Proverbe despre Prietenie și dușmănie
818 proverbe și zicători românești pe tema Prietenie și dușmănie.
„A (nu) face sat cu cineva”
„A aduce cuiva spin în coastă”
„A ajuns vremea să nu se mai încreadă omul nici în cămașa lui.”
„A atârna de altul”
„A avea de furcă cu cineva”
„A avea de-a face cu cineva.”
„A avea mână bună cu cineva”
„A avea mila cucului.”
„A avea valuri cu cineva”
„A băga mâna în foc pentru cineva.”
„A bate palma cu cineva.”
„A bea bragă cu cineva”
„A cădea în spinarea cuiva.”
„A da (împinge) la roată cu cineva”
„A da cu mâinile în foc”
„A da gluga pentru cineva”
„A da mâna cu cineva”
„A da mâna cu el”
„A dat mâna cu dracul”
„A dușmanului peste nu-i dă.”
„A face cuiva hatârul.”
„A face cuiva umbră.”
„A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă.”
„A face una pentru alta”
„A face vale cuiva”
„A fi (ajunge) la cuțite”
„A fi (făcut) clei”
„A fi (merge) mână în mână cu cineva”
„A fi (se face) unealta cuiva”
„A fi brațul drept al cuiva”
„A fi bună de prieteni”
„A fi căptușala cui-va”
„A fi cheia și lacata cuiiva.”
„A fi codița cuiva.”
„A fi cu brațele deschise”
„A fi din ceata lui Baboi”
„A fi frați de cruce”
„A fi într-o apă cu cineva”
„A fi într-o apă cu cineva.”
„A fi mâna dreaptă”
„A fi mâna dreaptă cuiva”
„A fi o mână și un suflet”
„A fi spate cuiva”
„A fi spate cuiva.”
„A fi spin în ochiul cuiva”
„A fi tot de o pănură.”
„A fi tot o apă și un pământ”
„A fi tot o apă și un pământ.”
„A fi trup și suflet cu cineva”
„A fi un suflet în două trupuri”
„A fi unealta cuiva”
„A fi unghie și carne cu cineva.”
„A intra (a se băga) pe sub pielea cuiva.”
„A lăsa pe cineva baltă.”
„A lăsa pe cineva în pom.”
„A linge cizmele cui-va”
„A lua foc cu mâna altuia.”
„A mânca dintr-o strachină cu cineva”
„A mânca dintr-o strachină.”
„A mânca pâine și sare cu cineva”
„A mânca pâinea și sarea cuiva”
„A mânca sare în casa cuiva”
„A noua spiță la roată”
„A nu avea nici în clin, nici în mânecă cu cineva”
„A nu avea vale de cineva”
„A nu face brânză cu cineva”
„A nu face brânză cu cineva.”
„A nu face sat cu cineva”
„A nu se mai încrede nici în cămașa lui.”
„A nu se ține sdrânță de sdrânță”
„A o scăpa la cale cu cineva”
„A păzi (bate, ține) calea cuiva”
„A pune bețe în roate”
„A pune gâtul pentru cineva”
„A purta pe cineva în spinare”
„A săpa groapa cuiva”
„A scăpa pe cineva din noroi”
„A scoate pe cineva din noroi”
„A se adăpa în aceeași apă cu cineva”
„A se adăpa în aceeași apă cu cineva.”
„A se anina de cineva ca scaiul.”
„A se avea bine cu Naie”
„A se certa furcă”
„A se face frate cu dracu' până trece puntea.”
„A se încălța cu cineva”
„A se îngrădi cu cineva”
„A se înjuga cu cineva”
„A se juca (cu cineva) ca pisica cu șoarecele.”
„A se lega de cineva ca orbul de gard”
„A se lega la brâu cu cineva.”
„A se lipi ca mușchiul de pom”
„A se lipi ca mușchiul de pom.”
„A se lua ca oile una după alta”
„A se lua de brâu cu cineva”
„A se lua în colți cu cineva.”
„A se pune bun pentru cineva”
„A se ridica pe umărul cuiva.”
„A se spăla de cineva”
„A se ține (sta) de gât cu cineva”
„A se ține ca curea”
„A se ține ca maiul cu cârpa”
„A se ține de brâu cu cineva”
„A se ține grapă de cineva”
„A se ține într-un fir.”
„A se ține lanț”
„A sta bun pentru cineva”
„A sta ca ghimpele în ochi cuiva”
„A sta ca ghimpele în ochii cuiva.”
„A sta în spatele cuiva”
„A strica prietenia cu cineva. (despre schimbare (negativă) de atitudine)”
„A strica sita cu cineva”
„A tăia craca sub picioarele cuiva.”
„A tăia creanga de sub picioarele cuiva.”
„A ține fuior cu cineva”
„A ține prieteșugul ca lupul cu oaia”
„A trage un ghimpe din piciorul cuiva”
„A trage un ghimpe din piciorul cuiva.”
„A trăi ca dracul cu popa”
„A trăi ca gâsca cu porcul”
„A trăi cu cineva dulce și amar.”
„A vorbi între patru ochi.”
„A-i așterne un pod de argint.”
„A-i fi milă”
„A-i pune nutreț pe darac.”
„A-i veni acru de cineva.”
„A-și arăta spatele cuiva”
„A-și da barba în mâna cuiva”
„A-și găsi mantaua cu cineva”
„A-și lua mâna de pe cineva”
„A-și pune boii în cârd cu cineva”
„A-și pune boii în plug cu cineva”
„A-și pune boii în plug cu cineva.”
