Proverbe despre Înțelepciune și prostie
784 proverbe și zicători românești pe tema Înțelepciune și prostie.
„A ajunge în mintea copiilor.”
„A ajuns coada cap.”
„A alege neghina din grâu.”
„A astupă soarele cu degetul.”
„A avea ac de cojocul cuiva.”
„A avea greieri în cap.”
„A avea mai mult noroc decât minte.”
„A avea sticleţi în cap.”
„A bate capul.”
„A calcă pe talpă putredă.”
„A caută la lumânare Ziua în amiază mare.”
„A căuta pete-n soare.”
„A cunoaşte pe cineva din talpă.”
„A da oile în paza lupului.”
„A dat cu mâna în foc.”
„A despică părul în patru.”
„A face cum îl taie capul.”
„A fi cu gărgăuni în cap.”
„A fi cu ochii în patru.”
„A fi cu scaun la minte.”
„A fi drept ca funia în traistă.”
„A fi dus şi la moară şi la râşniţă.”
„A fi învățat până la genunchiul broaștei.”
„A fi mai cu moţ decât altul.”
„A fi o scursură (de om).”
„A împăca capra cu varza.”
„A încurca iţele cuiva.”
„A învăţat carte până la glezne.”
„A legat cartea de gard.”
„A merge în fruntea cozii.”
„A merge pe zece poteci.”
„A nu fi capiu.”
„A nu şti nici cu spatele.”
„A nu vedea pădurea din cauza copacilor.”
„A nu-și cunoaște lungul nasului.”
„A scoate-o din pământ, din iarbă verde.”
„A se amestecă în toate ca sarea în bucate.”
„A se da după vânt.”
„A se face luntre și punte.”
„A se îngâmfă ca barza.”
„A sta cu burta pe carte.”
„A şti (vedea) în ce apă se adapă.”
„A trecut şi prin ciur şi prin sită.”
„A umbla cu capul in nori.”
„A umbla cu cioara vopsită.”
„A vinde castraveţi la grădinar.”
„A vorbi cu tâlc.”
„A-l prinde pe Dumnezeu de picior.”
„A-şi băga minţile în traistă.”
„A-și băga mințile-n cap.”
„A-și face singur bube-n cap.”
„A-şi încarcă sufletul cu păcatele altuia.”
„A-și pune pofta în cui.”
„Acela e mai cu minte care e mai bun.”
„Acum şi-a luat câinele de samă.”
„Adevărul este întotdeauna la mijloc.”
„Adevărul este uşa raiului.”
„Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei.”
„Adevărul stă scris printre rânduri.”
„Adunările cele rele strică deprinderile cele bune.”
„Ai carte, ai parte.”
„Ai dat-o cotită.”
„Ai făcut pozna, nu te da în lături.”
„Ajunge o măciucă la un car cu oale.”
„Alta e a auzi şi alta e a vedea.”
„Apa lina sapă adânc.”
„Aprinde lumânarea înainte de a se face noaptea.”
„Are cap de întors furci.”
„Are minte de găină.”
„Are ochi să vadă şi urechi să audă.”
„Ariciul cu meşteşug se prinde şi vrabia cu mei.”
„Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta.”
„Ascultă tot, dar nu crede tot.”
„Aurul şi în glod străluceşte.”
„Banii nu aduc învăţătura, dar învăţătura aduce banii.”
„Banul face omenia, banul face ruşinea.”
„Barbă lungă şi capra are, dar minte nici cum are.”
„Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.”
„Bate toba surdului, dă oglindă orbului.”
„Băţul scurt se rupe greu.”
„Bine faci, bine găsești.”
„Bine zice moş Arvinte: Vai de cap unde nu-i minte.”
„Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.”
„Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.”
„Boii bătrâni fac brazda dreaptă.”
„Bună învoială, rea tocmeală.”
„Bună-i plăcinta, dar dacă nu-i, e bună şi pita.”
„Burta plină nu învață bine.”
„Buturuga mică răstoarnă carul mare.”
„Câinele îmbătrâneşte de drum, iar nebunul de grija altora.”
„Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Cal cu minte, călăuza prostului.”
„Calea bătută este cea mai scurtă.”
„Calea bătută este totdeauna cea mai scurtă.”
„Calea bună e cea mai scurtă.”
„Calul bun se laudă singur în coşare.”
„Calul cu nărav te dă în râpă.”
„Calul cunoaşte ce călăreţ îl încalecă.”
„Calul de dar nu se caută la dinți.”
„Calul e gândul omului.”
„Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Când Dumnezeu nu-i acasă, sfinţii îşi fac de cap.”
„Când nu-i cap, nu-s nici picioare.”
„Când se vede satul e de prisos călăuza.”
„Când seacă apa, atunci se vede ce peşte la fund este.”
„Când vine cel mai mare, cel mai mic nu se mai vede calare.”
„Căpățână cinci oca.”
„Capul cel tâmpit, odorogeşte ca un butoi dogit.”
„Capul face, capul trage.”
