Proverbe despre Timp
2.237 proverbe și zicători românești pe tema Timp.
„* Varianta: Țara arde și nebunul își pârlește ciomagul.”
„A aduce apă după ce s-a stins focul”
„A aduce apă după ce s-a stins focul.”
„A ajunge (veni) la spartul târgului”
„A ajunge de la moară la morișcă”
„A ajuns (venit) la spartul iarmarocului”
„A ajuns după ce s-au împărțit colacii.”
„A ajuns vremea (treaba) să nu se mai încreadă”
„A ajuns vremea să nu se mai încreadă omul nici în cămașa lui.”
„A apuca haisa (aisa)”
„A aștepta ca pe Mesia”
„A aștepta pe cineva cu patruzeci de (patru) ochi”
„A atârna de azi până mâine”
„A auzi mâine”
„A avea bătrânețe unse”
„A avea dinții de lapte”
„A avea zile câte buruieni”
„A avea zile cu carul.”
„A avut zile”
„A bate drumurile”
„A bate fierul cât e cald.”
„A bate ulițile”
„A cânta cucul cuiva.”
„A căuta cofe de Moși”
„A căuta peri în palmă.”
„A căuta ziua de ieri”
„A căuta ziua de ieri.”
„A clădi pe nisip”
„A crește iarba pe sub el”
„A crește iarba pe sub el.”
„A da azi un ou ca să capeți mâine un bou.”
„A da cu praștia pe undeva.”
„A da în somn nebunesc”
„A da roată pe undeva”
„A da țărilor ocol”
„A dejuga de la moară la făcău”
„A deslega funia de la par.”
„A dormit, și dormit o fost”
„A doua scie, doină cântă”
„A duce lumea albă”
„A face picioare”
„A face stând într-un picior”
„A face, nu s-a face; acu dacă s-ar coace!”
„A fi băgat atâția ani în cur”
„A fi bătrân uitat”
„A fi ca după douăsprezece”
„A fi ca mugurul brumat”
„A fi ca Vinerea de lângă Paști.”
„A fi cam după masă. A fi ca după douăsprezece.”
„A fi cam după prânz”
„A fi cu lapte pe buze”
„A fi de pe vremea lui Ciubăr-Vodă.”
„A fi de pe vremea lui Ciuber-Vodă”
„A fi după legea lui Caragea”
„A fi în anii maimuței”
„A fi modern înseamnă a fi contemporan cu tine însuți.”
„A fi nins de vreme”
„A fi Român nou”
„A fi Român vechi”
„A fi sfântul zilei”
„A fost călare, s-a dus tare, Radu l-a”
„A fost dus și la moară și la râșniță”
„A fost la mure odată”
„A fost o dată la moară și de două ori la râșniță”
„A fost odată ca niciodată, de nu ar fi nu s-ar povesti”
„A fost odată ca niciodată, de nu ar fi nu s-ar povesti.”
„A fost până la moară”
„A fost stilpul casei și acum a ajuns popre”
„A i se scurta potecile.”
„A i se speria somnul”
„A îmbătrâni în vatră”
„A îmbătrânit nebun”
„A împleti cosița albă”
„A început să crape lemnul, despică-l”
„A început să-și caute catastifele vechi”
„A încurca zilele cui-va”
„A înserat fără vreme”
„A înserat fără vreme.”
„A înșira de pe apa Sâmbetei”
„A întinde piciorul la drum”
„A întinerit ca vulturul”
„A intra în zile de babă cu cineva”
„A intrat bălaia în sat.”
„A intrat murga în sat.”
„A învăța nu e niciodată târziu”
„A lăsa în bobii lui”
„A lăsa în plata Sfântului”
„A lipsit de acasă doi ani și s-a întors”
„A lua (a apuca) peste câmp (câmp)”
„A lua câmpii”
„A lua de olac”
„A lua dinapoi”
„A luat-o de dimineață, să nu-l întreacă alții”
„A luat-o de dimineață, să nu-l întreacă alții.”
„A luat-o de Luni”
„A luat-o îndată din drum pe cărare”
„A mânca mulți Crăciuni”
„A merge (duce) de olac”
„A merge (fost) până la calea întoarsă”
„A merge ca gândul”
„A nu face gunoaie multe la casa lui N....”
„A nu fi de ieri”
„A nu fi de ieri alaltăieri.”
„A nu fi mâine”
„A nu fi mult până departe”
„A nu fi mult până departe.”
„A nu întârzia cu urda 'n Turda”
„A nu mai ști unde îi stă capul și picioarele”
„A nu trăi cât lumea”
„A nu trăi cât lumea.”
„A număra pietrele.”
„A o apuca la talpă.”
„A o lua la tălpășie.”
„A petrece ca pe timpul lui Știrbei”
„A petrece ca pe timpul lui Știrbei.”
„A pierde vremea de pomană.”
„A plăti la Sântu-Așteaptă”
„A pleca în țară”
„A plecat cu grabă și s-a-ntâlnit cu zăbavă.”
„A plecat cu graba, și s-a întâlnit cu zăbava”
„A plecat prin mahalale”
„A porcului timp nu se face”
„A pornit cu graba, și s-a întâlnit cu zăbava.”
„A pornit în cale lungă”
„A pornit în cale lungă și va îndată să ajungă.”
„A prins mămăliga coajă.”
„A prins mura.”
„A pune în cui”
„A pune la spate.”
„A pune piciorul în scară”
„A purta cuiva Sâmbetele”
„A purta cuiva săptămânile”
„A purta pe la toți sfinții”
„A răsări ca ciupercile”
„A sărit o Sâmbătă”
„A scoate cuiva peri albi.”
„A scrie pe apă”
„A scrie pe apă.”
„A se așeza pe mâine și la căldură”
„A se culca odată cu găinile”
„A se culca odată cu găinile.”
„A se da de ceasul morții.”
„A se duce (a fi fost, a veni de) la Bitolea”
„A se duce cu apa Sâmbetei”
„A se duce cu nepus în traistă.”
„A se duce în țara letinească”
„A se duce la agialic”
„A se duce la Măru-Roșu”
„A se duce nouă ani cu păr și nouă ani fără păr”
„A se duce nouă ani de Duminici”
„A se duce unde s-a găinat cioara întâi”
„A se întoarce într-un călcâi.”
„A se lăsa ca iarba vântului”
„A se lăsa pe-o ureche”
„A se mântui ața de pe ghem”
„A se mântui ața de pe ghem.”
„A se opri la calea jumătate”
„A se pune la ureche”
„A se pune mult pe-o ureche”
„A se pune pe o ureche”
„A se schimba ițele”
„A se scula cu noaptea în cap”
„A se topi d-a lungul picioarelor”
„A se trezi la oaie”
„A se uita ca mâța-n calendar.”
„A se uita ca pisica în calendar.”
„A ședea posmol”
„A sta (face) pe picior (de ducă)”
„A sta ca pe ghimpi”
„A sta cu burta la soare.”
„A sta pe ouă.”
„A sta sfeșnic”
„A tăcut cucul, a trecut vara”
„A tot lucrul sfârșitul la ce iese, vremea”
„A trage a scurtă”
„A trage la șaibă.”
„A trăi (a o duce) verde cu albastru”
„A trăi ca cucu 'n frunze”
„A trăi cât zidul Goliei”
„A trăi cu capul în sobă”
„A trăi înseamnă a-ți pierde timpul cu pasiune.”
„A trăi lumea albă”
„A trăi lumea albă.”
„A trăi un trai și jumătate”
„A trăi un trai și jumătate.”
„A trăi un trai, și cu al morții duc”
„A trăit ca Bimbașa-Sava”
„A trăit și a văzut”
„A trăit un trai, cu al morții două”
„A trece gârla”
„A trecut albina dealul”
„A trecut apa peste ghețuri”
„A trecut baba cu colacii.”
„A trecut ca gândul și ca vântul.”
„A trecut ca mura.”
„A trecut ca neaua de an”
„A trecut ca pe gheață”
„A trecut ca pe gheață.”
„A trecut cioara peste casă.”
„A trecut dealul”
„A trecut gârla dealul”
„A trecut soarele de amiază-zi”
„A treia zi după Paști”
„A uita de la mână până la gură.”
„A umbla ca cu cortul”
„A umbla din sat în sat”
„A umbla din țară în țară”
„A umbla hai-hui.”
„A umbla în șapte sate”
„A umbla iute ca piua”
„A umbla șapte hotare”
„A umblat după ragaz”
„A umblat, cât a umblat”
„A umblat, tot a umblat”
„A umblat, tot a umblat.”
„A vărat la Umbrărești și acum iernează”
„A veni apa la gură”
„A veni ca la borș.”
„A veni de (a fi fost, a se duce) la Brusa”
„A veni la spartul stânei”
„A veni la spartul stânei.”
„A veni pe nepusă masă.”
„A veni vacile slabe după cele grase”
„A venit cotul la măsură”
„A venit la plăcinte calde”
„A venit la spartul iarmarocului.”
„A venit vremea de apoi”
„A venit vremea de-apoi”
„A vrut să îngrașe porcul în ajunul Crăciunului”
„A zburat o dată de la mână, s-a dus”
„A zburat puiul cu ața.”
„A-i face zile amare”
„A-i face zile fripte”
„A-i fugi ochii”
„A-i îmbătrânit nebun”
„A-i lipsi o Sâmbătă”
„A-i pândi zilele”
„A-i paște Sâmbetele”
„A-i paște Sâmbetele.”
„A-i scăpa ochiul”
„A-i sorbi (mânca) zilele”
„A-l fura somnul”
„A-l pune în cui”
„A-l spurca (pe cineva) pupăza. "(a auzi, pe nemâncate, pupăza cântând pentru prima oară într-un an; glumeț) a vedea o femeie goală)”
„A-l trimite de la moară la râșniță”
„A-nceput de ieri să cadă / Câte-un fulg, acum a stat.”
„A-și ascuți picioarele”
„A-și bate picioarele”
„A-și căuta odihna”
„A-și întoarce cojocul”
„A-și lua picioarele pe umeri”
„A-și pune picioarele peste cap”
„A-și rupe picioarele”
„A-și scutura pulberea de pe picioare”
„A-și strânge picioarele”
„A-și trece viața în islaz”
„Abia a ieșit din horn”
„Acel ce aleargă mult, va să se curmă curând.”
„Acela trăiește mult care trăiește bine”
„Acela trăiește mult care trăiește bine.”
„Acum e nunta, eu jucam”
„Acum mi-e chita”
„Acum s-o alege neghina din grâu”
„Adeseori drumul ce vrei să scurtezi e”
„Adi aci, mâine în Focșani”
„Adio, Măgurele!”
„Adu-ți aminte de foame în vremea să”
„Adu-ți aminte de foame în vremea sătului”
„Adună (strânge) la tinerețe ca să ai (aibi) la bătrânețe”
„Adună argint la tinerețe ca să ai aur la bătrânețe”
„Adună argint la tinerețe ca să ai aur la bătrânețe.”
„Adună la tinerețe ca să ai la bătrânețe”
„Adună la tinerețe ca să ai la bătrânețe.”
„Adună vara brâște că iarna vor fi pești”
„Adună vara ca să ai iarna”
„Agonisirea la vreme înlătură lipsa și ne”
„Ai puțintică răbdare!”
„Ai umblat cât ai umblat”
„Ai umblat cât ai umblat.”
„Aici se duce, aici se întoarce”
„Aideți să vorbim degeabă, că tot n-avem nici o treabă.”
„Ajunge mucul la degete”
„Al uită sfântul”
„Ale mele bătrânețe, cu-ale tale tinerețe”
„Alege secul zi verdele.”
„Alege-se odată bobul din mazăre”
„Alergă după trăsura ce nu-l așteaptă”
„Alergi mult”
„Altă făină se macină acum la moară”
„Altă făină se macină acum la moară.”
„Am ajuns să ne ia copiii în picioare”
„Am jucat la nunta tatii”
„Amânarea”
„Amânarea e hoțul timpului”
„Amânarea e hoțul timpului.”
„Amânarea nu-i pierzare.”
„Anton și Păun, de pâine, zile scurte, mai rău de toți”
„Anul n-ai câștigat; anul ai păgubit; la anul tragi nădejde.”
„Anul nul putem tăia cu foarfecele”
„Apa curge și se duce, pietrele rămân pe loc”
„Apa curge, pietrele rămân.”
„Apa trece, pietrele rămân.”
„Apa, după ce se tulbură, trebuie să se limpezească.”
„Aprinde lumânarea înainte de a se face noaptea”
„Aprinde lumânarea înainte de a se face noaptea.”
„Arde casa și baba se pieptănă”
„Arde lumânarea noastră”
„Arde satul și baba se piaptănă.”
„Are o zi lucrătoare și una sărbătoare.”
„Are să mai crească”
„Are să mai treacă apă pe Călniștea”
„Are să treacă încă multă apă pe gârlă”
„Are să treacă încă multă apă pe gârlă.”
„Are să treacă multă apă pe Dunăre”
„Are să treacă până atunci multă apă pe pârâu”
„Are să treacă până atunci multă apă pe pârâu.”
