Muierea părul lung, mintea scurtă”
„Muierea, poale lungi, minte scurtă.”
„Mult trăiești, multe auzi, multe vezi”
„Mult trăiești, multe auzi, multe vezi.”
„Mult umbli, multe înveți; mult trăiești, multe vezi”
„Mult umbli, multe înveți; mult trăiești, multe vezi.”
„Mult umbli, multe pătimești, multe înveți”
„Mult umbli, multe pătimești, multe înveți.”
„Multa minte îl face pe om zurlu.”
„Multe aleargă tru-alăgare, ma și înveți și multe bune.”
„Multe greșești, multe înveți”
„Multe știe, multe croiește, și nici una nu isprăvește.”
„Multe sunt dorite, dar nu toate dau folos”
„Multe trăiești, multe pătimești; multe greșești, multe”
„Multe trăiești, multe pătimești; multe greșești, multe înveți.”
„Multe vase sunt pe din afară smălțuite”
„Multe, un fel se gândesc”
„Mulți ai bănuială și la cele fără greșală”
„Mulți ai bănuială și la cele fără greșală, de aceea și greșesc”
„Mulți chemați, dar puțini aleși”
„Mulți chemați, dar puțini aleși.”
„Mulți nebuni îți ies în cale”
„Mulți văd puțini înțeleg.”
„Mulți văd, dar puțini înțeleg”
„Mulți văd, puțini cunosc.”
„Mulți văd, puțini înțeleg”
„Mulți, mari lucruri socotesc”
„Mulțumim lui Dumnezeu.”
„Mulțumirea sufletească”
„Muntrea nafoară, și vezi năuntru”
„Muntrea nafoară, și vezi năuntru.”
„Murdăria pierde omenia”
„Muritor fiind pe lume, cele de moarte să nu le uiți”
„Mușchiul trece, dar mintea rămâne.”
„N-a ajuns la gârlă și și-a ridicat picioarele”
„N-a ajuns pân' la pârâu și și-a ridicat poalele în brâu.”
„N-ai ajuns la gârlă și ți-ai ridicat poalele.”
„N-ai băgat de seamă la început; pe urmă ți-au sărit ochii.”
„N-ai carte, n-ai parte.”
„N-am învățat carte și tot am mâncat”
„N-are Dumnezeu stăpân”
„N-are după ce bea apă și el se scobește în măsele”
„N-are grăunțe în cap”
„N-are minte, îi va crește de-acum înainte”
„N-are treabă de a lalelei Vangheli”
„N-aștepta milă de la dușman, nici om”
„Năduhul prostului poartă grija altuia”
„Năravu 'nrădăcinat”
„Năravu-nrădăcinat nu poate fi vindecat.”
„Năravul din fire”
„Năravul din fire n-are lecuire.”
„Năravul din fire, n-are lecuire.”
„Naravul stă sub suflet”
„Năravurile din fire ca negreața la corb”
„Năravurile din fire ca negreața la corb.”
„Nasul Vlădichii”
„Nătărău”
„Ne-cioplit”
„Neamțul e prost că spune drept”
„Nebun este acela care vre să scie ce să”
„Nebună până 'n cur”
„Nebunia de om se lipește, ca o bâlă lipicioasă”
„Nebunia din naștere”
„Nebunia e soră cu prostia.”
„Nebunii dau mese și înțelepții mănâncă”
„Nebunii iau cetățile și (iar) înțelepții le”
„Nebunii iau cetățile și (iar) înțelepții le păzesc”
„Nebunii iau cetățile, iar înțelepții le stăpânesc.”
„Nebunii tulbură apa (și) înțelepții pes”
„Nebunii tulbură apa (și) înțelepții pescuiesc”
„Nebunii tulbură apa, înțelepții pescuiesc.”
„Nebunul bate balta și tot pe el se stro”
„Nebunul bate balta și tot pe el se stropește”
„Nebunul bate balta și tot pe el se stropește.”
„Nebunul cu steagul în mână”
„Nebunul cu steagul în mână.”
„Nebunul de la Răstoacă tot el cântă, tot el joacă.”
„Nebunul de la Răstoci”
„Nebunul din naștere”
„Nebunul din naștere leac nu mai are.”
„Nebunul din vorbă se cunoaște”
„Nebunul făgăduiește, și prostul trage nădejde”
„Nebunul inima în gură și-o are, iar înțeleptul”
„Nebunul inima în gură și-o are, iar înțeleptul limba în inimă și-o păstrează.”
„Nebunul nu asudă nici la vale nici la deal”
„Nebunul nu asudă nici la vale, nici la deal.”
„Nebunul nu râde ce vede, ci de ce-și”
„Nebunul nu râde ce vede, ci de ce-și închipuie”
„Nebunul pe mai marele său nu-l cunoaște”
„Nebunul râde când nu e de râs”
„Nebunul râde de ce-și aduce aminte, și cumintele de ce vede.”
„Nebunul se cunoaște după bâtă, prostul”
„Nebunul se cunoaște după bâtă, prostul după vorbă”
„Nebunul se laudă cu nebunia sa”
„Nebunul ține lingura, iar înțeleptul mănâncă”
„Nebunul ține lingura, iar înțeleptul mănâncă.”
„Nebunul, dacă te pui cu dânsul, te gâtui”
„Nebunului nici să-i faci, nici să-ți facă”
„Nebunului poți să-i îndrugi cât îți place”
„Nebunului poți să-i îndrugi cât îți place, că ce știe el tot face.”
„Necazul învață pe om”
„Necazul învață pe om.”
„Nedreptatea răstârnă și scaunele celor mai puternici”
„Nedreptatea răstoarnă scaunele puternici”
„Nedreptatea, nașterea iadului”
„Nedreptățile scrie-le pe nisip, iar binele”
„Neîndurarea, semn de cumplire. Ferește-te de o asemenea”
„Neînvățatul, atât avut va să aibă, este”
„Nelegiuitului îi vine de hac necredinciosul”
„Nemilostivul iertare nu cunoaște”
„Nerecunoștința la om, cea mai mare greșeală”
„Nerodia are cheltuială mare”
„Nerodii pe flecari, și pe cei deșerți îi socotesc de oameni”
„Nerodul când e întrebat”
„Nerodul întâi o croiește”
„Nerodul întâi vorbește”
„Nerodul întâi vorbește și apoi se gândește.”
„Nerodul la orice face”
„Nerodul la orice fie, pe loc zice că știe.”
„Nerodul râde fără să știe de ce râde”
„Nerodul se cunoaște după bâtă și neroada după flori.”
„Nerodul se cunoaște după botă și neroada după”
„Nerodul și cu nebunul”
„Nerodul și cu nebunul amândoi sunt frați ca unul.”
„Nerodul socotește că le știe toate”
„Nerodului i se pare”
„Nerodului i se pare că toate în palmă le are.”
„Nerodului, dă-i tu lui orice, cât îți place”
„Nerodului, de-i vei face cu ochiul, el îți face cu cotul”
„Nerodului, în mână ce-i pică”
„Nerozia se ține cu cheltuială.”
„Neștiința toate le crede, la toate se supune, necunoscând”
„Nevasta cu mintea bună”
„Nevinovăția unuia, oțapoc stă în ochiul”
„Nevoia e mama născocirilor”
„Nevoia e mama născocirilor.”
„Nevoia e mama tuturor aflărilor”
„Nevoia învață pe om”
„Nevoia învață pe om și nuiaua pe copil”
„Nevoia învață pe om și nuiaua pe copil.”
„Nevoia învață pe om.”
„Nevoia multe ne învață”
„Nevoia te învață ce nu-ți e voie”
„Nevoia te învață minte”
„Nevoia toate învață”
„Nevoiașul și prostul și în ziua de Paște postește.”
„Nevoiașul și prostul și în ziua de Paști”
„Nici cal nici măgar.”
„Nici cerul cerc de bute, nici mojicul om de frunte”
„Nici cerul cerc de bute, nici mojicul om de frunte.”
„Nici coada frunții, nici fruntea cozii.”
„Nici cu dracul, nici cu Sfânta”
„Nici de nor de vară să te întristezi, nici de senin de vară să te înveselești.”
„Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.”
„Nici din grindă cerc de bute, nici din mojic om de frunte.”
„Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.”
„Nici din talpă lemn de bute, nici din netot om de frunte.”
„Nici dracul”
„Nici dracul mai întâi”
„Nici dracul nu fură tămâie de la el”
„Nici dracul nu-l știe”
„Nici el ca dracul, dar nici dracul ca el”
„Nici în cap ce nu-ți pocnește a vorbi se pomenește.”
„Nici în pivă nu-l poți lovi”
„Nici la degetul cel mic nu te pui.”
„Nici laie, nici bălaie.”
„Nici nebunul cârne, nici înțeleptul aripi”
„Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.”
„Nici nu-i frică”
„Nici o faptă”
„Nici o fapta bună nu scapă nepedepsită!”
„Nici o tămăduire mai lesne la întristare ca uitarea. Ține”
„Nici oaie între lupi, nici lup între oi”
„Nici pe dracul să vezi, nici cruce să-ți faci.”
„Nici pic de om”
„Nici prea-prea, nici foarte-foarte”
„Nici prea-prea, nici foarte-foarte.”
„Nici răchita cerc de bute, nici mojicul om de frunte.”
„Nici salcia cerc de bute, nici nerodul om de frunte.”
„Nici salcia pom, nici dezmățatul om.”
„Nici salcia pom, nici mojicul om.”
„Nici stîrpește nărăvirea.”
„Nici talpa casii cerc de bute, nici mojicul om de frunte.”
„Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii.”
„Nici toate ale doctorului, dar nici toate ale duhovnicului.”
„Nici Turc nu-i, nici turlac”
„Nici turc, nici turleac la un fleac.”
„Nici un lucru să nu crezi, cu ochii până nu vezi.”
„Nici un meșteșug nu e rău, ci oamenii”
„Nici un meșteșug nu e rău, ci oamenii sunt răi.”
„Nici un om pe lume fără nici un cusur, decât că unul”
„Nici un prooroc nu e fericit în țara sa”
„Nici un prooroc nu-i cinstit în țara sa.”
„Nici un prooroc nu-i fericit în țara sa.”
„Nici un prooroc primit în țara lui”
„Nici una, nici două”
„Nicio apă mai rea decât cea care dârme”
„Niciodată nu te vei căi că ai tăcut.”
„Nime nu scie mai bine unde 7] strînge cizma”
„Nimenea nu poate să zică: „acum le știu toate”.”
„Nimenea nu poate ști cât e adâncă borta șarpelui.”
„Nimeni nu e profet în patria sa”
„Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.”
„Nimeni nu poate să zică: «acum le știu»”
„Nimeni nu poate ști, cât e adâncă borta”
„Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști.”
„Nimeni nu s-a născut învățat”
„Nimeni nu s-a născut învățat.”
„Nimeni nu știe mai bine unde-l strânge cizma decât cel ce o poartă.”
„Nimeni nu-i profet în țara lui.”
„Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.”
„Nimeni nu-și mărturisește nebunia ce-l stăpânește”
„Nimic nu e mai greu pe lume decât să fii om.”
„Noaptea e cel mai bun sfetnic.”
„Noi într-un fel le gândim”
„Noi rîdem de unul-doi și patruzeci rîd de noi.”
„Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...”
„Noi suntem stăpâni pe noi.”