„Capul face, curul trage.”
„Capul fie cât de mare, iar gura potrivită, şi cu mult mai mică.”
„Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).”
„Capul tău a mai fost la un cur de babă.”
„Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.”
„Câte bordee, atâtea capete.”
„Câte sate a umblat, atâtea meşteşuguri a învăţat.”
„Câţi oameni atâtea năravuri.”
„Ce are sula cu prefectura?”
„Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.”
„Ce dai, aia primești.”
„Ce e drept şi adevărat, nici la dracul nu e minciună.”
„Ce faci ţi se va face.”
„Ce folos de statul tău, Dacă ţi-i năravul rău.”
„Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.”
„Ce mi-e prostul, ce mi-e nebunul!”
„Ce omul face, nici dracul nu desface.”
„Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.”
„Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.”
„Ce-î căciulă nu-i tulpan.”
„Ce-i dat de la D-zeu e bun venit!”
„Ce-i prea mult strică.”
„Cea mai mică scânteie aprinde focul cel mai mare.”
„Ceapa are multe foi și tot degeră la frig.”
„Cearcă vadul cu nerodul.”
„Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință.”
„Cel ce păgubește la minte folosește.”
„Cel ce priveşte la joc, mai bine judecă decât cei în joc.”
„Cel ce tot alege, Pe urmă culege.”
„Cel cuminte învaţă din nenorocirile celui neprevăzător.”
„Cel cuminte strânge bani albi pentru zile negre.”
„Cel înţelept îşi găteşte încă până nu flămânzeşte.”
„Cel mai bun dascăl e păţania.”
„Cele bune să se adune, cele rele să se spele.”
„Cele rele sa le scrii pe apa ce curge, iar facerea de bine în piatră să o sapi.”
„Cercetările mai bune sunt cele mai rari.”
„Ceva care nu se cade.”
„Chelului îi trebuie tichie de mărgăritar.”
„Cine alege, Culege.”
„Cine are barba rară se rade lesne.”
„Cine are barbă, are și pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine are minte nu se amestecă în gâlceava altora.”
„Cine are urechi de auzit, să audă!”
„Cine bea vin mult îşi bea şi minţile.”
„Cine cade de sine, să plângă e ruşine.”
„Cine de oameni nu se ruşinează, nici de Dumnezeu nu se înfricoşează.”
„Cine e bun place şi lui Dumnezeu.”
„Cine e mare E şi tare, Cine e mic Tot nimic.”
„Cine este sfânt pe aşternut moale nu doarme.”
„Cine face, lui îşi face.”
„Cine întreabă nu greşeşte.”
„Cine îşi păzeşte limba, îşi păzeşte capul.”
„Cine lăcomeşte Nu se pricopseşte.”
„Cine lăcomeşte să apuce cele străine, pierde si ale sale.”
„Cine nu chiteşte Nu nimereşte.”
„Cine nu crede în el însuși, nu crede în nimic.”
„Cine nu cunoaşte pe prost e mai prost decât el.”
„Cine nu poate avea mult, e bucuros şi de puţin.”
„Cine nu poate săvârşi un lucru, să nu se apuce de dânsul.”
„Cine nu ştie potecile nu ştie nici drumul mare.”
„Cine o face nesărată, Nu o mai face altă dată.”
„Cine păgubeşte se înţelepţeşte.”
„Cine pe sine se laudă, acela mai tare se înjoseşte.”
„Cine râde la urmă râde mai bine.”
„Cine s-a fript cu ciorba, suflă și-n iaurt.”
„Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.”
„Cine sare multe trepte deodată, i se frânge piciorul.”
„Cine scuipa în sus, îi cade pe obraz.”
„Cine se amestecă în tărâţe îl mănâncă porcii.”
„Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine se razimă pe umbră, greşeşte.”
„Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.”
„Cine se smereşte se înalţă.”
„Cine seamănă vânt culege furtună.”
„Cine ştie are patru ochi.”
„Cine ştie carte are patru ochi.”
„Cine strânge cărbuni cu mâna altuia, nici se mânjeşte, nici se arde.”
„Cine suflă în foc îi sar scânteile în ochi.”
„Cine umblă cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.”
„Cine umblă în două luntri cade în apă.”
„Cine umblă ziua nu se poticneşte.”
„Cineva care "și-a băut mințile".”
„Cineva care a dat în mintea copiilor.”
„Cineva care are capul baniță de carte.”
„Cineva care are fitilul scurt.”
„Cineva care este cu capsa pusă.”
„Cineva care nu-și vede lungul nasului.”
„Cinstea cu ocara nu pot fi împreună.”
„Cinstea la cinste trage.”
„Ciomagul are două căpătâie.”
„Copacul cu rădăcini adânci, nu se teme de furtună.”
„Cu bucăţica mică se prinde peştele mare.”
„Cu cât înveți mai mult, cu atât știi mai puțin.”
„Cu cât mai multe auzi cu atât mai multe înveţi.”
„Cu chibzuială dai, ai.”