„A-și pune mâna în foc”
„A-și pune obrazul pentru cineva.”
„A-și pune pielea pentru cineva”
„A-și pune pielea pentru cineva.”
„A-și pune unghia în carne pentru cineva”
„A-și pune unghia în carne pentru cineva.”
„A-și scutura pulberea de pe picioare.”
„Adunările cele rele strică deprinderile”
„Adunările cele rele strică deprinderile cele bune.”
„Aflat-au Filip pe Natanail”
„Ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni”
„Ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni.”
„Ajutați-vă unii pe alții”
„Amândoi mănâncă dintr-un blid.”
„Amicii buni se cunosc numai în necazuri”
„Amicii se cunosc în nenorocire”
„Apa dârme, iară neprietenul nu dârme”
„Apa doarme, dușmanul nu doarme.”
„Are trecere în orice curte.”
„Aurul nu se unește nici cu fierul, nici cu oțelul.”
„Averea străină nu ține de cald.”
„Axenlu te scarchină iu nu te mâcă”
„Bănuiala, otrava prieteniei”
„Banul îți câștigă prieteni”
„Boii uniți la pășune, lupul nu-i poate răpune.”
„Bucurați-vă cu cei ce se bucură, și plângeți”
„Bună-i găina mea, tot mai bună pare a fi a vecinului.”
„Că fo mi-s plin de dușmane”
„Ca sarea cu piperul se duc”
„Ca umbra după om se ține.”
„Că-mi ești bun, că mi-ești bun, dacă dormi încur!”
„Câinele în adevăr te latră și te mușcă, dar și este credincios”
„Câinelui niciodată să nu-i pierzi credința”
„Calul de dar nu se caută după dinți.”
„Calul de dar nu se caută pe dinți”
„Calul de dar nu se caută pe dinți.”
„Când ai bani, ai și dușmani.”
„Când ai bani, trebuie să ai și dușmani”
„Când ajuți pe cât tu poți și pe oricine tu poți, ești afară”
„Când are toate adunate, atunci la toți este frate.”
„Când e bolnav leul, iepurii îi sar în spinare.”
„Când ești cu el, ca când ești și singur”
„Când faci cuiva bine, deopotrivă bine poți aștepta ție”
„Când îmi merge bine, toți îs cu mine; când îmi merge rău, rămân numai eu.”
„Când îți mai drag de Ungur să-i scoți”
„Când la adunare multă”
„Când o oaie dă de mal, toate se duc după ea”
„Când omul cade, îi piere și umbra.”
„Când poți ajuta, ajută fără a mai cerceta cum i s-a”
„Când s-o mai împreuna Grec cu Grec”
„Când se va împrieteni șoarecele cu pisica”
„Când te bați cu cineva în noroi, ori te trântește”
„Când te bați cu cineva în noroi, ori te trântește, ori îl trântești, tot te murdărești.”
„Când vezi pe cineva la vreo nevoie, nu-i mai da brânci în noroi.”
„Când vezi pe om că se îneacă, atunci îi”
„Când vrei să stai bine, să fie vecinul de aproape.”
„Capul să ți-l spargi, dar hatârul să nu mi-l strici.”
„Capul ți l-aș sparge, dar hatârul nu ți l-aș strica”
„Cari încalică mula altui, să-ți pui tu mesea”
„Cari zi lupul să-ți apară, nu's fagi picu”
„Cât tai răzorul altuia, atâta taie altul pe al tău.”
„Câte slugi ai, atâția dușmani hrănești”
„Câte slugi ai, atâția dușmani hrănești.”
„Câți merg mai des să se vadă”
„Către toți te arată cu omenie, că așa vei”
„Caută-mă ca pe un prieten și mă încalecă”
„Ce e dăruit, fie bine primit.”
„Ce nu poate face un singur om, fac mai mulți împreună.”
„Ce nu poate face un singur om, fac mai mulți.”
„Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.”
„Ce-i al tău e și al meu; tu la mine”
„Ce-i mai bun la om e câinele.”
„Ce-mi ești bun”
„Cea mai mare mângâiere, când împreună se jelesc”
„Cea mai mare plăcere a vecinătății, a petrece împreună”
„Ceea ce vreți să vă facă vouă oamenii”
„Cei ce împreună cresc, prietenie dobândesc”
„Cei ce se potrivesc”
„Cei ce se potrivesc lesne se împrietenesc.”
„Cei de o potrivă, cu cinste și dragoste între ei petrec”
„Cei mulți nu așteaptă pe cei puțini”
„Cei mulți nu așteaptă pe cei puțini.”
„Cel ce pe cel rău ajută la răutățile lui, acela mai rău să”
„Cel cu razim, ca gardul cu proptele”
„Cel încălțat cu papuci nu cunoaște pe cel cu opinci.”
„Cel mare până îi folosești, se slujește de tine; după ce fo”
„Cel nepoftit, locul lui după ușă.”
„Cel rău și cumplit, cu cât mai bine îl hrănești, cu-atât”
„Cele mai tari înnodături mai lesne se rup”
„Celui cu suflet mare, și de la neprieteni”
„Certările prietenului sunt folositoare”
„Certările prietenului sunt folositoare.”
„Cine a aflat în lume prieten adevărat”
„Cine a auzit de Păcală, cunoaște și pe Tândală.”
