Proverbe despre Timp
351 proverbe și zicători românești pe tema Timp.
„* Varianta: Țara arde și nebunul își pârlește ciomagul.”
„A aduce apă după ce s-a stins focul.”
„A ajuns vremea să nu se mai încreadă omul nici în cămaşa lui.”
„A avea zile cu carul.”
„A bate fierul cât e cald.”
„A căuta ziua de ieri.”
„A fi ca Vinerea de lângă Paşti.”
„A i se scurtă potecile.”
„A înserat fără vreme.”
„A intrat bălaia în sat.”
„A intrat murga în sat.”
„A nu fi de ieri alaltăieri.”
„A o luă la tălpăşîe.”
„A petrece ca pe timpul lui Ştirbei.”
„A pierde vremea de pomană.”
„A plecat cu grabă și s-a-ntâlnit cu zăbavă.”
„A pornit în cale lungă Şi va îndată să ajungă.”
„A prins mămăliga coajă.”
„A prins mura.”
„A pune la spate.”
„A scoate cuiva peri albi.”
„A scrie pe apă.”
„A se culca odată cu găinile.”
„A se da de ceasul morții.”
„A se mântui aţa de pe ghem.”
„A se uita ca mâța-n calendar.”
„A se uita ca pisica în calendar.”
„A sta cu burta la soare.”
„A trage la șaibă.”
„A trăi un trai şi jumătate.”
„A trecut baba cu colacii.”
„A trecut ca gândul și ca vântul.”
„A trecut ca mura.”
„A trecut cioara peste casă.”
„A uita de la mână până la gură.”
„A umbla hai-hui.”
„A veni ca la borş.”
„A veni pe nepusă masă.”
„A zburat puiul cu ața.”
„A-l spurca (pe cineva) pupăza. "(a auzi, pe nemâncate, pupăza cântând pentru prima oară într-un an; glumeț) a vedea o femeie goală)”
„Adună argint la tinereţe ca să ai aur la bătrâneţe.”
„Adună la tinereţe ca să ai la bătrâneţe.”
„Amânarea e hoţul timpului.”
„Apa trece, pietrele rămân.”
„Aprinde lumânarea înainte de a se face noaptea.”
„Arde satul și baba se piaptănă.”
„Are o zi lucrătoare și una sărbătoare.”
„Are să treacă încă multă apă pe gârlă.”
„Are să treacă până atunci multă apă pe pârâu.”
„Aţa se întinde până se rupe.”
„Averea e ca o baltă, cum faci un şănţuleţ toată se scurge.”
„Banul, pasăre cu aripi.”
„Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul”
„Bate nucile pana nu pică frunza.”
„Bătrânețe haine grele, cum să fac să scap de ele.”
„Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.”
„Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.”
„Buba cap nu face până nu se coace.”
„Bucuria înşelătoare, Ca rouă trecâtoare.”
„Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.”
„Bucuria zboară, durerea înconjoară.”
„Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.”
„Ca frunza pe apă.”
„Ca fulgul pe apă.”
„Cal bătrân nu se mai învaţă în buiestru.”
„Călătorului îi stă bine cu drumul.”
„Când aveam locul, n-aveam mijlocul; acum că am mijlocul îmi lipseşte locul.”
„Când mi-o creşte iarba în barbă.”
„Când mi-oi vedea ceafa.”
„Când o pune şi doba, iarmarocul are să fie gata.”
„Când se duce parcă vine și când merge parcă stă”
„Când seacă apa se cunoaşte preţul fântânei.”
„Cât va călca iarbă verde.”
„Câtă pânză ai luat, apusul soarelui ţi-o arata.”
„Ce a fost, a fost; Ce a fost să nu mai fie.”
„Ce e astăzi nu e mâine.”
„Ce e nou e şi frumos.”
„Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.”
„Ce poţi face astăzi nu lăsa pe mâine.”
„Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.”
„Ce-a fost am văzut, ce-o fi om mai vedea.”
„Cel ce se rătăceşte înapoi se întoarce şi niciodată ajunge.”
„Ceva care merge ceas.”
„Ceva care se duce de râpă.”
„Ceva care se petrece din an în paște.”
„Ceva de care s-a ales praful.”
„Cine adună la tinereţe are la bătrâneţe.”
„Cine are gând de plecare se cârpeşte.”
„Cine caută vreme, pierde vremea.”
„Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.”
„Cine merge încet departe ajunge.”