„Noi vrem să știm că soarele răsare și pentru noi.”
„Norii cei mici se duc la cei mari.”
„Norocul calcă în urma minții”
„Norocul dă lapte când mintea paște”
„Norocul e nimic, înțelepciunea e totul”
„Norocul e nimic, înțelepciunea e totul.”
„Norul, până nu se îngroașă, furtună nu aduce.”
„Nu "pune mâna", că "te frigi".”
„Nu (îi) are toate drepturile.”
„Nu ai ajuns la râu și ai ridicat poalele”
„Nu ai ajuns la râu și ai ridicat poalele.”
„Nu are măduvă, tu cocă.”
„Nu aruncă apa cea tulbure înainte de a avea pe cea limpede.”
„Nu aruncă mărgăritarul înaintea porcilor”
„Nu arunca sare tu mighirie csenă?”
„Nu ațâța cărbunii păcătosului, ca să nu arzi în flacăra focului lor.”
„Nu ațâța foc peste foc”
„Nu averea face pe om, ci omul averea”
„Nu averea face pe om, ci omul averea.”
„Nu băga bâta în furnicar.”
„Nu bate Dumnezeu cu biciul”
„Nu bate unde nu ți se deschide”
„Nu bate unde nu ți se deschide.”
„Nu calcă pe scândură sănătoasă”
„Nu calcă șarpele pe coadă dacă nu vrea să te muște”
„Nu căra apă cu ciurul.”
„Nu căra apă la fântână.”
„Nu câte știi, ci cum le știi”
„Nu câte știi, ci cum le știi.”
„Nu căuta acul în carul cu fân”
„Nu căuta ce am fost, ci vezi ce sunt”
„Nu căuta ce am fost, și vezi acum ce sunt.”
„Nu căuta ce-am fost, ci te uită acum ce sunt.”
„Nu căuta în cinstea câinelui, caută al cui e câinele.”
„Nu caută la față, ci la năravul ce are în față”
„Nu căuta la ploscă, ci ce e în ploscă.”
„Nu căutând la față faceți judecata!”
„Nu ceea ce vei, ci ceea ce pot și se cuvine să dea su”
„Nu cel ce se împotrivește, ci cel ce vine asupra ta, acela”
„Nu cercă butea, numai ce e în bute”
„Nu cercă marea cu degetul, nici apa”
„Nu cerca marea cu degetul, nici apa fiartă cu bățul.”
„Nu cerca radul cu nebunul.”
„Nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi. (Eminescu?)”
„Nu cerceta butea, numai ce-i în bute.”
„Nu cere ce nu ți se poate da.”
„Nu cere de la prost învăț”
„Nu cere de la prost învățătură”
„Nu cine trăiește mult știe multe; și cine umblă mult, știe multe.”
„Nu cine trăiește mult, știe multe; ci cine umblă mult”
„Nu crede ce e în carte”
„Nu cu oricare opincă să te încalți”
„Nu da bota în mâna prostului”
„Nu da bota în mâna prostului.”
„Nu da cu bâta în baltă, că te stropește.”
„Nu da oaia în paza lupului”
„Nu da obraz lui Ivan”
„Nu da orbului brânci că cade el singur”
„Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci”
„Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci nu te ascultă.”
„Nu dă sfat”
„Nu da sfaturi, - prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori”
„Nu deștepta pe urs când doarme.”
„Nu după cum le-ai găsit, ci cum mai bine să le îndreptezi”
„Nu după suman trebuie judecat omul”
„Nu după suman trebuie judecat omul.”
„Nu e altul și-n nas nu se vede.”
„Nu e bețiv cine bea, ci cel ce se îmbată”
„Nu e carne fără oase.”
„Nu e cu barda, ci cu judecata”
„Nu e cu toată apa”
„Nu e cu toată apa.”
„Nu e frumos ce e frumos”
„Nu e frumos ce este frumos, ci este frumos”
„Nu e grâu fără neghină.”
„Nu e greu să te sui în sus, e greu să te ții acolo.”
„Nu e în bobii lui”
„Nu e în toate grăunțele.”
„Nu e învățat cel ce citește cărți, ci cel”
„Nu e locul ci e dobitocul.”
„Nu e miere fără fiere”
„Nu e miere fără fiere.”
„Nu e nebun cel ce ia, ci e nebun cel”
„Nu e nebun cel ce ia, ci e nebun cel ce dă”
„Nu e nebun cel ce mănâncă nouă pite late ci cel ce i le dă.”
„Nu e nebun cel ce mănâncă șapte mălai, ci e”
„Nu e nebun cel ce mănâncă șapte mălai, ci e nebun cel ce i le dă.”
„Nu e nebun cine e nebun, ci e mai ne”
„Nu e nebun cine e nebun, ci e mai nebun cine se pune cu nebunul.”
„Nu e nici cal, nici măgar.”
„Nu e nici o îndoială”
„Nu e nimic fără cusur”
„Nu e nimic fără cusur.”
„Nu e numai un vâine ciont.”
„Nu e om fără cusur”
„Nu e om fără cusur.”
„Nu e omul niciodată bătrân, când e vorba de învățătură.”
„Nu e prost cine mănâncă, ci e prost cine îl dă”
„Nu e rușine a citi, ci mai rușine, a nu ști a citi”
„Nu este alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților.”
„Nu este bun ce este bun, ci este bun ce-mi place mie.”
„Nu este bun ce este bun; ci este”
„Nu este răsur să n-aibă cusur.”
„Nu este trandafir să n-aibă cusur.”
„Nu ești în toate mințile.”
„Nu ești om cât timp nu ești om pentru ceilalți.”
„Nu există pădure fără uscături.”
„Nu fac toate muștele miere.”
„Nu face altuia ce nu-ți place”
„Nu face din capul tău calendar”
„Nu face nimic numai pe jumătate”
„Nu face nimic numai pe jumătate.”
„Nu face omul cât haina”
„Nu face pe prostul că așa rămâi.”
„Nu făgădui ce nu poți împlini”
„Nu fi Tănase”
„Nu fii cu inima mare”
„Nu i-e cherestea obrazul.”
„Nu în mult stă bunul, ci în bun stă”
„Nu în toate albiile te poți scălda”
„Nu încalecă calul vecinului: teu”
„Nu încerca marea cu degetul”
„Nu încerca marea cu degetul.”
„Nu încerca vadul cu nebunul”
„Nu încrede untura pe mâță”
„Nu întinde coarda până se rupe”
„Nu intră în joc dacă nu vrei să joci.”
„Nu intra unde nu ești chemat”
„Nu învăța găina să facă ouă.”
„Nu învăța pe dracul a îneca copii.”
„Nu învăța pe dracul cum se înțărca copii.”
„Nu înveți pe dracu cum se înțarcă copiii”
„Nu înveți pe dracul a îneca copii”
„Nu judeca ca să nu fii judecat”
„Nu judeca ca să nu fii judecat.”
„Nu la cele de jos, ci la cele de sus, tu să te gândești”
„Nu lăsa ce este, pe ce nu-i”
„Nu lăsa ce este, pe ce nu-i.”
„Nu lăsa să te ia boii în coarne.”
„Nu legea lui să o cercetezi, ci cu mult mai bine năravul”
„Nu mânca eu domnii cireșe din un blid, căci îți aruncă sâmburi în ochi.”
„Nu măsura pe alții (altul) cu palma ta”
„Nu merge în pădure fără secure.”
„Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu”
„Nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum se cuvine.”
„Nu număra foile la plăcintă.”
„Nu o să îndreptez eu lumea cu umărul”
„Nu o să îndreptez eu lumea cu umărul.”
„Nu orbul, ca calul cu ochi, judecă de văpsele”
„Nu persista în prostie.”
„Nu plătește bogatul ci vinovatul.”
„Nu pofti ce nu ți se dă cu voie”
„Nu pofti ce nu ți se pare dat”
„Nu pot trăi decât în adevăr.”
„Nu poți face pe gustul tuturora”
„Nu poți fi și negustor și vrăjitor”
„Nu poți rămâne și cu codița și cu co”
„Nu poți să faci din rahat bici și sǎ mai și pocneascǎ.”
„Nu poți sluji la doi stăpâni deodată”
„Nu poți ține doi pepeni într-o mână”
„Nu pre multă cercetare, că cea peste măsură te supune”
„Nu pune degetul între ciocan și nicovală”
„Nu pune degetul între ciocan și nicovală.”
„Nu pune mâna unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu purta povara celui mai tare ca tine”
„Nu purta povara celui mai tare ca tine.”
„Nu râde de necazul altuia.”
„Nu ridică picioarele înainte de a ajunge la gârlă”
„Nu să poate omul să fie cu două: și tânăr, și cu minte”
„Nu scormoni focul de sub cenușă”
„Nu scormoni focul de sub cenușă.”
„Nu scuipa în puț că se poate să bei apă”
„Nu scuipa în puț, că se poate întâmpla să bei din el.”
„Nu scuipa în puț, căci se poate întâmpla să bei”
„Nu se cumpără omul pe căciulă.”
„Nu se dă pe șapte.”
„Nu se face cerc din lemn uscat.”
„Nu se face Gog preft”
„Nu se împacă, când se încurcă”
„Nu se începe niciodată sacul de la fund.”
„Nu se poate omul să fie cu două: și tânăr, și cu minte”
„Nu se poate sluji doi stăpâni”
„Nu se poate, nici de cum. Când frigi să nu iasă fum.”
„Nu se vinde gogoșarului gogoși”
„Nu semăna nedreptăți, că chiar pentru tine, îndecât le vei”
„Nu spune oricând ceea ce știi, dar să știi totdeauna ce spui.”
„Nu sta ca un nemernic dacă te cunoști vrednic.”
„Nu știe a face deosebire între oaie și berbec”
„Nu știe ce-i cale pe vale”
„Nu știe ce-i cale pe vale.”
„Nu știe încă cum se mănâncă mămăliga”
„Nu știe nici la deal, nici la vale.”
„Nu știe nici la del, nici la vale.”
„Nu știe nici să treacă drumul”
„Nu știe nici șapte nici opt”
„Nu știe omul ce știe Dumnezeu”
„Nu știe pe unde se pișe găina”
„Nu știe să împartă paie la doi măgari.”
„Nu știe să încurce două paie”
„Nu știe să încurce două paie.”
„Nu știe să lege două paie”
„Nu știe să strice nici iarba.”
„Nu știe să-și numere degetele”
„Nu știe să-și numere degetele.”
„Nu știe una, două”
„Nu știi cum să întorci crângul”
„Nu știm ce cerem de la Dumnezeu”
„Nu strica merele ca cel deprins a mânca pădurețe.”
„Nu strică vorba cu nebunii”
„Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.”
„Nu tăia pomul din rădăcină, ca să cază și să-i culegi rodul, ci mai bine urcă-te în el, ca să culegi și la anul.”
„Nu tăia pomul din rădăcină, ca să cazi și săn culegi”
„Nu te acăța ca scaiul de gard”
„Nu te adară mâșe, că te arzi.?”
„Nu te amesteca ca mărarul în toate bucatele”
„Nu te amesteca ca mărarul în toate bucatele.”
„Nu te amesteca ca pătrunjelul în toate bucatele.”
„Nu te amesteca în gâlceava altora”
„Nu te amesteca în gâlceava altora.”
„Nu te amesteca în toate ca sarea în bucate”
„Nu te amesteca în toate ca sarea în bucate.”
