Proverbe despre Familie
1.536 proverbe și zicători românești pe tema Familie.
„'I-a luat țița din gură”
„A aduna nuiele pentru spinarea sa”
„A avea casa cucului”
„A avea ferestre și prin vârful casei”
„A avea ochi de cumătră pentru cineva”
„A avea ochi de cumătru cu cineva”
„A crește în burtă”
„A crește pui de năpârcă.”
„A cui e iapa e și mânzul”
„A cui e vaca e și vițelul”
„A duce vergile cuiva”
„A face ca Țiganul când a greșit pe ta-său”
„A face casă”
„A face casă cu cineva”
„A face sat undeva”
„A făcut larg în casă”
„A fi a cincea roată la car”
„A fi acasă în vreo treabă”
„A fi bătrân uitat”
„A fi ca (și) un Cain”
„A fi cheia și lacata cuiiva.”
„A fi crescut în buruienile dracului.”
„A fi crescut în secul săi”
„A fi cu casa în spinare”
„A fi cuc”
„A fi de capul său.”
„A fi de soiul Catargiului”
„A fi din satul cu oameni”
„A fi feciori de ghindă, îetați în tindă”
„A fi feciorul lui Noe”
„A fi însurat cu dracu”
„A fi mătușă”
„A fi numai burta de cineva”
„A fi o mână și un suflet”
„A fi om la casa altuia”
„A fi piatră de moară în casă”
„A fi pragul casei”
„A fi pui de cuc”
„A fi Românică”
„A fi rupt din Jidovi”
„A fi scăunaș de picioare”
„A fi scăunaș de picioare.”
„A fi stâlp”
„A fi stâlpul casei”
„A fi Ștefan”
„A fi, a rămâne cuc”
„A fierbe toți într-o oală”
„A fost stilpul casei și acum a ajuns popre”
„A ieși și moș”
„A însura pre cine-va”
„A intra în horă cu câinele la nuntă.”
„A intra în zile de babă cu cineva.”
„A intrat nora în blide”
„A intrat nora în blide.”
„A învăța pe tată-său să facă copii”
„A lăsat semințe de obiceiurile sale”
„A lipsit de acasă doi ani și s-a întors”
„A mânca dintr-o strachină.”
„A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama”
„A mărita o fată este a arde odată”
„A măturat casa cu el”
„A murit fina, s-a pierdut cumetria”
„A noua spiță la roată”
„A nu face gunoaie multe la casa lui N”
„A nu face gunoaie multe la casa lui N....”
„A o găsi acasă”
„A păzi casa cu praștia”
„A pică în numele tatălui”
„A plecat sătul de-acasă”
„A puiat cățeaua noastră la paiele lor”
„A pune masa cu toții”
„A pune masa cu toții.”
„A pune pirostriile în (pe) cap”
„A pune țara la cale.”
„A rămâne stâlp”
„A rămâne stâlpit”
„A sărit cocoșul vecinului peste gard”
„A săruta cununiile”
„A se adami”
„A se bucura ca de o casă aprinsă”
„A se certa pe cămașa cui-va”
„A se face frate cu dracu' până trece puntea.”
„A se grămădi ca babele la praznic”
„A se lovi peste cofița cu ouăle”
„A se muta ca țiganul cu cortul”
„A se porni ca de la o casă pustie”
„A se prinde cu mâinile de vatră”
„A se pune (sedea) pe capul cuiva”
„A se pune la masă (mare) cu cineva”
„A se ține de poalele cuiva.”
„A se turci”
„A semănat crastaveți și au răsărit scăieți.”
„A sparge (strica) casa cuiva”
„A strica cumetria”
„A stricat Domnul două case”
„A ține (fi) de casa cuiva”
„A ține masă deschisă”
„A trăi ca în sânul lui Avram.”
„A trăi ca în sânul mamei”
„A trăi ca în sânul mamei.”
„A trăi cu cineva dulce și amar”
„A umbla căutători de casă”
„A umbla mânz după iapă”
„A unuia îi arde casa, altul se aprinde țigara”
„A veni de acasă”
„A veni în dâga copilăriei”
„A-i trage și-n numele tatălui”
„A-l crește pe dracul”
„A-nțărcat bălaia.”
„A-și băga mințile-n cap.”
„A-și face de cap.”
„A-și lua lumea în traistă.”
„A-și lua ouăle și cuibul.”
„A-și lua traista și ciubucul.”
„Acela strigă căruia îi arde casa”
„Acum bărbatul se cunună, nu cu muierea sa, ci cu zestrea ei”
„Acum e nunta, eu jucam”
„Acum îmbracă casa”
„Adam a mâncat mărul însă dinții noștri”
„Adu-ți aminte de mama ta și de tatăl”
„Adu-ți aminte de mama ta și de tatăl tău”
„Aduci nora cu scripca, și n-o poți scăpa”
„Ai avut să tragi un păcat strămoșesc”
„Ai fete, strângi gânduri”
„Ai mai văzut popă din țigan!”
„Ai văzut nuntă fără minciună, și mort”
„Ajungi în casa altuia nu poți ședea cum îți place”
„Ajungi în casa altuia nu poți ședea cum îți place.”
„Ajungi la patul altuia, cum ți-e voia nu poți dormi.”
„Al de nea Vlad”
„Al de nea Vlăduță”
„Al meu: scaun să-mi trăiască, alt picior în loc”
„Am ajuns să ne ia copiii în picioare”
„Am jucat la nunta tatii”
„Am scăpat de dracul și am dat peste tat-său.”
„Am un frate cât un Domn, și un cumnat”
„Am un frate cât un domn, și un cumnat cât un împărat.”
„Apa trage la matcă și omul la țeapă”
„Ardă casa mea, dar ardă și a vecinului”
„Ardă casa mea, dar ardă și a vecinului.”
„Are burtă ca de copil sărac”
„Are casa sub căciulă”
„Are cui să semene”
„Are popa șapte fete, toate stau să fete”
„Așa se însală copiii”
„Așchia nu sare departe de pomul tăiat”
„Așchia nu sare departe de pomul tăiat.”
„Așchia nu sare departe de tăietor”
„Așchia nu sare departe de trunchi.”
„Ascultă învățătura tatălui tău, și nu uita”
„Așteaptă să-i vie de la moșie”
„Atâta pagubă să am ca de nunta tatii”
„Atâta ține pacea, până vrea vecinul”
„Au mâncat părinții aguridă și și-au strepezit copiii dinții.”
„Auș, auș ca Dumnezeu”
„Averea strângătorului trece în mâna cheltuitorului.”
„Avram și cu Isac”
„Azi la nașu la mine, mâine la tine”
„Azima mai coaptă, mai buni oaspeți așteaptă”
„Baba bătrână nu se sperie de drugă groasă”
„Baba cere împlinite toate”
„Baba Stana”
„Baba tace că n'are ce face.”
„Badea Tecă”
„Bagi pe dracul în casă cu lăutari și nu-l poți scoate cu sute de arhierei.”
„Băiatul cere pușcă și fata cere furcă.”
„Bărbatul bun și femeia bună fac casă bună.”
„Bărbatul capul muierii, bărbatul legea muierii, bărbatul crucea muierii.”
„Bărbatul câștigă, femeia păstrează.”
„Bărbatul după muiere, și copilul după”
„Bărbatul e capul, iar femeia e gâtul care întoarce capul.”
„Bărbatul e stâlpul casei”
„Bărbatul e stâlpul casei.”
„Bărbatul e stăpân în casă, dar femeia e cheia casei.”
„Bărbatul este arborele, și feciorul ugiașul”
„Bărbatul este cheia casei”
„Bărbatul face casa, iar femeia o desăvârșește.”
„Bărbatul fără muiere, ca foarfeca fără soție, ce nu taie ci numai zgârie.”
„Bărbatul meu zace mort în casă, și mă”
„Bărbatul surd nu prea bine, muierea mută cu mult, mult mai bine.”
„Bărbatul ține casa cu capul, femeia cu inima.”
„Bard și cheile de la casă.”
„Bașca românii, bașca țiganii”
„Bătaia are două capete”
„Bătaia e ruptă din rai.”
„Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai.”
„Bate copilul când se culcă de-a curme”
„Bătrânețele nu vin singure, ci cu multe nevoi”
„Bătrâni sunt între bătrâni”
„Bătrânii în adevăr de tineri ai trebuință”
„Bătrânii pe la sfârșit ca copiii de-a bușele”
„Bătrânii satului, ca câinii la o turmă”
„Bătrânul iubește pentru tânăr, și tânărul pentru bătrân”
„Bătrânului îi trebuie pui tineri ca să râdă”
„Bei de-ți faci giubea; că tată-to mai băut și giu”
„Binecuvântarea tatălui întărește casele”
„Biserica deschide pe om.”
„Biserica lui Hristos.”
„Blestemul de mumă, ca fiara de ciumă.”
„Blestemul părinților e ca piatra munților: cade greu copiilor.”
„Bogatului i se arată multe rude”
„Botează copilul pe nume.”
„Boul se leagă de coarne și omul de inimă.”
„Bucătăreasa săracului e nevasta”
„Bucătărie grasă, moștenire slabă”
„Bucatele fura bune, dar n-a știut nașa a le pune.”
„Bucățică ruptă din tată-său”
„Bun, rău, copiii mănâncă”
„Buna creștere întrece și pe fire”
„Bună-i brânza, bun-i cașul, amar-i sălașul”
„Bună-i, bună, nora-mea”
„Bunătățile fac pe oameni a fi de bun neam”
„Ca albina la roiul său petrece”
„Ca cloșca ouă de cuc.”