„Cu funia altuia nu te lăsă în puţ.”
„Cu mai marele tău în plug să nu te pui.”
„Cu mintea zurlie și cu privirea șașie.”
„Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.”
„Cu o floare nu se face primăvară.”
„Cu o lingură de miere mai multe muşte prinzi decât cu o bute de oţet.”
„Cu răbdarea şi cu tăcere Se face agurida miere.”
„Cu răbdarea treci și marea.”
„Cu un gând să se ducă şi cu zece nu.”
„Cu un pitic, tot nimic.”
„Cu vreme şi cu răbdare, şi frunza de dud se face mătase.”
„Cui pe cui se scoate.”
„Cuiu pe cuiu scoate afară.”
„Cuiva îi lipsește o doagă.”
„Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat.”
„Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui ce-i cu Cerul împăcat.”
„Cum e sfântul şi colacul.”
„Cum e sfântul şi tămâia.”
„Cum e tocul - și pistolul.”
„Cum e turcul așa e și pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cum faci ţi se face.”
„Cumpăna, nepoate, E bună la toate.”
„Cumpătul Nu strică umbletul.”
„Cunoașterea de sine este un prim pas spre însănătoșire.”
„Dă ce te lasă inima.”
„Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă.”
„Dacă la socoteală plusul nedumerește, atunci este minus.”
„Dacă baba avea ventil, se chema automobil.”
„Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se întoarcă pe spinarea ta.”
„Dacă întinzi salteaua se rupe.”
„Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.”
„Daca nu e colac e bună şi pâinea.”
„Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed.”
„Dacă nu știi ce-i apa, nu te urca-n luntre!”
„Dacă și cu Parcă se plimbau în barcă. Și dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.”
„Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.”
„Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.”
„Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva.”
„Dacă vei socoti câte foi intră în plăcintă, niciodată nu vei mânca.”
„Dar din dar se face rai.”
„De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.”
„De ce se teme omul nu scapă.”
„De multe ori oamenii mari nu sunt în apele lor.”
„De nebun şi de muierea rea tot înţeleptul se dă în lături.”
„De nebun taie poala şi fugi.”
„De oameni răi să fugi ca dracul de tămâie.”
„De omul rău să fugi mâncând pământul.”
„De urâtă nu-i frumoasă, da'i deșteaptă, proasta dracu.”
„De va cădea vrăjmaşul tău, tu nu te bucură de el.”
„De vei să mănânci pâine nu-ţi bate joc de tărâte.”
„Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.”
„Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.”
„Decât drac alb, mai bine drac negru.”
„Decât drac negru, mai bine drac alb.”
„Decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.”
„Decât pe cal slab, mai bine pe jos.”
„Decât sa-ţi iasâ nume rău, mai bine ochii din cap.”
„Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte.”
„Decât zece trebi şi rele, mai bine una şi bună.”
„Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.”
„Deştept ca oaia când dă în noroi.”
„Deştept ca oaia şi viclean ca măgarul.”
„Deștept de-i crapă capul.”
„Deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din greșelile lui.”
„Deșteptul promite și prostul crede.”
„Deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor.”
„Dihorul nu-şi lasă năravul niciodată.”
„Din greșeli înveți.”
„Din nebunia străină te înveţi minte.”
„Din spate liceu, din față muzeu.”
„Din talpa de casă nu se face obadă de roată.”
„Din vorbă în vorbă iese adevărul.”
„Doctore, vindecă-te întâi pe tine.”
„Doi ochi văd mai bine decât unul.”
„Doi pepeni la o mână nu se pot ţinea.”
„Domnia și prostia se plătesc.”
„Domnul fără dreptate ca gardul fără proptea.”
„Două pietre tari nu pot macină bine.”
„Dracul nu e așa de negru cum crede lumea.”
„Dracul râde de porumbe negre, Şi pe sine nu se vede.”
„Drept ca cobiliţa.”
„Dreptatea e ca lemnul cel uşor, care îl apasă în apă, şi tot cândva iese d'asupra.”
„Dreptatea ese ca untdelemnul d'asupra apei.”
„Dreptatea niciodată nu piere.”
„Dreptul de auzul rău nu se teme.”
„Dreptul totdeauna umblă cu capul spart.”
„După ce e prost, îl chiami şi Vlad.”
„După ce olarul a făcut oala, unde vrea îi pune toarta.”
„După faptă se cunoaşte omul.”
„După faţă şi sufletul.”
„După poamă se cunoaşte pomul, Şi după faptă omul.”
„Dupâ râs cunoşti pe nebunul.”
„După război mulți viteji se arată.”
„E ca măgarul între oi.”
„E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.”
„E lesne a povățui, și anevoie a se povățui.”
„E mai bine a şti puţine şi bine.”
„E mai bine cu binele decât cu răul.”
„E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii.”
„E un om dintr-o bucată.”
„Este lesne a ierta, dar este greu a uită.”
„Ești cam într-o ureche.”
„Exemplele rele strică moravurile bune.”
