Proverbe despre Muncă și lene
425 proverbe și zicători românești pe tema Muncă și lene.
„A aduce apă după ce s-a stins focul.”
„A aduna nuiele pentru spinarea sa.”
„A alege neghina din grâu.”
„A ales pana a cules.”
„A arde gazul degeaba.”
„A bate apa să aleagă unt.”
„A bate apa-n piuă.”
„A bate calul care trage.”
„A bate la ochi.”
„A căra apă cu ciurul.”
„A căra lemne în pădure.”
„A curge pânză.”
„A dă zor cu Doamne-ajută.”
„A face bortă în apă.”
„A face treaba în doi peri.”
„A fi bun de mere.”
„A fi deprins ca ţiganul cu scânteile.”
„A intrat iarăşi în brazdă.”
„A lăsa baltă un lucru. (A părăsi (o lucrare etc.), a lăsa ceva neterminat)”
„A lucra din plin.”
„A nu face față.”
„A nu vedea pădurea din cauza copacilor.”
„A pleca câine surd la vânătoare.”
„A pleca la vânătoare fără pușcă.”
„A pune bețe-n roate.”
„A pune carul înaintea boilor.”
„A sări în ochi.”
„A scoate ceva din pământ, din piatră seacă.”
„A scoate-o din pământ, din iarbă verde.”
„A scrie pe apă.”
„A se da peste cap pentru a face un lucru.”
„A se face munte şi punte.”
„A se lăsa pe tânjeală.”
„A semănat castraveţi. Şi au răsărit scaieţi.”
„A sta cu burta la soare.”
„A sta cu burta pe carte.”
„A stoarce lapte din piatră.”
„A strica orzul pe gâște. (A da cuiva (ceva), care nu prețuiește ce i se dă)”
„A trage la șaibă.”
„A urca nucile-n pod cu furca.”
„A-și bate singur cuie-n bocanci.”
„A-și bate singur cuie-n talpă.”
„Aduni cu târâita şi împărţi cu nemiluita.”
„Ai carte, ai parte.”
„Ai pus degetul unde mă doare.”
„Apa tulbure e bucuria pescarilor.”
„Apele mici fac râurile mari.”
„Arătura bună pururea iţi dă în gură.”
„Are o zi lucrătoare și una sărbătoare.”
„Are spor la treabă.”
„Argat vrednic cine are Se cunoaşte pe mâncare.”
„Așa e când e să se ducă de râpă.”
„Banii nu aduc procopseala, ci procopseala aduce banii.”
„Baniţa cu care dai cu aceea primeşti.”
„Baniţa nu se umple cu vorbe.”
„Banul muncit nu se prăpădeşte.”
„Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.”
„Bate nucile pana nu pică frunza.”
„Bău la vale, greu la deal.”
„Beţia o vindecă sapa şi lopata.”
„Boală lungă - moarte sigură!”
„Boii bătrâni fac brazda dreaptă.”
„Boul ară şi calul mănâncă.”
„Boul cu bivolul anevoie trag la jug.”
„Boul cu încetul departe merge; de-l sileşti se poticneşte.”
„Boul gras nu se culcă pe brazdă.”
„Bun de gură, (şi) râu de lucru.”
„Calul bun se laudă singur în coşare.”
„Când gâştele păzesc stratul, puţin rămâne grădinarului.”
„Capul face, capul trage.”
„Capul face, curul trage.”
„Câtă pânză ai luat, apusul soarelui ţi-o arata.”
„Câte sate a umblat, atâtea meşteşuguri a învăţat.”
„Câte sate atâtea bordeie.”
„Câţi săteni în sat, atâtea şi bordeie.”
„Caută pâine mai bună decât de grâu.”
„Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.”
„Ce faci cu mâna ta e bun făcut.”
„Ce nu poate face un singur om, fac mai mulţi împreună.”
„Ce omul face, nici dracul nu desface.”
„Ce poţi face astăzi nu lăsa pe mâine.”
„Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.”
„Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.”
„Ce-şi face omul singur, nici dracul nu-i desface.”
„Cel ce începe multe nu isprăveşte nimic.”
„Cel mai tare roade osul cel mai mare.”
„Celui cu economie, suta îi este o mie.”
„Ceva care merge ceas.”
„Cine a învârtit frigarea şi cine mănâncă friptura.”
„Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.”
„Cine aleargă mult, Mănâncă unt.”
