Proverbe despre Familie
187 proverbe și zicători românești pe tema Familie.
„A fi de capul său.”
„A fi scăunaş de picioare.”
„A intra în zile de babă cu cineva.”
„A pune masa cu toţii.”
„A pune țara la cale.”
„A se face frate cu dracu' până trece puntea.”
„A se ţine de poalele cuiva.”
„A-nțărcat bălaia.”
„A-și băga mințile-n cap.”
„A-şi face de cap.”
„Ajungi în casa altuia nu poţi şedea cum îţi place.”
„Ajungi la patul altuia, cum ţi-e voia nu poţi dormi.”
„Ardă casa mea, dar ardă si a vecinului.”
„Aşchia nu sare departe de pomul tăiat.”
„Așchia nu sare departe de trunchi.”
„Baba tace Că n'are ce face.”
„Băiatul cere puşcă şi fata cere furcă.”
„Bărbatul capul muierii, Bărbatul legea muierii, Bărbatul crucea muierii.”
„Bărbatul e stâlpul casei.”
„Bărbatul surd nu prea bine, muierea mută cu mult, mult mai bine.”
„Bătaia e ruptă din rai.”
„Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai.”
„Boul se leagă de coarne şi omul de inimă.”
„Ca puiul cucului Pe creanga nucului.”
„Câinele flocos numai lui îşi ţine cald.”
„Cămaşa e mai aproape ca sumanul.”
„Cămaşa e mai aproape decât anteriul.”
„Cămaşa e mai aproape decât haina.”
„Când casa ta are sete, nu vărsă apa pe drumuri.”
„Când cotul se loveşte, toată mâna pătimeşte.”
„Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.”
„Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.”
„Când se însoară, Nu-i de moară.”
„Când te arde cărbunele, îl arunci şi în barba lui tat-tău.”
„Capacul după oală.”
„Capra sare masa, iada sare casa.”
„Câştigul şi paguba sunt fraţi de cruce.”
„Câte bordeiuri atâtea obiceiuri.”
„Câte sate atâtea bordeie.”
„Câţi săteni în sat, atâtea şi bordeie.”
„Caută bătaia cu lumânarea.”
„Caută soţie să-ţi placă ţie, iar nu altora.”
„Ce naşte din găină fâcăie la pământ.”
„Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.”
„Ce știe tot satul, nu știe bărbatul.”
„Cerul de primăvară e adesea ca o mutră de soacră.”
„Cine are gând de plecare se cârpeşte.”
„Cine are nevastă bună ajunge fericit, ...cine are nevastă rea ajunge filozof.”
„Cine nu-i bun de catană Nici acasă nu-i de seamă.”
„Cine se aseamănă, se adună.”
„Cine umblă cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.”
„Cine umblă pe drum cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă pe drum, cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.”
„Cioara îşi cunoaşte cuibul său.”
„Cioarei i se par puii ei de păun.”
„Cloşca care coprinde ouă multe, nici un pui nu scoate.”
„Copilul cu douǎ moașe, rǎmâne cu buricul netǎiat.”
„Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.”
„Cum e tingirea şi capacul.”
„Curățenia este mama sănătății.”
„Dacă se rupe o verigă, tot lanţul se desface.”
„Dacă vrei să-ţi sufere alţii, suferă si tu altora.”
„De frate, frate să-mi fii, Dar la noi mai rar să vii.”
„De însurătoare şi de coate goale nu scapă nimenea.”
„Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.”
„Decât muiere de aur, mai bine bărbat de paie.”
„Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.”
„Din măslini răsar mărăcini.”
„Din stejar, stejar răsare.”
„După cum e boierul aşa e şi odorul.”
„După însurătoare şi cal de ginere.”
„După mama lui ciripeşte puiul.”
„E ca un câine ţinut în lanţ.”
„E crescut în coada vacii.”
„E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.”
„E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia.”
„E rea casa fără clopot.”
„Ești o belea pe capul omului.”
„Ești un drac împielițat.”
„Eu sunt mic, nu știu nimic. Tata-n pod belește oaia.”
„Fă-te frate cu dracul până treci lacul.”
„Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta.”
„Fiecare cioară își laudă puiul.”
„Fiecare trage foc la oala lui.”
„Frate...,frate, da' brânza-i pe bani.”
„Găina bătrână face zeama bună.”
„Gând la gând cu bucurie.”
„Hai, cu D-zeu înainte!”
„Iepurele în culcuşul său se înveseleşte.”
„In sânge se preface datina.”
„In unire stă tăria.”
„îndoaie teiul până e tânăr.”
„îşi găseşte gaura petecul.”
„Iubește-ți copilul ca și cum ar fi al tău. //proverb marinăresc”
„Jupâneasa duce casa și jupânul duce drumul.”