„Cine muncește, n-are timp să facă bani.”
„Cine ne-a dat astăzi să ne dea si mâine.”
„Cine nu voiește când poate, nu va mai putea când va voi.”
„Cine plânge vara, rAde iarna.”
„Cine pleacă mai de dimineaţă, ajunge mai înainte.”
„Cine râde la urmă râde mai bine.”
„Cine râde la urmă, râde mai bine.”
„Cine se culcă nemâncat se scoală fara vreme.”
„Cine se grăbeşte Curând osteneşte.”
„Cine se scoală de dimineaţă se scobeşte în măsele, cine târziu se scarpină în cap.”
„Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.”
„Cine se scoală mai de dimineaţă, acela e mai mare.”
„Cine umblă la Crăciun în cămaşă, la Paste umblă cu cojoc.”
„Cine umblă pe drum cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă pe drum, cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.”
„Cine umblă ziua nu se poticneşte.”
„Cineva care este ciuca bătăilor.”
„Crăciunul e al sătulului.”
„Cu cât le laşi cu atâta te lasă.”
„Cu încetul departe ajungi.”
„Cu încetul, încetul agurida se face miere.”
„Cu o floare nu se face primăvară.”
„Cu o floare numai vară nu se face.”
„Cu prea multă grabă, Nu faci multă ispravă.”
„Cu vreme şi cu paie, Muşmulele se moaie.”
„Cu vreme şi cu răbdare, şi frunza de dud se face mătase.”
„Cu vreme toate se fac bune.”
„Cucul cântă pânâ e frunza verde, iar nu când pică de bătrână.”
„Cucul cântă, iar leneşul stă şi numără.”
„Cum a venit, așa s-a dus.”
„Cum i-a fost dulcele şi amarul!”
„Cum se duce parcă vine, și cum merge parcă stă.”
„Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.”
„Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă.”
„Dacă răul e înainte, alergi sa-l ajungi; dacă răul e în urmă, stai să te ajungă.”
„Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină.”
„Darul cel târziu nu are putere de dar.”
„Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.”
„Datoria nu moare niciodată.”
„Datoria veche nu putrezeşte.”
„De când era lupul cățel și măgarul vițel.”
„De nu curge, pică.”
„De pe vremea lui Papură Vodă.”
„De-ar şti omul ce ar ajunge, Mult ar mai oftă şi-ar plânge.”
„Decât o mie de ani răi, mai bine unul bun.”
„Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.”
„Decât un an cioară, mai bine o zi şoim.”
„Drumul cunoscut e cel mai scurt.”
„Du-te învârtindu-te.”
„Dum spiro spero!”
„După cântec şi jocul.”
„După ce apune soarele laudă ziua.”
„După furtună vine și vreme bună.”
„După mine - potopul.”
„După petrecere vine "ziua regretelor".”
„După ploaie manta.”
„După ploaie, şi căciulă de oaie.”
„După tramvai și după femei să nu fugi niciodată.”
„După vreme rea şi senin.”
„Fă-ți iarna car, și vara sanie.”
„Fericirea grabnică curând oboseşte.”
„Firul rupt nu se mai toarce.”
„Fuge de mănâncă pământul.”
„Fuge de rupe pământul.”
„Fuge de-i sfârâie călcâiele.”
„Furnica îşi strânge hrană De cu vară pentru iarnă.”
„Gândeşte-te de astăzi şi pentru mâine.”
„Ghimpele ușor intrat, mai greu e de-nlăturat.”
„Ghinioanele se țin lanț.”
„Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.”
„Ghinionul nu vine niciodată singur.”
„I-a bătut ceasul norocului.”
„I-a sărit o Sâmbătă.”
„Ieri a plouat, azi a înseninat.”
„Ii ard tălpile.”
„Ii cânta grierul în sobă.”
„Ii sătul de dulce, vrea şi amar câteodată.”
„In sânge se preface datina.”
„Incălzeşte-te cât arde focul.”
„încetul cu încetul departe ajungi.”
„încetul cu încetul pierzi timpul.”
„închide grajdul dupâ ce îi fură calul.”
„îndoaie teiul până e tânăr.”
„Intru zadar te munceşti noaptea ziuă să o faci.”
„învaţă la tinereţe ca să ştii la bătrâneţe.”
„Istoria se scrie în fiecare zi, dar rămâne înscrisă doar după sute de ani.”
„Joi după Paşti.”