„Are să treacă până atunci multă apă pe vale”
„Are zile grămădite”
„Armăsarul când îmbătrânește, la râșniță ajunge de râșnește.”
„Arvunează, din vreme, pe fericita muncă”
„Așa ce va să fie, va să afli”
„Ascultă cucu până îți cântă”
„Ascultă-l dacă ai vreme”
„Asta e și de vară și de iarnă.”
„Asta e, și de vară și de iarnă”
„Astăzi când are parale”
„Astăzi când are parale mănâncă zaharicale; când se caută mâine, n-are cu ce să-și ia pâine.”
„Astăzi dă, mâine ia”
„Astăzi nouă, mâine vouă”
„Astăzi rău, mâine mai bine”
„Astăzi să mănânci cât un bou, mâine ceri să”
„Astăzi vine, mâine merge”
„Așteaptă domnul până s-a coace pietroiul”
„Așteaptă dumneata până s-o coace petroiu.”
„Așteaptă întâi să vedem alb în căpistere.”
„Așteaptă Maiul să-ți meargă trifoiul.”
„Așteaptă, murgo, să paști prundul”
„Așteaptă, murgule, să paști iarbă verde.”
„Astrânge vara șerpi, că iarna-s pești”
„Ața se întinde până se rupe”
„Ața se întinde până se rupe.”
„Atât merge oala pe apă până se sparge.”
„Atât merge olul la apă, până se sparge”
„Aușul ca să nu scrie multe, are trecută”
„Averea e ca o baltă, cum faci un șănțuleț toată se scurge.”
„Averea, mai mult de patruzeci de ani”
„Azi bogat, mâine sărac”
„Azi ce are mănâncă și bea, și mâine se freacă.”
„Azi dă, mâine ia”
„Azi hop, mâine hop”
„Azi întinde până o rupe, mâine n-are s-o astupe.”
„Azi la nașu la mine, mâine la tine”
„Azi mă duc, mâine mă întorc”
„Azi mie, mâine ție”
„Azi mlădiță de tufan, mâine coadă de ciocan.”
„Azi o ceapă, mâine o iapă, poimâine herghelia toată.”
„Azi o ceapă, mâine o iepe, poimâine herghelia”
„Azi și mâine, în urmă nimic nu rămâne.”
„Azi stâng, mâine căpitan.”
„Azi tare, mâine mare”
„Azi un ou și mâine un bou”
„Bă apropiat funia la par.”
„Baba Dochia își scutură cojocele”
„Băieții joacă în loc”
„Bânduna ne prevestește vara și ciocârlia primăvara.”
„Bani buni pentru zile negre”
„Banul bani unde zărește, colo se rostogolește.”
„Banul este rotund, fuge d-a rostogolul.”
„Banul te duce, banul te aduce.”
„Banul, pasăre cu aripi.”
„Barba lasă să se ducă”
„Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul”
„Bate fierul cât e fierbinte”
„Bate fierul până e cald”
„Bate fierul până e cald, că de se va răci, în zadar vei”
„Bate fierul până e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.”
„Bate fierul până-i cald, nu băga în seamă”
„Bate nucile până nu pică frunza”
„Bate nucile până nu pică frunza.”
„Bătrânețe haine grele”
„Bătrânețe haine grele, cum să fac să scap de ele.”
„Bătrânețele cam multe suferă, că vremea îndelungată, multe”
„Bătrânețele își fac râs de om”
„Bătrânețele nu vin singure, ci cu multe nevoi”
„Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.”
„Bătrânii în adevăr de tineri ai trebuință”
„Bătrânii pe la sfârșit ca copiii de-a bușele”
„Belește boul până a nu-l tăia”
„Belește lemnul când e vreme”
„Belește lemnul până se poate”
„Belește teiul până se poate”
„Beția tinereții întrece pe a vinului”
„Bilele nu intră în sac”
„Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.”
„Binele se uită”
„Binele vine anevoie, iar răul îndată”
„Binele vine anevoie, iar răul îndată.”
„Bob după bob se umple sacul”
„Bogăția trece de la și tu (da eu) rămâi”
„Bogățiile trec dar faptele bune rămân”
„Boldul Domnului timp să fie”
„Bou dus, bou adus.”
„Broasca nu sare în apă până când n-o alungă.”
„Bruma e pe brumar, și coptul pe alunar”
„Buba cap nu face până nu se coace.”
„Bucuria înșelătoare, Ca rouă trecătoare.”
„Bucuria și scârba sunt două surori care”
„Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.”
„Bucuria zboară, durerea înconjoară.”
„Bună e polița dar zăbovește la plată”
„Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.”
„Ca braga în ziua de Paști.”
„Ca cei din corăbii, ce mult doresc la liman, când vântul”
„Ca clipa ochilor”
„Ca cu Vasilca la Crăciun”
„Ca frunza pe apă”
„Ca frunza pe apă.”
„Ca fulgerul, ce într-un minut se vede și într-un minut se pierde”
„Ca fulgul pe apă.”
„Ca oile se duc, una după alta”
„Ca oul roșu la Paște.”
„Ca părul din cap”
„Ca pe timpul lui Avașote”
„Ca piperuna la lumină”
„Ca pluta pe apă”
„Ca prin urechile acului”
„Ca să cunoști anul viitor cum are să fie, caută, toamna”
„Ca Scurtul zilei de Martie”
„Ca vârtejul fuge paraua”
„Ca vremea nici un dascal mai bun”
„Că-și sparge cu vreme opincile dracu.”
„Căciula nu se poartă vara”
„Câinele, că-i câine, dar și el își ia hâmeia în cap de la o vreme.”
„Câinele, când are să turbeze, începe a urla cu o săptămână înainte.”
„Căința târzie și de prisos”
„Căințele cele de pre urmă întru nimica”
„Cal bătrân cu chingă roșie.”
„Cal bătrân nu se mai învață în buiestru.”
„Călătorului îi stă bine cu drumul.”
„Calcă mai văratic”
„Cale lungă”
„Cale lungă și lătângă”
„Cale-vale”
„Calul ager, bunul și ziua sunt mutate se cunosc”
„Când a dat (s-a pus pe) fugă, atunci s-a isprăvit”
„Când a dat să fugă, atunci s-a isprăvit pământul”
„Când a face plopul pere”
„Când a face plopul pere și răchita vișinele, să-ți alin pofta cu ele.”
„Când ai vreo grabă, atuncea se sperie”
„Când ai zor”
„Când ajunge furca aproape de ochi”
„Când albinele dau năvală la urdiniș, e semn că în scurt”
„Când aud de sărbătoare”
„Când aveam în ce, n-aveam cu ce; acum”
„Când aveam în ce, n-aveam cu ce; acum că am cu ce, n-am în ce.”
„Când aveam locul, n'aveam mijlocul, acum că am mijlocul, n'am locul”
„Când aveam locul, n-aveam mijlocul; acum că am mijlocul îmi lipsește locul.”
„Când cătușa nu-i acasă, șoarecii (d)joacă”
„Când cocoșul cântă, va fi zi”
„Când crește tivga? și când i se strâmbă gâtul?”
„Când cucul, când baba”
„Când doarme și pământul sub om”
„Când dormi, să dormi iepurește”
„Când e drumul bătut pot trece căruțele.”
„Când era Cuza”
„Când era Ghica”
„Când este lună veche”
„Când gaura în apă se va putea face”
„Când gaură în apă se va putea face.”
„Când îi veniră Paștile”
„Când îmbrăcat, când despuiat”
„Când începe să iasă barba fiului tău, tu rade pe a ta”
„Când însetează curtea ta”
„Când intră epurele în sat, iarna va fi grea.”
„Când mâncat, când ne-mâncat”
„Când mâța nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă.”
„Când mergeai tu la hagialic eu mă”
„Când mi-e foame să-mi dai pâine, iar nu-mi zice: vino mâine.”
„Când mi-e sete să-mi dai apă, iar nu fierea după ce-mi crapă.”
„Când mi-o crește iarbă în barbă”
„Când mi-o crește iarba în barbă.”
„Când mi-o crește păr în barbă”
„Când mi-o crește păr în palmă”
„Când mi-oi vedea ceafa.”
„Când nici apele nu se mai mișcă”
„Când nu ai zi, gălina și ziua e bună. 4)”
„Când o cânta știuca în baltă”
„Când o cânta stiuca-n baltă.”
„Când o face salca mere”
„Când o fi baba de mei șapte lei”
„Când o fi lupul cățel și bârna vițel.”
„Când o pune și doba, iarmarocul are să”
„Când o pune și doba, iarmarocul are să fie gata.”
„Când oi vedea”
„Când or înflori căpșunele iarna”
„Când or înflori căpșunele iarna.”
„Când or veni Jidanii de la secere”
„Când or zbura bivolii”
„Când pășește”
„Când pleci la drum știi, dară când ai”
„Când pleci la drum, ia-o mai cu domolul.”
„Când pleci la drum, ia-o mai cu dor”
„Când s-a răcit nu se mai încălzește”
„Când s-o întoarce Oltul înapoi.”
„Când s-o mai face mama fată mare”
„Când scade apa se cunoaște prețul fântânei”
„Când se compută revărsatele”
„Când se culege grâul se scoală stăpânul.”
„Când se duce parcă vine”
„Când se duce parcă vine și când merge parcă stă”
„Când se duce, parcă venea”
„Când se întețesc minciunile se apropie”
„Când se schimbă ițele”
„Când seacă apa se cunoaște prețul fântânei.”
„Când seacă lacul se vede peștele”
„Când și-a vedea urechea”
„Când sunt zile și noroc”
„Când sunt zile și noroc, Treci prin apă și prin foc.”
„Când te cheamă pe la baluri, să alergi înaintea tuturor”
„Când te scoli de dimineață, fă-ți cruce de trei ori, și te”
„Când te sui, te mai oprești; da când”
„Când te uiți la el, și trece”
„Când ți-ai făcut oul acela roșu?”
„Când ți-e brânza mai proaspătă, n-ai smântână.”
„Când ți-e lumea mai dragă”
„Când ți-e vița mai dragă”
„Când tu te duceai, ei atunci veneau”
„Când tu te sfătuiești, pune de pildă înainte cele trecute”
„Când un om a căruntit numai pe-o jumătate a capului”
„Când va crește la cai coarne”
„Când va face spânul barbă”
„Când va înverdi tânjala”
„Când va se-alină gumarul pri fag”
„Când va veni apa la mâră”
„Când va veni apa la moară”
„Când va zbura bivolul”
„Când va zbura bivolul.”
„Când va-mi ved ureclia.”
„Când vei vedea întâia dată un șarpe, în luna lui Martie”
„Când vezi rândunele întâia dată primăvara, să iei două”
„Când vine furca la ochi cu greu iaste”
„Când vor fi la mijloc banii, nu se mai întreabă anii.”
„Când vor zbura pui de broască.”
„Cântă ca de zori”
„Cântă cucu-n deal la vară.”
„Capul fără griji crește la vreji”
„Cărbunele acoperit, multă vreme ține”
„Cârceagul merge de multe ori la fântână până se sparge”
„Care se (e)rde, când e tânăr, plânge când e bătrân”
„Care se pierde, când e tânăr, plânge când e bătrân”
„Care se trezește dimineața”
„Care-i bun tânăr, e bun și bătrân”
„Care-i bun tânăr, ie bun și bătrân”
„Cârnați cine așteaptă, urechile pune”
„Carul care scârțâie mai mult trăiește.”
„Carul plin merge încet, cel deșert aleargă”
„Cât (cum) ai bate în palmă”
„Cât (cum) ar bea o lingură de apă.”
„Cât a sta un popă în rai”
„Cât ai aprinde un chibrit”
„Cât ai arunca cu securea”
„Cât ai clipi (clipești) (din ochi)”
„Cât ai da în amnar.”
„Cât ai îmbuca odată.”
„Cât ai întoarce un foc”
„Cât ai zice mei”
„Cât ai zice: circ, Frangoleo”
„Cât ai zice: Domn-ajută!”
„Cât ajungi cu praștia”
„Cât aminul”
„Cât aminul.”
„Cât apucă piciorul”
„Cât Ardelu”
„Cât bate pușca”
„Cât cucul”
„Cât cula Verșățului”
„Cât e (de când) lumea și pământul”
„Cât e lumea și pământul”
„Cât e țara Ungurească”
„Cât hăul!”
„Cât postul Paștilor”
„Cât s-ar întoarce într-un picior”
„Cât s-ar întoarce într-un picior.”
„Cât s-ar rupe un păr”
„Cât să dai ocol”
„Cât se învârtește o roată”
„Cât smiceaua fusului”
„Cât te-a șterge (freca) la ochi”
„Cât te-ai învârti într-un călcâi”
„Cât te-ai învârtit într-un călcâi.”
„Cât te-ai scobi în măsea”
„Cât te-ai șterge la ochi.”
„Cât ți-a lega nojițele”
„Cât trăiește frunza în fag”
„Cât trăiește frunza în fag.”
„Cât trăiește frunza în vie”
„Cât trăiești, atâta înveți”
„Cât trece cidra peste gard copilul flămânzește”
„Cât trece cioara peste gard.”