„Exemplele sunt făcute pentru proști.”
„Face ceva nerozeşte Şi fluerând îl priveşte.”
„Face planul ca țiganul.”
„Face un lucru cum îl duce capul.”
„Fântâna adevărată nu îngheață niciodată.”
„Femeia vede unde bărbatul abia zărește.”
„Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.”
„Fiecare este stăpân pe capul lui.”
„Fiecare grăunte are făină, dar are şi tărâţe.”
„Fiecare se ţine mai cu minte decât altul.”
„Fiecare sfânt trage cu mâna către el.”
„Fiecare trage acolo unde cunoaşte.”
„Fii după cum te arată chipul.”
„Frica păzește bostănăria.”
„Frica păzește pepenii (în bostănărie).”
„Fricosul se sperie și de umbra lui.”
„Frumos să priveşti furtuna pe mare, dar cam de departe.”
„Fudulia aduce sărăcia.”
„Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.”
„Fuge ca dracul de tămâie.”
„Gândeşte-te de astăzi şi pentru mâine.”
„Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.”
„Gheara nescurtată, zgârâie odată.”
„Ghimpele ușor intrat, mai greu e de-nlăturat.”
„Graba strică treaba.”
„Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.”
„Greu se cunoaşte cineva pe sine.”
„Gura lumii n-o astupă nici pământul.”
„Gura lumii-i slobodă.”
„Haina împrumutată nu ţine de cald.”
„Hainele nu fac pe om mai bun decât este.”
„Hopa Mitică - cade-n cap și se ridică.”
„I se pare dealul vale.”
„Iarba rea nu piere.”
„Îi trăznește prin cap ce nici cu gândul nu gândești.”
„Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).”
„În oala acoperită nu cad gunoaie.”
„În țara orbilor, chiorul este împărat.”
„In urma focului mulţi dascăli se arată.”
„În viață e bine să te ferești chiar și de greșelile altora.”
„In zadar guguleşti coada de câine, că tot aceea rămâne.”
„Înainte de a porunci învață a te supune.”
„înainte de a porunci, învaţă a te supune.”
„Încalecă și fute, descalecă și du-te.”
„Înţeleptul adună şi prostul risipeşte.”
„întinde petecul numai cât ajunge, căci se rupe.”
„întoarce umbrela din cotro vine ploaia.”
„Intră bou (la școală) și iese vacă.”
„Învață de la alții, dar fă cum știi tu.”
„învaţă la tinereţe ca să ştii la bătrâneţe.”
„Învață pe alții, ca să fii învățat și tu.”
„învăţătura dată rău Se sparge în capul tău.”
„învăţătura nu se cumpără pe bani.”
„înveţi pe dracul să dea cu puşca.”
„îşi pierde cumpătul Ca ţiganul umbletul.”
„Îți fac buzunar la burtă!”
„Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă.”
„Îți tai craca de sub tine.”
„Jarul potolit te arde.”
„Jocul greșeala așteaptă.”
„Judecă întâi pe om și apoi îl spânzură.”
„Judecata e ca o trăsură cu două oişti, când înainte, când înapoi o poţi mâna.”
„Judecata e în capul omului.”
„Judecata e oloagă Când lipseşte în cap o doaga.”
„Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârțâie.”
„La bulboană se adună peștii.”
„La disperare omul nu mai judecă.”
„La Dumnezeu să te rogi, iar pe Dracu' să nu-l superi.”
„La părul lăudat cu sacul mare să nu te duci.”
„La pom lăudat să nu mergi cu sacul.”
„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.”
„La toate urma alege.”
„La un car de minte e bine să fie un dram de noroc.”
„La unii li s-a dat capul ca să nu-i plouă-n gât.”
„Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oameni cinstiţi.”
„Lăcomia Pierde omenia.”
„Lăcomia strica omenia”
„Lapădă spinul din cale.”
„Lasă mânia de seară pe dimineaţa.”
„Lauda de sine nu miroase-a bine.”
„Leul după urme se cunoaşte.”
„Leul nu se uită când îl latră un căţel.”
„Limba nebunului este o moară fără grăunte”
„Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.”
„Lumea nu-i cât se vede prin fereastră.”
„Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.”
„Mai bine cap de pisică decât coadă de leu.”
„Mai bine ceva decât nimic.”
„Mai bine cu înţeleptul a purtă povară, decât cu nebunul a beă vin la masă.”
„Mai bine cu un om cuminte la lucru, decât cu cel nebun la masă.”
„Mai bine fruntea cozii decât coada frunţii.”
„Mai bine pizmaş Decât pătimaş.”
„Mai bine puţin cu dreptate decât mult cu strâmbătate.”
„Mai bine roagă-te la Dumnezeu decât la sfinţi.”
„Mai bine să fii cu un om vrednic la pagubă, decât cu un mişel la dobândă.”
„Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.”
„Mai bine un cap de somn, decât o mie de broaşte.”
„Mai bine un dram de minte decât o oca de noroc.”
