Proverbe despre Muncă și lene
2.474 proverbe și zicători românești pe tema Muncă și lene.
„A aduce apă după ce s-a stins focul.”
„A aduna ciurcele unde altul a tăiat lemne”
„A aduna nuiele pentru spinarea sa”
„A aduna nuiele pentru spinarea sa.”
„A ajunge de la mâră la morișcă”
„A ajunge la cociorbă (coceorbă, cociorvă)”
„A ajunge la os”
„A alege ca în pere pădurețe”
„A alege neghina din grâu.”
„A alerga cu sufletul în buci”
„A alerga în sus și în jos”
„A alerga pe capete”
„A ales până a cules”
„A ales pana a cules.”
„A apuca prăjina”
„A arde gazul degeaba.”
„A asuda pre cineva”
„A avea brațele legate”
„A avea multe pe spinarea sa”
„A avea spete (multe)”
„A băga (face, fi) ceva până în opor”
„A băga funia navei prin urechea acului”
„A băga la arie”
„A băga la trier”
„A bate apă în piuă”
„A bate apa să aleagă unt.”
„A bate apa să alegi unt”
„A bate apa-n piuă.”
„A bate ca într-un putinei deochiat”
„A bate ca la Dii”
„A bate calul care trage.”
„A bate la ochi.”
„A bate pietre”
„A beli ciocanul”
„A beli fasolea”
„A brăzda”
„A căra apa cu ciurul”
„A căra apă cu ciurul.”
„A căra apă la puț”
„A căra apă la râu”
„A căra lemne în pădure”
„A căra lemne în pădure.”
„A cârpi”
„A căuta acul Domnei”
„A căuta acul în carul cu fân”
„A căuta coclețe”
„A căuta cu lumânare”
„A căuta pe mama grâului”
„A căuta peri în palmă.”
„A clădi pe nisip.”
„A cuprinde un lucru cu patru mâini”
„A curge pânză.”
„A da (avea) un os de ros”
„A da cu măciuca în baltă”
„A da cu sita”
„A da din brazdă afară”
„A da din sită prin dirmoiu”
„A da ghes”
„A da la mâră”
„A da la moară”
„A da pe brânci”
„A da sau a se da la brazdă”
„A da un ciocan (de ros)”
„A da zor cu Dâmn-ajută”
„A da zor cu Doamne-ajută.”
„A dat cu mâna prin copae”
„A dejuga boii de la car”
„A dejuga de la mâră la făcău”
„A depăna”
„A descărca carul”
„A deslega funia de la par”
„A deslega funia de la par.”
„A drege carul”
„A făcălui”
„A face (pune, trage) lucrul mușama”
„A face bortă în apă.”
„A face cuie”
„A face mămăliga cu ciomege.”
„A face o treabă cât o nucă”
„A face orz din grâu”
„A face ouă.”
„A face palma biciu”
„A face planul”
„A face scară la cer”
„A face treabă ca corbul”
„A face treaba în doi peri.”
„A face un lucru apă”
„A făcut bortă în apă”
„A făcut o bortă în apă”
„A făcut o bortă în apă.”
„A feșteli bățul”
„A fi (ajunge) cal de poștă”
„A fi (făcut) (numai) din topor”
„A fi (om) călit”
„A fi (pune) în pâine”
„A fi (se face) coadă de topor”
„A fi ager la mână”
„A fi arie.”
„A fi bun (numai) de călugărit”
„A fi bun de Băsărăbii”
„A fi bun de Bogdășii”
„A fi bun de mână”
„A fi bun de mere.”
„A fi bun de pus în cânepă”
„A fi ca toporul fără coadă”
„A fi cal de olac”
„A fi cârpaciu”
„A fi cârpit”
„A fi ciocan”
„A fi cu brațele prinse”
„A fi cu mâna în sân”
„A fi cu tolba în spinare”
„A fi cu toporul de brâu”
„A fi de irebă”
„A fi de treabă”
„A fi deprins ca țiganul cu scânteile.”
„A fi leneș”
„A fi meșterul Manole”
„A fi născut în zi de lucru”
„A fi opincă hârzobată”
„A fi rupt în spate”
„A fi sculă bună”
„A fi slugă la dirlâga”
„A fi slugă la maga”
„A fi topor de oase.”
„A fluera a pagubă”
„A fost dus și la mâră și la râșniță”
„A fost o dată la mâră și de două ori la râșniță”
„A frânge carul”
„A freca în palme.”
„A goni vânturile”
„A greșit croitorul și s-a spânzurat”
„A îmblăti”
„A început de la lingura de lemn”
„A început să crape lemnul, despică-l”
„A încresta în grindă”
„A înhăma”
„A înjuga boii la car”
„A înțercat murgul.”
„A intrat iarăși în brazdă”
„A intrat iarăși în brazdă.”
„A intrat stăpânul în treabă, slugile nici cum se rămâne”
„A învățat să mănuiască făcălețul”
„A lăsa baltă un lucru. (A părăsi (o lucrare etc.), a lăsa ceva neterminat)”
„A lega bute”
„A lega gura pânzei.”
„A lua foc cu mâna altuia”
„A luat de pe un umer și a pus pealtul”
„A luat sacul de pe un umăr, ca să-l pună”
„A luat-o de dimineață, să nu-l întreacă alții”
„A luat-o de dimineață, să nu-l întreacă alții.”
„A lucra ca la iia ciumei”
„A lucră ca la iiea ciumei”
„A lucra din plin.”
„A mâncă de-a gata”
„A mânca pâinea degeaba”
„A măsura câmpurile”
„A merge apostolește.”
„A merge ca cu boii”
„A merge lucru ibrișim”
„A merge lucru ibrișin”
„A mișca pietrele”
„A munci nu e păcat, ci a sta în lenevie”
„A muncit o vară și a cheltuit (băut) într-o”
„A muncit o vară și a cheltuit într-o zi”
„A nu face față.”
„A nu fi dat la rindea”
„A nu vedea pădurea din cauza copacilor.”
„A nu-i tăia coasa”
„A nu-și vedea capul.”
„A o pune în toporiște”
„A paște vântul”
„A pățit-o calfa noastră”
„A păzi treaba cu praștia”
„A pingelui”
„A pleca câine surd la vânătoare.”
„A pleca la vânat cu pușca secă”
„A pleca la vânătoare fără pușcă.”
„A plecat călare și se întoarce cu șeaua în spinare”
„A plecat la muncă călare pe piuă”
„A potrivit-o cu oiștea-n gard.”
„A pune (țara) la cale”
„A pune bețe-n roate.”
„A pune carul înaintea boilor.”
„A pune în brazdă”
„A pune la ceafă”
„A pune osul la muncă”
„A pune țara la cale”
„A pune umărul”
„A purta în ciur”
„A pus pânza după șură și n-ajunge bătătura.”
„A pus-o de mămăligă cu lemne verzi.”
„A rămâne lucrul mușama”
„A ridica un sac cu paie”
„A săpa la mărăcini”
„A sări în ochi.”
„A scoate ceva din pământ, din piatră seacă.”
„A scoate-o din pământ, din iarbă verde.”
„A scrie muște pe perete”
„A scrie pe apă.”
„A scuipa în palme”
„A se băga la umbră”
„A se căli”
„A se cârpi”
„A se ciopli”
„A se da peste cap pentru a face un lucru.”
„A se face croitor”
„A se face luntre și punte”
„A se face munte și punte.”
„A se face scară și pui.”
„A se întoarce într-un călcâi.”
„A se înveți ca faurul cu scânteele”
„A se lăsa pe tânjală”
„A se lăsa pe tânjeală.”
„A se proțăpi”
„A se pune în cap și în picioare”
„A se pune în picioare”
„A se pune și în picioare și în cap”
„A se scula cu noaptea în cap”
„A se urca pe butuc”
„A ședea ca lemnul în apă.”
„A semănat castraveți”
„A semănat castraveți. Și au răsărit scaieți.”
„A semănat crastaveți și au răsărit scăieți.”
„A sparge cojocul dracului”
„A sparge nuca”
„A sparge pietrele cu capul”
„A sta (rămâne) cu mâinile în sân”
„A sta (ședea) cu brațele încrucișate”
„A sta (ține) furcă”
„A sta cu burta la soare.”
„A sta cu burta pe carte.”
„A sta cu dinții la stele”
„A sta cu mâinile în brâu”
„A sta cu mâinile în sân”
„A sta cu mâinile în șolduri”
„A sta cu toporul (barda) la brâu”
„A sta în cucuiată.”
„A sta pe tandur”
„A șterge coșul fără să vrea”
„A stoarce lapte din piatră.”
„A strânge ca găina la mâră”
„A strânge din spete”
„A strica orzul pe gâște. (A da cuiva (ceva), care nu prețuiește ce i se dă)”
„A tăbăci”
„A tăia dracului bureți”
„A tăia în grindă”
„A te pune în coate și în genunchi”
„A tot cerne și a nu mai frământa”
„A tot cerne și a nu mai frământa.”
„A trage (fi) la roată”
„A trage ca la ham”
„A trage carul la uscat”
„A trage chiul cui-va”
„A trage chiulul”
„A trage Cozianu”
„A trage cuiva butucul”
„A trage la șaibă.”
„A trage odgonul”
„A trăi ca un trântor”
„A trăi din seul său”
„A trimite de la coasă la seceră”
„A umbla cu opinci de fier”
„A umbla gonind vânturile și măsurând câmpurile.”
„A umbla gonind vânturile, și măsurând câmpurile”
„A umbla nearat, nesemănat”
„A umbla ursărește”
„A umblat după ciuperci”
„A umfla ceafa de pumni și spatele de ciomege”
„A unge osia”
„A urca Delul Mitropoliei”
„A urca nucile-n pod cu furca.”
„A vedea de coada măturii”
„A vedea de coada măturii.”
„A-i da de os”
„A-i face spinarea”
„A-i face spinarea tobă”
„A-i face un topor”
„A-i fi peste mână”
„A-i lua porumbul de pe foc”
„A-l lega snop”
„A-l trimite de la coasă la secere.”
„A-și bate singur cuie-n bocanci.”
„A-și bate singur cuie-n talpă.”
„A-și căuta de obele”
„A-și căuta iapa.”
„A-și lega samarul”
„A-și lua rândeaua”
„A-și pune boii în plug cu cineva”
„A-și pune boii în plug cu cineva.”
„A-și pune carul în petre”
„A-și suci în ciur fără văcălie”
„Acesta mi-i plugul”
„Acolo râșcă găina unde grămada e mai mare”
„Acul e mic, face lucruri mari”
„Acul este mic, dar scumpe haine coase”
„Acul este mic, dar scumpe haine coase.”
„Acum s-o alege neghina din grâu”
„Acuși mergi la Recița după fier”
„Adună cu firul ca să ai cu grămada”
„Adună cu firul ca să ai cu grămada.”
„Adună de unde ai semănat”
„Adună vara brâște că iarna vor fi pești”
„Aduni cu târâita și împărți cu nemiluita.”
„Agață fierul cu dinții”
„Agudeala cu acul”
„Ai carte, ai parte.”
„Ai făcut treabă până 'n pod”
„Ai făcut trebă până 'n pod”
„Ai început să crapi lemnul, despică-l.”
„Ai pus degetul unde mă doare.”
„Al dule mâini multe, afurisite guri multe”
„Albina din orice floare strânge mustul cel mai bun”
„Alege, alege, până culege.”
„Alege, și în urmă culege”
„Alergatul multe știi”
„Alergi (cine aleargă) mult”
„Aluatul mic, într-o covată, toată frământătura”
„Am să rup eu odată coada dovleacului”
„Apa lină sapă adânc”
„Apa tulbure e bucuria pescarilor.”
„Apele mici fac râurile mari”
„Apele mici fac râurile mari.”
„Apetitul vine muncind”
„Ar vrea să facă și el, dar nu știe în ce fel.”
„Ară, drace, drace; cum am să grăpez”
„Ară, macină, mănâncă”
„Ară, macină, mănâncă.”
„Arăchiți strîmbele ș-adunați codele!)”
„Arătura bună pururea îți dă în gură”
„Arătura bună pururea îți dă în gură.”
„Arătura cu cât mai adâncă este, cu atât mai mult ne”
„Ardică lucrul în sus”
„Are o zi lucrătoare și una sărbătoare.”
„Are să-mi ia mistria”
„Are spor la treabă.”
„Arendașia pierde moșia.”
„Argat vrednic cine are”
„Argat vrednic cine are se cunoaște pe mâncare.”
„Arie spurcată.”
„Armase ca Sulta cu ucenălu”
„Aruncă toporul”
„Arvunează, din vreme, pe fericita muncă”
„Așa bate fierul rece (răce)”
„Așa e când e să se ducă de râpă.”
„Așa se cură, așa se varuiește.”
„Ascultă și lucrează, dacă vrei fericire”
„Ascuțită noduri.”
„Așteaptă îmbucătura să i-o dea mură în gură.”
„Așteaptă întâi să vedem alb în căpistere.”
„Astrânge vara șerpi, că iarna-s pești”
„Asudă mâncând și înghite lucrând.”
„Asună toate herele, asună și andreaua”
„Atât de treabă ce este”
„Bagă multe în sobă și visează”
„Bagă-ți polii în brâu, zi vrei să ajungi departe!”
„Băgară ghiftul pri thron, el căfta șa”
„Banii îi găsești îndrum și tot trebuie să-i numeri.”
„Banii nu aduc procopseala, ci procopseala”
„Banii nu aduc procopseala, ci procopseala aduce banii.”
„Banii nu se culeg de la trunchi ca surcelele.”
„Banița cu care dai cu aceea primești.”
„Banița nu se umple cu vorbe.”
„Banul ascuns în pământ nici crește, nici rodește.”
„Banul muncit nu se prăpădește”
„Banul muncit nu se prăpădește.”
„Bărbată ca țestu-n vatră”
„Bărbatul câștigă, femeia păstrează.”
„Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.”
„Bate apa să se facă unt.”
„Bate crângul să sară iepurii”
„Bate fierul până e cald”
„Bate fierul până e cald, că de se va răci, în zadar vei”
„Bate fierul până e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.”
„Bate hlibele să se priceapă caltii.”
„Bate nucile până nu pică frunza”
„Bate nucile până nu pică frunza.”
„Bate samarul”
„Bate și nu curge”
„Bate, bate, că fortăreața va cădea jos!”
„Bate-ți capul, până nu te ia apa și pălăria”
„Bătut cu lopata”
„Bău la vale, greu la deal.”
„Belește lemnul când e vreme”
„Belește lemnul până se poate”
„Beția o vindecă sapa și lopata”
„Beția o vindecă sapa și lopata.”