„Cât turnul Colții (Colțea)”
„Cât un fir de mac uscat, în patru despicat, în vânt aruncat.”
„Cât va călca iarbă verde.”
„Câtă pânză ai luat, apusul soarelui ți-o arată”
„Câtă pânză ai luat, apusul soarelui ți-o arată.”
„Câte zile are luna nu se alege ziua de buric.”
„Câte-n lume nasc, mor toate”
„Câți bătrâni, mai mulți îi bagi la butelie”
„Câți peri în barbă”
„Câți peri în podul palmei”
„Caută ziua cu lumină”
„Ce a câștigat într-o vară a băut într-o iarnă”
„Ce a fost a trecut, ce-o veni.”
„Ce a fost trecut, ce-o mai fi mai veni”
„Ce a fost, a fost”
„Ce a fost, a fost; ce a fost să nu mai fie.”
„Ce a fost, a trecut”
„Ce cauți pe mare în timp de iarnă?”
„Ce dă vremea, nici avuția nici nevoința”
„Ce dă vremea, nici avuția nici nevoința poate cumpăra.”
„Ce e astăzi nu e mâine.”
„Ce e astăzi, mâine nu e”
„Ce e azi, e azi, ce e mâine e mâine”
„Ce e întâi nu e pe urmă”
„Ce e nou e și frumos”
„Ce e nou e și frumos.”
„Ce faci, să aștepți”
„Ce faci, să aștepți.”
„Ce înveți la tinerețe, aceea știi la bătrânețe”
„Ce înveți la tinerețe, aceea știi la bătrânețe.”
„Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.”
„Ce n-a învățat Ionică nu mai învață Ion.”
„Ce poți face astăzi nu lăsa pe mâine”
„Ce poți face astăzi nu lăsa pe mâine.”
„Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.”
„Ce poți lucra astăzi nu lăsa pe mâine”
„Ce poți lucra astăzi nu lăsa pe mâine.”
„Ce s-a amânat nu s-a uitat.”
„Ce s-a făcut nu se mai desface”
„Ce s-a făcut nu se mai desface.”
„Ce se amână nu se uită”
„Ce se amână nu se uită.”
„Ce stai ca câinii pe coadă”
„Ce zboară nu se mai întoarce”
„Ce-a fost am văzut, ce-o fi om mai vedea”
„Ce-a fost am văzut, ce-o fi om mai vedea.”
„Ce-a fost verde s-a uscat”
„Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a fost dulce s-a mâncat.”
„Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a înflorit s-a scuturat.”
„Ce-a fost verde s-a uscat. Ce-a înflorit s-a scuturat.”
„Ce-a strâns într-o vară, a cheltuit într-o seară”
„Ce-ai fost? și ce-ai să fii? nimeni te întreabă, ci ce ești”
„Ce-am avut și ce-am pierdut”
„Ce-mi place duminica, și sâmbăta”
„Ce-mi place Duminica, și Sâmbăta.”
„Ce? și când? o să ne vie de la Domnul, nimeni știe”
„Cea mai frumoasă dimineață are seara întunecoasă”
„Cea mai frumoasă dimineață are seara întunecoasă.”
„Ceasul a sosit”
„Ceasul a sosit, voinicul n-a venit.”
„Ceasul umblă, lovește”
„Ceea ce s'a mâncat s'a și uitat”
„Ceea ce s-a mâncat s-a și uitat.”
„Cei bătrâni mai mult trăiesc, ca șeaua cea veche”
„Cei ce cântă toată vara, iarna fac papară”
„Cei ce cântă toată vara, iarna joacă papara.”
„Cel ce (cine) umblă pe drum, cu gândul”
„Cel ce joacă pururea umblă”
„Cel ce plătește la vadea capătă și altă”
„Cel ce se rătăcește înapoi se întoarce și niciodată ajunge.”
„Cel ce umblă pe drum, cu gândul”
„Cel cuminte strânge bani albi pentru zile”
„Cel tânăr crede că câte cidre sbură, toate se mănâncă”
„Cel tânăr crede că câte păsări sbură, toate se mănâncă”
„Cele rele să le scrii pe apa ce curge”
„Cele trecute la orice înțelept, minte și învățătură”
„Cele trecute la vârstă dar cu nuri, ca stafida cea uscată dar plină de dulceață.”
„Celor ce duc mai mult dorul”
„Celor târziu veniți rămân oasele”
„Cere să-i dai la soroc”
„Ceva care merge ceas.”
„Ceva care se duce de râpă.”
„Ceva care se petrece din an în paște.”
„Ceva de care s-a ales praful.”
„Cine a murit d-acuș doi ani, s-a înmormântat d-atunci”
„Cine a murit ieri, azi se căiește”
„Cine a murit ieri, să caște azi”
„Cine adună la tinerețe are la bătrânețe.”
„Cine adună la tinerețe, are la bătrânețe”
„Cine aleargă mult, mult ajunge.”
„Cine are barbă, are și pieptene”
„Cine are gând de plecare se cârpește”
„Cine are gând de plecare se cârpește.”
„Cine are mult, de multe ori vine vremea”
„Cine are mult, de multe ori vine vremea.”
„Cine are vreme să n-o piardă.”
„Cine are vreme, să n-o piardă”
„Cine are vreme, să n-o piardă.”
„Cine astăzi râde, mâine plânge, că vremea e ne”
„Cine astăzi râde, mâine plânge, că vremea e nestatornică.”
„Cine așteaptă la moștenire, târzii se înveselește”
„Cine așteaptă mură în gură”
„Cine așteaptă mură în gură nu ajunge ziuă bună.”
„Cine așteaptă mură în gură.”
„Cine bate fierul rece, nimic nu folosește.”
„Cine caută vreme, pierde vremea”
„Cine caută vreme, pierde vremea.”
„Cine cerne toată ziua e semn că n-are să frământe.”
„Cine de grab se urcă, de grab se prăbușește”
„Cine doarme mult, trăiește puțin”
„Cine doarme pe pat, male nu doarme în odihnă”
„Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.”
„Cine hainele și le păstrează, le are pe jumătate.”
„Cine în urmă vine, acela închide ușa”
„Cine încunjură ajunge mai curând”
„Cine încunjură ajunge mai curând.”
„Cine învață la tinerețe”
„Cine la tinerețe e leneș, suferă la bătrânețe”
„Cine mai puțin mănâncă, are și mâine ce mânca”
„Cine mânecă de dimineață”
„Cine mânecă mai de dimineață, ajunge mai departe”
„Cine merge încet departe ajunge.”
„Cine merge încet, departe ajunge”
„Cine muncește, n-are timp să facă bani.”
„Cine n-are noroc dimineața n-are nici seara”
„Cine n-are noroc dimineața, n-are nici seara.”
„Cine ne-a dat astăzi să ne dea și mâine.”
„Cine nu adună la tinerețe, nu va avea”
„Cine nu cârpește spărtura mică, are ne”
„Cine nu cruță (păstrează) când are.”
„Cine nu învață la tinerețe, va plânge la bătrânețe.”
„Cine nu lucrează vara, n-are ce mânca iarna”
„Cine nu muncește la tinerețe n-are la bătrânețe.”
„Cine nu muncește la tinerețe, n-are la bătrânețe”
„Cine nu pleacă de dimineață, în urma tuturor rămâne”
„Cine nu voiește când poate nu va mai putea când va voi.”
„Cine nu voiește când poate, nu va mai putea când va voi.”
„Cine nu-și ține drumul rătăcește”
„Cine plânge vara, râde iarna”
„Cine plânge vara, râde iarna.”
„Cine pleacă de dimineață, departe ajunge”
„Cine pleacă mai de dimineață, ajunge mai înainte.”
„Cine pleacă mai de dimineață, ajunge mai nainte”
„Cine râde de dimineață plânge mai târziu”
„Cine râde la urmă râde mai bine.”
„Cine râde la urmă, râde mai bine.”
„Cine râde mai la urmă, râde mai cu haz”
„Cine se culcă mai de vreme, se scoală”
„Cine se culcă nemâncat se scoală fără vreme”
„Cine se culcă nemâncat se scoală fără vreme.”
„Cine se culcă odată cu găinile nu dă”
„Cine se culcă târziu și doarme dimineața”
„Cine se grăbește”
„Cine se grăbește curând ostenește.”
„Cine se iuțește”
„Cine se pleacă vremii, câștigă vreme”
„Cine se pornește cu graba”
„Cine se prea grăbește, ostenește iute”
„Cine se pripește”
„Cine se pripește la umblat, se poticnește”
„Cine se scoală de dimineață se scobește în măsele, cine târziu se scarpină în cap.”
„Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.”
„Cine se scoală mai de dimineață ajunge mai departe.”
„Cine se scoală mai de dimineață, acela e mai mare”
„Cine se scoală mai de dimineață, acela e mai mare.”
„Cine se trezește devreme, nu întunecă”
„Cine seara se scaldă, dimineața vârful o află”
„Cine umblă cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă de timpuriu călare (pe cal)”
„Cine umblă din țară în țară nu e om”
„Cine umblă încet merge departe”
„Cine umblă la Crăciun în cămașă, la Paște umblă cu cojoc.”
„Cine umblă nu-i mort”
„Cine umblă nu-i mort.”
„Cine umblă pe drum cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă pe drum, cu gândul acasă își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge”
„Cine umblă ziua nu se poticnește.”
„Cine vara stă și doarme”
„Cine vara stă și doarme, iarna biet moare de foame.”
„Cine vine”
„Cine vrea să-i ție candela mai multă vreme, trebuie din vreme s-o umple de untdelemn.”
„Cine-i întâi la masă, e pe urmă la lucru”
„Cineva care este ciuca bătăilor.”
„Ciocârlia ne prevestește primăvara”
„Cireșele trec, da obrazul rămâne”
„Cireșele trec, dar obrazul rămâne.”
„Clopotul Coiței”
„Cocoșii cântând de vreme”
„Cojocul căutare, numai la iarnă are”
„Copacul când înfrunzește.”
„Copacul când jos cade, umbra lui nu se mai vede.”
„Copacul care scârție nu cade de grabă”
„Copacul nu cade dintr-o lovitură”
„Copacul va să odrăslească, și bruma nu-l dă pace.”
„Copilul până vremea nu-i vine, nu ese din găoace”
„Coromacu nu se face dintr-o ploaie!”
„Cosița-albă”
„Cotoiul dacă îmbătrânește”
„Crăciun”
„Crăciunul din săptămână nu iese”
„Crăciunul e al sătulului.”
„Crăciunul sătul, Paștele fudul.”
„Cu așteptarea nimeresti vremea la vremea ei. Nu te dea”
„Cu capul amână”
„Cu cât le lași cu atâta te lasă.”
„Cu cât le lași, cu atâta te lasă”
„Cu cât mai mult de foc te apropii, cu atât mai mult”
„Cu cât trăiești mai mult, cu atât ești mai convins că totul e zadarnic.”
„Cu gumarii s-tundi, primăvara”
„Cu încetul departe ajungi”
„Cu încetul departe ajungi.”
„Cu încetul, cu încetul se face oțetul.”
„Cu încetul, încetul agurida se face miere”
„Cu încetul, încetul agurida se face miere.”
„Cu încetul, încetul, agurida se face miere”
„Cu încetul, încetul, agurida se face miere.”
„Cu măgarii se tunde primăvara.”
„Cu mingea numai copiii se joacă”
„Cu nădejdea trăiești, cu nădejdea și mori.”
„Cu naintea napoi”
„Cu o floare nu se face primăvară.”
„Cu o floare numai vara nu se face”
„Cu o floare numai vară nu se face.”
„Cu o minciună boierească trăiești o zi”
„Cu o picătură ce cură butia se umple până în gură.”
„Cu o picătură ce cură, butia se umple”
„Cu picătura din cazan butia se umple”
„Cu prea multă grabă”
„Cu prea multă grabă, nu faci multă ispravă.”
„Cu prea multă grabă, treaba se strică”
„Cu șederea, din zi până-n seară”
„Cu timpul toate se schimbă”
„Cu toții până dimineața”
„Cu un ceas mai nainte”
„Cu un ochi la răsărit și cu altul la apus”
„Cu un ochi la răsărit și cu altul la apus.”
„Cu vreme și cu încetul se face tare oțetul.”
„Cu vreme și cu paie”
„Cu vreme și cu paie, mușmulele să moaie.”
„Cu vreme și cu paie, mușmulele se moaie.”
„Cu vreme și cu răbdare, și frunza dă”
„Cu vreme și cu răbdare, și frunza de dud se face mătase.”
„Cu vreme toate se fac bune”
„Cu vreme toate se fac bune.”
„Cu vreme, și cu încetul”
„Cu zilele amână”
„Cu zorile poți să-i ai, nu poți să-i dai.”
„Cucul cântă până e frunza verde, iar nu când pică”
„Cucul cântă până e frunza verde, iar nu când pică de bătrână.”
„Cucul cântă, iar leneșul stă și numără.”
„Cucul până nu vede mugur, nu cântă”
„Cuiul cel nou scoate pe cel vechi afară”
„Cuiul cel nou scoate pe cel vechiu afară.”