„Nu te amesteca unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu te arată dascăl până a nu fi ucenic”
„Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic.”
„Nu te atinge că te frige”
„Nu te atinge că te frige.”
„Nu te atinge de cele sfinte”
„Nu te culca pe o ureche”
„Nu te da laie, da nici tu bălaie, și tu cor”
„Nu te face înțelept în tot locul”
„Nu te face înțelept în tot locul.”
„Nu te face popă în biserică străină”
„Nu te face popă în biserică străină.”
„Nu te face știutor”
„Nu te făli în barbă lungă când mintea îți e scurtă”
„Nu te îmbăta până n-ai băut. Cine odată s-a îmbătat, anevoie se dezbată.”
„Nu te îmbulzi unde n-ai loc”
„Nu te încerca a sbura, înainte de a ave”
„Nu te încerci a zbura, înainte de a avea aripi.”
„Nu te închina până a nu ști cine-i sfântul”
„Nu te închina până a nu ști cine-i sfântul.”
„Nu te încrede celor tăcuți”
„Nu te încrede în tot câinele care dă din coadă”
„Nu te încrede nici cămeșei tale”
„Nu te juca cu dracul”
„Nu te juca cu focul”
„Nu te juca cu focul că îndată te pârlește”
„Nu te juca cu năravul popii”
„Nu te lega unde nu te dâre”
„Nu te lenevi, cât de departe va fi dascălul de casa ta”
„Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.”
„Nu te măsura cu cei mai mari”
„Nu te măsura cu cei mai mari.”
„Nu te măsura cu cei mari”
„Nu te măsura cu cei mari.”
„Nu te măsura cu cine n-ai de a face.”
„Nu te măsura cu cine n-ai de-a face”
„Nu te pricepi să împarți un pai la doi boi”
„Nu te pune cu dracul”
„Nu te pune cu mai marele tău, nici te”
„Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.”
„Nu te pune la mintea nebunului.”
„Nu te râde că te-ajunge!”
„Nu te râde că te-ajunge.”
„Nu te răzima de stâlp putred”
„Nu te rezema nici de umbră, nici de stâlp putred.”
„Nu te ruga de sfântul care nu-ți ajută”
„Nu te scărpina dacă nu te mănâncă pielea”
„Nu te sui ca găina în vârful grămezii”
„Nu te sui pe tei jupit.”
„Nu te sui pe teiul jupuit”
„Nu te supăra de neștiința celorlalți, nici să-ți bați joc”
„Nu te uita la cojoc, ci te uită ce e sub cojoc”
„Nu te uita la haine, ci la ce este în haine”
„Nu te uita la haine, ci la ce este în haine.”
„Nu te umili, broască, în tâlpi”
„Nu te vârî ca să nu fii pe brânci dat afară”
„Nu te vârî ca să nu fii pe brânci dat afară.”
„Nu te-ntinde pe cât n-ai, ci te-ntinde pe cât ai.”
„Nu ți-e necaz când te izbește un armăsar, ci când te trântește un măgar.”
„Nu ține minte de la gură până la nas”
„Nu ține pe om locul, ci mila”
„Nu ținti unde nu poți ajunge”
„Nu ținti unde nu poți ajunge.”
„Nu toată nuca are miez bun”
„Nu toată nuca are miez bun și sănătos”
„Nu tot ce poartă rasă și camilafcă e călugăr”
„Nu tot ce poartă rasa și camilafca e călugăr.”
„Nu tot ce zboară se mănâncă”
„Nu tot ce-i dulce e miere, nu tot ce sclipește e aur”
„Nu tot cea ce faci, mai dă și hois.”
„Nu tot omul e om”
„Nu tot omul e om.”
„Nu tot pe moale, ca să poți suferi și cele tare.”
„Nu toți care închid ochii dorm”
„Nu toți sfinții sunt de-o potrivă”
„Nu trage la cumpănă”
„Nu trage prea mult că se rupe ața”
„Nu trebuie să imităm decât pe aceia care”
„Nu trebuie să știi toate, căci îmbătrânești”
„Nu trece cu vederea vorbele celor bătrâni, că de la ei înveți”
„Nu trece gârla dacă nu-i vezi fundul”
„Nu tulbura apa din care vrei să bei”
„Nu umbla în două luntre”
„Nu vasul, dar ce pui în el, miroasă”
„Nu vede mai departe decât lungul nasului.”
„Nu vede pădurea de copaci.”
„Nu vede pădurea de lemne”
„Nu vede pădurea de lemne.”
„Nu vezi pădurea de copaci.”
„Nu vinde castraveți la grădinar”
„Nu vinde castraveți la grădinar.”
„Nu vinde flori la grădinar”
„Nu vinde pepeni la grădinar”
„Nu vinde pielea înainte de a prinde vulpea.”
„Nu zi: hop! până n-ai sărit”
„Nu zice: hop! până nu te vezi în joc.”
„Nu-i ajungi cu prăjina la nas.”
„Nu-i arăta lupului pădurea”
„Nu-i arăta lupului pădurea.”
„Nu-i bine să-l înveți pe bărbat cu nă”
„Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.”
„Nu-i cu cap, nici cu picioare”
„Nu-i cu toată apa”
„Nu-i cu toată mintea”
„Nu-i deal fără vale.”
„Nu-i dracul drac”
„Nu-i fi (vrei să fii) și cu sufletul în rai și cu pielea”
„Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.”
„Nu-i nici câine, nici ogar.”
„Nu-i nici popă nici preoteasa.”
„Nu-i nimeni sfânt pe pământ”
„Nu-i om fără păcat, nici pădure fără”
„Nu-i prost cine dă, numa cel ce rabdă”
„Nu-i prost cine dă, numai cel ce rabdă.”
„Nu-i sminteală”
„Nu-i sunt toate caprele acasă”
„Nu-i Tanda ci-i Manda”
„Nu-i teiu-beleiu, ci-i beleiu-teiu.”
„Nu-i vinovat câinele; el intră unde vede ușa deschisă”
„Nu-i voinicește a da, ci-i voinicește a răbda”
„Nu-l căuta al cui este.”
„Nu-l cureți de coajă.”
„Nu-l poți prinde nici de cap nici de coadă.”
„Nu-l poți prinde nici de cap, nici de coadă”
„Nu-s rari”
„Nu-și (mai) pune mintea cu nebunul”
„Nu-și cunoaște lungul nasului. (E încrezut).”
„Nu-și face cruce cu stânga”
„Nu-și mătură gunoiul dinaintea casei lui.”
„Nu-ți băga ace în călcâie”
„Nu-ți băga ciocul în tot locul.”
„Nu-ți băga degetele în foc până ai”
„Nu-ți băga degetele în foc până ai clește.”
„Nu-ți băga degetele în foc, că te arde”
„Nu-ți băga limba unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu-ți băga lingura, unde nu-ți e blidul.”
„Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.”
„Nu-ți bate singur cuie in talpă.”
„Nu-ți căuta chichirez, că te închichirezi”
„Nu-ți da cu capul de părete.”
„Nu-ți da cu capul de perete”
„Nu-ți da sfatul”
„Nu-ți face capul apă”
„Nu-ți face crucea iu nu-ți ajută”
„Nu-ți fie milă de șarpe”
„Nu-ți mai bate capul”
„Nu-ți pune mintea cu nebunul”
„Nu-ți pune mintea cu nebunul.”
„Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.”
„Nu-ți ridica bâta asupra capului tău”
„Nu-ți ridica bâta asupra capului tău.”
„Nu-ți trebuie cap mare ca la țigani, ci-ți trebuie minte”
„Nu-ți vârî capul în roată”
„Nuca nu crapă până nu dai cu ciocanul”
„Numai atunci este singur cel procopsit”
„Numai cel ce a pătimit și a suferit, cunoaște îndurarea”
„Numai cu duh mare, fără înfrânare, nu ești mai presus”
„Numai Dumnezeu face voia la toți”
„Numai la Dumnezeu e dreptate”
„Numai la război ne cunosc vitejii.”
„Numai proștii se tem de moarte”
„Numai tu scii unde te strînge ciobota”
„Numără pietrele”
„Numele bun e mai scump decât aurul”
„Numele bun e mai scump decât aurul.”
„O asemănă talpa gâștei cu floarea soarelui.”
„O bate cu muchia”
„O burtă plină nu poate învăța.”
„O carte bună este un prieten care nu te trădează niciodată.”
„O cercare”
„O greșeală și de la Bagdad te întorce”
„O judecată trasă de păr”
„O mică îndrăzneală la vreme și după cuviință, mare izbândă”
„O minte și-așa grăiește”
„O minte și-așa grăiește.”
„O minte, și aia arbineșească”
„O nimeri, ca găina orbul baba”
„O să-ți vie minte, mamă”
„O singură vorbă e de ajuns celui ce va să te înțeleagă.”
„O vorbi pe negândite; și eși cam pe brodite.”
„Oaia nu se încrede lupului”
„Oaie căpiată”
„Oamenii ca degetele, nici unul cu altul nu se aseamănă.”
„Oamenii cu știință de carte sunt păsările cu ciocul de fier.”
„Oamenii se cunosc după ochi”
„Oamenii se cunosc după ochi.”
„Oamenii sunt fiare când le iei pământul.”
„Obiceiul învechit este deprindere cu ne”
„Obiceiul legii are putere”
„Obraznicul are ceas”
„Obraznicul mănâncă praznicul.”
„Obraznicul trage folosul”
„Obștea judecă pe stăpân de este bun sau rău. Îngrijește-te”
„Ocara cu necinstea îi tot una”
„Ochi au și nu văd, urechi au și nu aud”
„Ochi având ai fost ca orbul”
„Ochii ai văzut, ochii să-i sară (sae)”
„Ochii înțeleptului văd (mai) departe”
„Ochii înțeleptului văd departe”
„Ochii înțeleptului văd departe.”
„Ochii înțeleptului văd mai departe.”
„Ochii sunt oglinda sufletului.”
„Ochii zavistnicului văd și cele ce nu sunt”
„Ochii zavistnicului văd și cele ce nu sunt.”
„Ochiul lui Dumnezeu nu doarme”
„Ochiul trupului vede bine, dar al dracului mai bine”
„Oglinda mică încă arată persoana întreagă”
„Olarul pune coada unde-i place. Ca olarul oalele când face, pune mănușa unde-i place.”
„Om bătrân și cu minte de copil”
„Om bun, dar cu năravul dracului”
„Om cinstit în casă pustie”
„Om cinstit în casă pustie.”
„Om copt”
„Om cu carte”
„Om cu două minți”
„Om cu frica lui Dumnezeu”
„Om de căugă”
„Om de cuvânt”
„Om drept ca funia în traistă”
„Om drept ca funia în traistă.”
„Om în trup destul de mare, și minte de copil are.”
„Om iscusit”
„Om iscusit dar fără cuțit.”
„Om priceporc !), minte de scrâfă”
„Om să fii”
„Om tare de sfânt”
„Om verde”
„Om verde ca găinațul gâștei”
„Om voinic: e fătat, nu ouat”
„Omenia e mai scumpă ca avuția”
„Omenia e mai scumpă ca avuția.”
„Omenia nu o putem cumpăra pe bani”
„Omenia nu-i cu carul”
„Omenia omenie cere, și cinstea cinste”
„Omenia omenie cere, și cinstea cinste.”