„Cine are ochi pizmași”
„Cine are tovarăș nerod”
„Cine are tovarăș nerod, ajunge din pod în glod.”
„Cine are vecini răi se laudă singur.”
„Cine bate la poarta altuia, o să bată și altul la poarta lui.”
„Cine blând ca mielul la cel cumplit se arată, ca când dai”
„Cine caută prieten fără cusur, fără prieten”
„Cine caută prieten fără cusur, fără prieteni rămâne.”
„Cine caută spre străin înstrăinat va rămâne”
„Cine cu cine, dar eu cu tine”
„Cine cu cine, dar eu cu tine.”
„Cine cu porcii se amestecă, îl bagă în noroi”
„Cine dă împrumut își face dușmani”
„Cine dă împrumut își face dușmani.”
„Cine dă nu uită, iar cine ia cam mai dă.”
„Cine dă, nu uită; iar cine ia, cam mai dă”
„Cine defaimă pe altul înaintea ta, el și pe tine o să te defaime înaintea altuia.”
„Cine defaimă pe altul înaintea ta, el și pe tine te defaimă.”
„Cine e prieten la zile rele, acela e adevărat”
„Cine este fără de prieten, iaste ca un trup”
„Cine îți aruncă o piatră, aruncă-i o pâine.”
„Cine merge cu lupul, urlă ca și lupul”
„Cine merge cu lupul, urlă ca și lupul.”
„Cine mult (adeseori) se încrede în alții”
„Cine ne vizitează ne face onoare, cine nu, plăcere.”
„Cine nu te știe te vinde, iar cine te știe te cumpără.”
„Cine nu te știe te vinde; iar cine te știe te cumpără”
„Cine oaste are, dușmani cică n-are”
„Cine se aseamănă se adună”
„Cine se aseamănă se adună.”
„Cine se aseamănă, se adună.”
„Cine se culcă cu câinii se scoală cu purici.”
„Cine te învălește, acela te și desvălește”
„Cine te știe te cumpără, cine nu te știe”
„Cine te știe te cumpără, cine nu, te vinde.”
„Cine te știe, te cumpără; cine nu (te vinde)”
„Cine te știe, te cumpără; cine nu te știe, te vinde”
„Cine ține pâinea în sânul altuia, de multe”
„Cine ține pâinea în sânul altuia, de multe ori rabdă de foame.”
„Cine trăiește cu chiorii se învață a se uita cruciș”
„Cine trăiește cu chiorii se învață a se uita cruciș.”
„Cine trăiește la un loc cu porcii, miroase rău la toți”
„Cine umblă cu fier se umple de rugină.”
„Cine umblă cu fier, se umple de rugină”
„Cine va umbla cu pizma”
„Cineva care este "lasă-mă să te las”
„Cinste la cinste merge, și darul împrumutat.”
„Cioacă cu cioacă se înțelege.”
„Cioară cu cioară”
„Cioară cu cioară se înțelege”
„Cioară la cioară nu scoate ochii”
„Cioară la cioară nu scoate ochii.”
„Cioară lângă cioară sboară”
„Contract curat, prietenie lungă”
„Corabia cu doi cârmaci se îneacă.”
„Corb la corb nu scoate ochii”
„Corb la corb nu scoate ochii.”
„Crește șarpele în sân, ca mai bine să te muște”
„Cu apă rece nu se câștigă prietin”
„Cu brațe deschise”
„Cu cel ales, ales vei fi”
„Cu cel ce plânge, să plângem; iară cu cei”
„Cu cel ce plânge, să plângem; iară cu cel ce râde, să râdem”
„Cu cel chipeș să nu ai de a face”
„Cu chiorii chiorești”
„Cu chiorii chiorești, cu gângavii gângăvești.”
„Cu cine te aduni te asemeni”
„Cu cine te aduni, te asemeni.”
„Cu cine trăiești”
„Cu cine trăiești, cu acela te asemeni.”
„Cu greu a judeca drept cine pe ai săi prieteni”
„Cu iarba cea uscată arde și cea verde.”
„Cu lumea lu domnu, poți merge iuva”
„Cu lupii împreună, ca lupii să urli, ca lupii să înghiți”
„Cu nebunul să nu-ți pui nici în clin, nici în mânecă.”
„Cu o funie să-i legi și p-amândoi să-i”
„Cu o mână te apără”
„Cu păcurarul când trăiești, trebuie să te mânjești.”
„Cu păcurarul cînd trăiești trebuie să te mînjești.”
„Cu pizma nu o scoate nimeni la căpătâi”
„Cu românul și cu lăutarul trebuie să te cinstești ca să te cinstească.”
„Cu șchiop într-un loc de șezi te înveți să șchiopătezi.”
„Cu șchiopu-ntr-un loc șezi, te-nveți să șchiopetezi.”
„Cu șchiopul împreună de vei locui, te înveți și tu”
„Cu vasul gol nu pofti oaspeți.”
„Cu vecinul tău, pururea în pace, fie cât de mic”
„Cu vrăjmașul tău, când te lupți, față la față să te lupți”
„Cum e tingirea și capacul.”
„Cum ți se închină, așa-i mulțumește.”
„Cum tu mie și eu ție”
„Cum tu mie și eu ție.”
„Cunoaște întâi omul, apoi tainele tale îi”
„Cunoaște întâi omul, apoi tainele tale îi spune”
„Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.”