„Cum a venit așa s-a dus”
„Cum a venit, așa s-a dus”
„Cum a venit, așa s-a dus.”
„Cum e în ziua de Mucenici așa e și în Ziua de Paști”
„Cum e în ziua de Mucenici ține până la Paște”
„Cum i-a fost dulcele și amarul!”
„Cum se duce parcă vine, și cum merge parcă stă.”
„Cum se trăiește așa și se moare”
„Cum se trăiește așa și se moare.”
„Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.”
„Cum va fi în ziua de Flori, va fi și în ziua de Paște”
„Cumpără la timp și vei avea la nevoie”
„Cumpără la timp și vei avea la nevoie.”
„Curg mușterii, bolta geme, unii târziu și alții de vreme.”
„Cuvîntul e ca vîntul, nu să ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul.”
„Da anul nu cuprinde sumanul”
„Dă, până poți; că, de nu, va trebui să”
„Dă, până poți; că, de nu, va trebui să dai.”
„Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă.”
„Dă-mi, Doamne, mintea cea mai de pe urmă a Românului.”
„Dă-mi, Doamne, puterea tânărului și mintea bătrânului”
„Dacă ai dat uită, iar dacă ai luat pome.”
„Dacă din vreme vei semăna, din vreme vei și aduna”
„Dacă în ziua de Mucenici va bate vântul sau va fi”
„Dacă la nuntă ești chemat, ce mai aștepți”
„Dacă la patruzeci n-am putut, la optzeci (ce) o să”
„Dacă n-ai astăzi, vei avea mâine”
„Dacă n-ai astăzi, vei avea mâine.”
„Dacă nu curge, tot pică.”
„Dacă nu ți se pleacă ție vremea, pleacă-te”
„Dacă nu ți se pleacă ție vremea, pleacă-te tu vremii.”
„Dacă răul e înainte, alergi să-l ajungi; dacă răul e în urmă, stai să te ajungă.”
„Dacă s-ar mai întoarce și timpul ca codrul!”
„Dacă s-au copt fructele, trebuie culese”
„Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină.”
„Dacă tună după Simion Stâlpnicul e semn de toamnă lungă.”
„Dacă vremea de Bobotează e geroasă, după ieșirea cu Iordanul”
„Dacă zece sărbători faci”
„Darul cel târziu nu are putere de dar”
„Darul cel târziu nu are putere de dar.”
„Darul dat la vreme e dar îndoit”
„Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.”
„Datoria nu moare niciodată.”
„Datoria veche nu putrezește.”
„De aguridă se faci nar, dar cu răbdare.”
„De ai până mâine”
„De aici înainte ciobul și luminarea”
„De ani e mare”
„De bătrân poți râde, pentru că bătrân ai să fii”
„De bătrâni nu râde, pentru că bătrân ai să fii”
„De când (cu) Neamții cu cârje”
„De când a sburat gâsca din frigare”
„De când binele”
„De când cu Adam”
„De când cu Antina”
„De când cu bășica lui Caragea”
„De când cu bunii și putredii”
„De când cu Cincu-Vodă”
„De când cu Jidovii”
„De când cu Magheru”
„De când cu moșii roșii”
„De când cu moșii verzi”
„De când cu Negru-Vodă”
„De când cu potopul lui Noe”
„De când e (îi) lumea”
„De când e Matracuca”
„De când era lupul cățel”
„De când era lupul cățel și măgarul vițel.”
„De când era Mitropolitul unter-ofițer”
„De când făcea plopșorul pere și răchita micșunele”
„De când Iacuba”
„De când lumea și Ardelu”
„De când lumea și pământul”
„De când lupul era cățel, și se juca de-a baba-oarba cu mielușeii.”
„De când munții ca mușuroaiele și copacii ca iarba”
„De când Muscalii cu câdă”
„De când ploua cârnați.”
„De când Prutul”
„De când să potcovească puricele”
„De când scria musca pe perete”
„De când tetea flăcău”
„De când urzea Dumnezeu pământul”
„De cât să trăiești murind, mai bine să mori trăind”
„De ce petreci, de ce-ai mai petrece”
„De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te îngrijești”
„De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te îngrijești.”
„De faci astăzi cuiră bine, mâine de la altu-ți vine.”
„De grabă și bine, una cu alta nu se prea”
„De joc”
„De joi în Paști”
„De joi până mai apoi”
„De la cap până la picioare”
„De la moară la râșniță”
„De la Negru-Vodă”
„De la răsărit până la sfințit de soare, să”
„De la roată”
„De la Sân-Petru la Sân-Medru”
„De la Sânta Maria-Mare până la Sânta”
„De la Tanda până la Manda”
„De la Tanda până la Manda.”
„De lupul bătrân câinii își bat joc”
„De muream ieri, azi nu auzeam”
„De nu curge, pică.”
„De nu-i puteai ajunge cu praștia”
„De o poștă”
„De pe la moși putrezi”
„De pe vremea lui Han Tatar”
„De pe vremea lui Papură Vodă.”
„De și biet n-a dormitat”
„De unde tai lemne, alții de mult au adunat surcele”
„De unde vii și unde te duci”
„De vei da de ocol, vei ajunge mai curând”
„De verde și-a mâncat rodul.”
„De vrei să te joci la bătrânețe, păzește-te la tinerețe”
„De-ar ști omul ce ar ajunge, mult ar mai oftă și-ar plânge.”
„De-aș mai trage cât am tras”
„Decât la anul un bou, mai bine acuma un ou.”
„Decât niciodată mai bine târziu”
„Decât o mie de ani răi, mai bine unul bun.”
„Decât o săptămână vrabie mai bine o zi șoim.”
„Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.”
„Decât să te căiești pe urmă, mai bine să nu faci.”
„Decât să trăiești murind, mai bine să mori trăind.”
„Decât toată vara cioara, mai bine într-o zi șoim”
„Decât toată vara cioară, mai bine-ntr-o zi șoim.”
„Decât toată ziua: hi și ha, mai bine o”
„Decât un an cioară, mai bine o zi șoim.”
„Decât un an coțofană, mai bine șoiman”
„Decât un an nicovală, mai bine trei zile ciocan.”
„Departe coada de iepure”
„Deprinderea din tinerețe rămâne și la bătrânețe”
„Deprinderea din tinerețe rămâne și la bătrânețe.”
„Descalecă iute”
„Dezmierdarea fără vreme, necinste la vreme”
„Dimineața pârta aur în gură”
„Dimineața pleacă, iar seara te culcă”
„Dimineața, în revărsatul zorilor, se vânează cocoșii”
„Din călcâi până la cap”
„Din clipă în clipă”
„Din cotro bate vântul se îndreaptă aripile morii”
„Din joi până vineri”
„Din Paști în Crăciun”
„Din Paști în Paști”
„Din picătura ce cură butia se umple”
„Din picătură se face vinul”
„Din purcel se face porcul.”
„Din sărbătoare în sărbătoare”
„Din vale la deal când tu te urci, tot te mai poți”
„Din vremile lui Matusal”
„Dintr-o zi până într-alta”
„Dit chirolu al Noe”
„Doar nu m-a îmbătrânit calea bisericii.”
„Domnitor noi, legi noi”
„Domnul nu va plăti sâmbăta”
„Drac bătrân”
„Dracul când a îmbătrânit”
„Dracul când a îmbătrânit, atunci s-a călugărit.”
„Dracul după ce a îmbătrânit, s-a făcut”
„Dracul după ce a îmbătrânit, s-a făcut pusnic.”
„Dracul nu îmbătrânește”
„Dracul, când n-are de lucru, își aprinde luleaua.”
„Dragostea dintr-o vară s-a stricat într-o seară.”
„Drum bătut!”
„Drumul (bun) duce povara”
„Drumul capăt n-are”
„Drumul cel mai scurt”
„Drumul cunoscut e cel mai scurt.”
„Drumul drept îți pare lung”
„Drumul e de călătorie”
„Drumul lung cu greu se trece”
„Drumul soroc n'are”
„Drumul strâmb îți pare mai lung”
„Du-te fuga, vino de grabă”
„Du-te învârtindu-te.”
„Dum spiro spero!”
„Dumnezeu întârzie, dar nu uită”
„După bucurie vine întristare”
„După căință”
„După cântec și jocul.”
„După carul care nu te așteaptă, nu alerga”
„După ce apune soarele laudă ziua”
„După ce apune soarele laudă ziua.”
„După ce au furat caii, în zadar încui grajdul.”
„După ce erau tineri”
„După ce închid ferestrele”
„După ce s-a întâmplat ceva, atunci fiecare”
„După ce trece dulcele”
„După ce-ți degeră urechea degeaba mai pui căciula”
„După dzină, andjur și-amirălu”
„După furtună vine și vreme bună.”
„După iarnă și liman”
„După întristare vine bucurie”
„După întuneric vine și lumină.”
„După lucru e bun repausul”
„După mine - potopul.”
„După mine lumea se închide”
„După o scurtă plăcere urmează o lungă durere.”
„După o scurtă plăcere, urmează o lungă”
„După petrecere vine "ziua regretelor".”
„După ploaie manta”
„După ploaie manta.”
„După ploaie, și căciula de oaie.”
„După ploaie, vine și el cu ipingeaua”
„După ploaie, zări curate”
„După post, vremea corișmei!”
„După primăvară, vine vara și-apoi toamna”
„După râs vine plânsul”
„După râs vine plânsul.”
„După război mulți viteji se găsesc”
„După tramvai și după femei să nu fugi niciodată.”
„După vreme bună și senină vine vreme”
„După vreme rea și senin”
„După vreme rea și senin.”
„E de pe vremea lui Stan-Pățitul”
„E în șapte luni”
„E mai rău ca pe vremea lui Han Tatar”
„E mult de la mâna pân' la gură, dar de astăzi (azi)”
„E tânăr, și s-o mai face”
„Ea fi fata în floare”
„Eși, șile, dintr-o clipă, că vine, papă cineva”
„Este tânăr între tineri, și bătrân între bătrâni”
„Este tânăr și-o mai crește”
„Eu am fost ca tine, tu n-ai ajuns ca mine”
„Eu cred că veșnicia s-a născut la sat.”
„Fă-ți iarna car, și vara sanie.”
„Face a vreme”
„Face noaptea zi și ziua noapte”
„Face nopți albe”
„Faptu n-dzuă zi Paști”
„Fata la vremea ei, ca mierea în fagul ei”
„Faur ferecă și desferecă”
„Felenarul înainte când nouă ne merge, mai mult”
„Fericirea adevărată, cu cât se vechește”
„Fericirea grabnică curând obosește”
„Fericirea grabnică curând obosește.”
„Fie trei zile cu cea de alaltăieri.”
„Fie trei zile, cu cea de alaltăieri”
„Fie-i de bine, pân-i-o fi de cap”
„Fierul că-i fier și încă ruginește”
„Fierul care nu se întrebuințează ruginește”
„Fierul de este fier și tot putrezește”
„Fierul lesne ruginește”
„Fii bun ca să trăiești mult”
„Fii tu bun cât ai trăi”
„Firul rupt nu se mai târce”
„Firul rupt nu se mai toarce.”
„Floarea până a nu se veșteji s-o aduci la nas ca să”
„Foc de paie”
„Foc sub cenușă”
„Focul ce se socotește stins, de multe ori sub cenușă”
„Fost-a, badeo, om voinic”
„Frumusețea la om, ca floarea în pom”
„Frumusețea la om, ca floarea-n pom.”
„Frumusețea trece, iar mintea crește”
„Frumusețea vestejește”
„Frumusețea veștejește, dar înțelepciunea crește.”
„Frunză verde, solz de pește, Apa-n vale nu cotlește, Omul prost nu-mbătrânește.”
„Fuge de mănâncă pământul.”
„Fuge de rupe pământul.”
„Fuge de-i sfârâie călcâiele.”
„Fuge ziua de bivoli, iar noaptea trece”
„Fugi din sat, trage ziua în parte”
„Fumul se vede ziua, și noaptea arde focul”
„Furnica își strânge hrană de cu vară pentru iarnă.”
„Găina, când îi vine, atunci ouă”
„Găinușă cu găinușă se umple sacul”
„Gândește de azi ce vei mânca mâine”
„Gândește de azi și pe mâine”
„Gândește de azi și pe mâine.”
„Gândește-te de astăzi și pentru mâine.”
„Gândul fuge mai iute decât vântul”
„Gândul zboară ca vântul”
„Ghimpele ușor intrat, mai greu e de-nlăturat.”
„Ghinioanele se țin lanț.”
„Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.”
„Ghinionul nu vine niciodată singur.”
„Giocă preotul ziua biliard”
„Graba”
„Greierele în vremea agoniselii cântă, și iarna cere să se împrumute.”
„Greierul în vremea agoniselii cântă”
„Greșeala de o clipă e, adesea, supărare”
„Gura zice, vântul duce”
„Hai la deal ca la vale”
„Hămisi zi multă mintuire.?”
„Hilieivra dă-Avgustu dzilli: an bun”
„Hora nu ține tot balul, mai sunt și altele”
„Hora se sparge, mâța se pieptănă!”