„Omenia pierdută nu o mai poți afla”
„Omenia ține mai mult decât minciuna.”
„Omu-nvață cât trăiește și când moare tot prost este.”
„Omul auș, ca năsul să-și facă”
„Omul bătrân și nebun, leagă-l de gard și dă-i fân”
„Omul bețiv nu știe ce face la beție”
„Omul blând ca apa lină”
„Omul bun după fapte se cunoaște.”
„Omul bun e ca pâinea cea de grâu”
„Omul bun e prost”
„Omul bun încape oriunde”
„Omul bun, după fapte se cunoaște”
„Omul bun, e de pus cu curul în drum”
„Omul ca o maimuță, ce vede la altul, aceea și el face”
„Omul ca o maimuță, ce vede la altul, aceea și el face.”
„Omul ca oul, cum îl atingi, îndată se sparge”
„Omul calic și fudul, și lui Dumnezeu îi”
„Omul care e stricat, nu se teme de păcat.”
„Omul care se gândește”
„Omul care se gândește, ori în ce, el tot sporește.”
„Omul care se năpustește toți îl urăsc”
„Omul care se năpustește toți îl urăsc.”
„Omul care știe a trăi cu păstru”
„Omul care știe carte”
„Omul care știe carte de toate are parte.”
„Omul care-i prost”
„Omul care-i prost / N-are nici un rost.”
„Omul cât trăiește învață”
„Omul cât trăiește învață, și tot moare ne”
„Omul cât trăiește învață, și tot moare neînvățat.”
„Omul cât trăiește învață.”
„Omul cât trăiește tot află”
„Omul cât trăiește-nvață, și moare tot nătăfleață.”
„Omul cel înțelept se hrănește ca să trăiască”
„Omul cel mai iscusit”
„Omul cel nărăvit rău”
„Omul cel rebel și mănâncă capul lui.”
„Omul cerbicos”
„Omul chibzuiește și Dumnezeu hotărăște”
„Omul cinstește haina, nu haina pe om”
„Omul cinstește haina, nu haina pe om.”
„Omul cinstit, și după moarte, cinstea nu și-o pierde”
„Omul cu cap ușor”
„Omul cu cap ușor se învârtește ca un mosor.”
„Omul cu capul să se spargă”
„Omul cu carte, cu patru ochi este”
„Omul cu meșteșug nu piere”
„Omul cu meșteșug nu piere.”
„Omul cu minte își cumpără vara sanie”
„Omul cu minte își cumpără vara sanie și iarna car.”
„Omul cu știință”
„Omul cuminte, liniște aduce”
„Omul cumplit”
„Omul dacă se păzește”
„Omul de omenie crede omului de omenie.”
„Omul deștept găsește să scarpine pe fi”
„Omul e dator să cerce și bune și rele”
„Omul e dator să cerce și bune și rele.”
„Omul e dator să-și măsoare lungul nasului”
„Omul este ca oaia, lesne se ia după altul.”
„Omul fără de minte n-ajunge un ban”
„Omul fără omenie e ca și trupul fără”
„Omul fără omenie e ca și trupul fără suflet”
„Omul fără omenie e ca și trupul fără suflet.”
„Omul fără socotință, ca carul fără proțap”
„Omul fără socotință, ca carul fără proțap.”
„Omul fudul, și lui Dumnezeu nu-i place”
„Omul fudul, și lui Dumnezeu nu-i place.”
„Omul gândește”
„Omul gândește și rele și bune.”
„Omul greșește”
„Omul în mânie cade în nebunie.”
„Omul îndărătnic și pizmaș ca racul își mănâncă carnea singur.”
„Omul îndărătnic toate dândărătul le face”
„Omul îndelung răbdător seamănă cu Dumnezeu”
„Omul înțelept face ce poate, nu ce vrea”
„Omul înțelept face ce poate, nu ce vrea.”
„Omul înțelept își cumpără vara sanie”
„Omul înțelept își cumpără vara sanie și iarna căruța.”
„Omul învățat are stea în frunte”
„Omul învățat are stea în frunte.”
„Omul învățat o palmă de loc n-are, dar toată lumea e țara lui.”
„Omul învățat și necinstit, e ca belciugul”
„Omul învățat, dar fără stare, e ca un”
„Omul învățat, dar ne-pățit, e ca pușca”
„Omul își face singur usturimea curului”
„Omul la bătrânețe ajunge în mintea copiilor”
„Omul la mânie, cade-n nebunie.”
„Omul lăudăros ca pușca fără cocoș.”
„Omul lui Dumnezeu (și) cu năravul dracului.”
„Omul lui Dumnezeu cu firea dracului.”
„Omul lui Dumnezeu cu gândul dracului.”
„Omul mândru și lui Dumnezeu îi e urât”
„Omul moare de bătrân și tot nu le învață”
„Omul moare de bătrân și tot nu le învață pe toate.”
„Omul ne-pățit, chiar văzând nu vede”
„Omul nebun găsește de lucru”
„Omul nedrept se teme de toți”
„Omul neînvățat ca un lemn neîndreptat”
„Omul neînvățat ca un lemn neîndreptat.”
„Omul nu ese cu dosul la oameni, ci cu obrazul”
„Omul nu face ce vrea, numai ce poate”
„Omul nu poate să facă”
„Omul nu poate să facă un lucru la toți să placă.”
„Omul nu se cunoaște decât în vreme de restriște.”
„Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască.”
„Omul nu trebuie să fie nici prea-prea, nici foarte-foarte”
„Omul nu-și cunoaște nici fericirea sa, nici norocirea sa”
„Omul păcătos”
„Omul păcătos e la toate fricos.”
„Omul până nu slujește stăpân nu ajunge”
„Omul pățit e mai învățat”
„Omul pățit e mai învățat.”
„Omul poate povățui pe altul, dar pe sine niciodată.”
„Omul prea bun e nebun”
„Omul prost”
„Omul prost crede tot”
„Omul prost din fire”
„Omul prost din fire N-are lecuire.”
„Omul prost din vorbuliță și nuca din ușurință.”
„Omul prost nu îmbătrânește”
„Omul prost nu vede pădurea din cauza”
„Omul prost nu vede pădurea din cauza copacilor.”
„Omul prost, șade între noi”
„Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te”
„Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde te înnegrește.”
„Omul rău, om nu se face.”
„Omul să zică în gândul său: Doamne ferește de omul rău.”
„Omul se cunoaște din umblet ca și după vorbă”
„Omul se cunoaște din umblet ca și după vorbă.”
„Omul se cunoaște din vorba sa, cum și nuca cea”
„Omul se cunoaște din vorba sa, cum și nuca cea seacă din ușurința sa.”
„Omul se cunoaște după fapte”
„Omul se cunoaște după mers”
„Omul se deprinde cu răul ca viermele în hrean”
„Omul se deprinde cu răul ca viermele în hrean.”
„Omul se îndreaptă după oameni”
„Omul sfințește locul.”
„Omul și pofta, ca iadul nesățioase”
„Omul tot învață până moare”
„Omul tot mereu învață și nu se învață”
„Omul trebuie să cinstească”
„Omul voinic nu se sperie de toate muștele.”
„Omul vrednic se face luntre și punte, și trebuie să iasă la capăt.”
„Omul, până nu pătimește, nu se învață”
„Omul, până nu pătimește, nu se învață.”
„Omului beat să-i bați în strană”
„Omului cu învățătură îi curge miere din gură.”
„Omului cu sila poți să-i iei, dar să-i dai nu poți.”
„Omului de unde nu gândește”
„Omului îi plac toate”
„Omului înțelept sfaturile îi sunt zădarnice”
„Omului înțelept sfaturile îi sunt zadarnice.”
„Omului învățat îi curge miere din gură”
„Omului nimenea nu poate să-i dea minte și noroc”
„Omului rău dă-i și cămașa și fugi”
„Omului rău dă-i și cămașa și fugi.”
„Orânduiala la orice lucru, temeiul lui cel nestrămutat”
„Orb pe orb povățuind cad amândoi în groapă”
„Orb pre orb când poartă, ce va fi?”
„Orbii nu se cată la ochi”
„Orbul când dă de perete socotește că s-a isprăvit”
„Orbul de la toți, și de la orb nimeni (nimenea)”
„Orbul duce pe orb”
„Orbul își caută acul în aria cu paie, și surdul îl povățuiește unde sună.”
„Orbul își caută acul în aria cu paie.”
„Orbul își caută acul în aria cu paiele, și surdul îl”
„Orbul la vedere râvnește”
„Orbului degeaba i s-a făcut (i se face) ziua”
„Orbului degeaba îi spui că s-a făcut ziua”
„Orbului degeaba îi spui că s-a făcut ziua.”
„Ore, minte nu-mi dă, parazi, parazi.”
„Ori că zici baba Bada, ori că zici Bada baba, e tot una.”
„Ori cu capul de piatră, ori cu piatra de cap, tot atâta-i.”
„Ori om, ori semănătură”
„Ori Stan ori căpitan.”
„Oricât ar păți omul, nu se lovește una.”
„Orice de trebuință, cu mare cuviință”
„Orice faptă are și răsplată”
„Orice fel de meserie nu e rău omul să știe.”
„Orice împiedecare de multe ori spre bine”
„Orice învăț își are și dezvăț.”
„Orice lucește nu se înțelege aur.”
„Orice lucru cu măsură”
„Orice lucru cu măsură.”
„Orice lucru este bun la timpul său.”
„Orice lucru la vremea sa se potrivește.”
„Orice lucru, când e mai puțin, se pare”
„Orice lucru, când e mai puțin, se pare mai cu gust.”
„Orice nu știi bine nu-l poți judeca bine. De aceea lasă”
„Orice o fi nu-i pasă”
„Orice plăcere nu se înțelege nici pentru toată vremea, nici pentru o clipă”
„Orice pravilă cu deosebirea ei”
„Orice ți se întâmplă, la mulți alții s-a întâmplat, cu mult”
„Osia unsă nu cârâie”
„Oțetul tare vasul său își strică.”
„Oul învață pe găină.”
„Oul nu se ia cu curul”
„P..a nu știe carte.”
„Pă din afară horii, mulți dascăli se găsesc”
„Pa, unul fără suflet, trebuie unul fără-de-lege”
„Păcală s-a luat după vecinul și a dat de bucluc.”
„Păcat vechi, căință nouă”
„Păcat vechi, pomană nouă”
„Păcatele sunt pe oameni, nu pe butuci”
„Păcatele sunt pe oameni, nu pe butuci.”
„Păcatele trag pe om”
„Păcatul alungă pe om, parcă-l alungă”
„Păcatul cât mânzatul”
„Păcatul intră râzând și iese plângând”
„Păcatul intră râzând și iese plângând.”
„Păcatul își caută vinovatul”
„Păcatul își caută vinovatul.”
„Păcatul mărturisit este iertat”
„Păcatul mărturisit este pe jumătate iertat”
„Păcatul nu e cât mânzatul”
„Păcatul omului urmează spre osândă”
„Pacea strâmbă e mai bună decât jude”
„Pacea strâmbă e mai bună decât judecata dreaptă.”
„Păduchele face pe leneș, harnic.”
„Până a fi să iasă dreptul, îmi pleznește mie pieptul.”
„Până a nu cerceta, de trei ori cu mintea ta, ce-ai făcut”
„Până a nu intra, socotește cum i se va ieși”
„Până a nu lua cârma în mână, întâi la lopată să te înveți.”