„Ca copilul cu două țițe”
„Ca copilul cu țâța în gură”
„Ca copilul, când se râgă să-l ia mă-sa în brațe, plânge”
„Ca două picături de apă”
„Ca feciorul lui ban gata, risipește cu lopata.”
„Ca găina puișorul”
„Ca în pântecele maicii sale”
„Ca în satul lui Holbură”
„Ca la noi la nimeni”
„Ca la noi la nimeni; cu mireasa din na”
„Ca la sita cumetrii”
„Ca laptele pruncilor”
„Ca măgarul celor trei frați”
„Ca maica sa ce l-o năște”
„Ca mila de la părinți nu-i nimic în lumea asta.”
„Ca mila de mamă vitregă”
„Că n-am gândul tatei”
„Ca nunta fără lăutari”
„Ca puii sub cloșcă șed”
„Ca puiul cucului”
„Ca puiul cucului pe creanga nucului.”
„Ca un copil cu țița în gură”
„Ca un copil de țiță”
„Ca un copil, când vrei să-l oprești să nu facă ceva, tu”
„Ca vulturul, când acoperă cuibul cu aripile lui, spre paza”
„Căcâcea fratele miresei cu căciula afu”
„Câinele flocos numai lui își ține cald.”
„Câinele straja neadormită, nu-l depărta din casa ta”
„Călcă în urmele lui tată-său”
„Calicului să-i dai toată săptămâna, și să”
„Calotihă zi puliu, ge nu ș-ari soacră”
„Calul bun și nevasta frumoasă îți pun casa la cale”
„Cămașa copilului arată ce mamă are”
„Cămașa e mai aproape ca sumanul.”
„Cămașa e mai aproape de piele.”
„Cămașa e mai aproape decât anteriul.”
„Cămașa e mai aproape decât haina.”
„Când bună mamă, când vitregă”
„Când casa ta are sete, nu vărsă apa pă”
„Când casa ta are sete, nu vărsa apa pe drumuri.”
„Când cotul se lovește, toată mâna pătimește.”
„Când e blidul gol se bate lingura cu el.”
„Când eram la mama, și eu știam să cos”
„Când găina cântă cocoșește nu e bine”
„Când iei tăciuni pentru foc de la un vecin, trebuie să lași”
„Când începe să iasă barba fiului tău, tu rade pe a ta”
„Când lipsește pisica, joacă șoarecii prin casă”
„Când mă-ta o să mene”
„Când maica te numără”
„Când mama naște copilul cu cămeșă, acel copil are să fie norocos”
„Când mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o”
„Când muierea e mută, și bărbatul e surd, e viața”
„Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.”
„Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.”
„Când s-o mai face mama fată mare”
„Când se însoară, nu-i de moară.”
„Când se lovesc două oale se sparg amândouă”
„Când se naște băiatul râd pereții”
„Când se naște fata plâng păreții”
„Când se uită copilul drept în soare, va fi prea iubitor.”
„Când stăpânul casei pleacă, și Domnul”
„Când te arde cărbunele, îl arunci și în barba lui tat-tău.”
„Când te încaci cu omul a tău, îndoară”
„Când te îngrași cu omul tău: a doua zi”
„Când te însori, să te însori, iar nu să te”
„Când te însori, să te însori, iar nu să te măriți.”
„Când vine acasă un popă nou hirotonisit, îi iese preoteasa înainte”
„Când vrei să stai bine, să fie vecinul de aproape.”
„Când vrei să te căsătorești mai bine din grămadă să-ți”
„Cap de grijă”
„Capacul după oală.”
„Capra sare masa, iada sare casa.”
„Care-i cu ion, neca fi a casa”
„Cari nu mărită fată, nu știe ce-i tată.?”
„Casa care-i mare, mai multă viață are”
„Casa ce nu troncănește, pustie se socotește”
„Casa ce se îngrijește, pururea plină se găsește”
„Casă cu două rânduri; sus câinii, jos stăpânii”
„Casă cu două rânduri; sus câinii, jos stăpânii.”
„Casa cu muiere, niciodată piere”
„Casa Domnului”
„Casa e casă, când ai o gospodină în casă”
„Casa e sfântă”
„Casa fără femeie e ca pământul fără ploaie.”
„Casa fără mamă e ca grădina fără flori.”
„Casă fără miere, casă fără har”
„Casa fără perdele se pare pustie”
„Casă fără perdele se pare pustie.”
„Casa fără stăpână e ca turma fără păstor.”
„Casă în doi pereți”
„Casa lor este cu ușa prin pod și cu ferestrele”
„Casa mi-e în trei pereți și cu ușa pân”
„Casa nu se ține cu mirâse de fată mare”
„Casa o are sub cușmă”
„Casa omului e și iad și rai”
„Casa omului e și iad și rai.”
„Căsătoria se înțelege o împreunare după lege, după voința”
„Căsătoriile sunt scrise în cer”
„Câștigul și paguba sunt frați de cruce.”
„Cât e baba de bătrână”
„Cât îi pe mine, atâta-i și acasă, ferească Dumnezeu”
„Cât o sta ovreiul cu ovreica în rai”
„Cât ține nunta slugile sunt scutite de bătaie”
„Cât ține nunta, slujile sunt scutite de bâtae.”
„Câte belele, câte bube rele, tot în capul nevestei mele.”
„Câte bordeie, atâtea obiceie”
„Câte bordeie, atâtea obiceie.”
„Câte bordeiuri atâtea obiceiuri.”
„Câte cumnate, atâtea manate zi sare.”
„Câte pite rele, toate ale norii mele”
„Câte sate atâtea bordeie”
„Câte sate atâtea bordeie.”
„Câți copii ca tine duce la groapă cel bătrân și îngroapă!”
„Câți săteni în sat, atâtea și bordeie”
„Câți săteni în sat, atâtea și bordeie.”
„Caută bătaia cu lumânarea.”
„Caută soție să-ți placă ție, iar nu altora”
„Caută soție să-ți placă ție, iar nu altora.”
„Ce a făcut mama, face și fata”
„Ce a legat Dumnezeu, omul să nu deslege”
„Ce e pe dânsul e și în casă”
„Ce faci, Adame?”
„Ce fel e tata e și fiul”
„Ce folos că tată-tău a fost om, dacă tu”
„Ce folos! tata-i crai și de mine vai!”
„Ce naște din găină fâcâie la pământ.”
„Ce naște din neamul șoricesc, tot la ciu”
„Ce naște din neamul șoricesc, tot la ciururi găurește.”
„Ce naște din ogar tot iepuri gonește”
„Ce naște din ogar tot iepuri gonește.”
„Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.”
„Ce nu-ți poftești ție a fi, altuia să nu faci.”
„Ce știe tot satul, nu știe bărbatul.”
„Ce ție nu-ți place, altuia nu face.”
„Ce-i al tău e și al meu; tu la mine”
„Ce-mi e mama, mi-e și tata”
„Cea mai mare greutate, fata nemăritată”
„Cei bătrâni mai mult trăiesc, ca șeaua cea veche”
„Cei ce împreună cresc, prietenie dobândesc”
„Cei mici vor multe cum și de toate”
„Cel ce în pustietate trăiește, departe de lume, de Dum”
„Cel ce muierea și-o depărtează, sufletul lui și-l depărtează”
„Cel ce-și schimonosește cinstea neamului său, seamănă tocma”
„Cel cu o muiere, ca cel numai cu o cămașă”
„Cel fără soție, ca roata fără osie, nici cum se poate învârti”
„Cel însărcinat”
„Celui bogat și dracul îi leagănă copiii.”
„Cerul de primăvară e adesea ca o mutră de soacră.”
„Chef, nea Niculae, cu banii babacului!”
„Cheia și lacata e mama și tata”
„Cina și casa mică, face casa mare”
„Cinci degete sunt la o mână, și unul cu altul nu se potrivesc.”
„Cînd o dată să strîmbează, anevoie să-ndreptează.”
„Cine are băieți, are și păcate”
„Cine are bătrân să-i vină, și cine n-are să-i cumpere”
„cine are feciori, are și păcate”
„Cine are femeie bună, are raiul în casă.”
„Cine are fete multe, însoră mulți măgari”
„Cine are fete multe, se închină la oricine”
„Cine are gând de plecare se cârpește.”
„Cine are multe fete, adună nebuni de pe drumuri”
„Cine are nevastă bună ajunge fericit, ...cine are nevastă rea ajunge filozof.”
„Cine are vecini răi se laudă singur”
„Cine bate la poarta altuia, trebuie să bată și la a lui”
„Cine caută nevastă fără cusur, neînsurat rămâne.”
„Cine de mic copil casa și-o risipește, la bătrânețe slugă”
„Cine de oameni nu se rușinează, nici de Dumnezeu nu se teme.”
„Cine împarte, parte-și face”
„Cine își scoate câinele din casă, își pierde pacea”
„Cine n-a îndurat suferințe nu se îndură de alții.”
„Cine n-ascultă de mamă”
„Cine nu aleargă să-și stingă casa, când s-ar aprinde?”
„Cine nu e iertat nu știe să ierte.”
„Cine nu se află la nunta lui acasă”
„Cine nu se îndură de vargă, pierde copilul”
„Cine nu-i bun de catană nici acasă nu-i de seamă.”
„Cine nu-și laudă casa, casa pe el cade”
„Cine nu-și laudă casa, casa pe el cade.”
„Cine o are sacre nu vrea, și o caută care”
„Cine pe altul omenește, pe sine se cinstește”
„Cine poate face bine și nu face, păcătuiește.”