„I s-a mai pus ziua de mâine”
„I s-a șters veletul”
„I-a bătut ceasul norocului”
„I-a bătut ceasul norocului.”
„I-a cam ieșit brânza în barbă.”
„I-a crește păr în palmă”
„I-a eșit ghiocei în barbă”
„I-a luat apa, a stătut mâra”
„I-a mâncat scândurile fața”
„I-a sărit o Sâmbătă.”
„I-a sărit Sâmbăta”
„I-a stat mâra”
„I-a stat moara”
„I-a trecut al lui”
„I-a trecut făina prin traistă.”
„I-a venit Ignatul”
„I-a venit vremea dar nu i-a venit ceasul”
„Ia-o când o afli, s-o ai când lipsești”
„Ia-o când o afli, s-o ai când lipsești.”
„Ia-ți cortul”
„Ianuarie 31”
„Iarna lui Barnovski”
„Iarna lui Cunițchie”
„Iarna poartă până și vara tambarea”
„Iarna să nu te cuprindă”
„Iarna să te ferești, pe apă să nu călătorești”
„Iarna să te ferești, pe apă să nu te călătorești, dacă vei să”
„Iarna se îmblânzesc perele acre”
„Iarna se îmblânzesc perele acre.”
„Ieri a plouat, azi a înseninat”
„Ieri a plouat, azi a înseninat.”
„Îi ard tălpile.”
„Îi cânta grierul în sobă.”
„Îi învechit în zile rele”
„Îi lipsește o lună”
„Ii lungă hora!”
„Îi Miercuri”
„Îi sar călcâiele”
„Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată.”
„Îl amăgește Dumnezeu din zile”
„În ger l-am căutat și pe loc l-am aflat”
„În loc să mai crească scade”
„În mâna zi, îngheli are și dragi.”
„În sânge se preface datina.”
„În șapte zile”
„În tivga secă cât să sufli”
„În toate zilele sunt sfinți, dar nopțile sunt”
„În urma bătăliei mulți voinici se adună.”
„În vremea războiului e mai scump fierul”
„În ziua de azi, cât îi apuca cu mâna”
„În ziua de Blagovește”
„În ziua de Maria Egipteanca se pun pomi”
„În ziua de Moși se ceartă lut pe lut și Dumnezeu râde”
„În ziua lucrului vine bâlciul trupului”
„Încă din fașă”
„Încă o dată”
„Încălzește-te cât arde focul”
„Încălzește-te cât arde focul.”
„Încearcă-ți dobitocul până unde îi e sorocul.”
„Începe de la Ivan și ajunge la Adam”
„Încet, încet departe mergi”
„Încet, încet, departe ajungi”
„Încetul cu încetul”
„Încetul cu încetul departe ajungi”
„Încetul cu încetul departe ajungi.”
„Încetul cu încetul pierde timpul”
„Încetul cu încetul pierzi timpul.”
„Închide grajdul după ce îi fură calul.”
„Îndoaie teiul până e tânăr”
„Îndoaie teiul până e tânăr.”
„Înrăutățit în zile rele”
„Înserează și noptează”
„Însoară-te până nu-ți trece vremea.”
„Însoră când vrei, mărită când poți”
„Însoră-te până nu-ți trece vremea”
„Întâlnirea rară”
„Înțelepciunea la tinerețe, ca zilele de primăvară”
„Întinde-te, că vine umbra.”
„Întoarce cojocul după vreme”
„Într-o bătaie de ochi”
„Într-o clipă (de ochi)”
„Într-o zi nu fost Roma făcută”
„Într-o zi nu fost Roma făcută.”
„Într-un an de zile te sui la deal, și într-un”
„Într-un fir de păr”
„Între bătrâni să te amesteci, și de cel mai înțelept să te”
„Intru seara și ies dimineața și lumea zice că am dormit”
„Întru zadar te muncești noaptea ziuă să o faci.”
„Întru zadar te muncești, noaptea ziua să o faci”
„Învață la tinerețe ca să știi la bătrânețe”
„Învață la tinerețe ca să știi la bătrânețe.”
„Învață și tu, acum la bătrânețe”
„Își întoarce șuba după cum suflă vântul.”
„Istoria se scrie în fiecare zi, dar rămâne înscrisă doar după sute de ani.”
„Îți cântă greierul în sobă”
„Jidovul rătăcitor”
„Joacă până îți trage cu arcul”
„Jocul îi e plăcut”
„Jocul prea mult strică”
„Joi după Paști”
„Joi după Paști.”
„Joi mai de apoi”
„L-a apucat Paștile fără veste”
„La așa cap, așa picioare”
„La bătrânețe”
„La bătrânețe dacă vei damele mai zece să te vadă, trebuie”
„La bătrânețe nu se mai prinde minte”
„La bătrânețe place vinul vechi și nevasta tânără”
„La bătrânețe s-a călugărit motanul.”
„La bătrânețe, tânăr să te arăți, și la tinerețe bătrân”
„La calendele grecești”
„La cincizeci de ani zboară și curcanul”
„La cincizeci de ani, sbară și curcanul”
„La copilărie cu jucărele, la tinerețe cu gusturi și plăcere”
„La Crăciun se vede dacă-i bună nuca.”
„La cuțit dacă ai îmbătrânit”
„La începutul sacului și pe la sfârșitul lui”
„La Ispas”
„La joc”
„La joc toate se adună”
„La Joia Verde”
„La luna câinilor.”
„La omul bătrân cucul nu-i cântă”
„La orice vreme, și la oricine, nebunia își găsește a sa”
„La Paștele cailor”
„La Paștele calului.”
„La Paștile calului”
„La pat și la masă cu îndrăzneală se lasă”
„La Sfântul Așteaptă”
„La țanc”
„La timp a vorbi și a tăcea e arta cea mai grea”
„La tinerețe cine nu lucrează”
„La tinerețe lesne se învață cele rele”
„La un cap de pod ne vom întâlni vre”
„La un cap de pod ne vom întilni vre”
„La vale lesne alunecă, rar în sus anevoie te urci”
„La vara cailor”
„La vreme de bătrânețe, mănâncă mere pădurețe”
„La vreme de vei semăna, mai mult vei căpăta”
„Lacom tânăr, cerșitor bătrân”
„Lacul din ploaie nu ține”
„Lacul din ploaie nu ține.”
„Lăcusta puțin trăiește, dar pagubă mare face.”
„Laptele tinerilor e vinul bătrânilor”
„Las, că o să tragă la mâră”
„Las, că o să tragă la moară”
„Lasă așa, că-i bine așa; c-o mai fost așa”
„Lasă lumea, să cam treacă”
„Lasă mânia de sară pe dimineață”
„Lasă mânia de seară pe dimineață.”
„Lasă pe mâine ce poți face azi, că poate mâine nu mai ai nevoie.”
„Lasă vreun lucru pe mâine”
„Lasă-mă, mamă, și pe mine, că vine sâmbătă”
„Le cânta de zor până nu se cunună”
„Leagă sacul până-i rotund”
„Lelea joacă până în noapte”
„Lenea pierde vremea”
„Leul când se va scula, atunci veți vedea”
„Lipsește Martie din post?”
„Lipsește mâța, șoarecii își fac de cap”
„Lucrează de noapte până în noapte”
„Lucru de grabă”
„Lucru la timp dăruit”
„Lucru la timp dăruit prețuiește îndoit.”
„Lucrul bun anevoie se dobândește”
„Lucrul bun nu se face iute”
„Lucrul de astăzi nu-l lăsa pe mâine”
„Lucrul de astăzi nu-l lăsa pe mâine.”
„Lucrul de seară nu-l lăsa pentru dimineață”
„Lucrul făcut nu se mai poate desface”
„Lucrul la timp dăruit”
„Lucrul la timp dăruit prețuiește îndoit.”
„Lumânarea e pe sfârșit”
„Lume și viață”
„Lume, lume și viață”
„Lumea este ca o roată, cine poate învârtește.”
„Lumea n-a fi făcut într-o zi.”
„Lumea nu s-a făcut într-o zi”
„Lumea piere și vecina se dă în leagăn”
„Lumea piere și vecina se dă în leagăn.”
„Lumea piere, baba se piaptănă.”
„Lunea, marțea n-am lucrat”
„Luni îi lunei”
„Luni, lunei”
„Lup vechi.”
„Lupul când îmbătrânește, atunci și șoarecii încalecă”
„Lupul când îmbătrânește, atunci și șoarecii încalecă pe el.”
„Lupul după ce-și pierde părul, poți să-l măsori”
„Lupul, și dacă îmbătrânește, năravul nu și-l părăsește”
„M-am învățat cu traiul rău, și trăiesc bine”
„M-oi scula”
„Mă duc să am de unde veni”
„Mă gândesc să arăușesc zi cât să îngălbinească față”
„Mai bine azi un ou”
„Mai bine azi un ou decât mâine un bou.”
„Mai bine fă azi tot, și mâine te hodinește”
„Mai bine mai târziu decât niciodată”
„Mai bine mai târziu decât niciodată.”
„Mai bine o zi cocoș decât o vară găină”
„Mai bine o zi cocoș, decât o vară găină.”
„Mai bine să mergi pe jos, decât să rămâi”
„Mai bine târziu decât niciodată”
„Mai bine trăiești puțin și bine, de cât mult și prost”
„Mai bine un ou azi decât un bou mâine.”
„Mai curge apa pe unde a mai curs.”
„Mai curge apa, pe unde a mai curs”
„Mai e un deal, o vale și o limbă de pădure.”
„Mai e un del și o vale.”
„Mai gustă până s-o coace”
„Mai la ziua”
„Mai lungă e Vinerea ca Sâmbăta”
„Mai lungă Sâmbăta decât Duminica”
„Mai mult ce-i mai lung, mai mult rând”
„Mai multe zile decât cârnați”
„Mai rău ca în vremea Turcului”
„Mai șezi, că nu șezi pe ghimpi”
„Măi, stai, plecare-ai, că acum veniși, duce-te-ai”
„Mâine vom vede cine-i popă și cine-i porc”
„Maiul alege.”
„Mămăliga când prinde coajă se împute.”
„Mănâncă azi un bou, mâine ai mânca doi.”
„Mănâncă ca un muritor și clădește ca un nemuritor”
„Mănâncă la prânz și gândește la seară”
„Mănâncă para până-i frumoasă, nu aștepta”
„Mâncarea de dimin6ță e ca însurătârea de tînăr”
„Mâncarea de dimin6ță las-o pentru s6ră”
„Mâncarea de dimineață e ca însurătoarea de tânăr”
„Mâncarea de dimineață las-o pentru seară”
„Mâncatul de dimineață și însuratul de vreme”
„Mancia vota se se face lu ciace și lu”
„Mânia de seară să o lași pe dimineață.”
„Mânia lungă sâmbăta decât duminica.”
„Mânia să apună odată cu soarele”
„Mâra când stă, atunci se sfărâmă”
„Mare naște, care va contenti viu fi”
„Marțea și Sâmbăta, dacă pleacă cineva pe drum, să nu pornească”
„Marțea și Sâmbăta, dacă pleacă cineva pe drum, să nu pornească.”
„Martie uscat, Aprilie ud, Mai temperat, beat”
„Măsoară drumul”
„Mătura cea nouă în cui se atârnă.”
„Mătura veche ajunge la grajd.”
„Me adi, me mâne”
„Merge ca sania pe gol”
„Merge cotind drumul”
„Merge mai mult în trei zile decât într-una”
„Merge mai mult în trei zile decât într-una.”
„Mergi încet ca să ajungi departe.”
„Mergi încet, c-ajungi departe”
„Mergi încet, că ajungi departe”
„Mergi mereu, departe ajungi”
„Meșteșugul vreme cere”
„Mi-a ajuns mucul la deget”
„Mi-a veni (și mie) apa la mâră”
„Mi-a veni (și mie) apa la moară”
„Micșuneaua cât dă frumoasă, dar până 'n vară nu ține”
„Micșuneaua cât de frumoasă, dar până în vară nu ține.”
„Mincinosul face ziua noapte și noaptea zi”
„Mincinosul face ziua noapte și noaptea zi.”
„Minciuna a umblat cât a umblat”
„Minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede.”
„Mirenii ai iscodit o mulțime de sărbători spre desfătări”
„Mlădiță de tânără se poate îndrepta.”
„Mlădița de tineră se poate îndrepta”
„Moara când stă, atunci se sfărâmă”
„Moartea a fost așa sigură de victorie, încât ne-a dat o viață avans.”
„Moartea nu vine când o chemi”
„Muierea a îmbătrânit pe dracul (dracu)”
„Muierea bătrână și de vină bună, somn urât aduce”
„Muierea cu cât îmbătrânește cu atât mai mult se înțelepțește”
„Muierea dacă îmbătrânește și nimeni o mai privește”
„Muierea îmbătrânește”
„Muierea tânără ca vinul nou fierbe”
„Mult a așteptat, până n-a veni mura în gură.”