„La casa aprinsă şi vecinul vrăjmaş aleargă să o stingă.”
„La casa cu patru fete, se coc mâțele de sete.”
„Lada la mine, cheia la tine.”
„Lumea este din bucăţi, Cere unul, dai la toţi.”
„Lumea piere şi vecina se dă în leagăn.”
„Mai aproape e cămaşa decât cojocul.”
„Mai aproape îi pielea decât cămaşa.”
„Mai bine în bordeiul tău decât în palatul altuia.”
„Mai bine prigonire la holdă, decât gâlceava la arie.”
„Mai bun este vecinul şi prietenul de aproape, decât fratele de departe.”
„Mâi buna e hula din satul tâu, decât lauda din satul străin.”
„Mai bună e o bucată de pâine goală, în pace, decât o mie de dulceţuri cu ceartă.”
„Mama proștilor e mereu gravidă.”
„Mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!”
„Mare-i puterea boului, dar şi un copil îi pune funia în coarne.”
„Mărul nu cade departe de pom.”
„Mielul blând suge la două oi.”
„Mlădiţă de tânără se poate îndrepta.”
„Morții cu morții și vii cu vii.”
„Muma cea bună nu întreabă pe copii de le este foame.”
„Muma unde loveşte Carnea creste.”
„Munca este mama săracilor.”
„Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur.”
„Nebunia e soră cu prostia.”
„Nevasta bună e o comoară la casa omului.”
„Nevasta cu mintea bună E bărbatului cununa.”
„Nevoia e mama născocirilor.”
„Nici ginere fecior, nici nora fată.”
„Nici în pat nici sub pat.”
„Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.”
„Nimeni nu-i profet în țara lui.”
„Nu e pădure fără uscături.”
„Nu te băga unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu te grămădi ca baba la rai.”
„Nu toate maicile sunt surorile lui Hristos.”
„Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.”
„Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.”
„O persoană care este "ușă de biserică".”
„Oile să se hrănească, că miei or mai fi.”
„Omul cu rude nu piere.”
„Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.”
„Orice naș își are nașul.”
„Oul din sat e mai bun ca cel de acasă.”
„Păcală însurat și femeia nebună.”
„Păcatele părinţilor, pedeapsa pruncilor.”
„Pacea strâmbă e mai bună decât judecata dreaptă.”
„Până copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță.”
„Parca i-ar fi mărit cine ştie câte neamuri.”
„Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții.”
„Pentru bani luai bătrân Şi mă băgai la stăpân.”
„Pentru bani luai bătrână Şi mă băgai la stăpână.”
„Poama nu cade departe de tulpină.”
„Pretutindeni e bine, dar acasă e mai bine.”
„Primiți-mă în casă până ce vă veți găsi dumneavoastră alta.”
„Rădăcina pe ramuri ţine, iar nu ramurile pe rădăcină.”
„Râsul e frate cu plânsul.”
„S-a dus la mama dracului.”
„S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.”
„Să ai "cei șapte ani de acasă".”
„Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.”
„Să fii om de omenie!”
„Să te ferească Dumnezeu de fată de popă şi de moşie lângă cale.”
„Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră.”
„Să-i fie țărâna ușoară.”
„Să-ți pleznească obrazul de rușine.”
„Sânge cu sânge nu se spală.”
„Sângele apă nu se face.”
„Sculatul de dimineaţă şi însuratul de tânăr nu strică niciodată.”
„Şi fiara cea mai crudă cinsteşte neamul său.”
„Şi-a găsit capacul.”
„Şi-a găsit tingirea capacul.”
„Silita căsătorie E frigură de livie.”
„Soacra cu nora ca pisica cu şoarecele.”
„Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.”
„Soră-mi eşti, soră să-mi fii, Iar la noi mai rar să vii.”
„Spală-ţi rufele în ograda-ţi, şi le întinde pe funia ta.”
„Sula de aur zidul pâtrunde, şi lăcomia îşi vinde neamul si moşia.”
„Surceaua nu sare departe de butuc.”
„Timpul trece, iar vecinul rău rămâne.”
„Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.”
„Trage ca viţelul la vacă.”
„Trai pe vătrai.”
„Tu mare, eu mare, ghetele cine să le tragă?”
„Uită-te la mumă-sa şi cunoaşte pe fie-sa.”
„Un bordei să ai, dar să fie al tău.”
„Un nume bun e ca o moşie.”
„Unde baba face, Nici dracul nu desface.”
„Unde e una, se strâng mai multe.”
„Unde sunt doi soldați, unul ia comanda.”
„Unde sunt două cumnate Rămân vasele nespălate.”
„Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat.”
„Vai de casa omului, când dracul îşi vâră coada.”