„Mai bine un vrăjmaş înţelept decât un prieten nerod.”
„Mai bine varză acră cu învoială Decât zahăr dulce cu cârteală.”
„Mai credincioşi ochii decât urechile.”
„Mai multă înţelepciune găseşti în feţele cele urâte, decât în cele frumoase.”
„Mai multă pâine mănânci cu miere decât cu oţet.”
„Mama proștilor e mereu gravidă.”
„Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști.”
„Mândria orbeşte pe om.”
„Mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelungă răbdare.”
„Mânia de seară să o lași pe dimineață.”
„Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.”
„Mânia pierde omenia.”
„Mare ți-e grădina, Doamne (poarta-i deschisă și proștii sar gardul).”
„Mare-i puterea boului, dar şi un copil îi pune funia în coarne.”
„Marea că e mare şi încă are fund, dar inima omului.”
„Măsoară de două ori și taie odată.”
„Măsoară-ți cuvintele !”
„Mâţa cu clopoţei nu prinde şoareci.”
„Meseria nu se învață, se fură.”
„Minte de îngheață apele.”
„Mintea e bună, dacă e soră şi cu norocul.”
„Mintea lui nu plăteşte nici o ceapă degerată.”
„Mintea ta a mai fost la un fes de babă.”
„Mojicul e tot mojic şi în ziua de Paşti.”
„Multe ştie, multe croieşte, Şi nici una nu isprăveşte.”
„Mulți văd puțini înțeleg.”
„Mulți văd, puțini cunosc.”
„Năravul din fire, n-are lecuire.”
„Năravurile din fire ca negreaţă la corb.”
„Nebunia e soră cu prostia.”
„Nebunul cu steagul în mână.”
„Nebunului poţi să-i îndrugi cât îţi place, Că ce ştie el tot face.”
„Necazul învaţă pe om.”
„Nerodul la orice fie, Pe loc zice că ştie.”
„Nerodul şi cu nebunul Amândoi sunt fraţi ca unul.”
„Nerodului i se pare Că toate în palmă le are.”
„Nerozia se ţine cu cheltuială.”
„Nevoia e mama născocirilor.”
„Nevoia învaţă pe om şi nuiaua pe copil.”
„Nevoia învață pe om.”
„Nici cal nici măgar.”
„Nici cerul cerc de bute, nici mojicul om de frunte.”
„Nici coada frunţii, nici fruntea cozii.”
„Nici de nor de vară să te întristezi, nici de senin de vară să te înveseleşti.”
„Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.”
„Nici din grindă cerc de bute, Nici din mojic om de frunte.”
„Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.”
„Nici din talpă lemn de bute, Nici din netot om de frunte.”
„Nici laie, nici bălaie.”
„Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.”
„Nici o fapta bună nu scapă nepedepsită!”
„Nici pe dracul să vezi, nici cruce să-ţi faci.”
„Nici prea-prea, nici foarte-foarte.”
„Nici răchita cerc de bute, Nici mojicul om de frunte.”
„Nici salcia pom, Nici mojicul om.”
„Nici talpa casii cerc de bute, Nici mojicul om de frunte.”
„Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii.”
„Nici toate ale doctorului, dar nici toate ale duhovnicului.”
„Nici turc, nici turleac la un fleac.”
„Nici un meşteşug nu e rău, ci oamenii sunt răi.”
„Nici un prooroc nu-i cinstit în ţara sa.”
„Nici un prooroc nu-i fericit în ţara sa.”
„Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.”
„Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști.”
„Nimeni nu s-a născut învățat.”
„Nimeni nu-i profet în țara lui.”
„Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.”
„Noaptea e cel mai bun sfetnic.”
„Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...”
„Norocul e nimic, înţelepciunea e totul.”
„Norul, până nu se îngroaşă, furtună nu aduce.”
„Nu "pune mâna", că "te frigi".”
„Nu ai ajuns la râu şi ai ridicat poalele.”
„Nu aruncă apa cea tulbure înainte de a avea pe cea limpede.”
„Nu aţâţă cărbunii păcătosului, ca să nu arzi în flacăra focului lor.”
„Nu bate unde nu ţi se deschide.”
„Nu căra apă cu ciurul.”
„Nu căra apă la fântână.”
„Nu câte ştii, ci cum le ştii.”
„Nu căută ce am fost, şi vezi acum ce sunt.”
„Nu căută ce-am fost, ci te uită acum ce sunt.”
„Nu cerca marea cu degetul, nici apâ fiartă cu băţul.”
„Nu cercă radul cu nebunul.”
„Nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi. (Eminescu?)”
„Nu cere ce nu ți se poate da.”
„Nu da povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă.”
„Nu da sfaturi, - prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori”
„Nu e locul ci e dobitocul.”
„Nu e miere fara fiere.”
„Nu e nebun cel ce mănâncă nouă pite late ci cel ce i le dă.”
„Nu e nici cal, nici măgar.”
„Nu e omul niciodată bătrân, când e vorba de învăţătură.”