„Boală lungă - moarte sigură!”
„Bob după bob se umple sacul”
„Boier cu sapa-n bot”
„Boierul când îi e foame se plimbă, Românul flue”
„Boii ară și caii mănâncă”
„Boii bătrâni fac brazda dreaptă”
„Boii bătrâni fac brazda dreaptă.”
„Boii se bat în baltă și omul pe brânci”
„Boii uniți la pășune”
„Bostan fără pândar”
„Boul ară și calul mănâncă.”
„Boul cu bivolul anevoie trag la jug”
„Boul cu bivolul anevoie trag la jug.”
„Boul cu încetul departe merge; dă-i silește: să poată”
„Boul cu încetul departe merge; de-l silești se poticnește.”
„Boul gras nu se culcă pe brazdă”
„Boul gras nu se culcă pe brazdă.”
„Boul nu treieră cu gura legată”
„Braniște nu se face dintr-o tufă”
„Broasca nu sare în apă până când n-o alungă.”
„Bun de gură, (și) rău de lucru.”
„Bun de gură, bun de mână.”
„Bun de gură, rău de lucru.”
„Bun de vorbă, rău de lucru.”
„Bună-i brânza, bunu-i cașul, amară-i sălașul.”
„Buruienile rele, dacă smulgi numai frun”
„Butia cu un cerc nici cum se leagă”
„Că a greșit croitorul”
„Ca albinele la fag s-adună.”
„Ca cârpaciul cu curcua de gât”
„Că ce nu poate mâna, face mâneca”
„Ca cel ce rupe crăcile, să ia rodul necopt”
„Ca cel cocoșat, pururea încărcat”
„Ca cum ar duce ouă în pălărie.”
„Ca cum ar trage la plug”
„Ca la sită”
„Ca ostașul, cu pușca într-o mână și cu sabia într-alta”
„Ca s' fâgeă tuti muscile miere, vrea s'”
„Ca subașii se poartă”
„Ca sunetul de topoare, când ciocănesc în pădure”
„Ca unealtă lucrezi, unealtă rămâi”
„Ca vaca bună de lapte, care varsă găleata”
„Ca vaca bună de lapte, care varsă găleata.”
„Ca via ce o lași îndată se paraginește”
„Ca zgomotul de ciocane, ce se aude la căldărari”
„Caii trieră, boii mănâncă”
„Căile celor ce șed fără de lucru sunt”
„Câinele ce stă la bucătărie nu e pentru vânătoare.”
„Câinele de lene aușește.”
„Câinele nu fuge de codru, ci de ciomag.”
„Calea bătută este cea mai scurtă”
„Călugărul ca furnica, câte un paișor adunând, face mușuroi”
„Calul bun se laudă singur în coșare.”
„Calul bun singur se adăvăzi orzul. 2)”
„Calul bun trage și la deal”
„Calul bun trage și la deal.”
„Calul nu se întreabă dacă vrea orz.”
„Calul, de vrei să ție la alergătură, trebuie să-i dai grăunțe des.”
„Câmpiile celor ce șed fără de lucru sunt acoperite cu spini.”
„Cânce-te mălaiu”
„Când aud de zi de lucru”
„Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci.”
„Când dormi, să dormi iepurește, că atunci toate îți sporește”
„Când e drumul bătut pot trece căruțele”
„Când e drumul bătut pot trece căruțele.”
„Când eram la mama, și eu știam să cos”
„Când ești în treabă”
„Când gâștele păzesc stratul, puțin rămâne grădinarului.”
„Când gâștele păzesc straturile, puțin rămâne grădină”
„Când mulți poruncesc la o treabă de nimic, treaba jos rămâne”
„Când n-are plugarul”
„Când nu are stăpânul minte, laptele cel”
„Când nu este vânt, nu macină moara”
„Când omul n-are să facă o mămăligă mare, face două mai mici.”
„Când omul se silește, și Domnul atunci ajută, iar când”
„Când pâinea e cu clonț, toți vor muncă”
„Când păzești pe norod să nu dormitezi, că numai îndată”
„Când pe cei nelegiuiți îi însărcinezi cu trebi, ca când ai”
„Când popii n-au de lucru botează viței”
„Când popii n-au de lucru botează viței. Cum e popa și colacul.”
„Când se culcă grâul se scoală stăpânul”
„Când se culege grâul se scoală stăpânul.”
„Când se culege, atunci se alege”
„Când se culege, atunci se alege.”
„Când se duce, parcă vine.”
„Când se ridică șeaua să vezi cârpele”
„Când seceri la grâu, să lași un peticel numai cât cuprinzi”
„Când sila poruncește, pravila contenește”
„Când stăpânul nu îngrijește”
„Când te apuci de vreo treabă”
„Când te apuci la vreo treabă, n-o lăsa fără ispravă.”
„Când te trimite la treabă”
„Când te urci în sus pe scară, din treaptă în treaptă”
„Cap înclinat, cârda stricată”
„Cap, mâini și picioare am”
„Capul bolând dă de lucru picioarelor”
„Capul face, capul trage.”
„Capul face, curul trage.”
„Car cu două proțapuri”
„Car fără proțap”
„Cară apă în Dunăre”
„Cară apă în Dunăre.”
„Cârcăite multe și ouă puține”
„Care caută, acela află”
„Care doarme, i se mănâncă”
„Care începe multe fineză puține”
„Care mânecă, nu întunecă”
„Care se trezește dimineața”
„Care tot zice, nimic nu face”
„Care vânează doi iepuri nu acață nici unul”
„Carele bine poșna, podie a făcut.”
„Carele nu știe sluji, nu știe nici mânca”
„Carele sluji en corte, more en spital”
„Cari alege, culege.”
„Cari nu-și dă gura, toată ziua mașină.”
„Carle cere, afla.”
„Carle nu-și pierde practica.”
„Cârma vizitiului, frâul se înțelege”
„Cartea cântă și țăranul doarme”
„Carul plin merge încet, cel deșert aleargă”
„Carul să nu-l încarci peste a lui încărcare, că te pune”
„Casa ce se îngrijește, pururea plină se găsește”
„Casă fără perdele se pare pustie.”
„Casa nu se face cu o piatră”
„Cât (ce-i) poate osul (lui)”
„Cât bândezi, atâta înveți”
„Cât ești nicovală sufere, cât ești ciocan”
„Cât mă ra prașii, atâta mă groși s-fac”
„Cât te-ai învârtit într-un călcâi.”
„Cât ține nunta slugile sunt scutite de bătaie”
„Cât ține nunta, slujile sunt scutite de bâtae.”
„Cât umbra acului pe croitor”
„Câtă pânză ai luat, apusul soarelui ți-o arată.”
„Câte puțin pilind, cel mai frumos ac vei”
„Câte sate a umblat, atâtea meșteșuguri”
„Câte sate a umblat, atâtea meșteșuguri a învățat.”
„Câte sate atâtea bordeie.”
„Câte slugi ai, atâția dușmani hrănești.”
„Câte un sapă cătră nasu trage”
„Câți săteni în sat, atâtea și bordeie.”
„Caută pâine mai bună decât de grâu.”
„Caută să iei din coș grăunțe și din postavă”
„Caută să împletească lână pe sub mătase”
„Caută și vei afla”
„Cauți acul în caru cu fân.”
„Ce a căuta, aceea a găsi”
„Ce a făcut al mult și al puțin”
„Ce ai semănat, aceea să seceri”
„Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.”
„Ce e lesne nu e bun”
„Ce faci cu mâna ta e bun făcut.”
„Ce graba în ceas și cu sila nu isprăvește”
„Ce mai bați apa, că unt nu se mai face”
„Ce nu poate face un singur om, fac mai mulți împreună.”
„Ce nu poate face un singur om, fac mai mulți.”
„Ce nu poți nu ridica”
„Ce nu tâlcuiești, până să-ți treci aratul (plugul)”
„Ce nu trece prin sită”
„Ce om vrei să fii, așa harnicii îți câștigi”
„Ce om vrei să fii, așa harnicii îți câștigi.”
„Ce omul face, nici dracul nu desface.”
„Ce poți face astăzi nu lăsa pe mâine”
„Ce poți face astăzi nu lăsa pe mâine.”
„Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.”
„Ce poți face singur nu aștepta să ți facă”
„Ce poți face singur nu aștepta să ți facă altul.”
„Ce poți lucra astăzi nu lăsa pe mâine”
„Ce poți lucra astăzi nu lăsa pe mâine.”
„Ce pui în pământ, aia răsare”
„Ce sameni culegi.”
„Ce se amână nu se uită.”
„Ce semeni culegi”
„Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.”
„Ce-i mai leneș e mai sănătos”
„Ce-și face omul singur, nici dracul nu-i desface.”
„Ce-și face omul singur, nici dracul nu-i face.”
„Ceea ce la roi nu aduce nici un folos, nici albine”
„Ceea ce omul singur își face, nimeni nu-i”
„Cei ce cântă toată vara, iarna fac papară”
„Cei ce cântă toată vara, iarna joacă papara.”
„Cei de-aia meserie”
„Cel ce aduce jertfă din munca săracilor, ca când ar înjunghia”
„Cel ce caută va afla”
„Cel ce de multe se apucă, nici una săvârșaște”
„Cel ce începe multe nu isprăvește nimic”
„Cel ce începe multe nu isprăvește nimic.”
„Cel ce lucrează la pământ, înalță stogurile pe pământ”
„Cel ce nu lucrează ziua, flămânzește noaptea.”
„Cel ce nu se slujește singur la ale sale, ca când s-ar scăr”
„Cel ce nu se slujește singur la ale sale, ca când s-ar scărpina”
„Cel ce se ostenește, acela din muncă”
„Cel ce seamănă puțin, puțin și seceră”
„Cel ce ține învinge”
„Cel ce-și plinește datorințele sale, fără”
„Cel cu laude mari face ispravă mică”
„Cel cufundat în treabă, nici aude, nici vede, nici simte cele”
„Cel înțelept își gătește”
„Cel mai tare roade osul cel mai mare.”
„Celui ce poartă samarul”
„Celui cu economie, suta îi este o mie.”
„Celui cu meserii multe”
„Cernut și prin sită și prin ciur”
„Cernut și prin sită și prin ciur.”
„Ceva care merge ceas.”
„Cheia umblată nu ruginește”
„Chiria deșteaptă pe cărăuș”
„Chiria deșteaptă pe cărăuș.”
„Cine a încurcat pânza trebuie să o descurce”
„Cine a încurcat pânza trebuie să o descurce.”
„Cine a învârtit frigarea și cine mănâncă friptura.”
„Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.”
„Cine aleargă mult, mănâncă unt.”
„Cine aleargă mult, mult ajunge.”
„Cine ară cu domnii, sapă cu curul”
„Cine are coadă multe, anevoie le trage”
„Cine are o meserie”
„Cine are vreme, să n-o piardă.”
„Cine bate fierul rece, nimic nu folosește.”
„Cine bate, aceluia i se deschide.”
„Cine cântă nu joacă.”
„Cine cârpește”
„Cine cârpește nu se îmbogățește.”
„Cine caută iepuri în biserică, se întoarce fără vânat acasă.”
„Cine caută stăpân devine slugă.”
„Cine caută vreme, pierde vremea.”
„Cine caută, află.”
„Cine caută, găsește.”
„Cine ce caută, aceea află.”
„Cine ce face, lui își face.”
„Cine ce-și caută găsește.”
„Cine ce-și face, lui îi face.”
„Cine cercetează, află.”
„Cine cerne toată ziua e semn că n-are să frământe.”
„Cine cerne toată ziua, nu mănâncă mămăligă”
„Cine cerne toată ziua, nu mănâncă mămăligă.”
„Cine culege trandafiri trebuie să se înghimpe.”
„Cine dă din mâini (mâini) nu se îneacă”
„Cine dă din mâini nu se îneacă”
„Cine dă din mâini nu se îneacă.”
„Cine dumică nu mănâncă”
„Cine dumică știe, cine mănâncă nu știe”
„Cine dumică știe, cine mănâncă nu știe.”
„Cine după ce umblă, capătă”
„Cine după ce umblă, capătă.”
„Cine e deprins să aibă stăpân, moare slugă.”
„Cine e harnic și muncește are tot ce vrea, ...cine-i leneș și chiulește are tot așa.”
„Cine este învățat la sapă să nu se apuce”
„Cine este învățat la sapă să nu se apuce de suliți.”
„Cine este vara la ogor”
„Cine face acela trage.”
„Cine face gălușca trebuie s-o și înghită”
„Cine face gălușca trebuie s-o și înghită.”
„Cine face, acela trage”
„Cine face, acela trage.”
„Cine face, face i se face.”
„Cine face, lui își face.”
„Cine face, și cine trage”
„Cine fără aripi muncește să zboare, pururea îl vezi”
„Cine îmbrățișează multe, puține adună”
„Cine în lene se târăște”
„Cine începe multe, nici una nu isprăvește”
„Cine începe multe, puține sfârșește”
„Cine își mănâncă sămânța de cânepă rămâne gol.”
„Cine își mănâncă sămânța de in, își mănâncă cămașa.”
„Cine joacă în horă și nu dă din mâini?”
„Cine joacă-n horă și nu dă din mâini?”
„Cine la mult năzuiește, nici una nu isprăvește”
„Cine la mult năzuiește, nici una nu isprăvește.”
„Cine la seceriș nu se lenevește, pâinea din gură nu-i”
„Cine la tinerețe e leneș, suferă la bătrânețe”
„Cine lucrează și tace”
„Cine lucrează, acela se cade să mănânce”
„Cine lucrează, are, cine șade, rabdă”
„Cine lucrează, nu agiunează”
„Cine mai muncește, mai mult va avea”
„Cine mânecă de dimineață”
„Cine mânecă mai de dimineață, ajunge mai departe”
„Cine merge încet departe ajunge.”
„Cine mult grăiește, puțin sporește”
„Cine mult grăiește, puțin sporește.”
„Cine muncește”
„Cine muncește și nu se nădușește?”
„Cine muncește, n-are timp să facă bani.”
„Cine n'are gând de treabă să păduche”
„Cine n-are cal, să urce pe jos la deal.”
„Cine n-are de lucru își cântărește c...le”
„Cine n-are în cap, să aibă în picioare”
„Cine n-o caută o găsește, dar încă cine o caută.”
„Cine nu adună la tinerețe, nu va avea”
„Cine nu adună pentru sine, adună pentru alții.”
„Cine nu aleargă să-și stingă casa, când s-ar aprinde?”