„Dacă ai bani, ai prieteni și dușmani.”
„Dacă ai pe cine să te bage în baie, te faci sănătos”
„Dacă ai pe cine să te bage în baie, te faci sănătos.”
„Dacă fiește-care ar face bine altuia, pe cât puterea El iartă”
„Dacă mergem împreună vreau să-ți simt cotul.”
„Dacă n-ai cu cine, n-ai”
„Dacă nu dai omului apă, nu dă nici mâncare”
„Dacă prietenul tău este miere”
„Dacă prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mănânci tot.”
„Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul.”
„Dacă vrei să scapi de un prieten, împrumută-i bani.”
„Dacă vrei să-ți sufere alții, suferă și tu”
„Dacă vrei să-ți sufere alții, suferă și tu altora.”
„Dacă, din nenorocire, ai prieten”
„De ce nu-ți pasă nu-i al tău.”
„De frate, frate să-mi fii, dar la noi mai rar să vii.”
„De la cine nu te aștepți, acela te vinde”
„De la cine nu te aștepți, acela te vinde.”
„De nu poate strica altuia, își strică luiși”
„De nu te cunoșteam”
„De omul hursuz taie pâinea și fugi”
„De omul hursuz taie poala și fugi.”
„De păcatul nevăzut, decât de neprieten”
„De pizmă și vrăjmășie”
„De prieten, prieten să-mi fii”
„De prieten, prieten să-mi fii, dar la noi mai rar să vii.”
„De rămâneai, îmi erai ca un frate; iară de nu, îmi ești ca doi.”
„De va cădea vrăjmașul tău, tu nu te bu”
„De va cădea vrăjmașul tău, tu nu te bucura de el.”
„De vrei să ai nume bun, nu te uni cu cei răi.”
„De vrei să știi cum e oarecine, nu întreba departe, ci numai caută cum trăiește cu vecinii săi.”
„Deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om.”
„Decât c-un mojic la câștig, mai bine c-un om de omenie la pagubă.”
„Decât cu un nemernic la câștig, mai bine cu un isteț la pagubă.”
„Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.”
„Decât prieteșugul cu prepus și ascuns”
„Decât să-ți dau și să ne sfădim, mai bine tot prieteni să fim.”
„Decât trâmbiță din sat străin, mai bine slută din satul tău”
„Decât un dușman, mai bine zece prieteni”
„Decât unealta străinului mai bine robul”
„Del cu del se ajunge dar încă om cu om.”
„Departe de iscoditor, că inima ți-o vindează”
„Deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din greșelile lui.”
„Deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor.”
„Dezbinarea între prieteni, îndemnare de satană”
„Din pomul căzut toată lumea taie lemne.”
„Din trebuința ce avem ei de tine și tu de mine, se naște”
„Doar n-am păscut bobocii împreună.”
„Doi cocoși pe o curte nu cântă”
„Doi inși pe o sfoară anevoie pot juca.”
„Doi la un gând ca două capete într-o căciulă.”
„Doi pe unul lesne-l fac ca nici unul”
„Domnul fără prieteni, ca ostașul fără”
„Domnul fără prieteni, ca ostașul fără arme.”
„Două cuțite tăioase nu pot sta într-o teacă”
„Două cuțite tăioase nu pot sta într-o teacă.”
„Dracul râde când creștinii se învrăjbesc”
„După amici se cunoaște omul”
„După amici se cunoaște omul.”
„După ce frângi carul, mulți se găsesc să-ți arate drumul bun.”
„Dușman vechi nu se face.”
„Dușmănia”
„Dușmanul cel mai rău, cu pâine ți-l câștigi”
„Dușmanul nu vrea să te crească”
„Dușmanul nu-ți vrea binele”
„Dușmanului dă-i pâine și sare”
„Dușmanului să-i dai pâine și sare”
„Dușmanului să-i dai pâine și sare.”
„E bine a da și dracului o lumânare.”
„E mila de la străini”
„E rău când aștepți de la mâna altuia.”
„E străinul”
„E ușor a râde de pe uscat de cel ce e în apă.”
„Este lesne a ierta, dar este greu a uita.”
„Eu gol, el zdrențos, nu v-om fi nici de un folos.”
„Eu îți dau pâine, și tu îmi arunci cu pietre”
„Eu îți deschid poarta și tu îmi zici nebun.”
„Eu umblu cu pâine după el, și dânsul dă cu ciomagul în mine.”
„Fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe.”
„Fă-te cu dracul tovarăș, până treci puntea.”
„Fă-te frate cu dracul până treci lacul.”
„Fă-te tovarăș cu dracul”
„Fă-te tovarăș cu dracul până treci cu el lacul.”
„Fățarnicul, când e să te cufunde, atunci îți arată cea mai mare prietenie”
„Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.”
„Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă voi păzi singur.”
„Fiecare pune bucuros șeaua pe calul vecinului”
„Fiecare unde cunoaște, acolo trage.”
„Fier pe fier îl ascute”
„Frate la câștig și străin la pagubă.”
„Fugi cu mine, ori fug singur?”
„Fugi de cei răi”
„Fugi de cel ce pupă-n bot, că îți ia din pungă tot.”
„Gala lesne se iartă”
„Gardul cu proptele nu cade în timpuri grele.”