„Mult a fost, puțin a rămas”
„Mult trăiești, multe auzi, multe vezi”
„Mult trăiești, multe auzi, multe vezi.”
„Mult trăiești, multe vezi”
„Mult umbli, multe înveți; mult trăiești, multe vezi”
„Mult umbli, multe înveți; mult trăiești, multe vezi.”
„Mult umbli, multe vezi”
„Multă lume-i necăjită.”
„Multe trăiești, multe pătimești; multe greșești, multe”
„Multe trăiești, multe pătimești; multe greșești, multe înveți.”
„Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde.”
„Mulți Crăciuni a mâncat”
„Mulți nume mincinoase dobândesc de față, dar vremea le”
„Muncește astăzi ca să mănânci mâine”
„Muntele nu așteaptă, dipul așteaptă și arhitește.”
„Mușchiul trece, dar mintea rămâne.”
„N'avem să trăim cât pietrele”
„N-a ajuns pân' la pârâu”
„N-a deslegat sacul încă”
„N-aduce anul ce aduce ceasul.”
„N-ai băgat de seamă la început; pe urmă ți-au sărit ochii.”
„N-are iarbă de ținere”
„N-are scaun”
„N-aștepta clopotul să te deștepte, că te”
„Nădejdea ca o floare, ce înflorește pe tot anul și nici un”
„Ne speriem de ursă, să ne speriem și de zi”
„Negraba și chiverniseala cea bună, trece”
„Nevoia tinereții”
„Nevoia vinde lemne și vremea le cumpără”
„Nici acum și nici aiurea.”
„Nici călare, nici pe jos”
„Nici cât ai chiori un purece.”
„Nici cât ai clipi un purece”
„Nici cât ai da în amnar.”
„Nici cât ai scăpăra”
„Nici cât te-ai mânji la un ochi”
„Nici cât te-ai mânji la un ochi.”
„Nici în Beiuș, nici în Binșele”
„Nici în căruță, nici teleguță.”
„Nici la amin”
„Nici la amin.”
„Nici nu i s-a dus bine lipul de după urechi”
„Nici nu știi de unde sare iepurile.”
„Nici o boală mai grea ca boala bătrânețelor”
„Nici picior de om”
„Niciodată nu e prea târziu pentru a fi ceea ce ai fi putut să fii.”
„Nimeni n-a dat zapis cu Dumnezeu cât o să trăiască”
„Nimic nu e nou sub soare.”
„Nimic să nu faci fără vreme”
„Ningă multe frunimăzi, bună e și una”
„Niște zile amărâte”
„Noapte bună găină că ți-e gușa plină.”
„Noapte cu soare nu s-a pomenit.”
„Noapte de decemvrie, noapte de vis.”
„Noaptea când însetoșază”
„Noaptea cea mai bună, spre socotință bună”
„Noaptea e cel mai bun sfetnic.”
„Noaptea nu-i balană, dar pământul odihnește”
„Noaptea să ne odihnim, ziua să ne ostenim”
„Noaptea să nu te călătorești, ca să nu te poticnești”
„Noi unele (una) adăstăm”
„Norocul vine când nici cu gândul nu gândești.”
„Nouă luni din an.”
„Nu (ari) țîni pâresimni”
„Nu aduce anul ce aduce ceasul”
„Nu aduce anul ce aduce ceasul; când va vrea norocul să-și întoarcă pasul; nu aduce anul ce aduce ceasul.”
„Nu ajunge cucul”
„Nu alerga după trăsura care nu te așteaptă”
„Nu aruncă apa cea tulbure înainte de a avea pe cea limpede.”
„Nu așteaptă mură în gură.”
„Nu băga pita 'n cuptor, până nu arde”
„Nu bate poamele ce nu sunt încă coapte”
„Nu căuta ce am fost, ci vezi ce sunt”
„Nu căuta ce am fost, și vezi acum ce sunt.”
„Nu căuta ce-am fost, ci te uită acum ce sunt.”
„Nu cine trăiește mult știe multe; și cine umblă mult, știe multe.”
„Nu cine trăiește mult, știe multe; ci cine umblă mult”
„Nu cundști cât fi țîni aumbra.”
„Nu dormi până nu-i noapte”
„Nu e departe coada de iepure”
„Nu e în toate zilele Paște”
„Nu e în totdeauna Vinerea-Mare.”
„Nu e omul niciodată bătrân, când e vorba de învățătură.”
„Nu e omul niciodată bătrân, cânde”
„Nu e pomană în toate Sâmbetele.”
„Nu e suiș fără coborâș.”
„Nu e totdeauna Vinerea Mare”
„Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fără să te sprijini.”
„Nu face azi ce poți lăsa pe mâine.”
„Nu fugi (alerga) după cocia care nu te”
„Nu fugi după căruța care nu te așteaptă”
„Nu grăbi cu Paștile”
„Nu i-a înălbit barba de cărările bisericii.”
„Nu i-a stat pe bună”
„Nu lăsa ce este, pe ce nu-i”
„Nu lăsa ce este, pe ce nu-i.”
„Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”
„Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.”
„Nu lipsește ca Martie din post”
„Nu mă prinde somnul”
„Nu mai bate vântul care bătea ieri”
„Nu mai bate vântul care bătea ieri.”
„Nu mai e găina care făcea ouăle mari”
„Nu mai e în timpul Turcului (acum)”
„Nu mai e timpul lui Pasvante.”
„Nu mai umbla brambura.”
„Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”
„Nu orice gloabă a fost cal.”
„Nu preamări ziua până nu apune soarele”
„Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.”
„Nu să poate omul să fie cu două: și tânăr, și cu minte”
„Nu se acață sărbătorile de zile fucărați”
„Nu se mânie ziua, până nu se ivește ziua”
„Nu se poate omul să fie cu două: și tânăr, și cu minte”
„Nu se știe cine moare și cine trăiește.”
„Nu spune "hop" până n-ai sărit.”
„Nu sta, că-ți stă norocul.”
„Nu știe nimeni când îi bate ceasul.”
„Nu știi ce aduce ziua de mâine”
„Nu știi ce aduce ziua de mâine.”
„Nu știi cum se întoarce crânițul.”
„Nu știi dimineața ce te așteaptă seara”
„Nu te grăbi”
„Nu te grăbi ca fata mare la argea, șica”
„Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.”
„Nu te încerci a zbura, înainte de a avea aripi.”
„Nu te prinde, Ioane, că e noaptea mare”
„Nu te prinde, Stane, că e noaptea mare”
„Nu te pripi ca neghioaba la argea”
„Nu tot pe mâine, ca să poți suferi și cele tare”
„Nu toți sunt făcuți într-o zi”
„Nu trage prea mult că se rupe ața.”
„Nu trebuie să știi toate, căci îmbătrânești”
„Nu umbla brambura.”
„Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”
„Nu văzu zi ocli, vai vădă zi dzâni? *)”
„Nu vinde pielea ursului până nu l-ai pușcat”
„Nu zice: hop! până n-ai trecut dâlma”
„Nu-i bătrân de bătrânețe”
„Nu-i mai cântă cucul.”
„Nu-i toată ziua duminică”
„Nu-i tută dzuă Paști”
„Nu-l apucă soarele sfărâmătura de pe masă”
„Nu-s tot Paști, mai sunt și Rosalii”
„Nu-ți face staul, până nu ai oile”
„Nui'i lungă a lui”
„Numai o rândunică nu aduce primăvară.”
„Numai o rândunică nu ne aduce primăvara”
„O dă de coadă, când ți-e lumea mai dragă.”
„O fi, n-o fi.”
„O iarnă de-a lui Han-Tatar”
„O mai veni murga la traistă.”
„O mică îndrăzneală la vreme și după cuviință, mare izbândă”
„O nucă în mână lesne se încovoaie”
„O veni toaca la bocă”
„O vreme să nu scoți câine din casă.”
„O zi nu e lumea întreagă”
„O zi nu e lumea întreagă.”
„O zi trepădu și un ceas praznicu”
„Oala dogită în zadar o mai legi”
„Oala la foc și epurele în pădure.”
„Oala la foc și iepurii în pădure”
„Oala spartă în zadar o mai legi.”
„Obicei nou în țară veche”
„Ochii care nu se văd, se uită.”
„Ochii ce nu se văd, lesne se uită”
„Ochii ce nu se văd, lesne se uită.”
„Ochii departe văd, dar nu au sătul că. *)”
„Odată au vrut ovreii să plece la seceră și s-a întâmplat să fie sâmbăta.”
„Odată e Crăciunul într-un an.”
„Odată în patruzeci de ani sboară o gâscă friptă”
„Odată la patruzeci de ani zboară o gâscă friptă. La cincizeci de ani zboară și curcanul.”
„Odată pe an sunt Paștile”
„Odată-i Crăciunul într-un an”
„Oh, câtă vreme / În trupul meu bolnav.”
„Om alege până om culege”
„Omul ca luminarea, când luminează atunci să sfârșește”
„Omul când îmbătrânește, copilărește”
„Omul cât să îmbătrânească”
„Omul cât trăiește”
„Omul cât trăiește învață”
„Omul cât trăiește învață.”
„Omul cu minte își cumpără vara sanie”
„Omul cu minte își cumpără vara sanie și iarna car.”
„Omul dacă îmbătrânește”
„Omul dacă îmbătrânește grețos să pare la coconași”
„Omul de să îmbătrânește”
„Omul e ca iarba, zilele lui ca floarea”
„Omul e ca iarba, zilele lui ca floarea.”
„Omul e ca un târg: când se ridică șatrele, se duce lumea.”
„Omul e dator să cerce și bune și rele.”
„Omul este pilda slăbiciunii, jefuirea vremii, jucăria”
„Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.”
„Omul gospodar, face vara sanie și iarna car.”
„Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.”
„Omul în copilărie lesne învață orice fie.”
„Omul înțelept își cumpără vara sanie”
„Omul înțelept își cumpără vara sanie și iarna căruța.”
„Omul la bătrânețe ajunge în mintea copiilor”
„Omul nu se cunoaște decât în vreme de restriște.”
„Omul numai odată în viață”
„Omul oricât trăiește”
„Omul pățit e mai învățat.”
„Omul prost nu îmbătrânește”
„Omul se culcă unde-i mâne”
„Omul trăiește ca să moară, și moare ca să trăiască”
„Omul, haraoa, făge tiner și găileia”
„Omul, până nu pătimește, nu se învață.”
„Opinci rupte și zile pierdute”
„Ora dimineții”
„Ora unsprezece a sunat”
„Orbului degeaba îi spui că s-a făcut ziua.”
„Ordinea e câștig de timp”
„Orele trecute”
„Ori la unul, ori la trei, tot o lumânare arde.”
„Ori mișcă”
„Oricare rar se vede mai dulce ni se pare”
„Orice apucă se usucă.”
„Orice cal ajunge gloabă.”
„Orice e de trebuință, din vreme să îngrijești”
„Orice e de trebuință, din vreme să îngrijești ca să nu-ți lipsească”
„Orice faci e împrumut”
„Orice floare a înflorit curând s-a și veștejit”
„Orice floare la sfârșit își pierde mirosul ei”
„Orice lucru are sfârșitul său”
„Orice lucru este bun la timpul său”
„Orice lucru este bun la timpul său.”
„Orice lucru la vremea sa se potrivește.”
„Orice minune nu ține decât trei zile.”
„Orice peste măsură, nu ține multă vreme”
„Orice plăcere nu se înțelege nici pentru toată vremea”
„Orice plăcere nu se înțelege nici pentru toată vremea, nici pentru o clipă”
„Orice sub păstrare, ca un cărbune acoperit, ce multă”
„Orologiul la șase și un sfert bate mai mult”
„Orzul în copt a dat”
„Oțetul cu încetul se face oțet”
„Oțetul, cu încetul se face oțet”
„Ouăle cu vârste nu se roșesc.”
„Oul de azi e mai bun decât găina”
„Oul de viginlui tot mai mare este.”
„Păcatul vechi aduce rușine nouă”
„Pădurea de când e piere”
„Pâinea cât de proaspătă, vinul cât de vechi”
„Pâinea e în gând la omul flămând.”
„Pâinea odată-i toată.”
„Pâinea tăiată nu se mai lipește”
„Pâinea tăiată nu se mai lipește.”
„Pân's-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.”
„Până a cădea frunza”
„Până ajungi la pârâu nu-ți ridică pălăria”
„Până atunci va trece multă apă pe Mureș”
„Până când ești nicovală rabdă loviturile, iar când ajungi ciocan lovește cât poți.”
„Până când nu bagi ciorapii în păpuci”
„Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.”
„Până florile la vremea lor, siliți-vă să le adunați”
„Până i se umple găvanul”
„Până l-a uitat sfântul”
„Până la a doua venire a lui Hristos”
„Până la altar și nu mai mult”
„Până la altar și nu mai mult.”
„Până la amin”
„Până la amin.”
„Până la an multe căciuli rămân fără stăpân.”
„Până la an multe căciuli rămân pustii.”
„Până la anul”
„Până la anul câte capete rămân fără căciulă.”