„Cine șade acasă”
„Cine se aseamănă, se adună.”
„Cine se joacă cu dracul, dă și peste tat-său.”
„Cine se smilește se înalță.”
„Cine și-a măritat fata și și clădește o”
„Cine ți-a scos ochii? — Frate-meu.”
„Cine umblă cu gândul acasă își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă cu gândul acasă, își pierde căciula în târg”
„Cine umblă cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă pe drum cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă pe drum, cu gândul acasă își pierde căciula în târg.”
„Cine va să trăiască în pace”
„Cine-i frate cu Hristos, ușor se mântuie”
„Cineva, când locuiește”
„Cinstea neamului fără năravuri bune, întru nimic se so”
„Cinstește pe bătrâni, căci și tu poți fi bătrân”
„Cioara își cunoaște cuibul său”
„Cioara își cunoaște cuibul său.”
„Cioarei i se par puii ei de păun.”
„Ciorii i se par puii ei de păun”
„Cloșca care coprinde ouă multe, nici un pui nu scoate.”
„Cloșca nu trebuie să-și părăsească cuibul”
„Cocoșul nici mumă, nici soră are”
„Cocoșul stăpân pe gunoiul său”
„Cojile de ouă nu se aruncă în foc, că fac copiii bube.”
„Copacul când înfrunzește, pe mai mulți sub el umbrește.”
„Copiii cer toate câte le văd”
„Copiii după părinți, ca pâinele după pom”
„Copiii la părinți ca un ochi de viață”
„Copiii numeroși sunt bogăția românului”
„Copiii oamenilor sunt draci goi”
„Copiii și nebunii te dau de gol”
„Copiii și nebunii te dau de gol.”
„Copilul alintat”
„Copilul ca ceara caldă, orice pecete îi pui, aceea se lipește”
„Copilul ca copacul, când dă mic să strâmbe, ane”
„Copilul care doarme cu fața în sus și cu mâinile peste cap are să moară”
„Copilul cu douǎ moașe, rǎmâne cu buricul netǎiat.”
„Copilul cu legănul se adoarme”
„Copilul cu moașe multe moare cu buricul”
„Copilul cu urechile prinse jos, e copil de căpătat, sau are”
„Copilul e ca maimuța, ce vede face”
„Copilul nepedepsit”
„Copilul nepedepsit ajunge neprocopsit.”
„Copilul nepedepsit rămîne neprocopsit.”
„Copilul numai ce mănâncă e halal, ce îmbracă e haram.”
„Copilul până nu plânge, muma țâță nu-i dă.”
„Copilul până vremea nu-i vine, nu ese din găoace”
„Copilul râde și când nu e de râs”
„Copilul rău e bun numai când doarme”
„Copilul răzgâiat”
„Copilul să nu-l iei pe credință”
„Copilul sărman când cere ceva mai mult, face față ca noă”
„Copilul sărman unde găsește mănâncă”
„Copilul spune că-i bătut, dar nu spune”
„Copilul stăpânului, până e mic, nu se ceartă”
„Copilul trebuie să fie copil”
„Copilul, ce vede cu ochii, cere”
„Copilul, cu plânsori dobândește de mâncare”
„Copilului dă-i cu palma peste cur să-i vină mintea la cap”
„Copilului dă-i cu palma peste cur, să-i vie minte la cap.”
„Corabia cu doi cârmaci se îneacă.”
„Corbul puii albi îi scoate, iară firea în negrimea lor”
„Corbul, când puii lui s-o întâmpla să iasă cu pene”
„Coțofana cântând pe par dă de știre că va veni o rudă”
„Coțofana cântând pe par dă de știre că va veni o rudă.”
„Crăciunul satul, Paștele tudul”
„Crește puii tăi, că de ei ți se pare”
„Creșterea cea mai bună, să o dai copilului cu cele drepte”
„Crești pui de șarpe ca să te muște.”
„Crești pui de șerpe ca să te muște”
„Cu baba Rada, cu Rada baba, tot o înțelegere ai”
„Cu bani găsești tată și mamă”
„Cu bogatul fie-care voește să fie rudă”
„Cu bunătatea lui nici un copil nu-i seamănă”
„Cu ce dascăl locuiește, așa carte învățește.”
„Cu cine trăiești”
„Cu cine trăiești, cu acela te asemeni.”
„cu feciorii nu mănânci lapte că te prăbușește”
„Cu femeile și copiii să nu glumești”
„Cu greu se urnesc pietrele din casă”
„Cu icoane să împodobești casa ta pe din lăuntru, ale celor”
„Cu mila nu-i da nuiaua să nu-și frângă”
„Cu pace norodul îl înmulțești, cu războiul îl istovești”
„Cu rudele să bei și să mănânci, daraveră să n-aibi.”
„Cu rudele să bei, să mănânci, dar avere”
„Cu rudele să bei, să mănânci, dar avere să n-ai.”
„Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.”
„Cu trăsura de la mă-sa”
„Cu zapis nu se ține casă”
„Cui îi e milă de copil, nu iubește pe copil”
„Cui îi e milă de nuia, să nu-și frângă; el mai pe urmă copilul o să-și plângă.”
„Cui să semăn m-a făcut 1 dă cât celui ce m-a născut”
„Cui stă gândul la-nsurat”
„Cuibul tău să ți-l păzești, dacă vrei să nu rătăcești”
„Cuibul tău să ți-l păzești, dacă vrei să nu rătăcești.”
„Cuibul tei se ține păzești”
„Cum e cătana, așa e dolama”
„Cum e dracul, așa e și tată-său”
„Cum e femeia, așa e și casa.”
„Cum e mama, e și fata”
„Cum e mama, e și fata.”
„Cum e nașul și finul”
„Cum e peșchirul și mundirul.”
„Cum e stăpâna, așa e și casa.”
„Cum e țara și obiceiul”
„Cum e tingirea și capacul.”
„Cum îl face mâ-sa, ș-așa e”
„Cum îl făcuse mă-sa”
„Cum l-a fătat mă-sa”
„Cumătrul bărbat îi zace”
„Curățenia este mama sănătății.”
„Cuscrenie groasă”
„Cuscrii se duc, rămâne mireasa”
„Dă cu ruda 'n baltă”
„Dă foc casei ca să ardă șoarecii”
„Dă în mine, și mă doare pe el”
„Dă-i, să nu se nărăvească, nu-l lăsa să se sfințească.”
„Dă-mi, vecină, pă bărbatul tău, și tu ține”
„Dă-ne nouă, Doamne! pâinea noastră cea din toate zilele!”
„Dacă ai călcat pe papuc, foc ți-ai aprins în casă”
„Dacă ar avea și baba, ca oamenii, barbă”
„Dacă dai, nu ai; dacă nu dai, ești om rău”
„Dacă e copil, să se joace”
„Dacă face puiul aripi, nu-l mai găsești la cuib”
„Dacă la nuntă ai venit”
„Dacă la nuntă ești chemat, ce mai aștepți”
„Dacă m-am căsătorit”
„Dacă moare finul se pierde cumetria”
„Dacă nu dai omului apă, nu dă nici mâncare”
„Dacă nu m-am căsătorit”
„Dacă nu știi să vorbești, taci; ca să-ți fie casa, casă”
„Dacă nu-i cine să fie, îți pare casa pustie.”
„Dacă se rupe o verigă, tot lanțul se desface”
„Dacă se rupe o verigă, tot lanțul se desface.”
„Dacă vrei să-ți sufere alții, suferă și tu altora.”
„Dai copilul la învățătură”
„Danțul cu cimpoi se trage”
„Dar din dar se face raiul.”
„Datoria veche nu-i rea, numai pizma”
„De ar muri moșul să-i apuc toiagul!”
„De ar muri tata ca să-i ia briceagul”
„De bătrân poți râde, pentru că bătrân ai să fii”
„De bătrâni nu râde, pentru că bătrân ai să fii”
„De bună rudă”
„De casa nouă să te ferești, de muiere tânără să te”
„De ce are omul patru pereți”
„De ce nu ți-e mamă”
„De copii și de gădrințe să nu cânți niciodată!”
„De copii, case sparte nu s-au văzut”
„De copii, de barbă și de câte gâlce să nu te plângi”
„De copil, copil e, dar cu nevasta să nu te lași singur”
„De ești tu viță de jos, să nu iei neam de sus”
„De făgăduială nu se strică casa”
„De frate, frate să-mi fii, dar la noi mai rar să vii.”
„De frate, frate; dar brânza pe bani”
„De frică te sui în patul altuia”
„De însurătoare și de coate goale nu scapă nimenea.”
„De la nouă neamuri”
„De la Vlădică până la opincă”
„De lotru din casă nu te poți păzi”
„De moare un copil, mama nu-l va trece la groapă, căci îi moare și ea”
„De moarte și de nuntă nimeni, niciodată, nu scapă”
„De multe ori, dintr-o iapă bună iese un”
„De nu ne asemănăm, nu ne încuscrim”
„De rămâneai, îmi erai ca un frate; eară”
„De s-ar scula socrul”
„De sufletul tatei”
„De ți-oi pune mâna în cap”
„De unde vii, tot pui de pupăză aduci”
„De unde vii? — De acasă”
„De! că te-om mărita”
„De-aia face omul patru pereți, ca să se acioleze”
„Decât codaș în oraș, mai bine în satul tău fruntaș.”
„Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.”
„Decât cu urâtul în casă”
„Decât două traiste goale, mai bine una.”
„Decât fată”
„Decât frumoasă din sat străin, mai bine slută din satul meu.”
„Decât frumoasa din sat străin, mai bine sluta din satul tău.”