„Nu ești în toate mințile.”
„Nu există pădure fără uscături.”
„Nu fac toate muştele miere.”
„Nu face pe prostul că așa rămâi.”
„Nu i-e cherestea obrazul.”
„Nu încercă marea cu degetul.”
„Nu învăța găina să facă ouă.”
„Nu învăţă pe dracul cum se înţărca copii.”
„Nu judecă ca să nu fii judecat.”
„Nu lăsă să te ia boii în coarne.”
„Nu mânca eu domnii cireşe din un blid, căci îţi aruncă sâmburi în ochi.”
„Nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum se cuvine.”
„Nu numără foile la plăcintă.”
„Nu o să îndreptez eu lumea cu umărul.”
„Nu persista în prostie.”
„Nu plăteşte bogatul ci vinovatul.”
„Nu poți să faci din rahat bici și sǎ mai și pocneascǎ.”
„Nu pune degetul între ciocan şi nicovală.”
„Nu pune mâna unde nu-ţi fierbe oala.”
„Nu râde de necazul altuia.”
„Nu se cumpără omul pe căciulă.”
„Nu se poate, nici de cum. Când frigi să nu iasă fum.”
„Nu spune oricând ceea ce știi, dar să știi totdeauna ce spui.”
„Nu ştie nici la deal, nici la vale.”
„Nu ştie să împartă paie la doi măgari.”
„Nu ştie să încurce două paie.”
„Nu ştie să-şi numere degetele.”
„Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.”
„Nu tăia pomul din rădăcină, ca să cază şi să-i culegi rodul, ci mai bine urcă-te în el, ca să culegi şi la anul.”
„Nu te amestecă in toate ca sarea în bucate.”
„Nu te arătă dascăl până a nu fi ucenic”
„Nu te atinge că te frige.”
„Nu te face popă în biserică străină.”
„Nu te închina până a nu şti cine-i sfântul.”
„Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.”
„Nu te măsură cu cei mai mari.”
„Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.”
„Nu te pune la mintea nebunului.”
„Nu te râde că te-ajunge!”
„Nu te râde că te-ajunge.”
„Nu te vârî ca să nu fii pe brânci dat afară.”
„Nu tot omul e om.”
„Nu tot pe moale, ca să poţi suferi şi cele tare.”
„Nu vede pădurea de copaci.”
„Nu vede pădurea de lemne.”
„Nu vezi pădurea de copaci.”
„Nu vinde castraveți la grădinar.”
„Nu zice: hop! Până nu te vezi în joc.”
„Nu-i ajungi cu prăjina la nas.”
„Nu-i arătă lupului pădurea.”
„Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.”
„Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.”
„Nu-i teiu-beleiu, ci-i beleiu-teiu.”
„Nu-și cunoaște lungul nasului. (E încrezut).”
„Nu-şi mătură gunoiul dinaintea casei lui.”
„Nu-ţi băgă ciocul în tot locul.”
„Nu-ţi băgă degetele în foc până ai cleşte.”
„Nu-ţi băgă limba unde nu-ţi fierbe oala.”
„Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.”
„Nu-ți bate singur cuie in talpă.”
„Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.”
„Numele bun e mai scump decât aurul.”
„O burtă plină nu poate învăța.”
„Oamenii se cunosc după ochi.”
„Obraznicul mănâncă praznicul.”
„Ochii înţeleptului văd departe.”
„Ochii înţeleptului văd mai departe.”
„Ochii sunt oglinda sufletului.”
„Olarul pune coada unde-i place. Ca olarul oalele când face, Pune mănuşa unde-i place.”
„Om drept ca funia în traistă.”
„Om în trup destul de mare, Şi minte de copil are.”
„Om iscusit Dar fără cuţit.”
„Omenia e mai scumpă ca avuţia.”
„Omenia omenie cere, şi cinstea cinste.”
„Omenia ţine mai mult decât minciuna.”
„Omu-nvață cât trăiește și când moare tot prost este.”
„Omul bun după fapte se cunoaşte.”
„Omul care e stricat, Nu se teme de păcat.”
„Omul care ştie carte De toate are parte.”
„Omul care-i prost / N-are nici un rost.”
„Omul cât trăiește învață.”
„Omul cât trăiește-nvață, și moare tot nătăfleață.”
„Omul cinsteşte haina, nu haina pe om.”
„Omul cu meşteşug nu piere.”
„Omul cu minte îşi cumpără vara sanie şi iarna car.”
„Omul de omenie crede omului de omenie.”
„Omul e dator să cerce şi bune şi rele.”
„Omul este ca oaia, lesne se ia după altul.”
„Omul fără omenie e ca şi trupul fără suflet.”
„Omul fudul, şi lui Dumnezeu nu-i place.”
„Omul înţelept face ce poate, nu ce vrea.”
„Omul învăţat are stea în frunte.”
„Omul la mânie, cade-n nebunie.”
„Omul moare de bătrân şi tot nu le învaţă pe toate.”
„Omul neînvăţat ca un lemn neîndreptat.”