„Cine nu cârpește spărtura mică, are ne”
„Cine nu cruță (păstrează) când are”
„Cine nu cruță paraua, nu are fiorinul”
„Cine nu cruță șalăul”
„Cine nu lucrează”
„Cine nu lucrează să nu mănânce”
„Cine nu lucrează vara, n-are ce mânca iarna”
„Cine nu lucrează, de ie dracu-l învață”
„Cine nu muncește”
„Cine nu muncește la tinerețe n-are la bătrânețe.”
„Cine nu muncește la tinerețe, n-are la bătrânețe”
„Cine nu muncește, nu mănâncă.”
„Cine nu pleacă de dimineață, în urma tuturor rămâne”
„Cine nu poate săvârși un lucru, să nu se apuce de dânsul.”
„Cine nu se asterne la o zânate, huz”
„Cine nu știe cruța puțin, nu poate avea”
„Cine nu știe nici o meserie”
„Cine nu suie dealul, nu coboară coastele.”
„Cine nu suie delul, nu coboară căștile.”
„Cine nu voiește când poate nu va mai putea când va voi.”
„Cine nu voiește când poate, nu va mai putea când va voi.”
„Cine nu vrea să facă pâine, toată ziua cerne.”
„Cine nu vrea să frământe, toată ziua cerne”
„Cine nu vrea să frământe, toată ziua cerne.”
„Cine nu vrea să plămădească, cerne toată ziua.”
„Cine nu vrea să scrie cu condeiul să scrie”
„Cine nu-i bun de catană”
„Cine nu-i bun de catană nici acasă nu-i de seamă.”
„Cine o face nesărată, nu o mai face altă dată.”
„Cine o face, și cine o trage”
„Cine păzește saiaua mănâncă tarhanaia”
„Cine pe lângă drum zidește, mulți stăpâni are”
„Cine pe lângă drum zidește, mulți stăpâni dobândește.”
„Cine piatra rostogolește”
„Cine pleacă de dimineață, departe ajunge”
„Cine pleacă mai de dimineață, ajunge mai înainte.”
„Cine pleacă mai de dimineață, ajunge mai nainte”
„Cine poate oase roade, cine nu, ...nici carne moale.”
„Cine poate oase roade.”
„Cine pune cu dracul în plug scoate boii fără coarne.”
„Cine pune cu dracul în plug, scoate boii”
„Cine purcei hrănește, porci va avea”
„Cine șade sub gorniță, acela mănâncă gorniță.”
„Cine sădește vie, din rodul ei mănâncă”
„Cine schimbă stăpânii, slugă îmbătrânește.”
„Cine se apucă de multe nu isprăvește nici una.”
„Cine se culcă odată cu găinile nu dă”
„Cine se grăbește curând ostenește.”
„Cine se scâlâie de dimineață se scobește”
„Cine se scoală de dimineață se scobește în măsele, cine târziu se scarpină în cap.”
„Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.”
„Cine se scoală mai de dimineață ajunge mai departe.”
„Cine se scoală mai de dimineață, acela e mai mare”
„Cine se scoală mai de dimineață, acela e mai mare.”
„Cine se silește, are”
„Cine se silește, are.”
„Cine se teme de brumă nu pune viță”
„Cine se teme de brumă nu pune viță de vie.”
„Cine se teme de brumă, să nu sădească vie.”
„Cine se trezește devreme, nu întunecă”
„Cine seamănă cu lacrimi culege cu bucurie.”
„Cine seamănă cu lacrimi, culege cu bucurie”
„Cine seamănă culege”
„Cine seamănă spini, spini culege”
„Cine seamănă vânt culege furtună.”
„Cine seamănă vânt, seceră furtună”
„Cine seamănă vânt, seceră furtună.”
„Cine secă balta prinde broaște”
„Cine slujește altarului, din altar mănâncă”
„Cine slujește altarului, din altar mănâncă.”
„Cine spală capul lui asin, pierde apa și săpunul”
„Cine spune multe face puține.”
„Cine strânge cărbuni cu mâna altuia, nici să mănânce”
„Cine strânge nu mănâncă”
„Cine strânge să mănânce”
„Cine tot vorbește, lucru nu-i sporește.”
„Cine trăpădă, capătă”
„Cine umblă cârpindu-se, mai rău se rupe”
„Cine umblă cu fier se umple de rugină.”
„Cine umblă după doi iepuri nu prinde nici unul.”
„Cine unge bine, merge bine”
„Cine vara petrece cântând”
„Cine vara stă și doarme”
„Cine vara stă și doarme, iarna biet moare de foame.”
„Cine voiește să se îmbogățească din plug”
„Cine vorbește mult face puțin”
„Cine vrea să mănânce aibă lingură.”
„Cine vrea să mănânce miezul, trebuie mai întâi să”
„Cine vrea să mănânce miezul, trebuie mai întâi să spargă coaja.”
„Cine vrea să umble călare, să sufere besinele calului”
„Cine zi lucește și se-aspare, nu se face păcurar.”
„Cine ziua e leneș rămâne flămând”
„Cine ziua e leneș rămâne flămând pe noapte.”
„Cine-i întâi la masă, e pe urmă la lucru”
„Cine-i slugă nu-i domn”
„Cine-mparte, parte-și face.”
„Cine-și caută, găsește”
„Cine-și mănâncă sămânța de in, își mă”
„Cineva care e "mort" după ceva. (Dorește un lucru foarte mult).”
„Cineva care este coadă de topor.”
„Cineva cînd locuiește cu măgarul cel trîndav,.”
„Ciobanul nesădravan oile sale risipește”
„Ciocanul fără coadă nu e bun de bătut”
„Ciocanul fără coadă nu e bun de bătut.”
„Civilizația e diferența dintre ogor și maidan.”
„Cizmarul pentru cizme numai răspunde”
„Cizmarul pentru cizme numai răspunde, iar nu și pentru nădragi.”
„Cizmarul umblă cu cizmele sparte”
„Clae mare și fân rău”
„Clae mare și fân rău.”
„Claie peste grămadă.”
„Clopotul, numai atunci sună, când îl tragi”
„Coasă rea, cosașul rău”
„Condeiul la scriitor, ca acul la croitor”
„Copacul nu cade dintr-o lovitură”
„Copacul nu cade dintr-o lovitură.”
„Copilul cu douǎ moașe, rǎmâne cu buricul netǎiat.”
„Copilul nepedepsit rămîne neprocopsit.”
„Cosașul, mai mult face cu cutea”
„Costegul cel mai vechiu, cinstea ostașului”
„Croitorul bun nici un petic lepădă”
„Croitorul umblă cu haina descusută”
„Cu apa când te vei lupta, n-are cine-ți ajuta, decât voi”
„Cu bucățica mică se prinde peștii mari”
„Cu bucătura mică se prinde peștele mare”
„Cu burete nu poți bate un cui în perete.”
„Cu burta de pământ”
„Cu cât mai afund intri în pădure, cu atâta de mai multe lemne dai.”
„Cu cât mai mult și mai adânc vei săpa, cu atât apă”
„Cu ce ai învățat, cu aceea să te și hrănești; la altele”
„Cu ciurul cară apă în vas găurit”
„Cu ciurul cară apă în vas găurit.”
„Cu ciurul nu aduci apă”
„Cu ciurul nu aduci apă.”
„Cu clește jeratecul să ție și cu mâna”
„Cu domnii să nu-ți faci simbrie”
„Cu două bucătărese iese ciorba pre să”
„Cu fuga nu prinde păsări”
„Cu gogoși nu se cârpesc ouă”
„Cu grapa nu mergi la sapă”
„Cu greu se mănâncă chita lui Vodă”
„Cu hârtia în proțap”
„Cu încetul departe ajungi”
„Cu încetul departe ajungi.”
„Cu încetul, cu încetul se face oțetul.”
„Cu încetul, încetul agurida se face miere.”
„Cu încetul, încetul, agurida se face miere”
„Cu mai marele tău în plug să nu te pui.”
„Cu mâinile și cu picioarele”
„Cu mâna goală n-ai făcut nicio treabă”
„Cu mâna închisă muște nu poți prinde.”
„Cu mâna plină de cozi, cine nu știe să joace.”
„Cu mănuși pe mână nu torci mătase”
„Cu meșteșugul nu mori de foame”
„Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.”
„Cu muncă și îngăduială dinții șoarecelui taie odgonul de la corabie.”
„Cu muncă și îngăduială, dinții șorecuțului”
„Cu o ceapă și cu o ridiche nu se face grădină”
„Cu o lovitură numai copacul nu se doboară”
„Cu o lovitură numai copacul nu se doboară.”
„Cu o măciucă a lovit două oi.”
„Cu o mână ca cu o mie”
„Cu o mână culege știr, cu alta se scarpină în cur”
„Cu o picătură ce cură butia se umple până în gură.”
„Cu o ridiche și cu o ceapă nu se face grădină.”
„Cu oțet și cu fiere nu se face agurida miere.”
„Cu păcurarul când trăiești”
„Cu păcurarul când trăiești, trebuie să te mânjești.”
„Cu porunca către altul, mai mult pe tine te înveți, când”
„Cu prea multă grabă, nu faci multă ispravă.”
„Cu răbdare se fac tâte”
„Cu răbdare se fac toate”
„Cu răbdarea treci și marea.”
„Cu râmă mică se prinde peștele mare.”
„Cu resteu la brâu nu se poate face nimic”
„Cu șederea, din zi până-n seară”
„Cu somnul nu faci car și boi”
„Cu spatele nu poți îndrepta lumea.”
„Cu suflet viteaz și cu trup leneș.”
„Cu un bou nu se ară”
„Cu un dacă la mijloc, s-a dus treaba jumătate.”
„Cu un lemn foc nu se face”
„Cu un mărăcine numai nu poți îngrădi”
„Cu un tăciune foc nu se face”
„Cu un tăciune foc nu se face.”
„Cu un tuciune foc nu se face”
„Cu una cu două nu pui țara la cale”
„Cu una cu două nu pui țara la cale.”
„Cu vas găurit apă nu vei scâte”
„Cu vătraiul și cu cociorva”
„Cu vreme și cu încetul se face tare oțetul.”
„Cu vreme și cu paie”
„Cu vreme și cu paie, mușmulele se moaie.”
„Cucul cântă, iar leneșul stă și numără”
„Cucul cântă, iar leneșul stă și numără.”
„Cucul cântă: ha! la plug!”
„Cum ai semănat, așa ai mâncat”
„Cum are slugă jupânul”
„Cum arunci, așa culegi”
„Cum arunci, așa culegi.”
„Cum e acul și cojocul”
„Cum e boierul și sluga.”
„Cum e domnu și servitoru”
„Cum e fapta și plata”
„Cum e fapta și plata.”
„Cum e păstorul așa și turma”
„Cum e păstorul, așa și turma.”
„Cum e plata, așa e lucrul.”
„Cum e sluga și stăpânul.”
„Cum e spălătoare, așa-i ștergătoare.”
„Cum e spălătura, așa e ștergătura”
„Cum e stăpânul, așa și sluga”
„Cum e stăpânul, așa și sluga.”
„Cum e țiganul așa și ciocanul.”
„Cum faci, afli”
„Cum faci, afli.”
„Cum faci, ți se face”
„Cum îi plata, așa-i lucrul”
„Cum își așterne, așa va dormi.”
„Cum își va găti, așa va prânzi”
„Cum își va găti, așa va prânzi.”
„Cum îți așterni, așa dormi.”
„Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.”
„Cum îți e lucrul, așa îți e plata”
„Cum îți este lucrul, așa și câștigul”
„Cum îți vei așterne, așa vei dormi”
„Cum îți vei așterne, așa vei dormi.”
„Cum muncești așa ți se plătește”
„Cum muncești, așa ți se plătește.”
„Cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi.”
„Cum și-o face omul singur, nu i-o face”
„Cum și-o face omul singur, nu i-o face nici dracul.”
„Cum și-o face omul singur, nu i-o face nimeni”
„Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.”
„Cum ți-e lucrul, așa ți-e plata.”
„Cum vei ara, vei afla”
„Cum vei ara, vei afla.”
„Cumpătul ține sănătatea omului, și hărnicia ține averea.”
„Curaj găină că te tai.”
„Curea spătaru”
„Curg mușteriii, bolta geme”
„Cuțitul la brâu, semn de măcelar”
„Cuțitul, pâinea măcelarului”
„Dă cu călcâiul în pinteni”
„Dă din mâini dacă vrei să ieși la liman”
„Dă din mâini dacă vrei să ieși la liman.”
„Dă din mâini până nu te îneci”
„Dă din mâini și cerul îți va ajuta.”
„Dă foc casei ca să ardă șoarecii.”
„Dă măciuca în mâna văcarului”
„Dă nuiele la cei care îngrădesc”
„Dă și cu coasa și cu grebla”
„Dă și cu coasa și cu gresia.”
„Dă și zi mână și din gură”
„Dă, când dai, unde i-a pus mai întâi”
„Dă-i, să nu se nărăvească, nu-l lăsa să se sfințească.”
„Dă-ți, popă, pintenii și bate iapa cu călcâiele.”
„Dacă ai intrat în cușcă, trebuie să cânți cocoșește”
„Dacă din vreme vei semăna, din vreme vei și aduna”
„Dacă ești sărac, ai mâini și picioare să”
„Dacă floarea ți-o păzești, rod bun dobândești”
„Dacă în horă ai intrat, joacă și tu necurmat.”
„Dacă la patruzeci n-am putut, la optzeci (ce) o să”
„Dacă miști corpul, lingi buzele”
„Dacă nu ești vrednic la o treabă”
„Dacă nu ești vrednic să-l duci, nu te”
„Dacă nu știi să văpsești”
„Dacă nu știi să văpsești, nu te pune să mînjești.”
„Dacă pui untdelemn în candelă, îți va lumina”
„Dacă pui untdelemn în candelă, îți va lumina.”
„Dacă risipeai meiul, anevoie îl aduni.”
„Dacă risipești meiul, anevoie îl aduni”
„Dacă s-ar teme omul de vrăbii, n-ar mai semăna mălai”
„Dacă s-ar teme omul de vrăbii, n-ar mai semăna mălai.”
„Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină.”
„Dacă te știi vrednic”
„Dacă te-ai băgat în joc, trebuie să joci.”
„Dacă toți ar fi cărturari, cine să mai fie văcari?”
„Dacă vrei, poți”
„Dacă vrei, poți.”
„Dacă-i copil, să se joace, dacă-i cal, să tragă, dacă-i popă, să citească.”
„Dacă-mi ești vrednic la o treabă, nu-ți bate capul degeaba.”
„Dacă-mi ești vrednic să-l duci, nu te încărca peste măsură.”