„Decât în țară străină cu pită și cu slănină, mai bine în satul tău cu mălaiul cât de rău.”
„Decât muiere de aur, mai bine bărbat de paie.”
„Decât să bagi un chiriaș rău în casă, mai bine un mârșav și să-l ții închis.”
„Decât să dai de pomană la calică Sâmbăta”
„Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.”
„Decât trâmbiță din sat străin, mai bine slută din satul tău”
„Departe oala de căldare ca nu cumva să se spargă”
„Despărțirea cu greu, dar și viața rea cu mult mai grea”
„Din coliba mică se nasc oameni mari.”
„Din lumânările de la cununie nu e bine să aprinzi țigara”
„Din lumânările de la cununie nu e bine să aprinzi țigara.”
„Din măslini răsar mărăcini.”
„Din neamul Buzescilor”
„Din ou de drac, puiu de drac iese.”
„Din pomul bun și roada bună se face”
„Din pomul bun și roada bună se face.”
„Din purcel se face porcul.”
„Din rădăcina cea rea odrăslește smicea rea.”
„Din stejar, stejar răsare”
„Din stejar, stejar răsare.”
„Dine, Dine, Constantine”
„Dintr-o iapă boierească iese un cal țigănesc.”
„Dintr-o iapă țigănească iese un cal boieresc.”
„Dintr-un măceș iese un trandafir.”
„Doar n-am omorât pe tata”
„Doar n-o să-mi iei boii de la plug”
„Doi la un gând ca două capete într-o căciulă.”
„Dolofan de copil”
„Domnul frate să se arate fiește căruia în parte, și Domn”
„Domnul tată tuturor, după lege se înțelege”
„Dor de noră, în curte de soacră”
„Două căpățâne într-o căciulă”
„Două căpățâne într-o căciulă.”
„Două mâțe în sac nu încap.”
„Două ouă tari nu se sparg”
„Drac însurat”
„Drac socru”
„Dragostea cu a ei săgeată, căsătorie ne arată”
„Dragostea de nevastă”
„Dragostea e iarbă, dar căsătoria o leagă”
„Drăguța mamei în țară pustie”
„Du-te în sat și dă de știre; vino acasă”
„Duminică cununie”
„Dumnezeu e tată de săraci, și nu-i fecior”
„Dumnezeu face casa, dracul aduce mu”
„Dumnezeu te pedepsește pe nesimțite, când bărbatul știe”
„După cum e boierul așa e și odorul.”
„După cum e unchiul, așa și nepotul”
„După însurătoare și cal de ginere.”
„După mama lui ciripește puiul”
„După mama lui ciripește puiul.”
„După moarte (și) cal de ginere”
„După mumă știe, așa face și fiul și fiica”
„După sac și peticul.”
„După tingire și capacul”
„E ca un câine ținut în lanț.”
„E crescut în coada vacii.”
„E cu casa în spinare ca melcul.”
„E de neam mare și are rude, în piață, pe Stan lăutarul și Dobre cimpoerul.”
„E de neam mare, și are rude, în piață”
„E mai apr6pe chimeșa de cât șuba”
„E mai aproape cămeșa de cât șuba”
„E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.”
„E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia”
„E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia.”
„E o să-ți car, la nuntă, apă cu ciurul”
„E os din oasele mele și carne din carnea mea”
„E rea casa fără clopot.”
„E sărbătoare în casă”
„E și bolnavă de moarte, nevasta mea: doarme bine, mă”
„E un cumătru și un sor”
„E ver din naș, cățaua lor a fătat la ei”
„E voinicul Hâncului”
„El și-l bate și-l mângâie”
„Eșiți toți dintr-un tipar”
„Este al lui Călcâi de peste Jii; Badu-l cheamă pe tat'său.”
„Este ușă de biserică”
„Este ușă de biserică.”
„Ești o belea pe capul omului.”
„Ești un drac împielițat.”
„Eu cătană, tu cătană”
„Eu îi sunt nașul lui”
„Eu la joc, maica la joc”
„Eu și cu mine”
„Eu sunt mic, nu știu nimic. Tata-n pod belește oaia.”
„Eu sunt Stan al lui fecior”
„Eu, eu, și cu frate-meu Voicu!”
„Fă-mă, mamă, (ca) să-ți semăn!”
„Fă-mă, mamă, cu noroc”
„Fă-mă, mamă, cu noroc Și m-aruncă apoi și în foc.”
„Fă-mă, mamă, cu noroc, și mă aruncă”
„Fă-mă, mamă, cu noroc, și mă aruncă în gunoi.”
„Fă-mă, mamă, împărat să mă mir ce m-a găsit.”
„Fă-mă, tată, ca să-ți seamăn ca frate cu frate geamăn.”
„Fă-mă, tată, să-ți semăn”
„Fă-te frate cu dracul până treci lacul.”
„Face ca țiganul când s-a dus la naș-său”
„Fără bărbat muierea greu (sarcină)”
„Fără mumă, ca puli fără cloșcă”
„Fata bătrână”
„Fata ca mama”
„Fata după mumă, ca proba după pânză”
„Fata lui popa Gheorghiță”
„Fata mamii”
„Fată mare-n comândare”
„Fata nevastă cum se face, către soacră va fi”
„Fata-i ca salca, unde o pui, acolo să”
„Fecior de babă”
„Fecior de popă”
„Fecior de popă, om cinstit nu e”
„Fecior de popă, știe carte”
„feciori acatâți Sâmbăta”
„feciori să fie, mă fete câte să vrei”
„Fecioria cinstea fetei, cine-o pierde n-o mai vede”
„feciorii acei cu minte plâng mai înainte zi căci”
„Feciorii mănâncă mere, și aușilor li amurțe”
„Femeia blândă îmblânzește și pe cel mai aspru bărbat.”
„Femeia bună e comoara bărbatului.”
„Femeia bună e plug de aur în casă”
„Femeia cea nebună, casa își dărâmă”
„Femeia cinstită e piatra de temelie a casei.”
„Femeia cu cap, comoară în casă.”
„Femeia cuminte ține casa cu rânduială.”
„Femeia deșteaptă ține casa cu mintea.”
„Femeia e floarea casei.”
„Femeia e inima casei, iar bărbatul e mâna.”
„Femeia gospodină e coroana casei”
„Femeia harnică e mândria casei.”
„Femeia harnică își ține casa ca un pahar.”
„Femeia rea e foc în casă.”
„Femeia rea își scoate bărbatul din minți.”
„Femeia, zi mumă armâne orfană”
„Ferește-mă, Doamne, de hoții din casă”
„Ferește-mă, Doamne, de hoții din casă, că de cei d'afară mă feresc singur.”
„Fericit e acel ce poate încălzi mai mulți”
„Fericit e acel ce poate încălzi mai mulți la soba lui.”
„Fete multe, sărăcie la casă”
„Fetele învățate”
„Fetele, la casa omului, sunt petre de mâră”
„Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta.”
„Fie pâinea cât de rea, tot mai bună în vatra mea.”
„Fie un băț descojit, tot se numește bărbat.”
„Fiecare cioară își laudă puiul.”
„Fiecare e stăpân în casa sa”
„Fiecare pasăre își iubește cuibul”
„Fiecare pentru sine și Dumnezeu pen”
„Fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru toți”
„Fiecare pentru sine tăietor de pâine.”
„Fiecare pentru sine, Dumnezeu pentru toți”
„Fiecare trage foc la oala lui.”
„Fiecare unde cunoaște, acolo trage.”
„Fiecare voiește a avea biserica lui”
„Fiecăruia i se pare că copilul său e mai frumos”
„Fiește-care cu ce poate, să-și ajute țara lui”
„Fii strălucesc în casă, și ale mele hârburi pă”
„Fiica mlearea? — Fiica.”
„Fire amestecate, pânză țesută rău”
„Fire-ai tu de mâșe”
„Fistic afară!”
„Fistic în casă!”
„Flăcău unguresc”
„Foc stins în casă”
„Frate ori nefrate, brânza pe bani este.”
„Frate, frate; dar pita-i cu bani”
„Frate...,frate, da' brânza-i pe bani.”
„Fratele frate la necazuri să se arate”
„Fratele îți scoate ochii”
„Frumoasă noră dobândiși”
„Frumoasă noră dobîndiși, dar se uită cam piaziș.”
„Fudulia intră 'n casă, sărăcia "i după ușă”
„Fudulia intră-n casă, sărăcia-i după ușă”
„Găina bătrână face zeama bună.”
„Găina înaintea cocoșului nu cântă”
„Găina, găină; puii, pui; și Guli, ouă”
„Gând la gând cu bucurie.”
„Gândești că e măritișul păpușe”
„Gardul fără proptele nici cum poate sta”
„Genunchiul cu mult mai aproape decât călcâiul”
„Gheorghe”
„Gheorghe, Gheorghelaș”
„Gheorghe, Gheorghișor”
„Gheorghiță”
„Ginerele e sac spart.”
„Ginerile și nurorile sunt saci fără fund”
„Grec, Grec capu sec, și tata și mama”
„Greșala părinților la creșterea de copii, sub jug bagă pe copii”
„Guda”
„gulobi și feciori ca casa”
„Gulobi și feciori ca cu casa.”
„Gura ginerelui îi fluier la curul soacră-sa”
„Gușații cu gușații se încuscresc”
„Hai, cu D-zeu înainte!”
„Hai, cumătră, cum o fi”
„Hai, mamă, să te vând; da să nu de ni”
„Hai, tată, să-ți arăt hotarele”
„Haide, frate, la cătane”
„Hogea Spătaru și Gheorghe lăutaru”
„I-am acoperit cu un strai”
„Ia da cuiva de nuntă”
„Ia dintr-un sân și bagă într-altul.”