„Gardul cu proptele nu-l dă vântul jos”
„Gardul lui nu-l fură, numai a vecinului”
„Gardurilor dă ocol”
„Geaba faci vecinului bine cu ce ai furat”
„Ghimpe la ghimpe”
„Gia când se depărtează o mănâncă lupii”
„Greșalele către prieteșug, anevoie să tămăduiesc”
„Greșalele către prieteșug, anevoie să tămăduiesc. Ferește-te de ele”
„Grija altuia, este boală grea.”
„Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română.”
„Hatârul n-are hotare”
„Hoț de hoț se teme.”
„Hoțul de la hoț învață.”
„Hoțul de la hoț nu fură”
„Hoțului de hoț îi e frică.”
„Hrănește câinele, să te latre. 2)”
„Iartă celor ce-ți fac rău”
„Îi dai degetul, el îți apucă mâna”
„Îi dai pâine și el te blestemă”
„Îi dedei bună-dimineață, și-mi găsii be”
„Îl fac o haină în spate.”
„În hatârul prietenului său s-a spânzurat”
„În hatârul prietenului său s-a spânzurat.”
„În necazuri când tu cazi, atunci cunoști pe orice om”
„În unire stă tăria.”
„Inimicului care se duce, fă-i pod”
„Inimicului care se duce, fă-i pod.”
„Însuși ai mei prieteni fără sfială mă vând, când de sus”
„Întâi pe cei mai de aproape, apoi pe cei mai de departe să-i”
„Întâlnirea rară”
„Între lup și între miel credință nu se păzește”
„Îs buni să-i legi de olaltă și să-i arunci”
„Își face coada colac.”
„L-oiu ca gușterița în sân.”
„L-oiu ca neaua 'n sân.”
„La adunare cine tace, el la niminea nu place.”
„La casa aprinsă și vecinul vrăjmaș aleargă să o stingă.”
„La cel ce te dușmănește”
„La cele pline nu mai vine nimeni”
„La fântână bună mulți voinici s-adună.”
„La fapte bune puțini s-adună; mult pot puțini buni împreună.”
„La fapte bune puțini se adună”
„La începutul stânii se mănâncă câinii, iar la spartul stânii se sfădesc stăpânii.”
„La orice călătorie, nu pleca fără tovarăș”
„La orice vârstă, prieteșugul trebuincios ca plugul”
„La primire ușa deschisă să-ți fie, ca să afli păsul și dorul”
„La un puț bun mulți voinici s-adună.”
„La un puț bun mulți voinici se adună”
„La voie bună Românii se adună”
„Lasă-mă, lasă-te”
„Lauda seamănă dragoste, dar zavistnicul cu lauda îți sapă”
„Leagă prietenie cu câinele, numai nu lăsa”
„Leagă prietenie cu câinele, numai nu lăsa bâta din mână.”
„Lucrul străin nu ține de cald”
„Lumea cu lumea, și noi cu noi.”
„Lumea este din bucăți, cere unul, dai la toți.”
„Lumea și de cei cu răi”
„Lupii cu mieii nici cum se împacă, nici deopotrivă”
„Lupul te pârește, lupul te judecă.”
„Mai bine o împăcare strâmbă decât o”
„Mai bine pizmaș”
„Mai bine să alergi la cei mâhniți și întristați ca să-i ușurezi”
„Mai bine să dai, decât să capeți”
„Mai bine să dai, decât să capeți.”
„Mai bine să fii cu un om vrednic la pagubă, decât cu un mișel la dobândă.”
„Mai bine un dușman cu minte, zi cât”
„Mai bine un vrăjmaș înțelept decât un prieten nerod.”
„Mai bine un vrăjmaș înțelept, decât un”
„Mai bine un vrăjmaș înțelept, decât un prost prieten”
„Mai bine zece prieteni decât un dușman”
„Mai bine zece prieteni decât un dușman.”
„Mai bun este prietenul cel de aproape”
„Mai bun este prietenul cel de aproape, decât fratele cel de departe.”
„Mai bun este vecinul și prietenul de aproape, decât fratele de departe.”
„Mai rară vedere”
„Mai toți vor să se ajute, iar să ajute, foarte puțini”
„Mâna altuia nu te scarpină cum îți place”
„Mâna altuia nu te scarpină cum îți place.”
„Mâna care dă nu se mușcă.”
„Mâna mână spală, și amândouă fața.”
„Mână pe mână spală, și amândouă spală obrazul.”
„Merele putrede strică pe cele bune, fără ca vreo”
„Merele putrede strică pe cele bune, fără ca vreodată cele bune să poată drege pe cele stricate.”
„Merele se strică unul de la altul”
„Merele se strică unul de la altul.”
„Mici și mari într-un cazan fierbem.”
„Mila de la străin”
„Mila străinului”
„Mila străinului nu se prinde”
„Multe mâini fac sarcina mai ușoară”
„Multe mâini fac sarcina mai ușoară.”
„Mulți tovarăși totdeauna fac mai mult decât o mână.”
„Mulți tovarăși, totdeauna”
„Munte cu munte nu se întâlnește”
„Munte cu munte nu se întâlnește, dar om cu om când nici nu gândești.”
„Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.”
„N-am păzit porcii împreună”
„N-aștepta milă de la dușman, nici om”
„Ne ducem la casa cui ne are, că mai bine-i pare.”
„Ne furăm căciula unul altuia.”
„Ne-avem bine, ca cățelul cu purcelul.”
„Ne-avem ca câinele cu pisica.”
„Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur.”