„Dai cu ciocanul”
„Dai cu mâna și alergi cu picioarele.”
„Dăscălița sărăcie învață pe om meserie.”
„De câștig, de păgubesc, tot negustor mă numesc.”
„De cat slugă la Jidan”
„De cât zece trebi și rele, mai bine una”
„De ce mi-am făcut clește? ca să nu mă”
„De coadă se apucă”
„De coborât este lesne”
„De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te îngrijești”
„De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te îngrijești.”
„De faci astăzi cuiră bine, mâine de la altu-ți vine.”
„De făcut treabă nu mai cade câda nimerui”
„De făcut trebă nu mai cade câda nimerui”
„De haram a venit, de haram s-a dus.”
„De la ac până la ață”
„De la armă la sapă”
„De la sobă până la foc”
„De la sobă până la foc pentru leneș e mult loc.”
„De la vârf se începe stogul”
„De la vârf se începe stogul, și de la capăt”
„De lene ochii își închide și buzele își deschide.”
„De lene ochii și închide”
„De lene și de urât”
„De lene și de urât, tocmai sub pat s-a vârî.”
„De lucru e leneșă”
„De multe ori unii seamănă și alții seceră”
„De nu-i sări, nu-i sorbi”
„De s-ar fi apucat să facă pălării, toți oamenii”
„De securea fără coadă n-are frică pădurea.”
„De treabă ca un Român”
„De unde alergi, d'acolo mănânci”
„De unde ară boii mănâncă caii”
„De unde ară boii mănâncă caii.”
„De unde iei și nu pui, se isprăvește”
„De unde iei trebuie să și pui.”
„De unde muncești, de acolo trebuie să mănânci.”
„De unde muncești, de-acolo trebuie să”
„De unde semeni nu poți secera”
„De vei să mănânci pâine, nu-ți bate joc”
„De verde și-a mâncat rodul.”
„De vrei să mănânci pâine, nu-ți bate”
„Decât catană la rând”
„Decât în fața ariei, mai bine în capul locului”
„Decât la străini catană”
„Decât să dai cu mâinile și să alergi cu picioarele”
„Decât să muncești degeaba, mai bine să șezi degeaba.”
„Decât să nădăjduiești, mai bine să muncești, că munca”
„Decât slugă de trei lei, mai bine stăpân”
„Decât slugă de trei lei, mai bine stăpân de un ban.”
„Decât slugă la ciocoi, mai bine cioban la oi.”
„Decât slujbă mare, mai bine stăpân mic.”
„Decât stăpân calic, mai bine slugă bogat”
„Decât stăpân calic, mai bine slugă bogată.”
„Decât stăpân în Cacoți mai bine slugă”
„Decât toată vara cioara, mai bine într-o zi șoim”
„Decât un an nicovală, mai bine trei zile ciocan”
„Decât un an nicovală, mai bine trei zile ciocan.”
„Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.”
„Decât unealta străinului mai bine robul”
„Decât zece trebi și rele, mai bine una”
„Decât zece trebi și rele, mai bine una și bună.”
„Dedat cu hamul, ca alba cu răul”
„Degeaba a clocit cloșca.”
„Degeaba faci mânz, dacă nu-i ești să-l mănânce.”
„Dela vârf se începe stogul și dela cap gireada.”
„Dese lovituri de baltag răstoarnă stejarii uriași”
„Deși trudește, pe vânt nu 71 întrece”
„Deși trudește, pe vânt nu-l întrece”
„Desleagă-ți iapa de la gard.”
„Din arat până-n cărat”
„Din bucățele cojocarul blană mare face”
„Din bucățele cojocarul blană mare face.”
„Din câine nu poți face cârnați”
„Din casă de păianjen nu se face haină”
„Din coada de câine sită de mătase nu se mai face.”
„Din coadă, opincă”
„Din colacul mâlului, ce cojile trudii s-a alege!”
„Din grăunțe mărunte se fac grămezi mai multe.”
„Din grăunțe mărunte se fac grămezi mari”
„Din grăunți se face grămadă”
„Din greșeli înveți.”
„Din orice lemn nu se face bucium”
„Din orice lemn nu se face bucium.”
„Din piatră seacă scoate banul.”
„Din picătură se face vinul”
„Din puțin se face mult”
„Din puțin se face mult.”
„Din secure toporiște”
„Din talpa casei cerc de bute nu se poate face”
„Din talpa casei cerc de bute nu se poate face.”
„Din talpa de casă nu se face obadă de roată”
„Din talpa de casă nu se face obadă de roată.”
„Din tivga amară în zadar iei sămânța”
„Din topor, măcar toporiște”
„Din topor, toporișcă”
„Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.”
„Din vorbă se face fapta, și din faptă vorba.”
„Dintr-o meserie cât de mică”
„Dintr-o meserie cât de mică, dacă nu curge tot pică.”
„Dintr-o muncă, cât de mică”
„Dintr-o muncă, cât de mică, dacă nu curge tot pică.”
„Dintr-un fus de moară face o coadă de teslă”
„Dintr-un fus de moară face o coadă de teslă.”
„Doar n-o să-mi iei boii de la plug”
„Doar nu paști iepuri.”
„Doare, briciul la capul meu.”
„Doi cu sapa, cinci cu mapa.”
„Doi încarcă, doi descarcă,... Merge treaba? ...Merge!”
„Două pietre tari nu fac făină”
„Două pietre tari nu pot măcina bine”
„Douăsprezece meserii”
„Douăsprezece meserii, treisprezece sărăcii.”
„Dracul ară, mă-sa grapă.”
„Dracul nu are treabă”
„Dracul, când n-are de lucru, își aprinde”
„Dracul, când n-are de lucru, își aprinde luleaua.”
„Dracul, când n-are de lucru, își cântă”
„Dracul, când nu are ce face, se uită”
„Dragostea e treaba celor fără de treabă”
„Drumul (bun) duce povara”
„Duce pământ din vale-n deal”
„Duci sacul zi după uși.”
„Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii.”
„Dumnezeu dă dar nu bagă în pungă”
„Dumnezeu dă omului, dar în traistă”
„Dumnezeu dă, dar în obor nu bagă”
„Dumnezeu dă, dar nu dă adus acasă”
„Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.”
„Dumnezeu îți dă, dar în sac nu-ți bagă”
„Dumnezeu îți dă, dar în sac nu-ți bagă.”
„Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în gură”
„Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în gură.”
„După (de pe) lucru se cunoaște meșterul”
„După ce olarul a făcut oala, unde vrea îi pune toarta.”
„După cum ciobanul, astfel și turma”
„După faptă și plata.”
„După faptă și răsplată.”
„După fus și mosorul”
„După fus și mosorul.”
„După grădinar și florile”
„După grădinar și florile.”
„După lucru e bun repausul”
„După muncă și odihna”
„După muncă și sporul, ca după fus și mosorul”
„După temelie, zidirea să ți-o zidești”
„După unelte se cunoaște meșterul”
„După unelte se cunoaște meșterul.”
„E anevoie când ajungi să cumperi orz de la gâște”
„E anevoie să tai pom”
„E bun de tăiat mămăliga.”
„E bun de urzicat”
„E croit rău și cusut bine”
„E făcut de la răte”
„E greu de câștigat mămăliga”
„E greu până te legi la deget”
„E greu să îndreptezi pom și să cioplești om.”
„E greu să îndreptezi pom, și să cioplești”
„E învățat ca țiganul cu ciocanul.”
„E învățat cu greutatea jugului”
„E lesne bogatului a porunci, dar greu”
„E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii.”
„E mai greu a păstră de cât a câștiga”
„E mai greu a păstra decât a câștiga”
„E mai ușor a mânca decât a câștiga.”
„E mai ușor a spune decât a face.”
„E o să-ți car, la nuntă, apă cu ciurul”
„E planul simigiului”
„E rău cu carul, dar mai rău pe picioare”
„E ros ca ceafa boului de jug”
„E ros ca ceafa boului de jug.”
„Egumenul va, iar chelarul nu”
„El a pus popușoiul pe foc, și altul i l-a luat”
„El dă prin pârlitură”
„El face staulul și apoi oile”
„El face, el strică”
„El îi dă călcâie să stea”
„Era vinul bătut la spete”
„Erghia la om, i ca liludha la pom”
„Este grădină de om”
„Ești cam "Lasă-mă să te las".”
„Eu boier, tu boier, cine-mi trage cizmele?”
„Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?”
„Eu fac, ei trag”
„Eu fac, eu trag”
„Eu fac, eu trag.”
„Eu îi dau și ea paște.”
„Eu îl trimit la surcele și el mi-aduce viorele.”
„Eu încep și tu sfârșești”
„Eu mare, tu mare, da dăsagii cine-i duce la moară?”
„Eu voios aș fi catană”
„Fă ce poți, când n-ai altă de făcut”
„Fă ce poți, când n-ai altă de făcut.”
„Fă ce vorbești, sau vorbește după cum faci.”
„Fă cum faci, că bine faci”
„Fă cum faci, că bine faci.”
„Fă faptă și-ți vei primi răsplata”
„Fă și nu zi ceea ce vei să faci, dacă poți să faci”
„Fă-te luntre și punte, dacă vrei să fii om”
„Fă-te topor de oase, numai să-ți ajungi scopul.”
„Fă-te topor de se, numai să-i ajungi”
„Fă-ți iarna car, și vara sanie.”
„Face ceva nerodit”
„Face un lucru cum îl duce capul.”
„Făceși biserica, fă și ușa.”
„Făgăduiește puține, dar împlinește odată”
„Fân bun din iarbă proastă, anevoie a căpăta”
„Fără zi făină nu se face turta”
„Femeia care nu voiește să frământe, toată ziua cerne.”
„Femeia harnică e mândria casei.”
„Femeia harnică face din piatră pâine.”
„Femeia harnică își ține casa ca un pahar.”
„Femeia harnică nu șade niciodată degeaba.”
„Femeia harnică ține casa cu fusul”
„Femeia nebătută, e ca moara neferecată.”
„Femeia și câmpul cer de la om multă trudă.”
„Fiecare cu treaba lui, ca țiganul cu treaba”
„Fiecare cum își așterne, așa doarme.”
„Fiecare măgar cu povara lui”
„Fiecare oaie își duce lâna ei”
„Fiecare oaie își duce lâna ei.”
„Fiecare pentru sine tăietor de pâine.”
„Fiecare pune bucuros șeaua pe calul vecinului”
„Fiecare să măture înaintea ușii sale”
„Fiecare știe unde-l strânge cizma.”
„Fiecare trage foc la oala lui”
„Fiecare trage foc la oala lui.”
„Fiecare trage foc spre turta lui.”
„Fier pe fier îl ascute”
„Fierăria e urâcioasă”
„Fierul că-i fier și încă ruginește”
„Fierul care nu se întrebuințează ruginește”
„Fierul cât de tare, tot se moaie la foc”
„Fierul cât de tare, tot se moaie la foc.”
„Fierul lesne ruginește”
„Fierul neîntrebuințat ruginește”
„Fierul rău cât să-l bați e degeaba”
„Fierul rău cât să-l bați e degeaba.”
„Fierul rău nici în foc nu piere”
„Fierul rău nu se pierde”
„Fierul rău nu se topește”
„Fierul rău să tot îl bați”
„Fierul rău, cât să-l bați e în zadar”
„Fierul rău, de ce-l bați, crapă mai rău”
„Fii înțelept ca șarpele, muncitor ca albina și dornic ca turturica.”
„Flueră toată ziua”
„Foamea se uită la poarta omului muncitor, și nu îndrăznește să intre.”
„Foc mare și frigare mică.”
„Frământă făina cu picioarele și lutul cu mâinile”
„Frământă făina cu picioarele și lutul cu mâinile.”
„Frica păzește bostănăria.”
„Frica păzește pădurea”
„Frica păzește pepenii”
„Frica păzește pepenii (în bostănărie).”
„Frica păzește via”
„Friptura bună nu se face la fum.”
„Fuge de rupe brazde”
„Funia cea îndoită cu mult mai mult ține”
„Funia cea îndoită cu mult mai mult ține decât cea desfăcută.”
„Funia întreită anevoie se va rupe”
„Furcă fără fus, nici cum se poate”
„Furcă lungă, mârtea mea!”
„Furnica cu furnică, fie cât de mică, face mare mo”
„Furnică cu furnică, fie cât de mică, face mare moșoroi.”
„Furnica își strânge hrana”
„Furnica își strânge hrană de cu vară pentru iarnă.”
„Furnica, cât de mică, dar și ea se mișcă”
„Găina care cântă seara, dimineața n-are ou”
„Găina care clocește niciodată nu e grasă”
„Găina care clocește, niciodată nu e grasă”
„Găina oarbă încă află câte un bob.”
„Găina p'un ou face atâta zgomot, cât o”
„Găina până nu scurmă nu mănâncă”
„Găina până nu scurmă nu-și găsește”
„Găina până nu scurmă nu-și găsește mâncare.”
„Găina până nu scurmă, nu se ține sătulă”
„Găina scurmă și în gramadă”
„Găina se hrănește de acolo de unde scurmă”
„Găina, pentru un ou, toată ziua cotcodăcește”
„Găinușă cu găinușă se umple sacul”
„Gândești că e floare la ureche.”
„Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.”
„Gardul cu proptele nu cade în timpuri grele.”
„Gardul cu proptele nu-l dă vântul jos”
„Găsești parale în drum și tot trebuie să le numeri.”
„Găsi om meșteșugos”
„Gâștele cu caprele te slujesc: la arie”
„Ghiftul ș'celnic, la cârbuni vali hibă”
„Gia care nu poate să-și ție lâna, trebuie tăiată”
„Gia s-o tunzi, iar nu s-o rade”
„Giuvaiergiu bun își cunoaște diamantul”
„Gluma, glumă ; treba, trebă”
„Gluma, glumă; treaba, treabă”
„Gol de haine, puturos”
„Graba strică treaba.”
„Grădina va muncitorii ca albinele la ulei”
„Grei la del, rău la vale.”
„Grei s-aduni, ușor s-împrăștii”
„Grei s-aduni, ușor s-împrăștii.”
„Greierele în vremea agoniselii cântă, și iarna cere să se împrumute.”
„Greierul în vremea agoniselii cântă”
„Greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici.”
„Greu la deal cu boii mici.”
„Greu la deal și greu la vale”
„Grija morarului, de vamă!”
„Grumbo lucrează ei, că niș”
„Gumarul ftisești, sumarul agudești”
„Gunoiul de vară e piper de iarnă.”
„Gură multă, ispravă puțină”
„Gura priponește mâna”
„Hangiu și om de treabă!”