„Ia nevastă din mahala, să te vadă lumea”
„Ia puiul și culcă-te în cuib”
„Ia-i boul, lasă-i vaca.”
„Iacă și Adam”
„Iacă și mama Anghelușa”
„Iapa flămândă își uită de mânzi.”
„Iepurele în culcușul său se înveselește.”
„Ieșchia nu sare departe de trunchi”
„Îi plăcea măicii hora și luă bărbat”
„Îi trebuia și lui însurătoare ca curului”
„Îl trag copiii de pălărie”
„Îl trage vița”
„În an mare nu e bine să te însori.”
„În care cămașă s-a mâniat, într-aceea”
„În casa cu bârne subțiri în pereți nu locuiește”
„În casa cutăruia ședea vrea putea cânta”
„În casa lăutarului fiecare joacă”
„În casa lui să învârtești o mâță de eod n-are”
„În fața mumei și în dos ei ama.”
„În leagănul copilului să nu se culce altul, că e rea somn”
„În leagănul copilului să nu se culce altul, că e rea somn.”
„În lipsa cârmaciului, corabia se cufundă.”
„În nădejdea tatei rămâne mama fată”
„În nădejdea tatii moare mama”
„În nădejdea tatii rămâne mama stearpă”
„În sânge se preface datina”
„În sânge se preface datina.”
„În sat nu ne lasă și întrebăm de casa”
„În sat nu ne lasă și întrebăm de casa popii.”
„În unire stă tăria.”
„În veselia nunții, iată și birăul”
„Închide ușa”
„Închide-ți ușa casei până a nu ți-o goli-o furul.”
„Închide-ți ușa casei, până a nu ți-o goli”
„Îndoaie nuiaua până se poate”
„Îndoaie teiul până e tânăr.”
„Îndrăznește ca nașul”
„Însoară-te până nu-ți trece vremea.”
„Însoră când vrei, mărită când poți”
„Însoră-te până nu-ți trece vremea”
„Însurare fără stare, să fii gata la țesală”
„Însurarea de tânăr, ca mâncarea de dimi”
„Însurătoarea de tânăr e ca gustarea de dimineață.”
„Însuratul de tânăr și mâncarea de dimi”
„Însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață n-au greș.”
„Întâi pe cei mai de aproape, apoi pe cei mai de departe să-i”
„Întoarcerea fiului risipitor”
„Într-un coșar se poate pune și un vițel.”
„Între ai mei am fost și ai mei nu m-au”
„Învață-ți copiii a mânca spureat cu tată-su”
„Își bate dracul nevasta”
„Își cunoaște moșii nepoții.”
„Își face sărindare”
„Își găsește gaura petecul.”
„Își găsește moașă să-l moșească”
„Își teme temeia ca cucul”
„Îți plâng copiii de pe vatră, ori te aș”
„Iubește-ți copilul ca și cum ar fi al tău. //proverb marinăresc”
„Jertfa ce faci pentru țara ta, pururea să fie mai presus”
„Jidan botezat”
„Jidanul cu barbă roșie”
„Joacă ca la nunta lui tată-său”
„Joacă nuna prin tindă și-i ajunge pice”
„Joacă ursul la cumătră, se gătesc tărițele”
„Jocul lui Adam și Eva”
„Judecătorul tată nu se mai numește vreodată”
„Jugul când ți l-ai pus de gât, trebuie să suferi.”
„Junel neînsurat e ca un împărat”
„Jupâneasa duce casa și jupânul duce drumul.”
„L-a scăldat mă-sa în gâscă albă”
„La cap de masă și la colț de țară”
„La casa aprinsă și vecinul vrăjmaș aleargă să”
„La casa aprinsă și vecinul vrăjmaș aleargă să o stingă.”
„La casa cu două fete”
„La casa cu patru fete, se coc mâțele de sete.”
„La casa cu trei cumnate”
„La casa cui n-are”
„La casă fără femeie, mâncarea nu are gust.”
„La căsătorie mai mult mintea să cercetezi decât frumu”
„La căsătorie, unire sufletească, dragoste frățească și pungă”
„La creșterea de copii, întâi tu, pildă bună să le dai”
„La însurătoare și la mărită nu se pate să”
„La însurătoare și la moarte nu se poate să n-ai parale.”
„La joc și la beție se cunoaște Românul.”
„La moși ai veri”
„La naștere se pune într-un blid apă sfințită, și șapte până la naștere”
„La nuntă tușește și la jale fug departe!”
„La orfanul s-a rupt șorțul”
„La toată casa”
„La unii mumă, și la alții ciumă.”
„Lada la mine, cheia la tine.”
„Lângă stână, la un loc cu câinii.”
„Las cuscria la pustia”
„Lasă cuscria la pustia”
„Lasă-l să-l moșească eu”
„Lasă-mă, mamă, și pe mine”
„Le cântă de zori până a nu se cununa”
„Leagă calul unde zice stăpânul, măcar lupul să-l mănânce.”
„Lebăda numai un pui face și bun”
„Legă mărul până când e mic”
„Leoaica numai un pui face și bun”
„Lesne a intra în casa omului, anevoie a ieși”
„Lesne a se-nsură”
„Li s-a spart cuibarul”
„Li si fită Hristolu n-casă”
„Liță cu frate-său Ghiță”
„Loc de casă în curtea bisericii.”
„Lucrătorul de pământ, cu cât mai mulți copii are”
„Lucrul din vecinătate totuna-i cam bun”
„Lucrul dracului în casa nănașului”
„Lucrul dracului în casa popii”
„Lumea cu lumea, și noi cu noi”
„Lumea cu lumea, și noi cu noi.”
„Lumea este din bucăți, cere unul, dai la toți.”
„Lumea piere și vecina se dă în leagăn.”
„M-a trimis doamna de sus la cea de jos”
„M-apropie cărintele, ca de părinte”
„Mai aproape dinții decât părinții.”
„Mai aproape e cămașa decât cojocul.”
„Mai aproape e pielea decât cămașa”
„Mai aproape îi pielea decât cămașa.”
„Măi băiete, băiețele”
„Mai bine cap la sat decât coadă la oraș.”
„Mai bine cătana la spate, decât popa”
„Mai bine fata mărită”
„Mai bine îl făcea ma-sa un mânz și-l mânca lupii”
„Mai bine în bordeiul tău decât în palatul altuia.”
„Mai bine în bordelul tău decât în palatul”
„Mai bine la vatra ta cu pipa în gură, decât la palat îm”
„Mai bine orfan liber decât avut sclav.”
„Mai bine orfan și sănătos, decât avut”
„Mai bine prigonire la holdă, decât gâlceava la arie.”
„Mai bine să te însori de două ori decât”
„Mai bine: vai de mine! decât: vai de noi!”
„Mai bine: vai de noi! decât: vai de mine!”
„Mai bun este prietenul cel de aproape, decât fratele cel de departe.”
„Mai bun este vecinul și prietenul de aproape, decât fratele de departe.”
„Mai bună e hula din satul tău, decât”
„Mai bună e hula din satul tău, decât lauda din satul străin.”
„Mai bună e o bucată de pâine goală, în pace, decât o mie de dulcețuri cu ceartă.”
„Măi țigane, arde satul! Lasă-l să ardă”
„Mai văzut-ai nuntă 'n post”
„Mama care păstrează buricul și moțul copilului său, să-l”
„Mamă de scoarță”
„Mama e lumina casei.”
„Mama lui Ștefan cel Mare.”
„Mama m-a făcut pe mine, nu eu pe mama”
„Mama mai lesne pe copii îi învață; de aceea mamele să”
„Mama proștilor e mereu gravidă.”
„Mamă, unde ești să mă vezi”
„Mamă, vădui ismene pe gard, și peștin purcesei grea”
„Mamă, zi să vie nenea”
„Mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!”
„Mămăliga-i stâlpul casei”
„Mămăliga-i stâlpul casei; pâinea-i cinstea mesei.”
„Mâna ta, mama ta.”
„Mâncarea de dimineață și însuratul de tânăr niciodată nu strică.”
„Mânușele mamei și tătuței”
„Mânzul, când îi lipsește muma, începe a striga”
„Mare casă, mare masă”
„Mare jug la om, jugul căsătoriei, dar cu dulceață îl purtăm”
„Mare rușine la bărbat, muierea să-l hrănească”
„Mare-i puterea boului, dar și un copil îi pune funia în coarne.”
„Măritatul e lucru mare”
„Mărul nu cade departe de pom.”
„Mărul nu cade departe de rădăcină”
„Mâța se învață de mică a prinde șoareci.”
„Măture fiecare la ușa sa (lui)”
„Merele putrede strică pe cele bune, fără ca vreodată cele bune să poată drege pe cele stricate.”
„Merele se strică unul de la altul.”
„Mergi la nuntă și zi: «și la anul»!”
„Mi-a pus foc la casă”
„Mi-au pus căței în cap.”
„Mi-era dor de dânsul ca de o casă pustie”
„Mici și mari într-un cazan fierbem.”
„Mie-mi arde casa, și el își pârlește bâta”
„Mielul blând suge la două oi.”
„Mila de la copil de suflet ca umbra de mărăcine”
„Mila de la copil de suflet ca umbra de mărăcine.”
„Milă de mumă vitregă”
„Miluiește câinii până eși din sat.”
„Mireasa intrând în casa socrilor toți țin”
„Mirele nu se plânge când mireasa e pre”
„Mlădiță de tânără se poate îndrepta.”