„Omul păcătos E la toate fricos.”
„Omul păţit e mai învăţat.”
„Omul poate povățui pe altul, dar pe sine niciodată.”
„Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde te înnegreşte.”
„Omul se cunoaşte din umblet ca şi după vorbă.”
„Omul se cunoaşte din vorba sa, cum şi nuca cea seacă din uşurinţa sa.”
„Omul se deprinde cu răul ca viermele în hrean.”
„Omul sfințește locul.”
„Omului cu învăţătură Ii curge miere din gură.”
„Omului cu sila poţi să-i iei, dar să-i dai nu poţi.”
„Omului rău dă-i şi cămaşa şi fugi.”
„Ori că zici baba Bada, ori că zici Bada baba, e tot una.”
„Ori Stan ori căpitan.”
„Orice fel de meserie Nu e rău omul să ştie.”
„Orice învăț își are și dezvăț.”
„Orice luceşte nu se înţelege aur.”
„Orice lucru cu măsură.”
„Orice lucru este bun la timpul său.”
„Oţetul tare vasul său îşi strică.”
„P..a nu știe carte.”
„Păcală s-a luat după vecinul și a dat de bucluc.”
„Pacea strâmbă e mai bună decât judecata dreaptă.”
„Până când eşti nicovală rabdă loviturile, iar când ajungi ciocan loveşte cât poţi.”
„Până la Dumnezeu te fură sfinţii.”
„Până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii.”
„Până la Dumnezeu te omoară sfinţii.”
„Până nu dai cu capul de toţi pereţii nu te îndrepţi.”
„Până nu greşeşti, Nu nimereşti.”
„Până nu guşti amarul, nu ştii ce e dulcele.”
„Până nu te loveşti cu capul de pragul de sus nu vezi pe cel de jos.”
„Păr lung şi minte scurtă.”
„Parcă e din lună.”
„Parcă e picat din lună.”
„Parcă ți-a ieșit o păsărică din gură.”
„Patru ochi văd mai bine decât doi.”
„Paza bună trece primejdia rea.”
„Pe cale strâmbă în veci te încurci.”
„Pe cap bun stă bine şi o căciulă ruptă.”
„Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.”
„Pe cel nebun cu biciul, pe cel înţelept cu cuvântul.”
„Pe mojic îl cunoşti după ochi, Ca pe măgarul după urechi.”
„Pe toți ascultă-i bine, și apoi să faci ca tine.”
„Pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși.”
„Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu de se strică.”
„Pică,... ca nuca în perete.”
„Pilda floare rodeşte.”
„Plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă.”
„Pletele lungi şi minte scurtă.”
„Poale lungi şi minte scurtă.”
„Poale lungi și minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă.”
„Poama bună nu se caută după faţă, ci după dulceaţă.”
„Pomul bun din rodul său se cunoaşte.”
„Pomul se cunoaşte din roadă, Şi omul din mintea neroadă.”
„Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.”
„Pomul se cunoaşte după roade, şi omul după fapte.”
„Pomul strâmb din tinereţe Nu se îndreaptă în bătrâneţe.”
„Povară mai grea decât spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești.”
„Prost cu prost când trăieşte Lesne se îngădueşte.”
„Prost, prost, da-i al nost'.”
„Prostia și mândria cresc pe aceeași creangă.”
„Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.”
„Prostul e prost şi în ziua de Paşte.”
„Prostul este ca orbul când dă de perete.”
„Prostul face ce vede și ce aude crede.”
„Prostul face ce vede, şi ce aude crede.”
„Prostul mănâncă postul şi Vinerea cu dulce.”
„Prostul nici să-i faci, nici să-ţi facă.”
„Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul.”
„Prostul nu le știe, dar le nimerește.”
„Prostul se cunoaşte după râs şi mers.”
„Prostul se cunoaşte după vorbă, şi şiretul după ochi.”
„Prostul se cunoaşte pe bâtă şi proasta pe flori.”
„Prostul se simte jignit înainte de-i vorbești.”
„Prostul taie copacul ca să-i mănânce rodul.”
„Prostului nu-i stă bine dacă nu-i şi fudul.”
„Pune țara la cale.”
„Răbdarea Trece marea.”
„Rădăcina e amară dar roadele dulci.”
„Râde ciocanul de nicovală.”
„Râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept.”
„Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.”
„Rău e cu rău, dar mai rău fără rău.”
„Răul se face mai lesne decât binele.”
„Răzbunarea e arma prostului.”
„S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.”
„Să ai "cei șapte ani de acasă".”
„Să aibă cineva ruşine Până unde se cuvine.”
„Să faci ce zice popa, nu ce face popa.”
„Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.”
„Să fii bun şi blând la toate, Dar până unde se poate.”
„Să fii cu ochii în patru.”
„Să fii om de omenie!”
„Să împaci capra cu varza.”
„Să nu faci coarne la mâncare.”
„Să nu faci lucru de mântuială.”
„Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.”