„Harnic ca albina”
„Ho! țară fără stăpân!”
„Hora, hora morile!”
„I-a crescut păr în palmă.”
„I-a dat caier de tors”
„I-a dat caier de tors.”
„I-a pus jugul după cap”
„I-a stat plugul”
„I-a șters pârjâla de pe foc”
„Ia casa lui să învârtești o mâță de coadă, n-are de ce să apuce.”
„Îi cioplit numa din bardă”
„Îi învățat ca țiganul cu ciocanul”
„Îi merge plugul”
„Îi place a face treaba ca câinelui a linge”
„Îi stă ca șeaua pe gunoi”
„Îi umblă plugul (bine)”
„Îl ia de la roată”
„Îl poartă mâna zi și noapte.”
„Îl strâng frâiele”
„Îmblătește în șură și vântură afară”
„Îmblătește paie goale”
„Împiedică la deal și despedică la vale.”
„În bătaia fierului”
„În casa leneșului totdeauna e sărac”
„În casa trândavului e sărăcie lucie”
„În cea mai mare slujbă așa tu să urmezi, ca după acea”
„În coadă la arat, în față la adunat.”
„În lipsa cârmaciului, corabia se cufundă.”
„În mijlocul ariei se bate fusul”
„În mijlocul ariei se bate fusul.”
„În nădejdea slugii dai de fundul pungii.”
„În pământul negru se face pita albă”
„În urma bătăliei mulți voinici se adună.”
„În zi de lucrătoare toate oasele mă dor”
„În ziua lucrului vine bâlciul trupului”
„Încarcă-ți dobitocul”
„Începe una și isprăvește alta”
„Începutul e greu”
„Începutului îi este anevoie”
„Încetul cu încetul departe ajungi.”
„Încetul cu încetul pierzi timpul.”
„Închide grajdul după ce îi fură calul.”
„Încunjură lucrul și caută mâncarea”
„Inginer de poduri”
„Însurare fără stare, să fii gata la țesală”
„Întâi puterile să ți le măsori, apoi să te apuci de orice”
„Întinde-te cât ți-e pielea”
„Întinde-te până unde ajungi.”
„Întreabă pe leneșul să te învețe minte”
„Întreabă pe leneșul să te învețe minte.”
„Întru zadar te muncești noaptea ziuă să o faci.”
„Întru zadar te muncești, noaptea ziua să o faci”
„Învățătura e grea muncă!”
„Isbește cu călcâiele în pinteni.”
„Iscusiunea născocește, duhul ghicește și isprava săvârșește”
„Își caută de treabă”
„Iși caută de trebă”
„Își trage spuză pe turta lui.”
„Isprava, de întâi te silește la mai mari izbânzi. Nu te lăsa”
„Îți faci singur palton de scânduri.”
„Îți slujesc ca un câine, dar vreau să mă”
„Iu sunt multe mâini, lucrul costă.”
„Iubirea de muncă, avere îți bagă în pungă”
„Izbește cu călcâiele în pinteni”
„Jocul mătăniilor în mână lenevire arată”
„Judecata nu o poți face cu lopata”
„Judecătorul e ca osia de car: cum o ungi, nu mai scârție.”
„Jugul când ți l-ai pus de gât, trebuie să”
„Jugul când ți l-ai pus de gât, trebuie să suferi.”
„L-a bătut ca la stroi”
„La argea, fără vergea, n-ai ce căuta”
„La argea, fără vergea, n-ai ce căuta.”
„La calul nărăvit, pinten ascuțit.”
„La ce lucru te folosești, la acela mai mult să te silești”
„La culesul viei nu merge cu struguri în traistă”
„La culesul viei nu merge cu struguri în traistă.”
„La cuptorul cald nu trebuie foc mult”
„La cuptorul cald puține lemne trebuiesc”
„La cuptorul cald puține lemne trebuiesc.”
„La fântână bună mulți voinici s-adună.”
„La grădinar crăstăveți să nu vinzi, că inima lui e acră de ei.”
„La gură mai zăbavnic și la slujbă mai pripelnic”
„La început orice lucru este greu”
„La începutul stânii se mănâncă câinii, iar la spartul stânii se sfădesc stăpânii.”
„La lemne cioplind cărămidar nu te faci, nici meșter de lemne lucrând la cărămidă.”
„La lemne cioplind, cărămidar nu te faci”
„La lemnul tare trebuie secure ascuțită”
„La lemnul tare trebuie secure ascuțită.”
„La lucru slăbănog, la sudalmă e harnic”
„La lucru uituc”
„La mâncare lei și la lucru boi”
„La mâncare lup dar la lucru codaciu”
„La mâncare lup și la învățătură butuc”
„La mâră cine se duce, se umple de făină”
„La nevasta jucăușă, stă gunoiul după ușă.”
„La o mână de învățătură, se cere un car”
„La o treabă când se scâlă”
„La o treabă când se scoală, par'că are onă în poală.”
„La o trebă când se scâlă”
„La olari, oală zdravănă nu găsești”
„La omul harnic se uită sărăcia pe fereastă, dar nu îndrăznește să între.”
„La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră”
„La omul sărac nici boii nu trag.”
„La orice treabă”
„La pământul ud nu trebuie apă multă.”
„La pânza urzită, Domnul ne dă bătătură”
„La plăcinte înainte, la război înapoi.”
„La plug se cunoaște Românul”
„La pomană dă năvală, dar la război dă înapoi.”
„La răzor cu carul gol”
„La răzor cu carul gol, La mejdină cu târna plină.”
„La tăbăcari cine slujește”
„La tabaci cine slujește, pielea i se tăbăcește.”
„La tâte porc-de-câne, numai la trebă do”
„La tejghea, pentru ca să nu mai stea”
„La tinerețe cine nu lucrează”
„La toate porc-de-câne, numai la treabă do”
„La treabă se vede omul ce pățește”
„La trebă se vede omul ce pâte”
„La vale lesne aluneci, iar în sus anevoie te urci.”
„La vânat cu pușca seacă să nu mergi.”
„La vânat cu pușca secă să nu mergi”
„La vreme de lipsă și unealta rea e bună”
„La vreme de vei semăna, mai mult vei căpăta”
„Lampa nu arde pentru cel care doarme”
„Lapte numai de vei mulge, vei dobândi și unt”
„Laptele până nu-l bați, smântână nu poți să scoți.”
„Laptele, până nu-l bați, smântână nu poți să”
„Lasă boul în voia lui, dacă vrei să meargă departe”
„Lasă pe mâine ce poți face azi, că poate mâine nu mai ai nevoie.”
„Lasă vreun lucru pe mâine”
„Lasă-ți, lele, lucrul”
„Lăsați lucrul”
„Lăutarul cântă mai bine când își cântă”
„Le-a pus tâte la spinare”
„Leagă sacul până-i rotund”
„Legă calul unde zice stăpânul, măcar”
„Legaiu cinci, mai am cinci, și apoi să”
„Lemnul cel strâmb, focul îl arde”
„Lemnul strâmb, focul îl îndreptează”
„Lemnul strâmb, focul îl îndreptează.”
„Lenea e cucoană mare, șade ca un trântor”
„Lenea e cucoană mare, șade ca un trântor.”
„Lenea e începutul răutății.”
„Lenea e începutul răutăților”
„Lenea e la om ca și rugina la fier”
„Lenea este (e) începutul sărăciei”
„Lenea face pe bogatul a i se urî”
„Lenea jupână mare”
„Lenea mănâncă lemne”
„Lenea pierde vremea”
„Lenea șade (zace) pe un scaun de aur”
„Lenea, când este mai mică”
„Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.”
„Lenea-i domn mare.”
„Leneș ca dracu”
„Leneșa, când se scaldă”
„Leneșa, când se scoală, pare că are ouă în poale.”
„Leneșul adoarme din picioare.”
„Leneșul are gura împiedicată”
„Leneșul ca o piatră aruncată în tină zace”
„Leneșul cată lucru, dar nu dorește să-l găsească.”
„Leneșul caută lucru, dar nu dorește să-l”
„Leneșul e frate cu cerșetorul”
„Leneșul e greu să se apuce de lucru”
„Leneșul e greu să se apuce de lucru, căci de lăsat lasă lucrul oricând.”
„Leneșul fuge de danț”
„Leneșul la toate zice că nu poate.”
„Leneșul mai mult aleargă”
„Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește.”
„Leneșul mai mult aleargă, și scumpul mai mult păgubește.”
„Leneșul mănâncă puțini colaci”
„Leneșul, când îi este lene, visează că s-a înțepat.”
„Leneșul, când îi este lene, visează că sa”
„Leneșul, la toate”
„Leneșului îi pute pământul sub el.”
„Leneșului, toți îi zâmbesc”
„Leneșului, toți îi zâmbesc.”
„Lenevia e soră bună cu sărăcia; când”
„Lesne a atârna tivga de coadă, dar anevoie a o purta”
„Lesne a zice, anevoie a face”
„Lesne din gură, anevoie din mână”
„Lesne din gură, anevoie din mână.”
„Lesne e a făgădui, dar e greu a împlini”
„Lesne e a învăța, greu a face”
„Lesne e pune vița, (și) bea vin!”
„Lesne poți să arunci o piatră în mare”
„Lesne, pune viță și bea vin.”
„Lesne-i a face cârlig, dar să ai ce acăța”
„Lesne-i a face cârlig, dar să ai ce agăța de el.”
„Livada fără zi schimb nu se face”
„Logofăt, scrie pe băț, și pe hârtie nu scrie”
„Lopata grămădește și sapa risipește”
„Lopata grămădește și sapa risipește.”
„Lu-acâțară tu prași”
„Lua-voi samarul și se va vedea amarul”
„Lucrătorul de pământ, cu cât mai mulți copii are”
„Lucrătorul mănâncă de unde lucrează”
„Lucrează boul și mănâncă calul”
„Lucrează ca boul”
„Lucrează ca câine și mănâncă ca domnul”
„Lucrează ca o vită”
„Lucrează ca sclav, să bănezi ca afend”
„Lucrează ca un rob”
„Lucrează de îngheață și mănâncă de asudă”
„Lucrează de noapte până în noapte”
„Lucredză ca câni ș-mâcă ca domnu.”
„Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.”
„Lucru cu Vie, orbu va lu-adari.”
„Lucru de Beci, lucrat cu ață de buci”
„Lucru de haimana”
„Lucru de noapte, el vede ziua și râde”
„Lucru dracului.”
„Lucru merge găitan”
„Lucru ortăcesc, lucru țigănesc”
„Lucru sus legat cu ață”
„Lucru' amestecat, pute a căcat.”
„Lucru' de doi bani, doi bani face.”
„Lucrul are rădăcini amare dar fructe dulci.”
„Lucrul are rădăcini amare, dar fructe dulci”
„Lucrul bine început”
„Lucrul bine început e pe jumătate făcut.”
„Lucrul bun anevoie se dobândește”
„Lucrul bun nu se face iute”
„Lucrul bun și care-ți place nu întrebi în cât timp se face.”
„Lucrul de astăzi nu-l lăsa pe mâine”
„Lucrul de astăzi nu-l lăsa pe mâine.”
„Lucrul de seară nu-l lăsa pentru dimineață”
„Lucrul de tovărășie miroase a sărăcie.”
„Lucrul face sănătate”
„Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.”
„Lucrul greu apasă pe cel ușor”
„Lucrul lungește viața, iar lenea o scurtează”
„Lucrul rău nu piere cu una cu doua.”
„Lucrul și cu rugăciunea fac pe om bun”
„Lucrul străin nu ține de cald”
„Lucrul străin nu ține de cald.”
„Lumea n-a fi făcut într-o zi.”
„Lunea, marțea n-am lucrat”
„Lupul când poruncește nu mănâncă”
„Lupul cu slugi nu face gâtul gros”
„Lupul de aceea-i cu ceafa groasă, că singur”
„Lupul de aceea-i cu ceafa groasă, că singur își câștigă masa.”
„Lupul își gătește singur de mâncare”
„Lupul păcurar nu se face.”
„Lupul slugă de-ar mână”
„M-am băgat la popa slugă; eu stăpân și el slugă”
„Mă ard obelele”
„Mă ciocănește ca covaciul”
„Măcar să-l tragi la roată”
„Măcelar fără cuțit nu se zice măcelar”
„Măgar fără samar nici cum se poate”
„Măgarul când bolește, atunci numai nu-ți muncește”
„Măgarul duce povara altuia”
„Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă!”
„Mai bine cu înțeleptul a purta povară, decât cu nebunul a bea vin la masă.”
„Mai bine cu o copale decât cu coșul la apă”
„Mai bine cu un înțelept să cari piatră la o casă, decât cu un nerod la masă.”
„Mai bine cu un om cuminte la lucru, decât cu cel nebun la masă.”
„Mai bine e să fii stăpân mic, decât slugă mare”
„Mai bine e să fii stăpân mic, decât slugă mare.”
„Mai bine fă azi tot, și mâine te hodinește”
„Mai bine mă făceam cioban la oi”
„Mai bine mai tălpăgos”
„Mai bine mai tălpăgos.”
„Mai bine o zi cocoș decât o vară găină”
„Mai bine prigonire la holdă, decât gâlceavă la arie”
„Mai bine prigonire la holdă, decât gâlceava la arie.”
„Mai bine să întreacă decât să n-ajungă”
„Mai bine să întreacă decât să n-ajungă.”
„Mai bine să întreacă, decât să nu ajungă”
„Mai bine să strângi decât să cheltuiești mult și să dai de sărăcie.”
„Mai bine să-ți spargi papucii decât să-i ții învăliți.”
„Mai bine sărac curat decât negustor încurcat.”
„Mai bine slugă bogată, decât stăpân sărac”
„Mai bine slugă bogată, decât stăpân sărac.”
„Mai dă din mâini și din picioare”
„Mai încet cu gura și mai iute din mâini”
„Mai lesne să câștigi mia decât suta.”
„Mai lesne se câștigă mia decât suta”
„Mai lesne se croiește pomul, decât omul”
„Mai mult ață decât față.”
„Mai mult greșești când lași treaba din mână, decât când”
„Mai multă gură decât treabă.”
„Mai mulți bucătari pot strica rântașul”
„Mai ușor e a ține un bostan în mână decât a-l”
„Mâinile cele mai multe aduc și roduri mai multe”
„Maistru bun și nu de mult”
„Maistru strică”
„Mălama acață, băcăre i se face”
„Mălură în grădina ta nici cum să semeni”
„Mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!”
„Mâna celui bărbat să umple de avuție”
„Mâna delicată la sapă nu rabdă”
„Mână mâinile și ciocul, ta să dai și gura.”