„Mlădița de tineră se poate îndrepta”
„Mlădița strâmbă, numai de tânără se îndreaptă”
„Moare calul, îi rămâne șeaua; moare omul, îi rămâne numele.”
„Moarte fără bănuială, și nuntă fără vorbe, anevoie”
„Moarte fără râs, și nuntă fără plâns nu se scapă”
„Moartea fără jale, ca o nuntă fără cântare”
„Moartea mumei, moartea copiilor”
„Moașa 'n pod!”
„Morții cu morții și vii cu vii.”
„Mortul de e moale, e semn că va muri o rudă a sa după el”
„Mortul de e moale, e semn că va muri o rudă a sa după el.”
„Moș Adam”
„Moșii sunt buni și babele sunt rele”
„Muerea 'n pat, bărbatul sub pat”
„Muierea bărbată, avuția casei”
„Muierea cea mai bună, ceea-ce viață bună cu bărbatul ei”
„Muierea cinstită, podoaba casei sale”
„Muierea credincioasă, cinstea casei”
„Muierea dacă se mărită, la trebile casei trebuie să se supuie”
„Muierea fără bărbat, ca carul fără proțap”
„Muierea fără bărbat, ca casa fără temelie”
„Muierea fără bărbat, ca furca fără fus”
„Muierea fără bărbat, ca lopata fără coadă”
„Muierea fără bărbat, ca un cui fără ciocan”
„Muierea înțeleaptă casa ți-o împodobește cu însuși a ei”
„Muierea orânduiala casei”
„Muierea rea, război în casa ta”
„Muierea ține trei cantuni de casă, și omul unul”
„Multă lume-i necăjită”
„Mulți aleargă la nuntă, dar numai ginerele”
„Muma cea bună nu întreabă pe copii de le este foame.”
„Muma gionilor plândzi”
„Mumă și tată nu găsești”
„Muma unde lovește carnea crește.”
„Muma unde lovește, carnea crește.”
„Munca este mama săracilor.”
„Muri nevasta, duseră cuscrii”
„Mușchiul la mândră, urâțenia la casă.”
„Mușteaua lui (moș) Adam”
„N'a venit ca să te crească”
„N-a avut tată-său porci, și nici nu i-a păzit”
„N-a spart Dumnezeu două case.”
„N-ai fi crescut în biserică.”
„N-am omorât pe tata și pe mama, câinii”
„N-are nici trei cumătri!”
„N-are ochi de cumătră pentru cineva”
„Na și ție, na și ție; d-apoi ce-mi rămâne mie?”
„Năravurile după părinți, că ceea ce iese din pisică șoareci”
„Nașa știe, nașa să vie”
„Naște în ceas bun”
„Nașterea omului e pentru alții; moartea”
„Nașul botează”
„Ne ducem la casa cui ne are, că mai bine-i pare.”
„Neam ca neam, trag la ham.”
„Neam de a noua spiță”
„Neam de pe Adam”
„Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur.”
„Nebunia e soră cu prostia.”
„Necăjita lui viță”
„Nepotul Mitropolitului”
„Neunire în țară”
„Neunirea, urgia cea mai mare, că necazuri aduce la toți”
„Nevasta bună e o comoară la casa omului.”
„Nevasta cu mintea bună e bărbatului cunună.”
„Nevastă în casă să-ți alegi pe cea mai cinstită, iar nu pe cea”
„Nevastă mai poți găsi, dar mamă ba”
„Nevasta ta, ca ruda ta”
„Nevoia e mama născocirilor.”
„Nevoia învață pe om și nuiaua pe copil”
„Nicăieri ca la casa omului”
„Nici acasă”
„Nici acasă nu-i aleasă”
„Nici ginere fecior, nici nora fată”
„Nici ginere fecior, nici nora fată.”
„Nici în casă, nici afară”
„Nici în pat nici sub pat.”
„Nici la rai nu e bine singur”
„Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.”
„Nici lupul flămând, nici oaia cu doi miei.”
„Nici mama tatii n-a dat de pomană”
„Nici n-ai cu cine trăi, nici cu cine muri.”
„Nici n-am frați și nici surori, pare că-s picat din nori.”
„Nici nora fată, nici soacra mumă”
„Nici o casă fără fum”
„Nici o nuntă fără vorbă, nici o moarte”
„Nici pui de maică”
„Nici salteaua dracului zi casă, nici sinșudlu”
„Nici tata Domn”
„Nici tu carul tău, nici tu vitele tale”
„Nici tu casă, nici tu masă”
„Nici tu în beciu, nici eu pe casă.”
„Nici un părinte nu-și îneacă copiii”
„Nimeni nu e lemn de biserici”
„Nimeni nu e lemn de biserici.”
„Nimeni nu e ușă de biserică”
„Nimeni nu e ușă de biserică.”
„Nimeni nu întreabă de casa împodobită, ci de casa”
„Nimeni nu-i profet în țara lui.”
„Noapte bună, că tata e la Iași”
„Noi din șepte petece”
„Nora cu soacra, ca șoarecele cu pisica”
„Nu casa frumosului, ci (ce) a gospodarului”
„Nu cere bătrânului băț, nici babei cârjă”
„Nu cred că o fi Stana noastră”
„Nu e bine să ia din păr copilului mic tot nașul ce l-a botezat”
„Nu e orfan cel fără tată și fără mamă”
„Nu e pădure fără uscături.”
„Nu face rău fratelui tău, că se sparge în capul tău.”
„Nu fi pentru unii mamă, pentru alții”
„Nu fiecare bordei are splină de tei.”
„Nu i-a tors mamă-sa pe mâlele capului”
„Nu mă învăța să-mi înec copiii”
„Nu merge carul care are două roate de un fel și două de alt fel.”
„Nu ne ajunge că avem două”
„Nu poate fi tot mireasă”
„Nu pomeni pe tatăl tău cu coliva altuia”
„Nu poți fi și cu cloșca și cu pui”
„Nu poți fi și cu ouă și cu pui”
„Nu scorni din casa ta pe cel ce aleargă la ajutorința ta”
„Nu te băga unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu te grămădi ca baba la rai.”
„Nu te însură, măi vere”
„Nu te ține gardul putred”
„Nu ține pe om locul, ci mila”
„Nu toate maicile sunt surorile lui Hristos.”
„Nu vrea să fie soacră”
„Nu-i acasă toate oile”
„Nu-i nuntă fără plâns, nici comândare”
„Nu-i plâng copiii de foame”
„Nu-l primesc în sat și el întreabă de casa”
„Nu-mi plâng copiii de foame”
„Nu-mi vorbi de moșu tău armăsar, ci de tată-tău”
„Nu-s cununat cu nimeni!”
„Nu-și mătură gunoiul dinaintea casei lui”
„Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.”
„Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.”
„Nu-ți lipsește clin, dar muma întreagă!”
„Numai câinii și împărații nu închid ușile.”
„Numai când te rătăcești, atunci la țara ta râvnești și dă”
„Numai mătura a rămas acasă”
„Numai odată vede nașa ceea a finului”
„Numai tată și mamă nu poți cumpăra”
„Nuntă (luntă) fără cârciumă nu se face!”
„Nuntă fără ceartă și moarte fără bănuială nu se poate.”
„Nuntă fără lăutari și ceartă fără bătaie”
„Nunta fără lăutari, ca pișatul fără bășini”
„Nuntă fără râs și moarte fără plâns nu se poate.”
„O arde casa, pârlește-te”
„O casă de copil”
„O casă n-are dară”
„o femeie vrednică e coroana casei”
„O persoană care este "ușă de biserică".”
„O singură nucă nu sună într-un sac.”
„Oaia care rămâne de turmă o mănâncă”
„Oaia râioasă umple turma toată”
„Oala și cu căldarea nu pot să se lovească”
„Oala și țestul tot dintr-un lut amândouă”
„Oamenii ca degetele, nici unul cu altul să aseamănă”
„Oaspetele nechemat n-are scaun”
„Odată nuntă”
„Oile să se hrănească, că miei or mai fi”
„Oile să se hrănească, că miei or mai fi.”
„Om bătrân și cu minte de copil”
„Om cinstit în casă goală”
„Om cinstit în casă pustie”
„Om cu casă”
„Om cu om, pre anevoie să se asemene întocma la față”
„Omul bătrân și nebun, leagă-l de gard și dă-i fân”
„Omul când se însoră își mai pune o dâgă”
„Omul cu rude nu piere.”
„Omul de hoțul din casă nu se poate feri”
„Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.”
„Omul fără soție”
„Omul în copilărie”
„Omul în copilărie lesne învață orice fie.”
„Omul plânge, că i-a murit muierea”
„Omului mare îi sună clopotul și la viță”
„Orfanul aduce scumpetea”
„Ori dă-mi bărbat, ori să plec”
„Ori în neam de câine, ori de împărat”
„Ori te însoră, ori te fă ostaș, ori te fă”
„Orice jertfă pentru țara ta”
„Orice naș își are nașul.”
„Orice nucă în gădcea sa”
„Orice sat cu al său obicei”
„Ospăți casă afară, casă nu aspeardă”
„Oul din sat e mai bun ca cel de acasă”
„Oul din sat e mai bun ca cel de acasă.”
„Păcală însurat și femeia nebună.”
„Păcatele părinților, pedeapsa pruncilor.”
„Pacea strâmbă e mai bună decât judecata dreaptă.”
„Pâine de casă stufoasă”
„Pâinea nu cade departe de tulpină”
„Pâinea uscată satură casa”
„Până copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță.”