„Nechematul n-are loc.”
„Nenorocirea mehenghiul prieteșugului”
„Nepoftitul n-are scaun.”
„Neunirea, urgia cea mai mare, că necazuri aduce la toți”
„Nici apa împreună”
„Nici drumul tău, nici caii tăi”
„Nici n-ai cu cine trăi, nici cu cine muri”
„Nici n-ai cu cine trăi, nici cu cine muri.”
„Nici nu-i om ăla care n-are dușmani”
„Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).”
„Nici pentru amic nu negă dreptatea”
„Nicio tovărășie între albină și între trântor, ca unul”
„Niciodată, pentru un prieten nou câștigat”
„Niciodată, pentru un prieten nou câștigat, nu lepăda pe cel vechi.”
„Nimic alt mai bun pe lume, decât un prieten bun”
„Nimic mai bun pe lume, decât un prieten bun”
„Noi putem fi frați, dar pungile noastre”
„Noi putem fi frați, dar pungile noastre nu sunt surori.”
„Nu cerca radul cu nebunul.”
„Nu da împrumut că-ți faci dușmani”
„Nu da oaia în paza lupului.”
„Nu da pâine câinilor altuia, că te latră ai tăi.”
„Nu da sabia în mâna vrăjmașului.”
„Nu depărta privigherea ta nici de la cel mai credincios”
„Nu disprețui pe nici un inimic, fie oricât de mic.”
„Nu fi prieten cu omul mâniog, și cu prietenul”
„Nu îi amic omului ciudos”
„Nu împrumuta pe cel ce voiești să-l ai”
„Nu împrumuta pe cel ce voiești să-l ai prieten.”
„Nu lăsa pe dracu să piară, că nu te lasă.”
„Nu mă încred nici în sân”
„Nu merge carul care are două roate de un fel și două de alt fel.”
„Nu merge cu cei ce fug de tine”
„Nu poate fi nălbitorul, tovarăș cu văpsitorul”
„Nu pot scăpa de el ca de dracul”
„Nu pune pegula în barca lui alți.”
„Nu scorni din casa ta pe cel ce aleargă la ajutorința ta”
„Nu stă departe ca să nu fii uitat”
„Nu te încrede în cei tăcuți.”
„Nu te însoți cu cine nu ești deopotrivă”
„Nu te lua cu nimeni în pizmă”
„Nu te măsura cu cine n-ai de a face.”
„Nu te rezema nici de umbră, nici de stâlp putred.”
„Nu te uita în traista altuia”
„Nu toți ce te bagă în căcat îți vor răul, și nici toți cei ce te scot de-acolo îți vor binele.”
„Nu tulbura fântâna ce te-a îndestulat.”
„Nu turbura fântâna ce te-a îndestulat”
„Nu-i amic omului ciudos”
„Nu-i mai mare dușmănie, de cât când”
„Nu-ți băga cu el în plug”
„Nu-ți băga în cârd cu dracul”
„Nu-ți pune obrazul pentru altul”
„Nutrești câinele să-ți mănânce vinele.”
„O carte bună este un prieten care nu te trădează niciodată.”
„O ce anevoie a dobândi prieten, curat la inimă și ade”
„O mână spală pe alta”
„O mână spală pe alta și amândouă fața.”
„O mână spală pe alta și amândouă obrazul.”
„O nuia singură se frânge”
„O singură nucă nu sună într-un sac”
„O singură nucă nu sună într-un sac.”
„Oaie râioasă toată turma o umple”
„Oamenii buni se împacă”
„Oamenii buni se împacă.”
„Oile grămadă merg”
„Om cu om nu se lovește”
„Om mare, fără vrăjmași nu este”
„Omul care se năpustește toți îl urăsc.”
„Omul cu dracu, de drac dă.”
„Omul cu dușmani”
„Omul de omenie crede omului de omenie.”
„Omul fără amici e ca stânga fără dreapta”
„Omul fără amici e ca stânga fără dreapta.”
„Omul fără dușmani”
„Omul fără prieteșug”
„Omul în mânie, lesne se mângâie, dacă blând i se vorbește, ori răspunde-se mutește, ori lumea îl ocolește.”
„Omul la om trage și vita la vită.”
„Omul la scădere cunoaște pe prieten”
„Omul la scădere cunoaște pe prieten.”
„Omul neslujit e ca lemnul necioplit. La nevoie se cunoaște prietenul și la boală nevasta.”
„Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește.”
„Omul se cunoaște când intri cu el în plug”
„Omul se cunoaște când intri cu el în plug.”
„Omul trage la om și dobitocul la dobitoc.”
„Omul trage la om, și dobitocul la dobitoc”
„Omul trage la om, și dobitocul la dobitoc.”
„Omul(ui) fără dușmani”
„Orbii și șchiopii împotrivă s-au pus”
„Orbul de la toți, și de la orb nimeni (nimenea)”
„Ori cu cine vei trăi”
„Ori cu cine vorbești cu dulceață să-i grăiești, ca dragoste să câștigi”
„Ori toți cozii, ori nici unul”
„P-o funie doi inși nici cum pot juca”
„Pace bună”
„Pâine cu sare”
„Până acum ai fost casap cailor, iar acum te faci doctor să-i vindeci.”
„Până nu bagi cu omul în plug, nu-i cunoști năravul lui.”