„Mână pe mână spală, și amândouă spală obrazul.”
„Mână, Stanco, mână”
„Mănâncă ca trântorul de-a gata.”
„Mănâncă ca trei, lucrează ca șapte.”
„Mănâncă ca un muritor și clădește ca un nemuritor”
„Mănâncă de la tine și slujește la mine”
„Mănâncă la mine și muncește la tine”
„Mănâncă la mine și muncește la tine.”
„Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști.”
„Mănăstirea întâi o făcu, că-ți afli calul”
„Mănăstirea să fie bună, că călugări câți”
„Mâncarea poteplită nu e bună de muncă”
„Mânecă și întunecă”
„Mâra bună și pietre macină”
„Mâra nu macină până nu o ungi la fus”
„Masa, cleștele, ohtica, sapa și lopata, și ciuma fuga”
„Măsoară de două ori și taie odată.”
„Măsoară de multe ori și croiește odată”
„Măsoară de multe ori și croiește odată.”
„Măsoară drumul”
„Mâța îngrășată nu prinde șoareci”
„Mătura cea nouă în cui se atârnă”
„Mătura nouă e bună”
„Mătura nouă mătură bine”
„Mătura nouă nu lasă praf în urmă”
„Mătura veche ajunge la grajd”
„Merge ca câinele, când îl tragi de coadă la deal.”
„Merge ca grapa pe uscat”
„Merge ca grapa pe uscat.”
„Merge de-a dreptul”
„Merge încet, dar merge bine”
„Mergi încet ca să ajungi departe.”
„Mergi încet, c-ajungi departe”
„Mergi încet, că ajungi departe”
„Mergi mereu, departe ajungi”
„Mergi, muncește, ca să ai”
„Meritul omului, după a sa destoinicie și după a sa slujbă”
„Meseria este brǎțarǎ de aur.”
„Meseria nu se învață, se fură.”
„Meserie are bună, însă ea nu schimbă”
„Meserie are bună, însă ea nu schimbă firea,.”
„Meșter e dracul”
„Meșterul cel bun cu cel mai sănătos lemn caută să se slujească.”
„Meșterul cel bun umblă ca banul din mână în mână.”
„Meșterul cel bun, cu cel mai sănătos”
„Meșterul se cunoaște la lucru”
„Meșterul se cunoaște la lucru.”
„Meșterul strică”
„Meșteșugul e brățară de aur, și gâtul”
„Meșteșugul la om e brățară de aur”
„Meșteșugul la om e brățară de aur.”
„Meșteșugul vreme cere”
„Mi-am bătut capul cum să capăt bătăși”
„Moara bună și pietre macină”
„Moara când stă, atunci se sfărâmă”
„Moara nu macină până nu o ungi la fus”
„Moara nu macină până nu o ungi la fus.”
„Moară stricată”
„Muierea care nu vrea să frământe, toată ziua”
„Muierea care nu vrea să plămădească, toată ziua cerne.”
„Mulge oaia din zbor.”
„Mult umbli, multe pătimești, multe înveți”
„Multă lucrare face pe meșterul bun”
„Multă lucrare face pe meșterul bun.”
„Multe bucătărese sărează zama”
„Multe mâini fac sarcina mai ușoară”
„Multe mâini fac sarcina mai ușoară.”
„Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde.”
„Mulți aleargă la lupte, dar cel ce întrece acela numai culege”
„Mulți tovarăși totdeauna fac mai mult decât o mână.”
„Munca e blagoslovită”
„Munca e bogată ca Dumnezeu”
„Munca e brățară de aur”
„Munca e brățară de aur.”
„Munca e comoară”
„Munca este mama săracilor”
„Munca este mama săracilor.”
„Munca face poftă de mâncare”
„Munca înnobilează pe om.”
„Muncă jidovească”
„Munca muncitorului pe mâna risipito”
„Munca muncitorului pe mâna risipitorului”
„Munca pământului e bogăție”
„Munca sfințește locul”
„Muncește astăzi ca să mănânci mâine”
„Muncește ca câinele la umbră.”
„Muncește de când cu buricul verde, și tot n-are”
„Mura, de sine, în gura omului nu se bagă”
„Murlu se face și cu pietre mici”
„N-a rupt dracul degeaba opincile până i-a adunat.”
„N-a rupt dracul degeaba opincile, până”
„N-ai o para chioară și lenea te doboară.”
„N-am învățat carte și tot am mâncat sărat.”
„N-are să-mi ia meseria din mână”
„Năcăjeala la ciocan”
„Nada numai la plug e bună”
„Ne luat în bardă, cioplit numai cu securea”
„Ne luat în bardă, cioplit numai cu securea.”
„Neam ca neam, trag la ham.”
„Negoțul de vrei să-ți fie sigur, întoarce-l tu singur.”
„Negraba și chiverniseala cea bună, trece”
„Negustorul trăiește din săul său”
„Nemțul e fecior de secară.”
„Nerăbdarea strică treaba”
„Nevoia e mama născocirilor.”
„Nevoia învață cărăușie”
„Nevoia învață pe cărăuș”
„Nevoia învață pe om.”
„Nevoia te învață a fi și cărăuș.”
„Nici cal nici măgar.”
„Nici din coș grăunțe, nici din postavă făină”
„Nici din talpă fund de bute”
„Nici la lucru să te pună”
„Nici la lucru să te pună, dar nici cina să te treacă.”
„Nici la muncă”
„Nici leneș, nici hiatru”
„Nici leneș, nici hiatru.”
„Nici lucra ei, că de toți viți”
„Nici lucru nu ne-ajunge, nici cina nu te”
„Nici pe sine nu se procopsește, nici pe altul nu folosește.”
„Nici tu carul tău, nici tu vitele tale”
„Nici un lucru nu face ceva de nimic”
„Nici un meșteșug nu e rău, ci oamenii”
„Nici un meșteșug nu e rău, ci oamenii sunt răi.”
„Nicio faptă fără răsplată.”
„Nicovala frică n-are de ciocan”
„Nicovala mult rabdă până este nicovală”
„Nicuchir ț-ești, pită-ți mănânci”
„Nimenea nu întreabă de casa frumosului, ci de casa vrednicului.”
„Nimeni nu moare de lucru”
„Nimeni nu s-a născut învățat.”
„Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită.”
„Nimeni nu se naște meșter”
„Nimeni nu știe mai bine unde-l strânge cizma decât cel ce o poartă.”
„Nimeni nu-ți pune sare în mămăligă.”
„Nimic nu-i fără osteneală”
„Noaptea să ne odihnim, ziua să ne ostenim”
„Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...”
„Norocu-i și după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din senin);”
„Nu ajungi la bete, dacă nu ai spete.”
„Nu aștepta mură în gură”
„Nu căra apă cu ciurul.”
„Nu căra apă la fântână.”
„Nu casa frumosului, ci (ce) a gospodarului”
„Nu căuta puricele în paie.”
„Nu cel ce bagă lemne în cuptor, ci cel ce le”
„Nu duce apa cu ciurul, ca Călburenii”
„Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lână, că-ți”
„Nu e bună câda care a mai slujit la un”
„Nu e bună coada care a mai slujit la un topor.”
„Nu e cu lopata”
„Nu e faptă fără plată”
„Nu e faptă fără răsplată”
„Nu e greu să te sui în sus, e greu să te ții acolo.”
„Nu e meșteșug a găti mâncare”
„Nu e meșteșug a găti mâncare, ci e meșteșug a o potrivi din sare.”
„Nu e meșteșug a găti mîncare, ci e meșteșug a o potrivi din sare.”
„Nu e nici o faptă fără plată”
„Nu e stăpân fără stăpân”
„Nu fac toate muștele miere”
„Nu face azi ce poți lăsa pe mâine.”
„Nu face fața cât ața.”
„Nu face nimic numai pe jumătate”
„Nu face nimic numai pe jumătate.”
„Nu faci nici cât un câine arinos”
„Nu fiecare gâză face miere”
„Nu foarfecele bune fac croiala dreaptă”
„Nu hrănirea de la altul, ci dobânda din munca ta te face”
„Nu ieslea merge la bou, ci boul la iesle.”
„Nu ieslea merge la bou, ci boula la iesle”
„Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”
„Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.”
„Nu lăsa să care pe cel ce nu poate munci”
„Nu lega gura boului: la vreme de pașune”
„Nu mă doare nici ceafa trăgând, nici cărnele ținând”
„Nu mă doare nici ceafa trăgând, nici coarnele ținând.”
„Nu mai umbla brambura.”
„Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”
„Nu merge în pădure fără secure.”
„Nu merge-n pădure fără secure”
„Nu mulțimea cuvintelor umple dărăbănia”
„Nu ne sinucidem pentru că ni-e lene.”
„Nu odată se altoiește pomul și se culege rodul”
„Nu odată se seamănă și se seceră”
„Nu orice muscă face și miere.”
„Nu poate ajunge la creanga verde.”
„Nu poate fi nălbitorul, tovarăș cu văpsitorul”
„Nu poate ține cineva doi pepeni într-o mână”
„Nu poți fi în cuptor și la moară”
„Nu poți să faci din rahat bici și sǎ mai și pocneascǎ.”
„Nu poți ține doi bostani într-o mână”
„Nu poți ține doi bostani într-o mână.”
„Nu prinde pește înaintea mrejii.”
„Nu pune cal de curse să tragă la plug.”
„Nu pune mâinile sub fălci”
„Nu pune mâinile sub fălci; știu că n-ai să moștenești.”
„Nu purta povara celui mai tare ca tine”
„Nu purta povara celui mai tare ca tine.”
„Nu ridica lucru care nu l-ai pus”
„Nu rupe firul, dacă vrei să vezi rodul lui”
„Nu se face cu una, cu două”
„Nu sta ca un nemernic dacă te cunoști vrednic.”
„Nu știe cum să câștige paraua”
„Nu știe să strice nici iarba”
„Nu știi să torci, nici să țeși”
„Nu supăra floarea, ca să poți mânca rodul ei”
„Nu tăia pomul din rădăcină, ca să cază și să-i culegi rodul, ci mai bine urcă-te în el, ca să culegi și la anul.”
„Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic.”
„Nu te bucura la munca altuia”
„Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.”
„Nu te întinde, cât nu ajunge verinca”
„Nu te lenevi, cât de departe va fi dascălul de casa ta”
„Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.”
„Nu ți-e plugul de așa brazdă.”
„Nu ți-e plugul de-așa brazdă”
„Nu țin bine scările”
„Nu tot cea ce faci, mai dă și hois.”
„Nu umbla brambura.”
„Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”
„Nu'i vrednic să'i tragă ciubotele”
„Nu-i bine de tors Marțea, căci ai să căpieze oile.”
„Nu-i coasă”
„Nu-i greu să te sui în sus, îi greu să te ții acolo”
„Nu-i harnic cine dă; ci-i harnic cine ține”
„Nu-l are subași la loc”
„Nu-l duci nici cu carul cu boi”
„Nu-și poate purta lâna sa”
„Nu-ți băga cu el în plug”
„Nu-ți face staul până nu ai oile.”
„Nu-ți face staul, până nu ai oile”
„Nu-ți lipsesc clin, să-ți cos, că îți lipsesc”
„Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.”
„Nuca nu crapă decât când o despică”
„Nuca nu crapă până nu dai cu ciocanul”
„Nuca nu crapă până nu dai cu ciocanul.”
„Numai c-o lovitură copacul nu cade.”
„Numai cu apă și cu sare nu se face varzare.”
„Numai cu o floare ghirlandă nu se face”
„O adună și-o adună.”
„O adună ziua făina”
„O adună ziua făina.”
„O burtă plină nu poate învăța.”
„O calfă rea niciodată nu-și găsește scule”
„O cârpă, dacă e bună, o iei din gunoi”
„O dat cutea peste cosă”
„O făcui cu fierul de la mine”
„O făcui cu fierul de la mine.”
„O mână spală pe alta”
„O meserie plătește cât o moșie”
„O meserie plătește cât o moșie și gâtul”
„O meserie plătește cât o moșie.”
„O nucă în mână lesne se încovoaie”
„O potrivă face treaba fierului”
„Oaia paște acolo și lasă lâna”
„Oaia să o mulgi: până-ți dă lapte, că de o vei trage”
„Oaia se duce la scaun, nu scaunul la oaie”
„Oala dogită în zadar o mai legi”
„Oala fără mănușe”
„Oala la foc și epurele în pădure.”
„Oala la foc și iepurii în pădure”
„Oastea bună, nu va ghiună!”
„Obiceiul ușurează povara”
„Obiceiul ușurează povara.”
„Ochii stăpânului îngrașă calul”
„Ochii stăpânului îngrașă calul.”
„Ochii stăpânului mai mult spor fac, decât”
„Ochii te sperie, mâinile te-ajută.”
„Ochitica, sapa și lopata”
„Ochiul gospodarului este comoara în agru”
„Ochiul omului îngrașă vita”
„Ochiul stăpânului îngrașă pe cine vede”
„Ochiul stăpânului îngrașă turma”
„Ochiul stăpânului îngrașă vaca.”
„Ochiul stăpânului îngrașă vita de jug”
„Olăcar de cai șchiopi”
„Olarit dintr-un pământ”
„Olarul pune coada unde-i place. Ca olarul oalele când face, pune mănușa unde-i place.”
„Olarul unde voiește, acolo pune mânușa”
„Omul a intra în baie și a nu se îmbăia nu se poate.”
„Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.”
„Omul care este harnic”
„Omul care nu muncește, mai mult”
„Omul care se gândește, ori în ce, el tot sporește.”
„Omul cât îl lași, atât se întinde”
„Omul cu lene mare zi foame”
„Omul cu meșteșug nu piere”
„Omul cu meșteșug nu piere.”
„Omul de muncă-i lăsat, pasărea - pentru zburat.”
„Omul de treabă nu iese cu mâna goală din casă”
„Omul e ca un puț cu apă: cu cât îi faci mai mult, cu atât dă mai mult.”
„Omul e dator să muncească, să nu-l gă”
„Omul e dator să muncească, să nu-l găsească lenea”
„Omul e născut (ca) să umble și pasărea (ca) să zboare”
„Omul e născut să umble și pasărea să zboare.”
„Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.”
„Omul gospodar, face vara sanie și iarna car.”
„Omul harnic caută să adune bogății”
„Omul harnic, muncitor”
„Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.”
„Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.”
„Omul își cumpără clește ca să nu-și”
„Omul leneș e bou la mâncare și vulpe”
„Omul lucrător”
„Omul muncitor”
„Omul muncitor ca un pom roditor.”
„Omul muncitor de pâine nu duce dor.”