„Până nu m-oi vedea cununată”
„Până nu plânge copilul nu i se dă țiță”
„Până tata ură”
„Pânză și nevastă noaptea să nu-ți alegi”
„Pânză și soție să nu ți le alegi noaptea”
„Parcă a cântat cocoșul meu pe gardul lui”
„Parcă ar fi baba Maria lui moș Radu”
„Parcă casă, masă mare”
„Parcă e din averea lui taică-său”
„Parcă ești mire”
„Parcă ești ușă de biserică!”
„Parcă i-a făcut un tată și o mumă”
„Parcă i-a murit curca cu oul (e) în cuib”
„Parcă i-ar fi mărit cine știe câte neamuri.”
„Parcă i-ar fi murit cine știe câte neamuri”
„Parcă l-a țintuit de scaun.”
„Parcă nu ți-s toți boii acasă”
„Parcă-i plâng copiii de foame”
„Părintele cu un copil numai, ca orbul”
„Părinții au mâncat acrimea adecă aguridă”
„Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții.”
„Părinții mănâncă mere acre, și copiilor”
„Patria omului este acolo unde îi e bine”
„Patria omului este acolo unde-i e bine.”
„Patul să fie cald, mâncarea poate fi rece”
„Pe ai tăi să-i ocrotești și să-i înmulțești, iar nu după alții”
„Pe capul tatii nu mă duc de geabă”
„Pe cine primești în casă, te scoate din casă.”
„Pe lângă copacii uscați ard și cei verzi.”
„Pe lângă un lemn uscat ard și zece verzi”
„Pe muierea ta nici cum s-o mâhnești cumva, că câștiga ta”
„Pe nimeni cu sila să nu ții în casa ta, dar nici să sgor”
„Pe sufletul bunicăi”
„Pe toți supușii tăi să-i iubești ca pe însuși fil tăi”
„Pe unde a sărit capra, mai pe sus va sări iedul”
„Pe văduve și pe sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la nevoie”
„Pe văduve și pe sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la sân”
„Pentru 'n petic de moșie”
„Pentru bani luai bătrân și mă băgai la stăpân.”
„Pentru bani luai bătrână și mă băgai la stăpână.”
„Pentru fratele tăi și viața să ți-o pui”
„Pentru o perjă (prună) alungă cioara trei hotare, și, dacă n-o prinde, o dă du sufletul tată-său.”
„Pentru tine, moș Adame”
„Petrecerea fără femei, e ca nunta fără mireasă”
„Piatra din casă”
„Plătește birul cu fugiții, șade la masă cu nepoftiții.”
„Pleacă și te însoară, pe rând ca la moară.”
„Plecă și te-nsoră”
„Plecă-ți urechea la pasul celei văduve, că cu amar strigă”
„Poama nu cade departe de tulpină.”
„Poartă-te bine cu mâșile, că-ți fac rău”
„Podoaba casei e femeia.”
„Pomul lesne să-ndreptează, de mic pîn’ să-ncovoiază.”
„Pomul mare are și crengi uscate”
„Pomul strâmb din tinerețe”
„Pomul, când e mic se îndreptează”
„Poți linge miere în casa lui”
„Pre cine primești în casă, te scoate din casă”
„Precum la multe mădulare un cap, așa”
„Pretutindeni e bine, dar acasă e mai bine.”
„Primește-mă în casă, până ce vă veți găsi”
„Primiți-mă în casă până ce vă veți găsi dumneavoastră alta.”
„Prinde să plângă feciorul și-i dă mama țița.”
„Printre mumă, printre moașe”
„Pruna nu cade departe de tulpină”
„Pruncul și bătrânul în toate”
„Puica de la vecin ni se pare gâscă mare”
„Puica pe creastă se cunoaște ce neam o să fie”
„Puiul, chiar de drac, și tot e frumos”
„Pune de mămăligă la chiotorea casei.”
„Pune-ți frîu la gură și lacăt la inimă gardul are ochi și zidul urechi.”
„Rădăcina pe ramuri ține, iar nu ramurile pe rădăcină.”
„Râsul e frate cu plânsul.”
„Răul trage neamul”
„Răzorul lui îl astupă.”
„Rebedenie la rebedenie trage”
„Ridică-ți nămetul dinaintea ușii tale, și nu îngriji de bruma ce cade pe casa vecinului tău.”
„Risipirea norodului, scăderea Domnului”
„Roba nu face frate”
„Roiul care matca părăsește ușor se prăpădește.”
„România nu piere cât timp are astfel de copii.”
„Românul în țara străină”
„Ruda cea mai bună, banul ce ai în mână”
„Ruda cea mai bună, banul ce ai în mână.”
„Ruda la vreme de nevoie se cunoaște”
„Ruda omului este punga cu banii și sacul”
„Ruda omului este punga cu banii și sacul cu mălaiul.”
„Rudă, rudă, dar turta e pe bani”
„Rudeniile sunt bune să le ai”
„Rufele murdare se spală acasă”
„Rugă pentru părinți: Ei nu ne-au dat avere, / Dar ne-au dat viață și credință.”
„S-a dus la mama dracului.”
„S-a însurat Petrache!”
„S-a întâlnit în drum Păcală cu frate-său nea Tândală.”
„S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.”
„S-a legat de mâini și de picioare”
„S-a mâniat Neagu pe sat și trei zile n-a mâncat.”
„S-a mâniat râu pe sat și trei zile n-a mâncat.”
„S-a măritat lelea Manda”
„S-a rupt drumul în mijlocul carului”
„S-a săturat soacra”
„S-acâță orfanul în corn și s-arupse timpul”
„Ș-apoi bobocii intră în apă și cloșca rămâne pe uscat.”
„S-au adunat ca pentru Sfânta Maria.”
„Să ai "cei șapte ani de acasă".”
„Să fie rață? — Mă-sa găină!”
„Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.”
„Să fii om de omenie!”
„Să ne culcăm doi și să ne sculăm trei”
„Să nu iei în viață copil de suflet să crești”
„Să nu vie în capul copilului ce-i menește maica-sa”
„Să se țină de creanga care îl ține.”
„Să te ferească Dumnezeu de fată de popă și de moșie lângă cale.”
„Să te ferești de omul din casă”
„Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră.”
„Să-i fie țărâna ușoară.”
„Să-ți iei nevastă de casă”
„Să-ți iei nevasta de casă, nici urâtă, nici frumoasă.”
„Să-ți iei nevastă de potriva ta”
„Să-ți pleznească obrazul de rușine.”
„Sacre una, nevastă două, casă nu se face”
„Sacul cumetrului era nou”
„Samănă cu tată-său, numai potcapul îi”
„Sămânța străină, ca altoiul la pom”
„Sânge cu sânge nu se spală.”
„Sângele apă nu se face.”
„Sângele tău pentru țara ta să ți-l verși, iar nu sângele”
„Șapte frați pe un cojoc”
„Sărace bărbate, că aseară muriși și nu te”
„Sărăcia nu-ți iese din casă, nici până te”
„Satul mic și rotocol”
„Sculați de sărutați mâna moșului, că se duce”
„Sculatul de dimineață și însuratul de tânăr nu strică niciodată.”
„Se duc oaspeții și rămâne mireasa”
„Se face pe copilul”
„Se însură dracul”
„Se însură strigoii”
„Se înțelege Niță cu tată-său pe întuneric”
„Se înțelege Niță cu tată-său pe întuneric.”
„Se întoarce ca cucul în cuibul altuia”
„Se mărită livada cu casa”
„Se numără de neam mare”
„Se plâng cele măritate”
„Se ține după... ca dracul după copil mic”
„Seamănă ca două picături de apă”
„Seamănă ca ou cu ou”
„Șede și el între noi”
„Sfada grabnică aprinde foc, și vrajba”
„Sfada și gâlceava aduc nenorociri”
„Sfântul, cât de sărac fie, dă tot și cinste”
„Sfatul femeii, la casă de folos.”
„Și cărbunarul stăpân pe masa sa”
„Și cinstea neamului pe om, de multe ori îl bagă în pri”
„și feciorii nu se fac cu punga zi guse”
„Și fiara cea mai crudă cinstește neamul său.”
„Și noi am fost copii”
„Și-a găsit capacul.”
„Și-a găsit dracul capacul.”
„Și-a găsit hârbul capacul, tigva dopul și lelea”
„Și-a găsit hârbul capacul, tigva dopul și lelea bărbatul.”
„Și-a găsit tigaia dopul.”
„Și-a găsit tingirea capacul”
„Și-a găsit tingirea capacul.”
„Sic de nuntă, ce-mi văd ochii!”
„Sic, Marico, că mâine ți-e nunta!”
„Silita căsătorie”
„Silita căsătorie e frigură de livie.”
„Singur în țară străină”
„Sluga însurată”
„Soacra cu nora ca pisica cu șoarecele”
„Soacra cu nora ca pisica cu șoarecele.”
„Soacra n-așteaptă pe noră”
„Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.”
„Soiul rău nu piere”
„Soiul rău nu piere.”
„Soră de scârță”
„Soră-mi ești, soră să-mi fii”
„Soră-mi ești, soră să-mi fii, iar la noi mai rar să vii.”
„Spală-ți rufele în ograda-ți, și le întinde pe funia ta.”
„Stâ-Mâria 'n casă!”
„Stâlpii țării”
„Stâlpul casei”
„Stăpânul, sluga casei”
„Stejarul bun și trammic dă trainică mlădiță”
„Știu că mă însor la vară”
„Știu eu c-o să mă-nsor, dar îmi trebuie”
„Strigoiul, întâi, într-ai lui dă cu colții”
„Sub copacul frunzos mulți se adăpostesc”
„Sula de aur zidul pătrunde, și lăcomia își vinde neamul și moșia.”