„Până la Hristos”
„Până la moarte sunt toate”
„Până la un cap de ac”
„Până la un cap de ață”
„Până la una alta”
„Până la Verdeș Împărat”
„Până mă uită Dumnezeu (sfinții)”
„Până mi-o veni și mie palele bune.”
„Până mi-o veni și mie palele nebune”
„Până nu dai cu capul de toți pereții nu te îndrepți.”
„Până nu plouă nu se fac ciupercile”
„Până nu tună, nu-i adună.”
„Până nu vine primăvara, nu se face vara”
„Până nu vine primăvara, nu se face vară.”
„Până oi vedea vulpea cu coada grăpând”
„Până s-a găti mireasa”
„Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.”
„Până să nu încalici, să nu dai ghiogori”
„Până să-ți vorbească înserată și noaptea”
„Până se încalță”
„Până se încalță, soarele se înalță.”
„Până soarele se înalță”
„Până stelele apune”
„Până te înveți hora, te mănâncă câinii”
„Până va ieși cui-va cămașa prin ismene”
„Până vine cheful bogatului ese (iese)”
„Până vine cheful bogatului, iese sufletul săracului.”
„Până-i bine”
„Până-i șura și șaua și cămară”
„Până-i vara, toți te cheamă”
„Para după ce se coace, trebuie să cadă”
„Parale albe pentru zile negre”
„Parale albe pentru zile negre.”
„Parcă e de pe vremea lui Caragea”
„Parcă e de pe vremea lui Caragea.”
„Parcă e făcut la zile mari”
„Parcă ești de pe vremea lui Noe”
„Parcă ești de pe vremea lui Noe.”
„Parcă nu-și va uita cuțitul în bărbință”
„Parcă stă (șede) pe ace”
„Parcă-i pe vremea lui Ciuber-Vodă”
„Parcă-i țara lui Papură Vodă.”
„Părul când albește”
„Părul când albește, inima se topește.”
„Parul putrezește”
„Părul putrezește, datoria crește.”
„Pasărea în colivie nu se bucură și de viață.”
„Pașii pripiți”
„Paștele săracului este când îmbracă cămașă nouă.”
„Paștile nu vine cu bâta”
„Paștile săracului este când îmbracă cămașă”
„patruzeci de ani îm pare”
„Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.”
„Pe amândouă și de grab”
„Pe brumă desculț și pe rouă încălțat.”
„Pe cărarea bătută nu crește iarbă”
„Pe cât ne ține ciurul apă”
„Pe cum vine, așa me”
„Pe ici ți-e (ți-a fost, mi-e) drumul”
„Pe încetul”
„Pe oțelul vârtos rugina îl topește”
„Pe oțelul vârtos rugina îl topește.”
„Pe roate”
„Pe șapte drumuri”
„Pe tot omul, în viață”
„Pe unde tăiam lemne, acum adun surcele”
„Pe unde tăiam lemne, acum adunăm surcele.”
„Pe vremea cea mai bună, iepângeaua să fie cu tine”
„Pe vremea lui Știrbei”
„Pentru găina de mâine, oul de astăzi lasă.”
„Per nu-alas.”
„Per nu-ți ține.”
„Peste nouă mări și nouă țări”
„Peste nouă mări și nouă țări.”
„Peștele de la cap se împute”
„Petrece și joacă toată vara, parcă o să se secere la iarnă.”
„Piatra care șade pe loc prinde mușchi.”
„Piatra care se scutură adesea din locul ei, nu prinde rădăcini”
„Piatra ce se rostogolește, nimic dobândește”
„Piatra din zidire, cu vreme, iar la zidire se pune.”
„Piatra din zidire, cu vreme, iară la zidire să”
„Picătură cu picătură se face lac.”
„Picătură lângă picătură baltă mare ne adună.”
„Picătura ploii piatra găurește și funia de tei, cu vreme, marmurile despică.”
„Picăturile multe umplu butoiul mare”
„Picioare bătute și zile pierdute.”
„Picior tânăr la cur bătrân”
„Pițigoiul e mic, dar e bătrân”
„Plăcerea scurtă, căință lungă”
„Plânge tot ce ai râs anul acesta”
„Plătește trei zile în traistă și una me”
„Pleacă și te însoară, pe rând ca la moară.”
„Pleva a fost, vântul a luat-o”
„Ploaia mărunțică multă vreme ține, iar cea repede, cum vine așa se duce.”
„Pluta n-are mișcare”
„Poama bună e cea din urmă.”
„Poama cea mai coaptă, până ce cu mâna nu o vei lua, în gură-ți nu va cădea.”
„Podgorenii buni nu culeg pâna de zi”
„Podgorenii buni nu culeg poma de zi”
„Pomul dacă îmbătrânește”
„Pomul strâmb din tinerețe Nu se îndreaptă în bătrânețe.”
„Popa toacă, Badu joacă.”
„Postește lunile”
„Povara ochilor în adevăr obositoare, de aceea bătrânețele”
„Pre cât duce ciurul apă”
„Pre tânăr, n-are minte”
„Precum a venit așa se duce.”
„Precum a venit așa se și duce”
„Precum rândunelele primăvara vin și se adăpostesc sub stra”
„Precum vine, așa trece”
„Prepelițele se duc și sturzii ne vin”
„Prepelițele se duc și sturzii ne vin.”
„Prier, ori priește, ori despoaie.”
„Primăvara e bătaia peștelui.”
„Primăvara nu vine c-o singură floare.”
„Prin depărtare dragostea se uită”
„Procopseala nu se cumpără cu bani, ci se câștigă cu ani.”
„Puiul, pene dacă face.”
„Pururea cele noi ni se par lucruri mari, și în urmă ne”
„Pururea să te silești ca mai nainte să vezi ceea ce o să urmeze”
„Puterea la om sunt anii”
„Puterea la om sunt anii și aripile lui banii.”
„Puțin să dormi pe această lume, că pe cealaltă în veci”
„Puțin și des face mult.”
„Rabdă un ceas și-i trăi un an”
„Rana se vindecă, dar semnul rămâne.”
„Rana se vindecă, dar urma rămâne”
„Rana veche ușor sângerează”
„Rana veche ușor sângerează.”
„Rară întâlnire”
„Rarul umple carul”
„Răsare soarele în toată ziua, dar nu se și vede totdeauna.”
„Răsari soare, nu mai răsari”
„Răul vine iute, binele încet”
„Relele ce ai trecut, cât de rele vor fi fost, nici să-ți mai aduci aminte”
„Revărsatul zorilor nu ține dâră toată ziua”
„Roată”
„Roatele se gonesc una pe alta și nu se ajung niciodată.”
„Românul cât trăiește, tot crește”
„Ruda la vreme de nevoie se cunoaște”
„Rugina mai roade fierul tare”
„Rugina mănâncă fierul”
„S-a apropiat ața de stâlp”
„S-a băgat brânza în putină.”
„S-a deșteptat târziu”
„S-a dus cu graba și s-a întâlnit cu zăbava”
„S-a dus de la moară la râșniță”
„S-a dus de-a berbeleacul.”
„S-a dus înainte de a-i bate ceasul”
„S-a dus înainte de a-i bate ceasul.”
„S-a dus pe apa Sâmbetei.”
„S-a dus vițel și a venit bou”
„S-a făcut agurida miere”
„S-a făcut agurida miere.”
„S-a făcut cuculiete”
„S-a încheiat bobocul”
„S-a încheiat bobocul.”
„S-a întors crângul morii.”
„S-a lungit firul de ață”
„S-a lungit firul de ață.”
„S-a lungit firul de ață. Pentru puțină viață.”
„S-a mai lungit ața”
„S-a mai lungit ața.”
„S-a pornit cu graba”
„S-a pornit mâra”
„S-a rupt drumul în mijlocul carului.”
„S-a scădea (ieși) cuiva peri albi”
„S-a schimbat veacul”
„S-a schimbat Virgil”
„S-a sculat cu dosu-n sus.”
„S-a sculat cu noaptea-n cap.”
„S-a sculat odată cu găinile.”
„S-a spulberat făina din covată.”
„S-a umplut tigva, trebuie să se spargă”
„S-acâță orfanul în corn și s-arupse timpul”
„S-au dus boii și a venit vaca.”
„Să ai "cei șapte ani de acasă".”
„Să aștepți cu lingura în brâu”
„Să bei vin roșu în toată luna lui Mai ca să înnoiești”
„Să de Dumnezeu, tot anul să fie serbă”
„Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători, și numai o zi de lucru; și atunci să fie praznic și nuntă.”
„Să fi tot căutat”
„Să întoarce roata pe toată obada”
„Să mă iei (iei) când mă găsesc”
„Să mai mănânce mulți Crăciuni”
„Să ne cârpim, că nu putem tot să ne înnoim.”
„Să ne vedem la Verdeș”
„Să nu fie drumul fără călători.”
„Să nu fii ziua ager și seara leneș”
„Să nu pierzi vremea.”
„Să nu prindă pești înaintea virșei”
„Să nu prinzi pește înaintea coșului.”
„Să nu te grăbești”
„Să nu te pripești”
„Să nu umbli haihui.”
„Să nu zici că e zi frumoasă până nu va însera”
„Să nu zici ce zi frumoasă până nu va însera.”
„Să nu-ți lași Lunea treaba să-ți fie Marțea.”
„Să se ducă învârtindu-se.”
„Să te înveți a te smeri și a te mări, la vreme și după”
„Să te mai cam duci, băiete”
„Să te rușinezi de căruntețele celui bătrân, ca și de tine”
„Să trăiți până vi se sărută cu mosorul”
„Să-și amintească lițili, cu zorea și dismes”
„Sacul s-a umplut înainte de vreme”
„Sâmbăta și Marțea, sunt zilele morților, și orice lucru vei”
„Sân Gheorghe se-napiră”
„Sănătatea e ca o iapă albă, cum trece dealul nu se mai vede.”
„Sara ghigar, dimineața spătar”
„Sara ghigariu, dimineața spătariu”
„Sara Macedoniei”
„Săraca zi nu-i fest.”
„Sărbătorile”
„Sărbătorile lălători, și lălătorii sărbători”
„Sârguința țese pânza, iară lenea pierde vremea.”
„Satul arde și baba se pieptănă”
„Satul mic îl ajunge podvada zece”
„Satul plânge, baba se pieptănă”
„Scaldă-te de dimineață ca să mai lungești”
„Scatulcă (veche)”
„Schimbarea Domnilor e bucuria nebu”
„Scoală-te de dimineață ca să mai lungiști din viață.”
„Scoală-te de dimineață și te culcă mai târziu”
„Scrie pe gheață, până dimineață.”
„Scrie pe lumânare pentru neuitare.”
„Sculatul de dimineață și însuratul de tânăr nu strică niciodată.”
„Se căznește de dimineață”
„Se ceartă cu drumul”
„Se culcă în tindă ca să-și scurteze din cale.”
„Se culcă odată cu găinile”
„Se dă cu capul de ceasul morții.”
„Se duce făcut tutelcă”
„Se duce nunta, rămâne găvălia”
„Se gătește de drum”
„Se grăbește ca fata la măritat (vădana)”
„Se grăbește ca fata mare la măritat.”
„Se schimbă ca luna”
„Se schimbă ca luna.”
„Se schimbă vremea”
„Se târâie ațele după el.”
„Se trezește, se trezește”
„Se varsă melul, cu zorile se-adună”
„Se zorește ca fata mare la argea”
„Șede, dormitează”
„Semănă la tinerețe ca să ai ce culege la bătrânețe”
„Șezi, că ți se răcește locul”
„Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru sunt”
„Sfântul Gheorghe tocmește și Sfântul Dumitru”
„Sfârc fuse, sfârc se duse”
„Sfârșitul alege”
„Sfârșitul laudă începutul”
„Sfatul după faptă, e manta după ploaie”
„Sfatul după faptă, e manta după ploaie.”
„Sfirc fuse, sfirc se duse”
„Sfoara întreită mai multă vreme ține”
„Sfoara întreită mai multă vreme ține.”
„Și apa se gată câteodată”
„Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece.”
„Și îl treci o vară zi și noapte”
„Și noi am fost copii”
„Și piatra prinde mușchi, dacă șade mult într-un loc”
„Și piatra prinde mușchi, dacă șade mult într-un loc.”
„Și stafida e uscată, dar dulceața ei nu s-o pierde.”
„Și stafida e uscată, dar dulceața nu și-o pierde”
„Și vânturile la vremea lor sunt toate trebuincioase”
„Și-a găsit vremea a țese pânza!”
„Și-a pierdut calendarul.”
„Și-a pus picioarele pe spinare.”
„Și-a uitat anii”
„Sic, Marico, că mâine ți-e nunta!”
„Sic, Marico, de horă că mâine-i nuntă”
„Sita până e nouă cerne bine”
„Sita până e nouă, în cuiu se pune”
„Sita până-i nouă cerne bine.”
„Sita, până e nouă, se pune în cui.”
„Slugă va fi cât trăiește”
„Soarele nu stă ziua la amiază”
„Somnul ca vameșul, viața pe jumătate ne-o dă la o parte.”
„Somnul dulce”
„Somnul mult nu e fără vise”
„Spărtura până e mică trebuie cârpită.”