„Până a nu râde de cel ce șchiopătează, bagă de seamă”
„Până a nu urmări orice bine să te socotești, ca dreptatea”
„Până aici, mai mult nu pași”
„Până când ești nicovală rabdă loviturile, iar când ajungi ciocan lovește cât poți.”
„Până cându si mintuiesc mintimenli, fug”
„Până ce nu se răstoarnă carul nu se toc”
„Până la Dumnezeu te fură sfinții.”
„Până la Dumnezeu te mănâncă sfinții.”
„Până la Dumnezeu te omoară sfinții.”
„Până n-o greșești (pățești)”
„Până nu ajungi la pârâu să nu ridici poalele.”
„Până nu apuci pe cel drept, cel strâmb”
„Până nu dai cu capul de toți pereții nu te îndrepți.”
„Până nu dai de răi, binele ce ai nici cum îl cunoști”
„Până nu ești cu omul în casă, nu știi ce este”
„Până nu faci altuia bine, nu-ți face ție rău”
„Până nu faci altuia bine, nu-ți face ție rău.”
„Până nu greșești”
„Până nu greșești, nu nimerești.”
„Până nu guști amarul, nu știi ce e dulcele.”
„Până nu încaleci calul nu-i cunoști năravul”
„Până nu te lovești cu capul de pragul de sus”
„Până nu te lovești cu capul de pragul de sus nu vezi pe cel de jos.”
„Până nu trăiești cu om, nu-l cunoști cine e”
„Până nu vei vedea pe cel bun, nu lepăda”
„Până nu vei vedea pe cel bun, nu lepăda pe cel prost.”
„Până s-mintuiesc mintimenlu, glarlu”
„Până s-mintuiesc mintioșii, glarii ș-u”
„Până să-l faci ca pe tine, el te face ca pe dânsul.”
„Păpușă cu cap sec”
„Păr lung și minte scurtă”
„Păr lung și minte scurtă.”
„Paradisul a fost inventat pentru oameni care n-au putut trăi pe pământ.”
„Paraua e minte, paraua e vâslă”
„Parcă a căzut din lună”
„Parcă a căzut din lună.”
„Parcă a căzut din pod.”
„Parcă ar citi pe slove”
„Parcă are minte în călcâi”
„Parcă e din lună.”
„Parcă e lovit cu leuca”
„Parcă e lovit cu muchia în cap”
„Parcă e picat din lună.”
„Parcă i-a ieșit un sfânt din crură.”
„Parcă mănâncă numai răbdări prăjite”
„Parcă nu-ți sunt toți boii acasă”
„Parcă ți-a ieșit o păsărică din gură.”
„Parcă umblă cu ochii legați.”
„Parcă-i lovit cu muchia în cap.”
„Pasărea de soi se cunoaște de pe cântec”
„Pășește uscat cu siguranță”
„Paște iarba care o cunoști”
„Paște iarba care o cunoști.”
„Păstrează piatra neclintită, pe care să ascute între”
„Pata, peste putință a se șterge de tot”
„Pățeala mică, iepure mare.”
„Patimile la om, cele mai bune învățături”
„Patimile nebunilor sunt învățătura înțelepților”
„Patimile nebunilor sunt învățătura înțelepților.”
„Pățita mult e pricepută”
„Patru ochi văd mai bine decât doi”
„Patru ochi văd mai bine decât doi.”
„Paza bună păzește primejdia rea”
„Paza bună trece primejdia rea”
„Paza bună trece primejdia rea.”
„Păzește-te singur, dacă vrei ca și Dumnezeu”
„Păzește-ți capul până nu te pălești”
„Pe al altuia îl vede, și pe al său nu-l vede”
„Pe bețivul toți îl arată cu degetul”
„Pe cale strâmbă în veci te încurci”
„Pe cale strâmbă în veci te încurci.”
„Pe cale surpată să nu calci, ca să nu aluneci”
„Pe cale surpată să nu calci, ca să nu aluneci.”
„Pe cap bun stă bine și căciula ruptă”
„Pe cap bun stă bine și o căciulă ruptă.”
„Pe carte”
„Pe cât ți-i pătura te-ntinde.”
„Pe cel ce cugetul îl bate, pururea se sfiește”
„Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.”
„Pe cel nebun cu biciul, pe cel înțelept”
„Pe cel nebun cu biciul, pe cel înțelept cu cuvântul.”
„Pe cel nebun cu biciul, pe cel înțelept cu vorba”
„Pe cine a mușcat șerpele odată, se teme”
„Pe cine îl doare să-i pese”
„Pe cine iubește Dumnezeu și îl ceartă”
„Pe cine l-a ars păsatul, suflă și în apă rece”
„Pe dracu, la cruce nu-l poți duce.”
„Pe dracul înveți să înoate?”
„Pe lucruri sfinte nu pune mâna”
„Pe măgar cât să-l împodobești, armăsar tot nu poți să-l numești.”
„Pe mojic îl cunoști după ochi”
„Pe mojic îl cunoști după ochi, ca pe măgar după urechi.”
„Pe mojic îl cunoști după ochi, ca pe măgarul după urechi.”
„Pe nebunul nu-l aduci la cunoștință”
„Pe nerod la treabă-l mână”
„Pe omul la (mai) mari drăcii îl taie capul”
„Pe omul rău nici dracul nu-l vrea.”
„Pe omul rău umbli să-l îmblânzești”
„Pe omul rău umbli să-l îmblânzești și mai rău îl îndrăcești.”
„Pe prost nu-l poți aduce la adevăr”
„Pe roată de aur se învârte legea”
„Pe tâlhariul de casă nu-l poți prinde”
„Pe tot omul, în viață, patimele îl învață.”
„Pe toți ascultă-i bine, și apoi să faci ca tine.”
„Pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși.”
„Pe toți să-i întreci, nu cu cruzimea, ci cu blândețea”
„Pedepsitului pedeapsa a se îndoi nu trebuie”
„Pensează, pocle cuvântul”
„Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu de se strică.”
„Pentru cugete nu ia nimeni samă.”
„Pentru cugete nu ia nimeni vamă”
„Pentru o faptă bună nu aștepta răsplată”
„Pentru o faptă bună nu aștepta resplată”
„Pentru un cal bun e destul o lovitură, pentru omul înțelegător, o vorbă.”
„Pentru un nebun, multe noroade pătimesc”
„Pentru un purice, nu zvârli plapuma pe foc”
„Peștele nu se ampute de la coadă”
„Piatra când se rostogolește, multe alte pietre trage”
„Piatra cea mai mică sparge valul cât de mare, când”
„Piatra de ascuțit, însăși ea nici cum taie”
„Piatra după sfoară s-o așezi la zid, iar nu sfoara după piatră, că te înșeli îndată.”
„Piatra în locul ei este grea.”
„Piatra mică răstoarnă carul mare”
„Pică,... ca nuca în perete.”
„Picioarele-ți să roagă pragurile învățătorilor.”
„Pielea care singur știe unde îl strânge opinca”
„Pilda acre rodește”
„Pilda cu cuvinte scurte, și la vreme potrivite, multă dul”
„Pilda floare rodește.”
„Pilda rea strică obiceiurile cele bune”
„Pilda rea strică obiceiurile cele bune.”
„Pilda, temeiul năravurilor tuturor, că cei mai mulți să ia”
„Pisică opărită fuge și de apa rece”
„Pitulicea la luptă să nu cheme pe vultur”
„Plăcerea la om undița răutăților”
„Plăcerile la om cel mai mare vrăjmaș; cine le pste”
„Plăcerile ne înșală, când lor ne supunem”
„Plan de inginer chior”
„Plecă-ți urechea la pasul celei văduve, că cu amar strigă”
„Plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă.”
„Pletele lungi și minte scurtă.”
„Pletele lungi și mintea scurtă”
„Plin de duh, ca spânu de barbă”
„Plini de barbă și goi de minte”
„Poale lungi și minte scurtă.”
„Poale lungi și minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă.”
„Poama bună nu se caută după față, ci după dulceață.”
„Poartă-te cum îți va locul”
„Poate să fie strugur, dar nu-i poama.”
„Poftele omului n-au hotar”
„Poftim cuminților la casa nebunilor”
„Pole lungi și minte scurtă”
„Pomul bun din rodul său se cunoaște”
„Pomul bun din rodul său se cunoaște.”
„Pomul din rodul lui se cunoaște dacă e bun, sau dacă”
„Pomul după roadă se cunoaște.”
„Pomul se cunoaște din roadă și omul din mintea neroadă.”
„Pomul se cunoaște din roadă, și omul din mintea neroadă.”
„Pomul se cunoaște din rod”
„Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.”
„Pomul se cunoaște după roade, și omul după fapte.”
„Pomul se cunoaște după rod, și omul”
„Pomul strâmb din tinerețe Nu se îndreaptă în bătrânețe.”
„Popa legat nu face bucluc”
„Popa, pentru o babă surdă, nu toacă de două ori”
„Popa-i cu patru ochi”
„Povară mai grea decât spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești.”
„Pre binele cel de obște, deapururea îl”
„Pre cela ce-l mușcă șarpele, și de șopârlă se ferește”
„Pre popa fără de barbă nu trebuie crezut”
„Pre tălhar, chelar a face”
„Pre tânăr, n-are minte”
„Prea știe dascăli cele îndoite”
„Precum calul cu frâul, așa și omul cu cuvântul să se stăpâ”
„Precum cel mândru voiește ca toți ceilalți să-i fie lui ple”
„Precum e omul, așa-i și lucrul”
„Precum îi este firea”
„Precum îi este firea, așa și nărăvirea.”
„Precum la boală pe cel mai bun doctor chemi, și la păcat”
„Precum peștele în mare, așa înțeleptul”
„Prefacerea și schimbarea la orice, plăcere ne aduce”
„Pricea nu ajută”
„Prieten adevărat este acela care te sfătuiește”
„Prieten adevărat este acela care te sfătuiește spre bine.”
„Prinde chelul și ia-i părul”
„Prinde dracul, scoate-i ochii”
„Printre spini trebuie să umbli încălțat”
„Printre spini trebuie să umbli încălțat.”
„Pripa fără socotință, mult vătămătoare, că în multe greșeli”
„Procopseala nu e cârpă să o mototolești”
„Procopseala nu se cumpără cu bani”
„Prost ca gardul”
„Prost ca noaptea”
„Prost cu prost când trăiește”
„Prost cu prost când trăiește Lesne se îngăduește.”
„Prost la minte se arată cel-ce târzii se deșteaptă”
„Prost se naște, prost crește, prost moare”
„Prost, din prost care se naște”
„Prost, din prost care se naște. E ca vita, doar nu paște: Prost trăiește, fără nume Prost se duce și din lume.”
„Prost, prost, da-i al nost'.”
„Prostia cu mare cheltuială se ține”
„Prostia cu mare cheltuială se ține.”
„Prostia din naștere”
„Prostia din naștere Niciodată leac nu are.”
„Prostia e boierie mare”
„Prostia și mândria cresc pe aceeași creangă.”
„Prostia și nerodia”
„Proștii”
„Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.”
„Prostu-nvață bărberie la capul tău.”
„Prostul cearcă gârla-n glumă și se îneacă înadins.”
„Prostul crede pe oricine mai prost decât dânsul.”
„Prostul e cu noroc”
„Prostul e mai cuminte decât nerodul”
„Prostul e prost și în ziua de Paște.”