„La Crăciun se vede dacă-i bună nuca.”
„La luna câinilor.”
„La Pastele calului.”
„Lăcusta puţin trăieşte, dar pagubă mare face.”
„Lasă mânia de seară pe dimineaţa.”
„Lasă pe mâine ce poți face azi, că poate mâine nu mai ai nevoie.”
„Lumea piere şi vecina se dă în leagăn.”
„Lumea piere, baba se piaptănă.”
„Lupul când îmbătrâneşte, atunci şi şoarecii încalecă pe el.”
„Mai bine azi un ou Decât mâine un bou.”
„Mai bine mai târziu decât niciodată.”
„Mămăliga când prinde coajă se împute.”
„Mânia de seară să o lași pe dimineață.”
„Mătura veche ajunge la grajd.”
„Micşuneaua cât de frumoasă, dar până în vară nu ţine.”
„Mincinosul face ziua noapte si noaptea zi.”
„Minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede.”
„Mlădiţă de tânără se poate îndrepta.”
„Moartea a fost așa sigură de victorie, încât ne-a dat o viață avans.”
„Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde.”
„N-aduce anul ce aduce ceasul.”
„Nici acum și nici aiurea.”
„Nici cât ai chiori un purece.”
„Nici cât ai da în amnar.”
„Nici în căruță, nici teleguță.”
„Nici nu știi de unde sare iepurile.”
„Nimic nu e nou sub soare.”
„Noapte bună găină că ți-e gușa plină.”
„Noaptea e cel mai bun sfetnic.”
„Norocul vine când nici cu gândul nu gândești.”
„Nu aruncă apa cea tulbure înainte de a avea pe cea limpede.”
„Nu căută ce am fost, şi vezi acum ce sunt.”
„Nu căută ce-am fost, ci te uită acum ce sunt.”
„Nu e în totdeauna Vinerea-Mare.”
„Nu e omul niciodată bătrân, când e vorba de învăţătură.”
„Nu e pomană în toate Sâmbetele.”
„Nu e suiş Fără coborâş.”
„Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fără să te sprijini.”
„Nu face azi ce poți lăsa pe mâine.”
„Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.”
„Nu mai bate vântul care bătea ieri.”
„Nu mai umbla brambura.”
„Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”
„Nu orice gloabă a fost cal.”
„Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.”
„Nu spune "hop" până n-ai sărit.”
„Nu sta, că-ți stă norocul.”
„Nu știe nimeni când îi bate ceasul.”
„Nu ştii ce aduce ziua de mâine.”
„Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.”
„Nu trage prea mult că se rupe aţa.”
„Nu umbla brambura.”
„Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”
„Nu-i mai cântă cucul.”
„O dă de coadă, când ţi-e lumea mai dragă.”
„O vreme să nu scoţi câine din casă.”
„O zi nu e lumea întreagă.”
„Oala la foc şi epurele în pădure.”
„Ochii care nu se văd, se uită.”
„Ochii ce nu se văd, lesne se uită.”
„Omul cât trăiește învață.”
„Omul cu minte îşi cumpără vara sanie şi iarna car.”
„Omul e dator să cerce şi bune şi rele.”
„Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.”
„Omul gospodar, face vara sanie și iarna car.”
„Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.”
„Omul păţit e mai învăţat.”
„Ori la unul, ori la trei, tot o lumânare arde.”
„Orice apucă Se usucă.”
„Orice cal ajunge gloabă.”
„Orice lucru este bun la timpul său.”
„Orice minune nu ține decât trei zile.”
„Pâinea e în gând La omul flămând.”
„Pâinea tăiată nu se mai lipeşte.”
„Pân's-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.”
„Până când eşti nicovală rabdă loviturile, iar când ajungi ciocan loveşte cât poţi.”
„Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.”
„Până la an multe căciuli rămân fără stăpân.”
„Până la an multe căciuli rămân pustii.”
„Până la anul câte capete rămân fără căciulă.”
„Până mi-o veni şi mie palele bune.”
„Până nu dai cu capul de toţi pereţii nu te îndrepţi.”
„Până nu vine primăvara, nu se face vară.”
„Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.”
„Parale albe pentru zile negre.”
„Părul când albeşte, Inima se topeşte.”
„Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.”
„Pe brumă desculţ şi pe rouă încălţat.”
„Pentru găina de mâine, oul de astăzi lasă.”
„Peste nouă mări şi nouă ţări.”