„Sunt (tot) de o bae”
„Sunt rude după iapa cea albă”
„Sunt rude după iapa cea albă.”
„Sunteți două rudișoare”
„Surcea nu sare departe de butuc”
„Surceaua nu sare departe de butuc.”
„Surceaua nu sare departe de rădăcină.”
„Tac soacra cu nora, petrece”
„Taci să tac, să ne fie casa casă”
„Taci, să-ți fie casa casă și masa masă glumele să-ți fie ca sarea-n bucate.”
„Taci, să-ți fie casa casă, și masa masă”
„Taina să n'o spui nevestii”
„Țandăra nu sare departe de trunchi.”
„Țara nu se mută, omul se mută”
„Tare mi-s cununat cu el”
„Târgul se face cu bani și nunta cu lăutari”
„Tata avea armăsar”
„Tata avea armăsar, dar el a ieșit măgar.”
„Tata face la biserici și nenea le surpă”
„Tata face la biserici și nenea le surpă.”
„Tata merge goli, ce-mi va aduce”
„Tată nu e și fată este”
„Tata Rus, mama țigan”
„Tata să trăiască, capete multe”
„Tată! noi n-avem pâine nici o coajă”
„Tată! noi n-avem pâine nici o coajă și câinii umblă cu covrigi în coadă.”
„Tatăl aduce paiele ca aurul, fiul risipește”
„Tatăl zece fii hrănește”
„Te iubește soacra ta”
„Te o vrea fata și mama, voiu și ei”
„Te-a lepădat ca cucul ou”
„Te-a lepădat ca cucul ou.”
„Te-ai făcut cu dânsa rudă”
„Te-am scris în rândul bătrânilor”
„Teme-te mai mult de pizma rudei decât”
„Țiganul când a ajuns împărat, întâi pe tatăl său l-a spânzurat.”
„Țiganul tot țigan, și 'n ziua de Paști”
„Țiganul, după ce și-a dat căciula pe apă, a zis: să fie de sufletul tatii.”
„Timpul trece, iar vecinul rău rămâne”
„Timpul trece, iar vecinul rău rămâne.”
„Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.”
„Toată pasărea e odihnită în cuibul ei”
„Toată pasărea își apără puii”
„Toată pasărea își are odihna în cuibul ei.”
„Toată vaca vițelul își linge”
„Toate merg după neam”
„Toate se fac prin cumetru și cumătră”
„Toate tot după neam merg, la tulpina lor alerg.”
„Toiagul bătrânețelor”
„Tot bordeii”
„Tot de-ai lui Tecă”
„Tot el la masa altuia, și la masa lui nimenea”
„Tot omul împroptește gardul lui”
„Tot omul trăiește pentru sine”
„Tot țiganul”
„Tot unul și unul”
„Totdeauna șoarecele se întoarce la borta lui”
„Toți de-ai lui Tecă”
„Trage ca vițelul la vacă.”
„Trage ginere ouă și cocoțel la soacră”
„Trage ginere ouă și cocoțel la soacră.”
„Trai cu vatră”
„Trai cu vatră.”
„Trai pe vatră”
„Trai pe vatră.”
„Trai pe vătrai.”
„Trăiesc ca frații și se iubesc ca dracii”
„Trăiesc ca frații și se iubesc ca dracii.”
„Trăiesc împreună”
„Traiul tătucăi cu banii mămucăi”
„Trebue să mai sugă țiță”
„Trei lucruri nu se împrumută: calul, arma și nevasta”
„Trei lucruri sunt rele; picătura 'n casă”
„Trei lucruri te scornesc din casa ta: picătura, focul”
„Trei lucruri te scot din casă: fumul, mu”
„Tri dzineri cântă și gălina”
„Tri dzineri cântă și gălina.”
„Tu fântână i-ai băut apa, să nu arunci”
„Tu mare, eu mare, ghetele cine să le tragă?”
„Tu vatra ta și ginușa ardi”
„Turbatul câine stăpânului vai mușcă prima dată.”
„Turma merge după berbec”
„Udă întâi grădina ta, și de-ți mai rămâne apă, udă și pe a vecinului.”
„Uită-te la mumă-sa și cunoaște pe fie-sa.”
„Ulița te face fără casă”
„Umblă ca calul fără căpăstru.”
„Un bordei să ai, cât de rău, numai să fie al tău.”
„Un bordei să ai, dar să fie al tău.”
„Un bordei să ai, numai să fie al tău”
„Un lasă-mă, mamă”
„Un nume bun e ca o moșie”
„Un nume bun e ca o moșie.”
„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.”
„Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții.”
„Una este sluga casei, însuși stăpânul casei, că de toate tre”
„Una oară mi- face mumă-mea”
„Unde ai văzut copii buni și babe frumoase”
„Unde baba face, nici dracul nu desface.”
„Unde bărbatul lipsește, ca gardul când lipsește, pază”
„Unde casa nu se spoiește”
„Unde dă părintele crește, dar unde dă”
„Unde dă tata crește carnea”
„Unde două cumnate”
„Unde două cumnate, casele-s nemăturate.”
„Unde e fum și căldură.”
„Unde e nuntă și o lume, intră și tu în lume”
„Unde e sărăcie e și ceartă”
„Unde e sărăcie, e și ceartă.”
„Unde e una, se strâng mai multe.”
„Unde este pace, și lui Dumnezeu îi place.”
„Unde femeia e leneșă, casa e săracă.”
„Unde găina cântă, cocoșul tace”
„Unde intră cearta 'n casă”
„Unde intră în grâne, să se spargă casa”
„Unde intră în grâne, să se spargă casa.”
„Unde mulți copii, acolo blagoslovenia Domnului”
„Unde nu e bărbat în casă”
„Unde nu e femeie, e vai de casă.”
„Unde nu e pace și dragoste, acolo blestemul lui Dumnezeu”
„Unde nu-i bărbat în casă, nici mămăligă pe masă.”
„Unde nu-i bărbat la casă”
„Unde s-a scris mumă-sa!”
„Unde stăpân nu este, de acolo Dumnezeu se vede că lip”
„Unde sunt doi frați”
„Unde sunt doi soldați, unul ia comanda.”
„Unde sunt două cumnate rămân vasele nespălate.”
„Unde sunt moașe multe, rămâne copilul cu buricul netăiat.”
„Unde sunt nouă fete”
„Unde sunt opt feciori, nu-ți băga mâna”
„Unde sunt popi mulți moare pruncul nebotezat.”
„Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat.”
„Unde sunt șapte fete, ședătorea e deplină”
„Unde sunt șapte surori”
„Unde-i căpăstru, acolo-i și calul.”
„Unde-i dragoste e și ceartă”
„Unde-s băieți și babe, fuge dracul”
„Unghia și carnea nu se desparte.”
„Unirea aduce fericire de obște. De ea să te ții”
„Urâtă pasăre este aceea care își spurcă cuibul ei”
„Urit cu urit, trăiește până la sfârșit”
„Urît tată a avut, să-i semene l-a făcut.”
„Urlă lupii 'n casă”
„Urmele stăpânului, iconomia casei”
„Ursoaica cu pui nu se sperie”
„Ușa mea și casa ta”
„Văduva cam fără somn, că n'are cine s'o adârme”
„Văduva fără bărbat”
„Vai de capul satului”
„Vai de casa aceea unde găina cântă, și cocoșul tace”
„Vai de casa cu mulți stăpâni”
„Vai de casa omului, când dracul își vâră”
„Vai de casa omului, când dracul își vâră coada.”
„Vai de cea ce cade pe mâna de om bătrân!”
„Vai de cel ce îngrijește mai mult de dobitoce decât de oameni”
„Vai de cel ce nu-și este la nunta sa!”
„Vai de copilul acela ce n-ascultă de părinți”
„Vai de nuntă când lipsește ginerele”
„Vai de turma fără păstori”
„Vai de vițelul care împunge vaca”
„Valea, calea feciorului”
„Vând pe mumă-mea cam scump, ca ni”
„Vara cu cumetru”
„Vase de lut și copii, niciodată nu-s mulți”
„Vatra cea bună nu ține căldură”
„Vatra mea, palatul meu”
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit”
„Vecin pe vecin vede”
„Vecină, dă-mi bărbatul tău; ce-mi ții”
„Vecine, s-a dus bărbatul meu la moară”
„Vede că nu încape singur pe gaură, și-și mai leagă și tivgă de coadă.”
„Veniși, Adame?”
„Ver și cu vara”
„Verul și cu vara”
„Vezi mama, apoi iei fata.”
„Viață necăsătorită”
„Vin la mama să te vadă”
„Vinde și pe tată-său”
„Vino, tată, să-ți arăt moșiile!”
„Vino, tată, să-ți arăt pe mama”
„Viță cârpită cu ață”
„Vițelul după baligă se cunoaște ce neam o să fie”
„Vrabia puii și ea mare de bătrână”
„Vrabia tot pui”
„Vru nevasta cu cumnatul, lumea toată va râde”
„Za cumpagnia s-ensurat frateru”
„Zadie băgată în casă”
„Zbiară ca o vacă, când îi ia vițelul”
„Zi cu un cuvânt, neam rămâne”
„Zi ești orfan, nu te aduna cu avuții”
„Zi sclincește a părintelui are mâine”
„Zice a fi a sa, ca să cunoască nora-sa”
„Ziua de clădire a tatălui rămâne fiului”
„Ziua umbra, ziua ac, casă nu se face”