„Prostul e prost și în ziua de Paști”
„Prostul este ca orbul când dă de perete.”
„Prostul face ce vede și ce aude crede”
„Prostul face ce vede și ce aude crede.”
„Prostul face ce vede, și ce aude crede”
„Prostul face ce vede, și ce aude crede.”
„Prostul făgăduiește, și nebunul trage”
„Prostul învață barberie la capul tău”
„Prostul mamei preotesei”
„Prostul mănâncă postul și Vinerea cu dulce.”
„Prostul n'asudă nici la deal, nici la vale”
„Prostul n-asudă nici la deal, nici la vale”
„Prostul nici să-i faci, nici să-ți facă”
„Prostul nici să-i faci, nici să-ți facă.”
„Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul.”
„Prostul nu le știe, dar le nimerește.”
„Prostul nu știe multe”
„Prostul râde singur de prostia lui”
„Prostul râde singur de prostia lui.”
„Prostul se cunoaște după râs și mers”
„Prostul se cunoaște după râs și mers.”
„Prostul se cunoaște după vorbă, și șiretul”
„Prostul se cunoaște după vorbă, și șiretul după ochi.”
„Prostul se cunoaște pe bâtă și prăsta”
„Prostul se cunoaște pe bâtă și proasta pe flori.”
„Prostul se simte jignit înainte de-i vorbești.”
„Prostul și pruncul fie de ce se sperie”
„Prostul spune tot ce știe”
„Prostul taie copacul ca să-i mănânce”
„Prostul taie copacul ca să-i mănânce rodul.”
„Prostul uită, din natură, de la mână pân' la gură.”
„Prostul, cât să-i dai bătaie”
„Prostul, este ca orbul când dă de părete”
„Prostul, întâi vorbește”
„Prostului minte-i lipsește”
„Prostului nu-i stă (șade) bine dacă”
„Prostului nu-i stă bine dacă nu-i și fudul.”
„Prostului zi-i prost, că se supără”
„Puiul cel bun din ou se cunoaște.”
„Puiul mai cu minte decât craiul”
„Pune brânza în sticlă și întinge pe din afară”
„Pune brânza în strachină și întinge pe alăturea”
„Pune țara la cale.”
„Pune-ți căciula dinainte și te judecă singur”
„Pune-ți căciula dinainte și te judecă singur.”
„Pune-ți căciula jos și, după ce te vei judeca”
„Pune-ți căciula jos și, după ce te vei judeca la dânsa, fă ce ți-ai pus în gând.”
„Pururea să te silești ca mai nainte să vezi ceea ce o să urmeze”
„Pururea să te supui la a locului stăpânire”
„Puțintică sare pururea în tivgă să păstrezi”
„Rabdă parcă e de fier”
„Rabdă și taci”
„Rabdă, inimă, și taci”
„Rabdă, inimă, și taci ce-ai făcut să nu mai faci.”
„Rabdă, suflete, cât poți”
„Rabdă, suflete, și la bune și la rele.”
„Răbdă, suflețele”
„Răbdarea”
„Răbdarea are și ea marginile ei”
„Răbdarea e bună la necaz”
„Răbdarea e cea mai bună doctorie”
„Răbdarea e cea mai bună doctorie.”
„Răbdarea e mântuire”
„Răbdarea e totdeauna”
„Răbdarea trece marea.”
„Răbdarea-i din rai”
„Racul înainte nici cum să învață a merge”
„Rădăcina e amară dar roadele dulci.”
„Rădăcina mică răstoarnă cel mai mare car”
„Rădăcina mică răstoarnă cel mai mare car.”
„Rădăcinile învățăturii sunt amare, dar fructele dulci.”
„Râde ca prostul în bâlci”
„Râde ciocanul de nicovală.”
„Râde dracul de porumbel, și nu se vede pe el.”
„Râde orbul de șchiop”
„Râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept.”
„Râde surdul de șchiop, și amândoi nu au”
„Râde șutul de cornutul”
„Râde vârșa de baltă, și nu vede că i se pătrunde coada în baltă.”
„Rânduiala când e bună, toate merg bine.”
„Rar să cercetezi”
„Rasa nu te face călugăr”
„Răsplătește cu bine celui ce-ți face rău”
„Răspunderea mare, frânge mânia, și trestia înduplecă”
„Râsul are trei frați: pe nebun, pe nerod și pe tine”
„Râsul peste măsură te arată de om prost”
„Rătăcirea din urmă, (e) mai rea decât”
„Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.”
„Rău e cu rău, dar mai rău fără rău.”
„Rău nu face, frica n-are.”
„Râul lin are apă afundă”
„Râul lin te îneacă curând”
„Răul nu trebuie răsplătit cu rău”
„Răul se face mai lesne decât binele.”
„Răul se învață lesne”
„Răutatea stă în curul prostului”
„Răutatea stăpânește, și minciuna picioare”
„Răzbunarea e arma prostului.”
„Relele ce ai trecut, cât de rele vor fi fost, nici să-ți mai aduci aminte”
„Religia este experiența sacrului.”
„Ridică-ți nămetul dinaintea ușii tale, și nu îngriji de bruma ce cade pe casa vecinului tău.”
„Roagă-te pentru oricine”
„Rochie lungă, minte scurtă”
„Românul știe multe suferi, dar nu uită”
„Românul ține minte”
„Rușinosu”
„Rușinosul”
„S-a dezmeticit Vlădica”
„S-a dus bou și s-a întors măgar”
„S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.”
„S-a pornit ca surda în joc.”
„S-a prostit ca Mihai zapciul”
„S-a spart pricina în sobor”
„S-au încurcat ițele.”
„Să ai "cei șapte ani de acasă".”
„Să aibă cineva rușine până unde se cuvine.”
„Să asculți de toată lumea, dar dintr-ale”
„Să asculți de toată lumea, dar dintr-ale tale să nu ești.”
„Să bei vinul, dar să nu te bei”
„Să bei, dar să nu-ți bei mințile”
„Să cauți ce n-ai pierdut”
„Să crezi în Dumnezeu, dar nici pe dracul să nu-l uiți”
„Să crezi în Dumnezeu, dar nici pe dracul să nu-l uiți.”
„Să cumperi șeaua după cum e calul”
„Să facem o cruce în perete”
„Să faci ce zice popa, nu ce face popa.”
„Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.”
„Să fii altfel nu se poate”
„Să fii bun și blând la toate”
„Să fii bun și blând la toate, dar până unde se poate.”
„Să fii bun, unde se poate”
„Să fii cu ochii în patru.”
„Să fii om de omenie!”
„Să fugi de năravuri rele, ca de cele mai grele bâle”
„Să fugi de omul însemnat ca de dracu.”
„Să împaci capra cu varza.”
„Să împuști acolo unde vezi că curge sânge.”
„Să ne luăm după lume”
„Să ni se arate va că ar fi știind ceva.”
„Să nu coși nimic pe tine, că îți coși mintea”
„Să nu coși nimic pe tine, că îți coși mintea.”
„Să nu faci coarne la mâncare.”
„Să nu faci lucru de mântuială.”
„Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.”
„Să nu fii a cincea roată la căruță.”
„Să nu fii niciodată a cincea roată la căruță.”
„Să nu intri slugă la dârloagă”
„Să nu lași drumul mare pentru cărare”
„Să nu lași drumul mare pentru cărare.”
„Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.”
„Să nu pui cal de curse să tragă la plug.”
„Să nu rîzi de măgar cumva, că poate îl încaleci cîndva.”
„Să nu te bagi slugă la dârloagă.”
„Să nu te grăbești, că te pripești.”
„Să nu te pripești, că o greșești.”
„Să nu te pui unde arde”
„Să nu te pui unde arde.”
„Să nu te rezemi în scaun cu trei picioare”
„Să nu te rezemi în scaunul cu trei picioare.”
„Să nu te smintească ochiul cu vederea lui, ca să nu te”
„Să nu vinzi apă la sacagiu.”
„Să nu vinzi castraveți la grădinar.”
„Să nu zici că e zi frumoasă până nu va însera”
„Să nu-ți crezi ochilor.”
„Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.”
„Să scoți castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să se țină de creanga care îl ține.”
„Să te asemeni cu cei mai puțini iar nu cu cei mai mulți.”
„Să te ferească Dumnezeu de judecata firii”
„Să te ferească Dumnezeu de judecata firii.”
„Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.”
„Să te ferească Dumnezeu de țăranul boierit și de țiganul turcit.”
„Să te ferești de boierul nou și de cerșetorul vechi.”
„Să te ferești, să nu isbești în vârful cel”
„Să te înveți a te smeri și a te mări, la vreme și după”
„Să te păzești de a te juca cu tichia”
„Să te păzești de el ca de popa tuns.”
„Să te păzești să n-ai trebuință niciodată de cut.”
„Să te rușinezi de căruntețele celui bătrân, ca și de tine”
„Să te sperii de agerul ce e ca capul surd”
„Să te uiți la cel din josul tău, iar nu la cel din susul tău”
„Să vezi si să nu crezi!”
„Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi.”
„Să-ți aduci aminte de cuvintele nebunului”
„Să-ți ții vorba-n gură.”
„Sacrul este camuflat în profan.”
„Sacrul este elementul esențial al conștiinței.”
„Sacul cap are, așa și mintea”
„Sacul de la gură se păstrează.”
„Sacul de la gură trebuie chibzuit, nu de la fund.”
„Sade hârbul în drum și râde de cei ce trec.”
„Șade pe măgar, și caută măgarul.”
„Săi, și în spatele dracului, până vei (îi)”
„Samarul să nu îngreunezi, că rămâi tu în locul”
„Săraca pățită, mult e pricepută”
„Sărăcia face pe înțelept”
„Sărăcia învață pe om”
„Sărăcia învață pre om”
„Sărăcia te învață la supunere”
„Săracul de ce e sărac? că n-are minte în cap.”
„Sărăcuță minte”
„Sărăcuță minte, unde ai fost mai înainte? Că acuma multă ești, dar nimic nu-mi folosești.”
„Sârb cu minte, Grec politicos și Brașo”
„Sărbătorile învrednicesc putorile.”
„Sârbu prost”
„Sare, până nu cere, să nu dai cui-va”
„Sarea nu e bună în toate bucatele”
„Sarea-i bună la fiertură, însă nu peste măsură.”
„Șarpele ce se târăște, n-are trebuință de picioare”
„Sasul nu-i ca omul”
„Satana locuiește unde cuget nu găsește”
„Sătulul la flămând nu crede.”
„Său cu piatra de cap, săit cu capul de piatră”
„Sbura-l omul, cum vede că-i va inima”
„Scara de sus în jos se mătură, iar nu de jos în sus.”
„Scară la cer și pod peste mare nu se poate.”
„Scară la cer și pod peste mare nu se pote”
„Scaunul înalt în picioare curând se răstoarnă.”
„Scaunul înalt în picioare, curând se răstoarnă”
„Scaunul tot din picioare își are pierire.”
„Scaunul tot; din picioare își are perire”
„Scaunul, cu un picior numai, nu poate sta drept”
„Schimbarea domnilor e bucuria nebunilor.”
„Șchiopul mai bine te învață să umbli.”
„Școala e din paradis”
„Scrieți numai despre lucrurile pe care le cunoașteți.”
„Scriptura și Sfânta Lege”
„Se alege brânza din zer.”