„Piatra din zidire, cu vreme, iar la zidire se pune.”
„Picătură cu picătură se face lac.”
„Picătură lângă picătură baltă mare ne adună.”
„Ploaia mărunţică multă vreme ţine, iar cea repede, cum vine aşa se duce.”
„Poama bună e cea din urmă.”
„Poama cea mai coaptă, până ce cu mâna nu o vei luâ, în gură-ţi nu va cădea.”
„Pomul strâmb din tinereţe Nu se îndreaptă în bătrâneţe.”
„Precum a venit aşa se duce.”
„Prepeliţele se duc şi sturzii ne vin.”
„Prier, ori prieşte, ori despoaie.”
„Primăvara e bătaia peștelui.”
„Primăvara nu vine c-o singură floare.”
„Puterea la om sunt anii Şi aripile lui banii.”
„Rana se vindecă, dar semnul rămâne.”
„Rana veche ușor sângerează.”
„S-a dus de-a berbeleacul.”
„S-a dus pe apa Sâmbetei.”
„S-a sculat cu dosu-n sus.”
„S-a sculat cu noaptea-n cap.”
„S-a sculat odată cu găinile.”
„Să ai "cei șapte ani de acasă".”
„Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători, şi numai o zi de lucru; şi atunci să fie praznic şi nuntă.”
„Să nu pierzi vremea.”
„Să nu umbli haihui.”
„Să se ducă învârtindu-se.”
„Sănătatea e ca o iapă albă, cum trece dealul nu se mai vede.”
„Scrie pe gheaţă, Până dimineaţă.”
„Scrie pe lumânare pentru neuitare.”
„Sculatul de dimineaţă şi însuratul de tânăr nu strică niciodată.”
„Se dă cu capul de ceasul morții.”
„Se grăbește ca fata mare la măritat.”
„Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece.”
„Şi-a pierdut calendarul.”
„Și-a pus picioarele pe spinare.”
„Stai tot timpul cu frica-n sân.”
„Stau apele în loc.”
„Strânge bani albi pentru zile negre.”
„Tânăr mincinos, bătrân hoţ.”
„Țara arde și baba se piaptănă.”
„Te grăbești ca mireasa.”
„Timpul are dinţi de oţel, Roade voinic şi mişel.”
„Timpul face, timpul desface.”
„Timpul pierdut nu se mai întoarce.”
„Timpul toate le coace.”
„Timpul trece, iar vecinul rău rămâne.”
„Timpul vindecă orice rană.”
„Toamna se alege pleava de grâu.”
„Toamna se numără bobocii.”
„Toate la vremea lor date Sunt ca şi o sănătate.”
„Toate la vremea lor.”
„Toate lucrurile la vremea lor Şi la Paşte oua roşii.”
„Toate sunt până la o vreme.”
„Toiagul bătrâneţelor şi nebunia tinereţelor.”
„Trăind omul, când şi când Află ce nu-i dă prin gând.”
„Treaba de astăzi nu o lăsă pe mâine.”
„Treci râul până nu vine unda.”
„Uită de la mână pân-la gură.”
„Uitarea îndepărtează, amintirile apropie.”
„Ulciorul nu merge de multe ori la apă.”
„Un car se încarcă, altul se descarcă.”
„Un ceas al dimineţii plăteşte cât trei după prânz.”
„Unde a fost, are să mai fie.”
„Unde e aţa mai subţire, acolo se rupe.”
„Vasul vechiu mai mult ţine”
„Viaţa fără sărbători, ca un drum fără conac”
„Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.”
„Vizitele cele mai plăcute Sunt cele mai rar făcute.”
„Vremea frumoasă nu ţine multă vreme.”
„Vremea mută şi schimbă lucrurile.”
„Vremea vindecă toate.”
„Zece luni nu fac cât un soare.”
„Zilele nu intră în sac.”
„Zilele omului Sunt ca floarea câmpului.”
„Ziua bună de dimineaţă se vede.”
„Ziua bună multă vreme nu ține.”
„Ziua bună se laudă seara.”
„Ziua bună, dimineața se cunoaște.”
„Ziua caută-ți de lucru iar noaptea de somn.”
„Ziua ceas şi ceasul clipă.”
„Ziua frumoasă de dimineață se cunoaște.”
„Ziua fuge de bivoli și noaptea le dă cu coarnele.”
„Ziua mănâncă colaci, Noaptea umblă după draci.”
„Ziua multe descoperă.”