„Spinul până a nu crește”
„Stă ca prăsta în bărăție.”
„Stai cu jocul”
„Stai să-i pice potcoavele, și tot cere să mai trăiască”
„Stai tot timpul cu frica-n sân.”
„Statornic ca o lumină de câsornic ce stă spânzurată și pu”
„Statornic ca o lumină de câsornic ce stă spânzurată și pururea se mișcă”
„Stau apele în loc”
„Stau apele în loc.”
„Știi când pleci, dar nu știi când ajungi”
„Strânge bani albi pentru zile negre.”
„Suișul are și scoborâș”
„Sulița cu bold timp”
„Suvenirul anevoie se pierde”
„Taie mâneca și fugi”
„Țalazuri mari ca niște munți, îndată nu le mai vezi”
„Talazuri mari ca niște munți, îndată nu le mai vezi, cum vântul încetează.”
„Tânăr mincinos, bătrân hoț”
„Tânăr mincinos, bătrân hoț.”
„Țara arde și baba se piaptănă.”
„Țara nu se mută, omul se mută”
„Târgul de dimineață”
„Târgul dintâi să nu-l lași”
„Te grăbești ca mireasa.”
„Te joci pe crăpător”
„Te-ai adormit”
„Te-ai plimbat o săptămână și ai plâns o sută de ani”
„Te-am scris în rândul bătrânilor”
„Te-o întreba iarna ce-ai lucrat vara”
„Tigaia nu merge de multe ori la apă, că ori se sparge ori crapă.”
„Țiganu mănâncă când are, Românu când îl e”
„Timpul are dinți de oțel”
„Timpul are dinți de oțel, roade voinic și mișel.”
„Timpul așteaptă în gură.”
„Timpul cumpără paiele și nevoia le”
„Timpul cumpără paiele și nevoia le vinde.”
„Timpul descoperă toate”
„Timpul este învățătorul agerilor ce nu știu”
„Timpul face și desface”
„Timpul face, timpul desface.”
„Timpul învață pe aceia ce n'au școală”
„Timpul învață pe aceia ce n-au școală.”
„Timpul nu mai avea răbdare cu oamenii.”
„Timpul pierdut nu se mai întoarce”
„Timpul pierdut nu se mai întoarce.”
„Timpul toate le coace.”
„Timpul toate le face”
„Timpul trece, iar vecinul rău rămâne”
„Timpul trece, iar vecinul rău rămâne.”
„Timpul viermii îl mănâncă.”
„Timpul vindecă orice rană.”
„Ține sacul, până capeți purcelul”
„Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.”
„Tinerețe fără bătrânețe, și viață fără (de) moarte”
„Tinerețele fără frumusețe, ca frumusețea fără nuri”
„Tinerețele se trec ca florile după (sic) câmp”
„Tinerețele se trec ca florile după câmp”
„Tinerețele, vremea nebuniilor”
„Tinerică o luai”
„Tinerii înaintea bătrânilor, să aibă ochi iară nu gură”
„Tir nainte, târ napoi”
„Tiriș-grăpiș, bietul moș”
„Toamna se alege pleava de grâu.”
„Toamna se numără boboci”
„Toamna se numără bobocii”
„Toamna se numără bobocii.”
„Toamna sună-n geam / Cu frunze de aramă.”
„Toată graba”
„Toată mirarea e de trei zile”
„Toată vara cu cojoc”
„Toată ziua bună”
„Toată ziua țop și hop”
„Toate la vremea lor date sunt ca și o sănătate.”
„Toate la vremea lor.”
„Toate lucrurile la vremea lor”
„Toate lucrurile la vremea lor și la Paște ouă roșii.”
„Toate relele la bătrânețe mai grele se-nțeleg”
„Toate sunt până la o vreme.”
„Toate sunt trecătoare ca ziua de ieri”
„Toate vor fi numai pleavă”
„Toate's cu timp și cu soroc”
„Toate-s vechi și nouă toate.”
„Tocmai că azi e Sâmbătă”
„Tocmai când îți pasă”
„Tocmai când s-a repezit”
„Toiagul bătrânețelor și nebunia tinerețelor.”
„Tot alege, alege”
„Tot copacul ce va să fie bun de cârlig, dă timpuriu.”
„Tot începutul are și sfârșit”
„Tot începutul are și sfârșit.”
„Tot lucrul la vremea lui”
„Tot noi și iarăși noi”
„Tot un cuc nu ne cântă în toată vremea”
„Tot vine și cel ce întârzie”
„Totdeauna desfătarea”
„Tote's cu timp și cu soroc”
„Toți sunt la ora lor”
„Totu-i nou și totu-i vechiu”
„Totu-i nou și totu-i vechiu.”
„Totuna: anul mare, ghinion!”
„Trăiește ca hârtiile 'n biserică”
„Trăiește ca viermele în rădăcina hreanului”
„Trăiește, murgo, c-o să-ți dai iarbă verde”
„Trăind omul, când și când”
„Trăind omul, când și când află ce nu-i dă prin gând.”
„Treaba de astăzi nu o lăsa pe mâine.”
„Treaptă cu treaptă te urci pe scară”
„Trebile ce poți face dimineața, nu le poți face toată ziua”
„Trebuie să joci după cum îți cântă vremea.”
„Trebuie să vie și el ca mâine la anii lui”
„Trec mere, trec pere, vine curul la mă”
„Trec zilele, trec nopțile, și vin bătrânețele”
„Trece ca pe lângă o mâră pustie”
„Trece ca pe lângă o moară pustie”
„Trece cine o trece”
„Trece mere, trece pere, vine apa la măsură”
„Trece Sfânta Maria, trece vara la Români.”
„Treci râul până nu vine unda”
„Treci râul până nu vine unda.”
„Treci ziua, caci te tu oală”
„Trei corăbii încărcate n-așteaptă pe una”
„Trei zile cocoș, nu găină”
„Trei zile țonțovai”
„Trei zile: hop! țop!”
„Treizeci și doi de dinți are omul în gură, dar nici doi nu-i rămân până în urmă.”
„Tu cseni nouă ani”
„Tu n-ai să ții ani și-un lup mâncat de oaie.”
„Turma nu stă dintr-o zi”
„Tută dzua Paști”
„Uită de la mână pân-la gură.”
„Uitarea îndepărtează, amintirile apropie.”
„Ulciorul nu merge de multe ori la apă.”
„Umblă (calcă) pe alături cu drumul”
„Umblă căscând din pom în pom”
„Umblă cu graba”
„Umblați până e lumină, ca să nu vă poticniți în întuneric”
„Un car se încarcă, altul se descarcă.”
„Un ceas al dimineții plătește cât trei după prânz”
„Un ceas al dimineții plătește cât trei după prânz.”
„Un cuc de primăvară va aduce”
„Un cuc nu aduce primăvara”
„Un pas după altul departe te duce”
„Un șopot ce cură, va mai cură”
„Unde a fost are să mai fie.”
„Unde a fost, are să mai fie”
„Unde a fost, are să mai fie.”
„Unde cântă mulți cocoși, zăbovește a se lumina”
„Unde e ața mai subțire, acolo se rupe.”
„Unde înserează, acolo doarme”
„Unde te trezești?”
„Unde-ți stau picioarele îți va sta și capul”
„Unele adăstăm”
„Unii trec și îmbătrânesc”
„Unul naște și-altul moare”
„Unul te lasă de ostenit, și altul te ia de odihnit”
„Unul trece, altul vine”
„Unul umblă și străbate.”
„Urit cu urit, trăiește până la sfârșit”
„Va fi întins.”
„Va mai veni oala la spuză.”
„Va să știe ursoaica ziua bilitinii?”
„Va ți se părea Maiul la poartă.”
„Va trece sărănărul”
„Va veni cucul în grădină”
„Vai de cel ce arată minte când la tem”
„Vai de cel ce se deșteaptă când temnița”
„Valea e tot așa, dar nu e poteca aia”
„Valea tot aceea, dar lelea nu e aceea”
„Vântură țară”
„Vara cine își câștigă”
„Vara este, iarna este”
„Vara își râde în nas, iarna își plânge în gură.”
„Vara toată în cântare, și iarna toată în uh”
„Vara, vara / Cântă păsările-n zare.”
„Vârsta, ca vremea cea de astăzi, iar nu ca cea de ieri”
„Vasul vechi mai mult ține.”
„Vasul vechiu mai mult ține”
„Vechi cârpești”
„Vegheați căci nu știți ceasul”
„Venea ca ceasul cel rău”
„Venea ca ceasul cel rău.”
„Veșnicia s-a născut la sat.”
„Viața fără fală, e ca o zi fără soare”
„Viața fără sărbători, ca un drum fără conac”
„Viața fără sărbători, ca un drum fără conac.”
„Viața omului, trecătoare, dar pomenirea ce va lăsa, în veci”
„Viața ți-o petreci”
„Vine apa la matcă, când și când”
„Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.”
„Vine o vreme când nu mai poți să treci pe lângă tine.”
„Vine rândul”
„Vine seara, pleacă dimineața, și lumea zice”
„Vinul e toiagul bătrânețelor și nebunia tinerețelor.”
„Vinul nou nu se ține în foi vechi”
„Vița tihnită”
„Vizitele cele mai plăcute sunt cele mai rar făcute.”
„Vlad până se încalță”
„Voinic tânăr, cal bătrân, grei se 'ngăduie la drum”
„Voinic tânăr, cal bătrân, grei se îngăduie la drum”
„Vom bea cât om putea, și om plăti când vom avea”
„Vor veni bătrânețele să-l întrebe unde sunt tinerețele”
„Vorba de azi nu se potrivește cu cea de ieri”
„Vorba își are și ea vremea ei”
„Vrei nu vrei”
„Vreme e a râde, vreme e a plânge”
„Vreme într-un picior”
„Vremea a tuturor dascăl și învățător este”
„Vremea ce a trecut nu se mai întoarce”
„Vremea cu încetul poate”
„Vremea cu încetul poate să le descopere toate.”
„Vremea dascălul și învățătorul tuturor”
„Vremea descoperă adevărul”
„Vremea descoperă toate”
„Vremea frumoasă nu ține multă vreme”
„Vremea frumoasă nu ține multă vreme.”
„Vremea îndreaptă toate”
„Vremea îndreaptă toate.”
„Vremea învață pe aceia care n-au dascăl”
„Vremea judecătorul cel mai bun”
„Vremea judecătorul cel mai bun că, când p'in gând nu-i, judecă”
„Vremea le îndreaptă toate”
„Vremea le îndreaptă toate.”
„Vremea mută și schimbă lucrurile.”
„Vremea pe prieten, ca focul pe aur, în adevăr arată”
„Vremea râde, vremea plânge.”
„Vremea rușinii nu e trecută”
„Vremea toate le mistuiește.”
„Vremea vinde lemnele și nevoia le cumpără.”
„Vremea vinde paiele și nevoia le cumpără”
„Vremea vindecă toate.”
„Vremea vine, vremea trece”
„Vremea vremuiește”
„Vremea vremuiește și omul îmbătrânește”
„Vremea vremuiește și omul îmbătrânește.”
„Zăbava strică treaba”
„Zamfir până să gândește”
„Zâna până se îmbracă”
„Zăpada cât de mult se grămădește, până-n vară să”
„Zece luni nu fac cât un soare.”
„Zi albă”
„Zi de vară”
„Zi nouă, câsmeti noi”
„Zi zori și birțirli se deschid”
„Zi zori și birțirli se deschid.”
„Zile fripte”
„Zile înșirate, fire încurcate, pînză rău țesută și vreme pierdută.”
„Zilele lui cele sfârșite”
„Zilele nu intră în sac.”
„Zilele omului sunt ca floarea câmpului.”
„Zilele omului sunt numărate”
„Ziua bună de dimineață se vede”
„Ziua bună de dimineață se vede.”
„Ziua bună multă vreme nu ține”
„Ziua bună multă vreme nu ține.”
„Ziua bună se cunoaște de dimineață”
„Ziua bună se laudă seara.”
„Ziua bună, dimineața se cunoaște.”
„Ziua când ieșiră vânturile (hârtiile) mor lu”
„Ziua caută-ți de lucru iar noaptea de somn.”
„Ziua caută-ți de lucru, iar noaptea de somn”
„Ziua ce se acață se usucă”
„Ziua cea bună se vede zi de dimineață”
„Ziua ceas și ceasul clipă”
„Ziua ceas și ceasul clipă.”
„Ziua cenușie albă nu se face tartă”
„Ziua de astăzi nu o afli mâine”
„Ziua de clădire a tatălui rămâne fiului”
„Ziua de mâine nu o cunoști”
„Ziua frumoasă de dimineață se cunoaște.”
„Ziua fuge de bivoli și noaptea îi trece”
„Ziua fuge de bivoli și noaptea le dă cu coarnele.”
„Ziua fuge de meli și noaptea o răstoarnă”
„Ziua mănâncă colaci, noaptea umblă după draci.”
„Ziua multe descoperă.”
„Ziua și noaptea, nu asculta.”
„Ziua umbra, ziua ac, casă nu se face”
„Zorilă până se scălâie”