„Omul nebun găsește de lucru”
„Omul neînvățat ca un lemn neîndreptat.”
„Omul neslujit e ca lemnul necioplit. La nevoie se cunoaște prietenul și la boală nevasta.”
„Omul nu face ce vrea, numai ce poate.”
„Omul nu se pricopsește”
„Omul până nu slujește stăpân nu ajunge”
„Omul până nu slujește, stăpân nu ajunge.”
„Omul șade lângă un gard și tot mătură”
„Omul se culcă unde-i moale.”
„Omul se cunoaște când intri cu el în plug”
„Omul se cunoaște când intri cu el în plug.”
„Omul tânăr să nu taie râșchitor din pădure, că înfâră”
„Omul vrednic să face munte și punte”
„Omul vrednic se face luntre și punte”
„Omul vrednic se face luntre și punte, și trebuie să iasă la capăt.”
„Omul vrednic se face luntre!) și punte”
„Omul vrednic se face mii și punte.”
„Omul, cu stăruință”
„Omului, cu stăruință”
„Opinca din piele groasă se face”
„Opinca din piele groasă se face.”
„Opincar”
„Opincar a fost și a rămas”
„Opincile să se rupă, stăpânul să trăiască.”
„Or păr din el să lipește, or că vreun alt narav.”
„Orânduiala la orice lucru, temeiul lui cel nestrămutat”
„Orbul își caută acul în aria cu paie.”
„Ori cât de subțire ai târce, tot trebuie”
„Ori la muncă”
„Ori să păzești o turmă, ori nevastă tânără”
„Oricât ai îngriji, tot nespălat rămâne”
„Orice dă silă, multă vreme nu ține”
„Orice e de trebuință, din vreme să îngrijești ca să nu-ți lipsească”
„Orice faci e împrumut, și ce-i rău și ce-i plăcut.”
„Orice faci, cu drag să faci, ca să iasă spre bine”
„Orice fel de meserie”
„Orice fel de meserie nu e rău omul să știe.”
„Orice ham nu încape pe orice cal”
„Orice jug, cât de ușor, nu se poartă cu voință, dar fără”
„Orice lemn nu face țăpuș la bute”
„Orice treabă, lăsată pe trândălă, aduce”
„Orzul îl ară boii, și-l mănâncă caii”
„Orzul îl ară boii, și-l mănâncă caii.”
„Osia când se unge, carul mai lesne umblă”
„Osia când se unge, carul nici cum scârțâie”
„Osia neunsă scârție”
„Osia neunsă scârție.”
„Osia unsă nu cârâie”
„Păcatele leneșului, până să-i iasă”
„Păduchele face pe leneș, harnic.”
„Pădurea de câți topori piere”
„Pădurea e mare, dar securea e tare.”
„Pădurea nu se sperie de cel care pune multe lemne în căruță.”
„Pădurea-i mare, dar securea-i tare”
„Paguba câștig n-o poți face”
„Pâinea cu mâinile cu îngrâne, nu să”
„Pâinea nu vine singură la tine.”
„Palma cu bășici te arată de muncitor”
„Pământul bun roade bune aduce.”
„Pământul bun, rădă bune aduce”
„Pământul cât de bun, fără lucrător sălbatic rămâne”
„Pământul cât de bun, fără lucrător, sălbatic rămâne.”
„Pământul se geme sub sapa ta, când dai cu ea, că atunci”
„Pământului bun puțină apă îi trebuie.”
„Pămîntul pînă nu-l calcă, oale nu poate să-l facă.”
„Pân's-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.”
„Până a geme boii, scârțâie carul.”
„Până a nu lua cârma în mână, întâi la lopată să te înveți.”
„Până a nu prinde peștele din apă, plasa”
„Până acuma n-a lucrat nimic, și acuma”
„Până acuma n-a lucrat nimic, și acuma șade.”
„Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.”
„Până ce geme boii, scârțâie carul.”
„Până florile la vremea lor, siliți-vă să le adunați”
„Până geme boul, scârțâie osia”
„Până la un cap de ață.”
„Până nu bagi cu omul în plug, nu-i cunoști năravul lui.”
„Până nu bați laptele nu ese unt”
„Până nu bați laptele nu iese unt.”
„Până nu faci foc nu iese fum.”
„Până nu faci foc, fum nu iese”
„Până nu faci foc, fum pe coș nu iese”
„Până nu-i iei șeaua din spate”
„Până nu-ți faci pâinea cea nouă, nu ajungi”
„Până oi da de lup arând”
„Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.”
„Până taiu te strig; până 'ncarc te-aștept”
„Până veți odihni să ridicăm ăl gard”
„Până-l bagi îi rupi coarnele, și până-l scoți îi rupi coada.”
„Pânza nu se țese fără spată”
„Par'tă e cu ciomagu la brîu”
„Parazii fură, casă nu adună.”
„Parcă a arat dracu cu ei”
„Parcă a cărat altora apă cu ciurul”
„Parcă a tras în plug”
„Parcă ai fi fost ceauș de poștă”
„Parcă ar fi ridicat bușteni la bile”
„Parcă bați tot butuci”
„Parcă ești făcut la meliță”
„Parcă mi-a lucrat și nu i-am plătit”
„Parcă ți-a ieșit o păsărică din gură.”
„Parcă trage în plug”
„Parcă umblă moara fără grăunțe”
„Parcă-i merge plugurile”
„Parcă-s înjugați”
„Păsările fripte nu se găsesc în parii gardului.”
„Păstorul cel bun își dă viața pentru oile”
„Păstorul cel bun, cel ce tunde și nu bea”
„Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.”
„Păzește-ți felenarul, să nu cumva să se stingă”
„Pe bogat cu treaba nu-l saturi”
„Pe bogat cu treaba nu-l saturi.”
„Pe când zi cârpitor”
„Pe cărarea bătută nu crește iarbă”
„Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul”
„Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul.”
„Pe cele zburătoare cu lațul le prinde”
„Pe ciobanul fără câine lupii îl lasă fără pâine.”
„Pe lup, picioarele îl hrănesc”
„Pe măgar să-l încarci după a lui putere, dacă nu vei să te încarci tu în locul lui.”
„Pe nerod la treabă-l mână”
„Pe oaie să o tunzi, iar nu s-o și belești, ca să-ți dea”
„Pe oțelul vârtos rugina îl topește.”
„Pe unde semeni ei am cules”
„Pe unde tăiam lemne, acum adunăm surcele.”
„Pentru carnea lupului trebuie dinți de câine.”
„Petrece și joacă toată vara, parcă o să se secere la iarnă.”
„Piatra care nu e bună”
„Piatra care se scutură adesea din locul ei, nu prinde rădăcini”
„Piatra care șede (dacă stă) pe loc prinde”
„Piatra ce se rostogolește, nimic dobândește”
„Piatra ce se rostogolește, nimic dobândește.”
„Piatră cu piatră, fără var, nu ne face zidul bun”
„Piatra de ascuțit, însăși ea nici cum taie”
„Piatra după sfoară s-o așezi la zid, iar nu sfoara”
„Piatra la deal nu merge”
„Piatra la deal nu merge.”
„Picătură cu picătură se face lac”
„Picătură cu picătură se face lac.”
„Picătura desă (mică) găurește piatra”
„Picătură lângă picătură baltă mare ne adună”
„Picătură lângă picătură baltă mare ne adună.”
„Picătura ploii piatra găurește și funia de tei, cu vreme, marmurile despică.”
„Picioare bătute și zile pierdute.”
„Picioarele-ți să roagă pragurile învățătorilor.”
„Pie-care scie unde 7] strînge ciobota (căubota”
„Pielea opincii cât de bună”
„Pietrele pe cârpitor se întind.”
„Pirul nu piere, decât în foc”
„Pirul nu-l poți stârpi”
„Pisica cu clopot nu prinde șoareci.”
„Pisica de-i râzgâiată, nu prinde șoareci niciodată.”
„Plăcerile din munca sa, sănătatea ta”
„Pleacă la bătălie fără pușcă.”
„Plugul e ca pasărea, ce cântă primăvara”
„Plugul se ruginește dacă nu lucrezi cu el”
„Pluta, fără apă nu merge”
„Poama cea mai coaptă, până ce cu mâna nu o vei lua, în gură-ți nu va cădea.”
„Poartă apă și be vin”
„Podgorenii buni nu culeg pâna de zi”
„Podgorenii buni nu culeg poma de zi”
„Pomul altoit mai bun rod ne dă.”
„Pomul lesne se îndreptează”
„Popa toacă, Badu joacă.”
„Porcul tot strânge, se îngrașă bine”
„Poruncește, și-ți aduce”
„Poți tăia lemne pe capul lui”
„Poți tăia lemne pe capul lui.”
„Potriba-i lucru pentru zivi”
„Povara cea mare și necurmată cu apăsare ne aduce mare”
„Povara deșteaptă pe chirigiu”
„Povară mai grea decât spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești.”
„Prea mulți bucătari strică supa.”
„Precum e omul, așa-i și lucrul”
„Precupețului târgul și dă de cap”
„Preotul cu masa lucrează”
„Preotul vine din poli, preoteasa mulge”
„Prin muncă și stăruință”
„Prin muncă și stăruință, vei ajunge la dorință.”
„Printre ițe și fuscei”
„Prinzi iepuri cu el.”
„Procopseala nu se cumpără cu bani, ci se câștigă cu ani.”
„Prostul n-asudă nici la deal, nici la vale”
„Pune boii la tânjală și scoate gunoiul afară.”
„Pune capra grădinar”
„Pune mâna, și o să pună și Dumnezeu mila!”
„Pune țara la cale.”
„Pune viță, bea vin; ară, macină, mănâncă”
„Purtat ca bâta străjii”
„Pușca până nu se vlăguiește, slujbă bună”
„Puterea silinței, cea mai mare înlesnire la orice”
„Puțin câte puțin, șaizeci de vei pune”
„Puțin și des face mult”
„Puțin și des face mult.”
„Puține cuvinte și ispravă mai bună”
„Puține cuvinte și ispravă mai bună.”
„Puturos nici cum să fii, nici soios la haine că scârbă aduci”
„Puzderie”
„Rădăcina e amară dar roadele dulci.”
„Rădăcina e amară, dar roadele dulci.”
„Rădăcinile învățăturii sunt amare, dar fructele dulci.”
„Rânduiala când e bună, rostul cu hâni merge”
„Rânduiala când e bună, rostul culmii merge strună.”
„Rânduiala când e bună, toate merg bine.”
„Rarul umple carul”
„Răstoarnă pământul cu curul în sus”
„Rău de vei semăna, mai rău vei secera”
„Râu faci, rău găsești.”
„Rău la vale, greu la deal”
„Răul se face mai lesne decât binele.”
„Rezorul lui 'l astupă”
„Ridica-voi șeaua și să se vadă zăbala”
„Roaba făcută pe forță nu valorează nimic”
„Roba (de) la alții rămâne a se face pro”
„Roba făcută pre forță nu valie nimic”
„Roba nu mare după păron, ma păron”
„Rodul după sămânță, ca oul după pasăre.”
„Rodul e după semință”
„Rogă-te și lucrează”
„Românul cât ridică un sac de paie îi”
„Românul să-l porți toată ziua în spate”
„Românul tace și face”
„Românului îi e greu până se apucă de treabă, că de lăsat îndată se lasă.”
„Românului poți să-i iei cu de-a sila, dar să-i dai nu.”
„Rupe brazde”
„S'o încățălat treba”
„S-a bătut (spălat) putineiul”
„S-a dus lemn și s-a întors cuțur”
„S-a dus lupul să îngrădească stâna, și vulpea să îngrijească jgheaburile.”
„S-a oprit în brazdă”
„S-a oprit în brazdă.”
„S-a plecat după stăpân, cu un gând să”
„S-a sculat cu dosu-n sus.”
„S-a sculat cu noaptea-n cap.”
„S-ar face toți avuți, care vor săpa agri”
„S-o încălțat treaba”
„Să de Dumnezeu, tot anul să fie serbă”
„Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători, și numai o zi de lucru; și atunci să fie praznic și nuntă.”
„Să facem ce-om face, și pe urmă iar om mânca”
„Să fie opinca cât de bună”
„Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.”
„Să iei castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să înoate nu e dat decât la cel ce s-a învățat la înotat.”
„Să lucrezi cu an”
„Să muncești și noaptea că nu faci străinul”
„Să n-ajungi slugă la dârloagă.”
„Să nu cercetezi slugă străină, ce n-o stăpânești”
„Să nu faci lucru de mântuială.”
„Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.”
„Să nu fii a cincea roată la căruță.”
„Să nu fii niciodată a cincea roată la căruță.”
„Să nu fii vaca pe care o mulg alții.”
„Să nu fii ziua ager și seara leneș”
„Să nu încarci pe boi ca pe măgarul cu samarul”
„Să nu intri slugă la dârloagă”
„Să nu legi gura dobitocului ce treieră”
„Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.”
„Să nu oprești gura boului când se odihnește”
„Să nu pierzi vremea.”
„Să nu prinzi pește înaintea coșului.”
„Să nu prinzi pește înaintea sacului.”
„Să nu pui cal de curse să tragă la plug.”
„Să nu te bagi slugă la dârloagă.”
„Să nu umbli haihui.”
„Să nu vinzi apă la sacagiu”
„Să nu vinzi apă la sacagiu.”
„Să nu vinzi castraveți la grădinar.”
„Să nu-ți lași Lunea treaba să-ți fie Marțea.”
„Să scoți castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să te faci luntre, punte, până vei da”
„Să te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, murdară”
„Să te speli să pui mâna pe un lucru”
„Sacul din care tot iei și nu mai pui, se golește.”
„Sacul greu, nu e greu: în spinare”
„Sai și aleargă, dacă ți vine”
„Samănă castraveți pe pereți.”
„Samănă dar nu răsare”
„Samănă în apă”
„Sămânță bună, bun rod îți dă”
„Sămânță bună, bun rod îți dă.”
„Samarul să nu îngreunezi, că rămâi tu în locul”
„Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.”
„Sapă mălaiu pe tenchiu”
„Sapa și lopata”
„Sapa și lopata îi vine de hac”
„Sărăcia află meșteșuguri”
„Săracul n'are lucru”
„Sârguința e muma norocului”
„Sârguința e muma norocului.”
„Sârguința țese pânza, iară lenea pierde vremea.”
„Sârguința țese pânza.”
„Scâlă-te de dimineață”
„Scândura crăpată trebuie eleită”
„Scândură să fie.”
„Scapă-mă, Doamne! Dă din mâini, Române.”
„Scara de sus în jos se mătură, iar nu de jos în sus.”