„Se alege untul din brânză”
„Se bat nebunii la gura lui.”
„Se face prost să nu-l ia catană.”
„Se ferește ca orbul de libră”
„Se fudulește ca musca în lapte.”
„Se gândește ca găina în dărmătură.”
„Se îndoaie ca scoarța.”
„Se întâmplă să cază în cursă și acela care se păzește de ea.”
„Se întâmplă să cază în cursă și cine învață să te păzești de dânsa.”
„Se învârtește ca un cuiu într-o căldare.”
„Se învață ca viermele în hrean.”
„Se laudă oala că va sparge căldarea”
„Se pricepe ca măgarul la cântar”
„Se pricepe, când alții mănâncă și lui nu-i”
„Se prinde cartea de el ca părul pe broască.”
„Se scoate miere din orice floare.”
„Se sperie dracul de umbra lui”
„Se ține bățos.”
„Se ține ca orbul de gard”
„Se ținea să înghită un bivol, și a înghițit o muscă.”
„Se tot înalță până dă cu capul de grindă”
„Se uită ca capra la ceasornic”
„Se uită ca capra la ceasornic.”
„Sfântul în biserică, dar dracul în casă”
„Sfat să primești la orice întâmplare de la cel ce minte are”
„Sfătuiește-te cu cel mic și cu cel mare”
„Sfatul bun cu îndemnare, cea mai bună de mâncare”
„Sfatul celui înțelept, izvor de viață, de aceea de el să te”
„Sfatul după faptă, e manta după ploaie”
„Sfatul după faptă, e manta după ploaie.”
„Sfatul muierii muierilor folosește.”
„Sfatul muierilor folosește”
„Sfințenia nu stă în port și haine lungi”
„Sfințenia nu stă în port și haine lungi.”
„Și 'ntreghi nu-i arșine, să nu știi este multă.?”
„Și când trupul va fi rob, sufletul să-ți fie slobod”
„Și cei tineri de multe ori, întrec pe cei bătrâni, cu a lor”
„Și cel mai deștept la minte de un mic interes cu totul”
„Și cel mai tare stejar la topor se pleacă.”
„Și cu oile toate și cu lupul sătul nu se poate”
„Și cu piciorul în groapă la învățătură să nu te lenevești”
„Și firul de păr își are umbra sa”
„Și firul de păr își are umbra sa.”
„Și furnica, de e furnică, tot are mânie, cât de mică.”
„Și ghicitoarea după ghicitor.”
„Și măgarul are patru picioare, dar nu e cal.”
„Și para cea mai frumoasă poate să nu fie bună.”
„Și popa prost blagoslovește biserica”
„Și Saul prooroc, și scaietele legumă!”
„Și un nebun mănâncă nouă pâini, dar e mai nebun cine i le dă.”
„Și-a bătut un cuiu în cap.”
„Și-a găsit dracul capacul”
„Și-așa-i bine, și-așa-i rău.”
„Sila ia, dar nu dă.”
„Sila îți ia și cojocul din spate.”
„Slava după faptă, iar nu fapta după slavă”
„Slava, ca soarele ce depărtează orice întunecime, dar și orice umbră”
„Slobodenia muma deșteptării și a fericirii, iar robia inuina”
„Smerenia arată o mare plecăciune ca mai mult să se cinstească”
„Smerenia cea mai plăcută, cea după vremi prefăcută”
„Smerenia cu fățărnicie, întreagă viclenie, și ferice de cine o are”
„Smerenia peste măsură îți arată neghiobia, sau răutatea”
„Smerește-te, că Dumnezeu te înalță”
„Smerit dar nu prefăcut, și cucernic dar nu viclean, căci scârbă”
„Șoarecele cu o gaură numai, îndată îl prinde pisica”
„Soarele încălzește și pe bun și pe rău.”
„Socoteala lui Nastratin-Hogea”
„Spânul lesne se bărbierește”
„Spânul se rade lesne”
„Spicul plin stă plecat”
„Spinul până a nu crește Nu se desvelește.”
„Spre bine când apuci”
„Spre bine când apuci, așa trebuie s-o duci.”
„Spre mic și spre mare, fii voitor de bine”
„Spre vânt a scuipa și piatra la deal a porni, aceea”
„Spune că numai el e om”
„Spune dreptate, că în cap te-or bate.”
„Stă strâmb și judecă drept”
„Stai cu țiganul, înveți țigănește; cu turcul, turcește; cu neamțul, nemțește.”
„Stai mai întâi să vezi alb în strachină”
„Stai strâmb și judecă drept.”
„Stan sau Bran”
„Stancu țiganu”
„Stăpânul nostru are stăpân”
„Stau în drum și mă gândesc”
„Ștergeți oglinda, ca mai bine să te vezi în ea”
„Ștergeți oglinda, ca mai bine să te vezi în ea.”
„Știe (a știut) Vlădica pe cine popește”
„Știe bine Vlădica”
„Știe ca lumea să trăiască”
„Știe ca lumea să trăiască.”
„Știe carte ca popa”
„Știe carte ca un cal”
„Știe carte până la genunchi brâscei”
„Știe carte până la genunchiul broaștei.”
„Știe cât au uitat ceilalți”
„Știe cât baba mea”
„Știe Dumnezeu al cui e colacul”
„Știe Dumnezeu al cui e sacul cu făină”
„Știe Dumnezeu ce face”
„Știe el de unde iese mâzga.”
„Știe el de unde iese mizga”
„Știe el unde doarme peștele”
„Știe el unde doarme peștele.”
„Știe mocanul ce e șofranul? Când el”
„Știe moșul ce are în traistă”
„Știe numai Dumnezeu și vaca”
„Știe și la del și la vale.”
„Știe țiganul”
„Știe Vlădica pe cine popește.”
„Știința este comoara care nu se poate fura.”
„Știința făclia adevărului este”
„Știința fără de prindere, ca o mârtă se înțelege”
„Științele sunt uși, iar cheile lor sunt cer”
„Stinge focul cu paiele”
„Stinge focul cu paiele.”
„Știu multe alergături, nu acel ce șade în casă.”
„Știu să merg și cu o roată la Gherghița”
„Stomacul plin nu învață bucuros”
„Strimbii mănâncă țara”
„Sub frunza cea mai proastă se găsește poamă coaptă.”
„Sub frunza cea mai proastă se găsește pomul căptat”
„Sufletul bucuros este să intre în rai, numai păcatele”
„Sumanul alb se poate înnegri”
„Sumanul alb se poate înnegri, iar cel negru nu se poate albi.”
„Sunt logofăt, să te învăț”
„Sunt lungi poalele Vlădicăi”
„Supușii pururea mai lesne să lege cu lanțurile blândețelor”
„Surdul caută la buze, prostul la laudă”
„Surdul n-aude, dar le potrivește”
„Surdul potrivește acul unde sună”
„Surdului degeaba îi cânți de jale.”
„T6ti ambar, ma nu va gionili”
„Tablele lui Moise”
„Tăcerea e uneori cel mai frumos răspuns.”
„Taci gură, că nu mai te doare capul”
„Taina lui Dumnezeu nimenea nu o știe”
„Talentul fără noroc e de prisos”
„Tâlhar la tâlhar trage”
„Tâlhar pe tâlhar nu fură”
„Tâlharul c-un păcat, păgubașul cu zece”
„Tâlharul cel mic se spânzură și cel mare”
„Tâlharul și curva au fost de când lumea”
„Tândală cu Păcală”
„Tângălă”
„Tare-i legea”
„Tărtăcuță”
„Tătar”
„Te acățași ca orbul de ciumagă”
„Te duci la sfinți și nu te duci la Dumnezeu”
„Te duci la sfinți și nu te duci la Dumnezeu.”
„Te miri ce și mai nimica”
„Te păzește”
„Te poți opri când te sui, dar anevoie”
„Te-ai dus bou și te-ai întors vacă.”
„Ți-e dracu, ți-e Sfânta”
„Ți-e dracul, ți-e mama lui”
„Ți-e mi-e dracul, ți-e mi-e lacul”
„Țiganul nu-i om”
„Timpul învață pe aceia ce n-au școală.”
„Ține ce ai în mână și n'alerga după”
„Ține cea ce ai și trage hois.”
„Ține minte în tot veacul și nu-ți băga în cârd cu dracul.”
„Ține rândul ca la moară.”
„Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.”
„Ține-te numai de una”
„Ține-te numai de una, nu sări din una într-alta.”
„Tipicul se învață călcând des pragul bisericii.”
„Tipicul se învață călcând zece praguri”
„Tiuliuliuc Tănase”
„Toată a lui nerodie”
„Toată fapta”
„Toată greșala are iertarea ei.”
„Toată greșeala are iertarea ei”
„Toată înțelepciunea vine de la Domnul”
„Toată lumea e voinică, când dușmanul fuge.”
„Toate au un hotar în lume”
„Toate căile nu sunt drepte”
„Toate gusturile nu sunt tot una”
„Toate în lume se descoperă, mai știe un Dumnezeu”
„Toate lucrurile la vremea lor”
„Toate râurile curg în mare.”
„Toate străchinile nu sunt pentru ciorbă.”
„Toate-s vechi și nouă toate.”
„Toiagul bătrânețelor și nebunia tinerețelor.”
„Tontul mamei preotesei”
„Tontul nu știe ce-i contul”
„Tot binele de la Dumnezeu este.”
„Tot calul bun are câte un nărav rău.”
„Tot copacul ce va să fie bun de cârlig, de timpuriu începe a se strâmba.”
„Tot învețu”
„Tot nașul știe unde-l strâng curelele”
„Tot păcatul”
„Tot pățitu-i priceput.”
„Tot pățitul (e, 'i) priceput”
„Tot prostul e priceput.”
„Tot țiganu' își laudă ciocanu'.”
„Tot un drac”
„Tot vasul mirâse a ce coprinde”
„Tot, tot am numai o minte”
„Totă lumea be vinul, dar nu-și be mintea”
„Totdeauna binele se uită mai lesne ca răul.”
„Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.”
„Toți măsurașii nu fac trei ciurbe.”
„Toți proștii răstoarnă pământul”
„Toți se măsura cu a se (sat) lacat.!”
„Toți se plâng de bani, dar de minte”
„Toți se plâng de bani, dar de minte nimeni.”
„Tră mintuitlu și musconlu 'i trâmbiță”
„Tră un om cu mintuire și musconlu e”
„Trage ața cât să nu se rupă”
„Trăind omul, când și când află ce nu-i dă prin gând.”
„Trebuie să mănânci un car cu sare cu cineva ca să-l poți cunoaște bine.”
„Trei lucruri în lume nu sunt: scară la cer, pod peste mare, și drum la iad.”
„Trei lucruri nu se pot: scară la cer, măsura”
„Trei lucruri poartă dracul: sulă, ipingea”
„Trei lucruri sunt urâte și lui Dumnezeu”
„Trei lucruri sunt urâte și lui Dumnezeu.”
„Treptele casei celui înțelept să să roagă”
„Trestia care se pleacă n-o frânge vântul”
„Trestia care se pleacă n-o frânge vântul.”
„Trufia e trâmbița căderii”
„Trufia e trâmbița căderii.”
„Trupul sluga sufletului”
„Tu îi faci cu ochiul, el îți face cu capul”
„Tu îi faci cu ochiul, și nebunul cu capul.”