„Să nu fii a cincea roată la căruță.”
„Să nu fii niciodată a cincea roată la căruță.”
„Să nu intri slugă la dârloagă”
„Să nu laşi drumul mare pentru cărare.”
„Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.”
„Să nu pui cal de curse să tragă la plug.”
„Să nu te bagi slugă la dârloagă.”
„Să nu te grăbeşti, Că te pripeşti.”
„Să nu te pui unde arde.”
„Să nu vinzi castraveți la grădinar.”
„Să nu-ți crezi ochilor.”
„Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.”
„Să scoți castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.”
„Să vezi si să nu crezi!”
„Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi.”
„Să-ți ții vorba-n gură.”
„Sărbătorile învrednicesc putorile.”
„Sarea-i bună la fiertură, Insă nu peste măsură.”
„Sătulul la flămând nu crede.”
„Scara de sus în jos se mătură, iar nu de jos în sus.”
„Scară la cer şi pod peste mare nu se poate.”
„Scaunul tot din picioare îşi are pierire.”
„Schimbarea Domnilor e bucuria nebunilor.”
„Şchiopul mai bine te învaţă sâ umbli.”
„Se bat nebunii la gura lui.”
„Se fuduleşte ca musca în lapte.”
„Se întâmplă să cază în cursă şi acela care se păzeşte de ea.”
„Se prinde cartea de el ca părul pe broască.”
„Se ține bățos.”
„Sfinţenia nu stă în port şi haine lungi.”
„Şi cel mai tare stejar la topor se pleacă.”
„Şi firul de păr îşi are umbra sa.”
„Şi furnica, de e furnică, tot are mânie, cât de mică.”
„Şi ghicitoarea după ghicitor.”
„Şi para cea mai frumoasă poate să nu fie bună.”
„Şî-a bătut un cuiu în cap.”
„Și-așa-i bine, și-așa-i rău.”
„Soarele încălzeşte şi pe bun şi pe rău.”
„Stai strâmb şi judecă drept.”
„Ştergeţi oglinda, ca mai bine să te vezi în ea.”
„Ştie carte până la genunchiul broaştei.”
„Ştie el de unde iese mâzga.”
„Ştie el unde doarme peştele.”
„Stinge focul cu paiele.”
„Te duci la sfinţi şi nu te duci la Dumnezeu.”
„Te-ai dus bou și te-ai întors vacă.”
„Ţine rândul ca la moară.”
„Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.”
„Toate râurile curg în mare.”
„Toate străchinile nu sunt pentru ciorbă.”
„Toiagul bătrâneţelor şi nebunia tinereţelor.”
„Tot calul bun are câte un nărav rău.”
„Tot copacul ce va să fie bun de cârlig, de timpuriu începe a se strâmbă.”
„Tot pățitu-i priceput.”
„Tot țiganu' își laudă ciocanu'.”
„Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.”
„Toţi se plâng de bani, dar de minte nimeni.”
„Trăind omul, când şi când Află ce nu-i dă prin gând.”
„Tu îi faci cu ochiul, şi nebunul cu capul.”
„Tu mare, eu mare, ghetele cine să le tragă?”
„Udul de ploaie nu se teme.”
„Umblă cu mintea prin pruni.”
„Un nebun întreabă şi zece înţelepţi nu-i pot răspunde.”
„Un om prost are cap zevzec.”
„Un tăntălău mai mare nici că se poate.”
„Una dreaptă și zece strâmbe.”
„Una spune omul Şi alta face Domnul.”
„Una vorbim, bașca ne-nțelegem.”
„Unde a dus surdul roata și mutul iapa.”
„Unde dai și unde crapă.”
„Unde e înţelepciune scurtă, E şi nebunie multă.”
„Unde e minte multă e și nebunie multă.”
„Unde nu-i cap e vai de picioare.”
„Unde ţi-e gândul, acolo ţi-e şi capul.”
„Unde-i banul, acolo-i și mintea.”
„Unde-i lege, nu-i tocmeală.”
„Unde-i minte multă este şi răbdare multă.”
„Unde-i minte-i și prostie.”
„Unde-i puşca să le tai şi cuţitul să te împuşc?”
„Unde-ți umblă mintea!”
„Unii au cap ca să nu le plouă în gât.”
„Vălătuc de stigleţ, nebunie goală.”
„Vasul curat spune în ce mâini a picat.”
„Vede gunoiul în ochiul altuia şi nu vede bârna din al său.”
„Vorba unui om cinstit face mai mult ca un înscris.”
„Vrea să facă din rahat bici.”
„Vrednicia omului se cunoaşte după port.”
„Vulpea bătrână nu se sperie de cursă.”
„Vulturul nu prinde muște.”
„Zece înțelepți nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.”
„Zidul alb e hârtia nebunilor.”
„Ziua bună, dimineața se cunoaște.”
„Ziua multe descoperă.”
„Ρrostul cere și deșteptul adună.”
„— De ce te-ai năduşit, prietene? — Am vorbit cu un nerod.”