„Scârțâie ca carul neuns”
„Scârțâitura carului, vrednicia vatavului.”
„Scoală-te de dimineață ca să mai lungiști din viață.”
„Scoală-te de dimineață și te culcă mai târziu”
„Scoate apă din piatră”
„Scoate apă din piatră. Scoate lapte dulce din piatra seacă.”
„Scoate din fundul pământului”
„Scoate din fundul pământului.”
„Scoate lapte dulce din piatră seacă”
„Scrie cu cărbunele de pe horn”
„Scrie, băiete, numai atât / Cât s-a ales de tine.”
„Scrieți numai despre lucrurile pe care le cunoașteți.”
„Scriitorul sub masă și iscălitorul pe masă”
„Scrisoarea rea arată lenea școlarului”
„Scumpul mai mult păgubește, leneșul mai mult aleargă.”
„Scurmă în piatră”
„Se alege untul din brânză”
„Se bate ca peștele pe uscat”
„Se căznește de dimineață”
„Se cere os la o lucrare”
„Se culcă în tindă ca să-și scurteze din cale.”
„Se culcă odată cu găinile”
„Se dă pe brazdă.”
„Se duce la vie cu struguri în poală.”
„Se face coadă de topor să taie pădurea”
„Se face prost să nu-l ia catană.”
„Se găsesc olăcari și de cai proști”
„Se învârtește ca un cui într-o căldare”
„Se muncește, se amărește”
„Se prinde ca nuca în perete.”
„Seceră unde n-a semănat, și adună unde n-a secerat”
„Securea fără coadă nimica nu face”
„Securea la rădăcina pomilor zace”
„Securea rea”
„Securea rea nu piere”
„Semănă la tinerețe ca să ai ce culege la bătrânețe”
„Semănăm în câmp și cumpărăm din târg”
„Semănat porumb din vreme”
„Semeni dar nu răsare”
„Sfoara întreită mai multă vreme ține”
„Sfoara întreită mai multă vreme ține.”
„Sfredelește pământul”
„Sgura din fier bun se face”
„Și a mânca e greu”
„Și a mânca încă e greu”
„Și cărbunarul stăpân pe masa sa”
„Și cu piciorul în groapă la învățătură să nu te lenevești”
„Și cu porcul gras în bătătură, și cu porumbi în pat nu se poate.”
„Și din coș grăunțe și din postavă tărâțe”
„Și furnica cât de mică, face o răsplătire mică”
„Și mielul bine fript, și frigarea să nu se ardă.”
„Și o găină chioară scurmând găsește câteodată mărgăritare.”
„Și piatra prinde mușchi, dacă șade mult într-un loc.”
„Și porcul mănâncă miere, dar nu se poate sui în față după ea.”
„Și-a pus sacii în car.”
„Și-a spart (rupt) dracul opincile”
„Silința”
„Silință cu sudoare te pune în picioare”
„Singur cine își gătește”
„Sirguința”
„Sîrguința e muma norocului”
„Sluga bună nu schimbă stăpânul”
„Sluga însurată”
„Slugă la dulamă lungă”
„Slugă mă duc să-mi găsesc, dar de stăpân”
„Sluga nevrednică stăpânii des își schimbă.”
„Sluga nevrednică stăpânii și-i schimbă”
„Sluga veche se lenevește și se nărăvește”
„Sluga, ca boul, nici cum poate sluji, fără un bold bun”
„Slugile după stăpân, ca umbra după om”
„Slujba cea secă, ca pâinea cea uscată”
„Slujba e slujbă”
„Slujba secă ca o nucă costelivă”
„Somnul cu trândăvie îți aduce sărăcie”
„Somnul dulce, nimic n-aduce.”
„Spală-ți rufele în ograda-ți, și le întinde pe funia ta.”
„Sparge întâi nuca, ca să-i mănânci”
„Sparge întâi nuca, ca să-i mănânci mie”
„Spărtura până e mică trebuie cârpită”
„Spărtura până e mică trebuie cârpită.”
„Stă ca prăsta în bărăție”
„Stăpân nu poți ajunge, dar slugă când”
„Stăpân, mă duc să-mi găsesc, dar da”
„Stăpânul bun face sluga bună”
„Stăpânul bun face sluga bună.”
„Stăpânul scump învață (face) slugile hoațe”
„Stăpânul scump învață slugile hoațe”
„Stăpânul, sluga casei”
„Știe să ia hamul”
„Știu multe alergături, nu acel ce șade în casă.”
„Strâmbă-lemne”
„Strop cu strop se face marea.”
„Surtucar”
„Tai pom și faci om.”
„Taie cu herestrăul”
„Taie din pălărie și pune la umăr”
„Taie din poală și pune la umăr.”
„Taie frunză la câini.”
„Taie frunze la câini”
„Taie frunze la câini.”
„Taie lemne ca la protopop”
„Taie tăieței cu barda”
„Talent nu e, dar e muncă.”
„Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești.”
„Țăranul paște vaca și arendașul o mulge”
„Țăranul paște vaca și arendașul o mulge.”
„Tarlu (Gumarlu) sapă locul și tot pe nas îl aruncă”
„Tarlu sapă locul și tot pe nas îl aruncă.”
„Te gata, toate sunt gata”
„Te lași moale, te bagă în foaie.”
„Te-o întreba iarna ce-ai lucrat vara”
„Tehnea ajun nu te lasă”
„Tehnea la om este ca și o brățară”
„Tehnele toate-s bune, dar meșteșugurile sunt”
„Țiganul dă cu ciocanul și capătă banul”
„Ține cea ce ai și trage înainte.”
„Tipicul se învață călcând zece praguri”
„Toamna se alege pleava de grâu.”
„Toamna se numără bobocii.”
„Toarce, nu alta”
„Toârnă ca 'ntr'un vas spart”
„Toarnă ca într-un vas spart.”
„Toată musca nu face miere.”
„Toată treaba cu socoteala ei”
„Toată vara a cântat”
„Toată vara cari la var”
„Toată vara la ogor, și iarna cu tagața la obor”
„Toată vara sapă la vie”
„Toată ziua îl porți în brațe, și seara tot pe el îl dor picioarele.”
„Toate lemnele nu scot foc”
„Topor tâmp la lemnar, fără spor”
„Toporul rău nimeni nu-l fură”
„Torceți, fete, târceți, că a murit Baba”
„Torceți, fete, toarceți, ca murit Baba”
„Tot boul l-am mâncat și la capăt ne-am ostenit”
„Tot dintr-un croitor croiți”
„Tot după un calapod”
„Tot e un lemn de ars în foc”
„Tot e un lemn de ars în foc.”
„Tot începutul e greu”
„Tot măgarul își simte (știe) povara”
„Totdeauna urma alege, ce-ai semănat vei culege.”
„Toți copacii înfrunzesc, dar mulți din ei nu rodesc.”
„Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.”
„Toți pretutindenea sapă”
„Tră mâncare «mâ-sa-li hiu», ma tră lucru”
„Trage cidră și nu o rupe”
„Trage cu calul la iesle.”
„Trage neîncetat”
„Trage Oltul la matcă și mojicul la țeapă”
„Trage targa pe uscat”
„Trage-l la iedec.”
„Trai pe vătrai.”
„Trăiește ca găina la moară, ce nu are”
„Trândăvia e mama tuturor răutăților”
„Trândavul ajunge la straiță”
„Trântorul d-a gata mănâncă”
„Tras împins”
„Treaba de astăzi nu o lăsa pe mâine.”
„Treaba fă-o cum se cade”
„Treaba merge strună”
„Treaba nu o faci cu graba”
„Treaptă cu treaptă te urci pe scară”
„Trebile ce poți face dimineața, nu le poți face toată ziua”
„Trebuie a apuca treaba de la cap”
„Trebuie a apuca treaba de la cap.”
„Trebuie să macine piatra, ca să curgă la pi”
„Truda trupul El îngrașă și sănătos El ține”
„Tu îi dai, și ea paște.”
„Tu le faci, tu să le tragi.”
„Tu lucrezi, să-ți rămână agitație”
„Tu mare, ei mare, cine să tragă cizmele”
„Tu unde aduni surcele, eu am tăiat lemne”
„Tu unde aduni surcele, eu am tăiat nuele”
„Tu unde aduni surcele, eu am tăiat nuele.”
„Tunsul lesne se pieptănă”
„Turcii gonesc epurile cu carul”
„Udă întâi grădina ta, și de-ți mai rămâne apă, udă și pe a vecinului.”
„Udă-ți întâi grădina ta, și dacă îți va rămâne”
„Umblă ca să prindă roiul”
„Umblă cu ciocane legate la gât”
„Umblă după pită mai bună decât de grâu.”
„Umblă parcă treieră la mărăcini”
„Umblă parcă treieră la mărăcini.”
„Un arbore nu face pădure.”
„Un ceas al dimineții plătește cât trei după prânz”
„Un ceas al dimineții plătește cât trei după prânz.”
„Un copac nu face pădure.”
„Un gard dă tot căzut dă o proptea numai nu să”
„Un lemn strâmb arde tot focul”
„Un măcelar bun frică n-are de mii de oi”
„Un meșteșug e cât o moșie”
„Un palmac de moșie și un sac de hârtie.”
„Un pierde-vară”
„Un pom când odată se altoiește, mai bun se socotește”
„Una să o faci, alta să n-o lași”
„Unde auzi vorbă multă, acolo spor puțin, că e șiret.”
„Unde ciobanul nu chiuiește”
„Unde două cumnate, casele-s nemăturate.”
„Unde e vorba multă, acolo treaba e scurtă.”
„Unde fete mari câda nu împletesc”
„Unde nu faci foc, nu iese fum.”
„Unde nu sunt boi, ieslele sunt curate”
„Unde nu sunt boi, ieslele sunt curate.”
„Unde se găsește frâul se caută și calul.”
„Unde se găsește frâul, se cere și calul”
„Unde se găsește șeaua”
„Unde stăpânul e tare, și țăranul e fudul”
„Unde sunt două cumnate rămân vasele nespălate.”
„Unde topor nu taie”
„Unde voinic cu securea nu cioplește”
„Unde-i lână, nu-i mână; unde-i mână”
„Unde-i lână, nu-i mână; unde-i mână, nu-i lână.”
„Undița fără momeală nimic nu-ți dobândește”
„Unge osia ca să nu scârție carul”
„Unge osia ca să nu scârție carul.”
„Unge osia, dacă vrei să meargă”
„Unge roțile dacă vrei să meargă ușor”
„Ungiul când căzăește, în zadar umblă”
„Unii dumică și alții mănâncă”
„Unii muncesc până mor, și alții beau cu lingura”
„Unii sapă și muncesc”
„Unii sapă și muncesc, (plivesc)”
„Unii sapă viile, alții beau vinurile”
„Unii țes la pânză și alții o poartă”
„Unii țes la pânză și alții o poartă.”
„Unul croiește”
„Unul croiește și altul coase”
„Unul face, altul strică.”
„Unul face, altul trage”
„Unul macină la mâră”
„Unul macină la moară”
„Unul macină, altul face azimă din făină”
„Unul macină, altul mănâncă”
„Unul o face și altul o trage”
„Unul o ține și altul o mulge”
„Unul taie și croiește”
„Unul te lasă de ostenit, și altul te ia de odihnit”
„Unul ține vaca și altul o mulge”
„Unul umblă și străbate”
„Urât grădinar cel ce din rădăcină orice”
„Urât meșter a croit-o”
„Urma alege, când tot umblă a culege”
„Urmele stăpânului, iconomia casei”
„Urs netesălat”
„Ursul nu joacă de voie”
„Urzește ca Tăchia”
„Urzirea răului e lenea”
„Ușor a porunci, greu a împlini”
„Ușor a porunci, greu a împlini.”
„Ușor e a afunda strunga mică”
„Va-mita liapă dit prași, s-u badzi tu cepi”
„Vaca bună și-n grajd se caută”
„Vai de boul care se înjuga”
„Vai de stăpânul care lasă laptele pe seama”
„Vântul alege gunoaiele din bucate.”
„Vara cine își câștigă”
„Vara întins la umbra dârmă”
„Văzând și făcând”
„Vede arzând pe el casa și i-e lene ca să iasă.”
„Vegut'ai vreun ciubotar cu ciubote bune?”
„Verși cu pumnul și aduni (culegi) câte unul”
„Verși cu pumnul și aduni (culegi) câte unul.”
„Vezi să nu calci vreo furnică.”
„Vezi-ți de furcă și de câlți!”
„Vezi-ți de furcă și de câlți.”
„Via să n-o lași să se paraginească, că pierzi și pe ea”
„Via să n-o lași să se părăginească, că pierzi și pe ea și vinul ei.”
„Viața leneșului e grea și mai mult înveți din ea.”
„Vine singur la ham”
„Vinul mână calul, și ovăzul duce căruța”
„Vița bună s-o cauți.”
„Vița ce n-aduce rod se taie”
„Vița uscată s-o tai, ca mai bun rod să-i dea”
„Vița, când vei s-o plivești, să n-o tai din rădăcină”
„Viteazului îi vezi capul și leneșului urma”
„Viteazului îi vezi capul și leneșului urma.”
„Vitelor care treieră nu li se leagă gura”
„Vizitiul cel prost bate calul cel bun”
„Voinic de Lotru”
„Voinic tânăr, cal bătrân, grei se 'ngăduie la drum”
„Vorbă multă și treabă puțină.”
„Vorbă multă, ispravă puțină”
„Vorba sus și treaba jos.”
„Vorba-i vorbă, treaba-i treabă.”
„Vrea să facă din rahat bici.”
„Vrea să umple în puț găleata cu gaura neastupată.”
„Vrednic este muncitorul de plata sa”
„Vulpea care doarme nu prinde găini”
„Vulpea care doarme nu prinde vânat”
„Zănatea înveț-o, și las-o să nu lipsească.!”
„Zănatea-i biligic de amalamă. 5)”
„Zece gâște când se pornesc, pe un câine îl biruiesc.”
„Zece mârțogi pot duce pe un armăsar”
„Zi pe șeaua pe gunoi”
„Zi sapă și lopată, vrea nu va scăpa”
„Zi un lemnu fagi și crud și luptată”
„Zi zori și birțirli se deschid.”
„Zile înșirate, fire încurcate, pînză rău țesută și vreme pierdută.”
„Ziua caută-ți de lucru iar noaptea de somn.”
„Ziua caută-ți de lucru, iar noaptea de somn”
„Ziua furnica funico.”
„Ziua mănâncă colaci, și noaptea umblă”
„Zorul scoate untul din lemn”
„Zugravul pe cel mort viu ți-l arată, când e zugrav bun”