„Tu mare, eu mare, ghetele cine să le tragă?”
„Tu nu știi pe unde se udă găina.”
„Tu ochi vezi mai bine decât unul”
„Tu stai să-l înveți de bine”
„Tu stai să-l înveți de bine, și el te învață pe tine.”
„Tu știi una, două”
„Tu umbli după el cu milă”
„Tu zici că-mi voiești binele”
„Tu-i faci cu ochiul, și nebunul cu capul”
„Tufă în cap, tufă în minte, tufă în pungă.”
„Ucenicul vrea să învețe pe dascăl”
„Udul de ploaie nu se teme”
„Udul de ploaie nu se teme.”
„Uitarea de cele rele la cel ce pătimește, cea mai bună”
„Umblă ca calul fără căpăstru”
„Umblă căscând din pom în pom, ca căscatul din om în om.”
„Umblă cu capul pe sus, ca spicul cel gol”
„Umblă cu mintea prin pruni”
„Umblă cu mintea prin pruni.”
„Umblă tot cu gărgăuni în cap”
„Umblă tot pe calea bătută”
„Umblă tot pe calea bătută.”
„Umblați până e lumină, ca să nu vă poticniți în întuneric”
„Umbletul tău în cale fără prihană să ți-l păzești pururea”
„Un bou și o belea.”
„Un bun pentru obște pe cât de mic, cu mult mai mare”
„Un cap ai și ăla sec”
„Un nărav rău trage după sine un altul”
„Un nebun aruncă o piatră în apă și zece cuminți n-o pot scoate.”
„Un nebun întreabă și zece înțelepți nu-i pot răspunde.”
„Un nebun întrebă și zece înțelepți nu-i”
„Un nebun întrebă și zece înțelepți nu-i răspund”
„Un nebun o pietricică în fundul mării”
„Un nebun o pietricică în fundul mării aruncă”
„Un nerod lepădă o piatră în apă și zece”
„Un nume cinstit e o comoară neprețuită”
„Un om bun, pe mulți nebuni izbăvește, iar mii de nebuni”
„Un om deștept face cât doi”
„Un om prost are cap zevzec.”
„Un ovrei înșeală doi români, un grec doi ovrei, și un armean patru greci.”
„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.”
„Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții.”
„Un tăntălău mai mare nici că se poate.”
„Una dreaptă și zece strâmbe”
„Una dreaptă și zece strâmbe.”
„Una e crucea și alta e nemul”
„Una e una, două mai mult”
„Una și cu una face două”
„Una spune omul și alta face Domnul.”
„Una vorbim, bașca ne-nțelegem.”
„Unde a dus surdul roata și mutul iapa.”
„Unde cinstea lipsește cea deopotrivă, acolo din potrivă”
„Unde creieri mai puțini, acolo voinicie mai mare”
„Unde dai și unde crapă.”
„Unde e înțelepciune multă, e și nebunie multă.”
„Unde e înțelepciune scurtă”
„Unde e înțelepciune scurtă, e și nebunie multă.”
„Unde e învățătură multă e și nebunie”
„Unde e învățătură multă, e și nebunie multă.”
„Unde e minte multă e și nebunie multă.”
„Unde e minte multă, e (este) și nebunie”
„Unde e multă minte, acolo e și prostie multă.”
„Unde îi frică, îi și rușine”
„Unde îi inima, acolo îi și minte”
„Unde îl doare, și dă unde îl apucă?”
„Unde îți e gândul, acolo îți e și capul”
„Unde lipsesc crierii din cap, acolo covârșește cârpa”
„Unde lipsește cugetul și rușinea, acolo pravila întru ni”
„Unde lucește calcă, și unde alunecă te”
„Unde mânia cu putere se împreună, acolo trăsnetul mai tare sună.”
„Unde nu e cap (zice Vodă), acolo e vai de coadă”
„Unde nu e socotință, socoteala merge rău”
„Unde nu e socotință, socoteala merge rău.”
„Unde nu poți prinde, mâna nu-ți întinde.”
„Unde nu te doare, nu te legi”
„Unde nu te înțelege, nu umbla să dai lege.”
„Unde nu-i cap e vai de picioare.”
„Unde nu-i cap, vai de cioară”
„Unde nu-i frică, rușinea nu se încurcă”
„Unde nu-ți fierbe oala, să nu-ți bagi coada”
„Unde omul se mulțumește, acolo raiul”
„Unde omul se mulțumește, acolo raiul lui și-l găsește.”
„Unde puterea nu ascultă, vulpea ajută.”
„Unde școala se ivește”
„Unde scuipi nu mai linge”
„Unde se ceartă doi, râde al treilea”
„Unde sfatul lipsește, cugetul dă viii în groapă să topește”
„Unde sunt moașe multe, rămâne copilul cu buricul netăiat.”
„Unde sunt multe pravile, acolo și multă”
„Unde te trimit, unde te duci”
„Unde te-ai ars, acolo sufle”
„Unde ți-e gândul, acolo ți-e și capul.”
„Unde vezi că mulți poruncesc, acolo orânduielile cu totul”
„Unde vorba multă, acolo neștiința cu mult mai multă.”
„Unde-i banul, acolo-i și minte”
„Unde-i banul, acolo-i și mintea.”
„Unde-i gaura mai mică, acolo să se rupă”
„Unde-i lege, nu-i tocmeală.”
„Unde-i minte multă este și răbdare multă”
„Unde-i minte multă este și răbdare multă.”
„Unde-i minte, îi și noroc”
„Unde-i minte-i și prostie.”
„Unde-i pușca să le tai și cuțitul să te împușc?”
„Unde-s doi, nu-i uttul”
„Unde-s ochii înțeleptului este mâna nebunului”
„Unde-ți umblă mintea!”
„Unge osia, dacă vrei să meargă”
„Unii au cap ca să nu le plouă în gât.”
„Unii vorbesc ce știu, și unii știu ce vorbesc”
„Unirea biruiește pe cel mai tare vrăjmaș”
„Unui om fără de lege îi trebuie unul fără suflet.”
„Unui om fără-de-lege, îi trebuie unul fără”
„Unul de altul râdem și dracul de noi toți”
„Unul trage la dracul și altul la tată-său”
„Urât să te iei după cei nebuni, dar cu mult mai urât să”
„Urcați încet, ca să nu cădeți niciodată”
„Urechea să ți-o pleci la orice pas de sărac și răspunsul”
„Urma lupului de urma câinelui puțin se osebește.”
„Urmează cele înțelepte și cele după dreptate, și atunci Domnul”
„Ușor se amintește, greu se ține.”
„Va minte”
„Va ști, nu va putea”
„Văd ei pe ce scândură calcă”
„Văd eu pe ce scândură calcă.”
„Vai celor ce pierd răbdarea, că rău se vor căi”
„Vai de acela ce se scarpină cu unghiile”
„Vai de cel ce arată minte când la tem”
„Vai de cel ce ascultă numai de al său sfat!”
„Vai de cel ce cade în ispită de judecată. Mult să te ferești”
„Vai de cel ce se deșteaptă când temnița”
„Vai de hoțul care nu știe ascunde”
„Vai de oaia care se spovedește lupului”
„Vai de omul cu păcat!”
„Vai de picioarele care poartă cap nebun”
„Vai de stăpânul care lasă laptele pe seama”
„Vai, săracul om prost”
„Vălătuc de stigleț, nebunie goală.”
„Vânătoarea te învață cum să te păzești de vrăjmaș”
„Vânatul când se vede, urma lui nu se mai caută.”
„Varga și înduplică nu se frânge”
„Varza nu se învârte cu o foaie”
„Vasul curat spune în ce mâini a picat.”
„Vasul vechi mai mult ține.”
„Vavilon e”
„Vede că nu încape singur pe gaură, și-și mai leagă și tivgă de coadă.”
„Vede gunoiul în ochiul altuia și nu vede bârna din al său.”
„Vei fi bun cât vei fi”
„Veniți, înțelepților, să mâncați la masa nebunului”
„Veșmântul nu face pe om”
„Veșmintele luate împrumut nu țin de cald”
„Vezi bârna din ochiul tău, și nu vorbi p'altul de rău.”
„Vezi bîrna din ochiul tău și nu vorbi p-alt de rău.”
„Viața fără fală, e ca o zi fără soare”
„Viața-i vis, iar moartea-i trezire.”
„Vicleanul făgăduiește, nebunul trage nădejde.”
„Viermele cel mic peștele mare acață”
„Vine o vreme când nu mai poți să treci pe lângă tine.”
„Vinovatul negonit fuge”
„Vis de babă bătrână”
„Vița bună să o cauți”
„Vlădica, de e Vlădică”
„Vocea poporului e vocea lui Dumnezeu”
„Voind să poarte cercei mai buni, își pierde urechile”
„Voinicia pe om îl ridică până sus în cer, iar mândria îl coboară”
„Vorba ceea: până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții.”
„Vorba unui om cinstit face mai mult ca un înscris.”
„Vorbele plăcute înmulțesc învățătura.”
„Vrând cămila coarne, până-și dă urechile”
„Vrând să ții doi pepeni într-o mână, te trezești fără nici unul.”
„Vrând să-și facă sprâncenele și-a scos ochii.”
„Vrea puiul să știe mai mult ca cloșca”
„Vrea să arunce lumea cu umărul”
„Vrea să facă din rahat bici.”
„Vrednicia "ți mi-e oglindă”
„Vrednicia îți mi-e oglindă”
„Vrednicia omului se cunoaște după port”
„Vrednicia omului se cunoaște după port.”
„Vrei să cunoști pe om? ridică-i masca după obraz (adică”
„Vrei să mori cinstit? poartă-te mai cinstit”
„Vrei să răsplătești celui ce te ocărăște, dă-i mulțumită”
„Vremea descoperă adevărul”
„Vremea judecătorul cel mai bun că, când p'in gând nu-i, judecă”
„Vulpe bătrână.”
„Vulpea bătrână nu cade în curse”
„Vulpea bătrână nu cade în curse.”
„Vulpea bătrână nu se sperie de cursă”
„Vulpea bătrână nu se sperie de cursă.”
„Vulpea cât e de vicleană, și de multe ori cade în cursă.”
„Vulpea părul și-l schimbă, dar năravul niciodată.”
„Vulpea putere ca leul nu are, dar cu vicleniile ea întrece.”
„Vulturul nu prinde muște.”
„Vulturul scoate buf, și buful vultur nu-i”
„Xenlu xen este?”
„Za conoste un mugnit, potreba fi ense”
„Zănatea înveț-o, și las-o să nu lipsească.”
„Zănății toate-s bune, maș șminli-s arși.”
„Zavistia e mama tuturor răutăților din lume”
„Zece înțelepți nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.”
„Zi că laptele e negru, decât să strigi: eu judecata, nu cu lopata.”
„Zi la orb nu caută ochii.”
„Zic zece, tu taci una.”
„Zidul alb e hârtia nebunilor”
„Zidul alb e hârtia nebunilor.”
„Zidul, cu capul nu-l spargi”
„Ziua bună, dimineața se cunoaște.”
„Ziua multe descoperă.”
„Zmolcul nu se sperie de ziua nouă”
„Zotă prostimea, lucrurile vezi precum sunt”
„Zurlu fu tinir, Zurlu și-auș”
„Ρrostul cere și deșteptul adună.”
„— De ce te-ai nădușit, prietene? — Am vorbit cu un nerod.”