„Până nu mânci cu omul o maje de sare”
„Până nu trăiești cu om, nu-l cunoști cine e”
„Până să-l faci ca pe tine, el te face ca pe dânsul.”
„Până-i bine, mulți cu tine; dar la nevoi, mai napoi.”
„Până-i vara, toți te cheamă”
„Parcă am mâncat dintr-o strachină cu el”
„Parcă am mâncat dintr-o strachină cu el.”
„Parcă am uscat cămeși la același soare”
„Parcă ar fi plouat cu piper între noi.”
„Parcă el e de piele, și eu de nuele.”
„Păzește-ți gâștele când vezi că le descântă vulpea.”
„Pe ai tăi să-i ocrotești și să-i înmulțești, iar nu după alții”
„Pe aur focul, iară pe prieten primejdia”
„Pe câți îi credem de prieteni”
„Pe câți îi numim cunoscuți, ne pot fi vrăjmași nevăzuți.”
„Pe cel în chinuri să-l mângâi, iar nu în mai mari chinuri”
„Pe cel mai mare vrăjmaș cu o vorbă numai dulce îl faci”
„Pe cine primești în casă, te scoate din casă.”
„Pe lângă lemnul uscat arde și cel verde.”
„Pe lup cu căprioara cine poate împreună?”
„Pe mulți prieteni în lume îi facem dușmani prin glume.”
„Pe mulți prieteni, în lume”
„Pe prieten în spate să-l bați”
„Pe ursul mulți câini îl latră, dar se alege care-l mușcă.”
„Pe văduve și pe sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la sân”
„Pe vecinul tău ajută-l la pasul său, ca să-l ai de ajutor”
„Pizma este ca cariul în inima copacului”
„Pizma este netrebnică și rea”
„Pizma nu știe cinsti cele de folos”
„Pizmaș, pătimaș”
„Pizmaș, vrăjmaș”
„Poți bea apa după el”
„Pre aur focul, iară pe prieten primejdia ispitește”
„Pre cal să-l hrănim prietenește și să-l mânăm duș”
„Precum te scarpină, așa și tu să-l scarpini”
„Prieten adevărat este acela care te sfătuiește”
„Prieten adevărat este acela care te sfătuiește spre bine.”
„Prieten de căciulă”
„Prieten din gură”
„Prieten la cataramă”
„Prieten la tortă”
„Prieten, prieten (preten, preten), ... dar brânza-i pe bani.”
„Prieteni ai mesei, iar nu ai nevoii”
„Prieteni din gură mai toți să arată, iar cu fapta prin ascuns”
„Prieteni noi mereu să-ți faci, dar pe cei vechi să nu-i lași.”
„Prieteni să ai puțini, dar buni.”
„Prietenia e posibilă doar între oameni buni.”
„Prietenia în veci, iar vrajba nici într-o zi”
„Prietenia mai încet, iar ura foarte tare aleargă”
„Prietenia Turcului e prietenie pe picior”
„Prietenii la necaz se cunosc”
„Prietenii nu se cumpără cu bani”
„Prietenii nu se cumpără cu bani.”
„Prietenii se țin cu cheltuială”
„Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.”
„Prietenul la bani se cunoaște.”
„Prietenul la vreme de nevoie se cunoaște”
„Prietenul la vreme de nevoie se cunoaște.”
„Prietenul omului este punga cu banii și sacul cu mălaiul.”
„Prietenul vechi este ca vinul care, pe cât se învechește, p-atât mai cu gust se bea.”
„Prietenului tău atunci îi slujești, când fără a te chema”
„Prieteșugul cel adevărat precum a fost așa și este, așa”
„Prieteșugul fără dragoste, ca pâinea fără”
„Prieteșugul judecătorului e pe genunchi”
„Primește pe oricine ca să afli de la oricine ce pățești”
„Prinde hoțul, până nu te prinde el pe tine.”
„Prinde să ne ținem brâu cu brâu”
„Prost cu prost când trăiește Lesne se îngăduește.”
„Pui de lup nici cum se pune cu mieii împreună să”
„Punga e cel mai bun prieten”
„Puțină credință să dai la cel ce cercetează ale tale intenții”
„Rara întâlnire e mai cu iubire.”
„Rău îmi pare de tine, dar de mine mi”
„Rău îmi pare de tine, dar de mine rău se rupe inima.”
„Recunoștința e o floare care crește pe mormânt.”
„Reu te folosești cu sumanul altuia”
„Ridică pe cel căzut, cu ajutorul ce poți face, ca și altul”
„S-a întâlnit în drum Păcală cu frate-său nea Tândală.”
„S-a întovărășit râiosul”
„S-a rezemat de gardul putred”
„S-a strâns rânced lângă muced”
„S-au adunat ca dracii în piuă”
„S-au găsit două cuțite tăioase”
„Să cumperi vecinii întâi și apoi casa.”
„Să fugi de omul rău și de fum în casă”
„Să fugi de omul rău și de fum în casă.”
„Să nu pățească nici dușmanii mei așa”
„Să nu se bucure dușmanii”
„Să te ferești de omul căruia toate îi plac”
„Sabia vrăjmașului e lungă”
„Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.”
„Săracul n'are prieteni.”
„Sărută mâna pe care n-o poți mușca.”
„Sărutarea lui Iuda”
„Săruți mâna pe care n-o poți mușca”
„Scapă-l de necaz ca să-și bată joc de tine.”
„Scapă-l din foc, ca să te bage în foc”
„Scapă-l din foc, ca să te bage în foc.”
„Scaunul cu un picior numai nu poate sta drept.”
„Se bat dracii în capete”
„Se bucură dușmanii”
„Se leagă de om ca scaiul”
„Se leagă de om ca scaiul.”
„Se prinde ca scaiul de 6”
„Se ține ca scaiul de câine”
„Se ține de om ca păduchele de câine.”
„Se ține de om ca scaiul de coada porcului”
„Se ține după... ca dracu după popa”
„Se ține după... ca dracul după călugăr”
„Se ține scai de capul omului.”
„Și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate.”
„Și-a băgat dracul coada între ei”
„Și-a băgat dracul coada între ei.”
„Șoarecii când au pace cu pisica, se primejduiesc”
„Socoteala deasă e frăție aleasă.”
„Socotelile vechi întrețin dușmănia”
„Soră-mi ești, soră să-mi fii, iar la noi mai rar să vii.”
„Spală-mi cojocul, dar nu mi-l uda”
„Spate la spate”
„Spune-mi cu cine împreună viețuiești să-ți ghicesc ce fel de om ești.”
„Spune-mi cu cine mergi”
„Spune-mi cu cine te aduni, să-ți spun ce fel de om ești.”
„Spune-mi cu cine te amesteci, să-ți spun cine ești”
„Spune-mi cu cine te însoțești”
„Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești.”
„Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești.”
„Spune-mi cu cine te întâlnești”
„Spune-mi cu cine te întâlnești, ca să-ți spun cine ești.”
„Spune-mi cu cine trăiești”
„Spune-mi cu cine trăiești, și-ți voi spune cine ești.”
„Străinul nu te încălzește”
„Străinul te govește”
„Străinul totdeauna te lovește și te chi”
„Străinul, și când te bate te scarpină”
„Sunt (tot) de o bae”
„Te vezi în el ca în fereastră”
„Ține cioara cu aninul.”
„Ține-te de mână cu el”
„Tot unul ca unul”
„Tovarăș numai la câștig, la pagubă pune cârlig.”
„Trăiesc ca frații și se iubesc ca dracii.”
„Trăiesc ca gâsca cu porcul”
„Trebuie să mănânci un car cu sare cu cineva ca să-l poți cunoaște bine.”
„Tu îl bei pe dânsul și el te bea pe tine.”
„Uita la mese să alergăm, când prietenul plânge”
„Umăr la umăr”
„Un arbore nu face pădure”
„Un bou și o belea.”
„Un drăguț pe altul de vrăjmaș îl socotește, fie și prieten”
„Un hatâr, și numai, de vei face, unul după altul se face”
„Un prieten face mai mult decât o pungă”
„Un prieten face mai mult decât o pungă de galbeni.”
„Un prieten nu se pierde.”
„Un singur dușman e destul să dărâme”
„Una mie, una ție”
„Una ție, două mie”
„Unde e una, se strâng mai multe.”
„Unde erau trei, eu eram al patrulea”
„Unde mănânci pâine, să nu calci”
„Unde merge oaia, merge și capra”
„Unde se ceartă doi, râde al treilea”
„Unde se certă doi, ride al treilea”
„Unde sunt doi, cu el se fac trei.”
„Unde vrea Dumnezeu sunt prieteni, bani”
„Unde vrea Dumnezeu sunt prieteni, bani.”
„Unde-s doi puterea crește”
„Unde-s doi puterea crește.”
„Unde-s doi, nu-i uttul”
„Unge-l te împunge, dar împunge-l că te”
„Unglia zi carne nu s-disparte.”
„Unirea aduce fericire de obște. De ea să te ții”
„Unu ca nici unu, doi ca douăzeci!”
„Unul ca nici unul”
„Urla alăturea cu lupii”
„Urma străinului s-o arzi cu nouă care”
„Ușa deschisă pe oricine primește”
„Ușa, când bate în ea, să n-o ții închisă”
„Vai de acea însoțire”
„Vai de cel ce n'a dobândit nici un prieten pe lume”
„Vânzătorul de oameni, următorul lui Iuda, c'o sărutare dulce vinde”
„Vasul cu doi cârmaci se îneacă”
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai do”
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit.”
„Vecinul cel bun la cinste preț n-are, cum și cel rău cinste”
„Veșmintele luate împrumut nu țin de cald.”
„Vine ceata lui Baboi”
„Vino până te roagă, căci pe urmă îți dă”
„Vizita sau cercetarea unuia nepedepsit”
„Vizitele cele mai plăcute”
„Vizitele cele mai plăcute sunt cele mai rar făcute.”
„Vorbește amicul, dar așteaptă răsplată”
„Vrajba dintre noi să piară”
„Vrăjmaș pentru vrăjmaș când moare nu plânge, ci mai mult”
„Vrăjmașul când își arată spatele, bate-l”
„Vrearea în ananghie se cunoaște”
„Vrearea în ananghie se cunoaște.”
„Vrei să te asemeni cu Dumnezeu? gonește frăția, isgonește”
„Vrei să-ți spun eu cine-mi ești?”
„Vrei și cu lupul și cu câinii să fii bine.”
„Vrei vrăjmași să-ți dobândești? Grăiește”
„Vremea pe prieten, ca focul pe aur, în adevăr arată”
„Vrușlu cu Nușlu”
„Zavistia cel mai cumplit vrăjmaș al prieteșugului și fățăr”