„Cine cântă nu joacă.”
„Cine cârpeşte Nu se îmbogăţeşte.”
„Cine caută iepuri în biserică, se întoarce fără vânat acasă.”
„Cine caută stăpân devine slugă.”
„Cine caută vreme, pierde vremea.”
„Cine caută, găseşte.”
„Cine culege trandafiri trebuie să se înghimpe.”
„Cine e deprins să aibă stăpân, moare slugă.”
„Cine e harnic și muncește are tot ce vrea, ...cine-i leneș și chiulește are tot așa.”
„Cine face acela trage.”
„Cine face, lui îşi face.”
„Cine merge încet departe ajunge.”
„Cine mult grăieşte, puţin sporeşte.”
„Cine muncește, n-are timp să facă bani.”
„Cine nu muncește, nu mănâncă.”
„Cine nu poate săvârşi un lucru, să nu se apuce de dânsul.”
„Cine nu voiește când poate, nu va mai putea când va voi.”
„Cine nu vrea să facă pâine, toată ziua cerne.”
„Cine nu vrea să plămădească, cerne toată ziua.”
„Cine nu-i bun de catană Nici acasă nu-i de seamă.”
„Cine o face nesărată, Nu o mai face altă dată.”
„Cine pe lângă drum zideşte, mulţi stăpâni dobândeşte.”
„Cine pleacă mai de dimineaţă, ajunge mai înainte.”
„Cine poate oase roade, cine nu, ...nici carne moale.”
„Cine poate oase roade.”
„Cine se grăbeşte Curând osteneşte.”
„Cine se scoală de dimineaţă se scobeşte în măsele, cine târziu se scarpină în cap.”
„Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.”
„Cine se scoală mai de dimineaţă, acela e mai mare.”
„Cine se sileşte, are.”
„Cine se teme de brumă, să nu sădească vie.”
„Cine seamănă vânt culege furtună.”
„Cine seamănă vânt, seceră furtună.”
„Cine spune multe face puţine.”
„Cine umblă după doi iepuri nu prinde nici unul.”
„Cine-mparte, parte-și face.”
„Cineva care e "mort" după ceva. (Dorește un lucru foarte mult).”
„Cineva care este coadă de topor.”
„Ciocanul fără coadă nu e bun de bătut.”
„Civilizația e diferența dintre ogor și maidan.”
„Cizmarul pentru cizme numai răspunde, iar nu şi pentru nădragi.”
„Claie peste grămadă.”
„Copilul cu douǎ moașe, rǎmâne cu buricul netǎiat.”
„Cu ciurul nu aduci apă.”
„Cu încetul departe ajungi.”
„Cu încetul, încetul agurida se face miere.”
„Cu mai marele tău în plug să nu te pui.”
„Cu mâna închisă muşte nu poţi prinde.”
„Cu mâna plina de cozi, cine nu ştie să joace.”
„Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.”
„Cu o lovitură numai copacul nu se doboară.”
„Cu oţet şi cu fiere Nu se face agurida miere.”
„Cu prea multă grabă, Nu faci multă ispravă.”
„Cu răbdarea treci și marea.”
„Cu un tăciune foc nu se face.”
„Cu vreme şi cu paie, Muşmulele se moaie.”
„Cucul cântă, iar leneşul stă şi numără.”
„Cum e boierul şi sluga.”
„Cum e fapta şi plata.”
„Cum e sluga şi stăpânul.”
„Cum e ţiganul Aşa şi ciocanul.”
„Cum îți așterni, așa dormi.”
„Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.”
„Cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi.”
„Cum şi-o face omul singur, nu i-o face nici dracul.”
„Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.”
„Cum ţi-e lucrul, aşa ţi-e plata.”
„Curaj găină că te tai.”
„Dacă în horă ai intrat, Joacă şi tu necurmat.”
„Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină.”
„Dacă-i copil, să se joace, Dacă-i cal, să tragă, Dacă-i popă, să citească.”
„Dăscăliţa sărăcie învaţă pe om meserie.”
„De haram a venit, de haram s-a dus.”
„De unde ară boii mănâncă caii.”
„De unde iei trebuie să și pui.”
„Decât stăpân calic, mai bine slugă bogată.”
„Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.”
„Decât zece trebi şi rele, mai bine una şi bună.”
„Din bucăţele cojocarul blană mare face.”
„Din coada de câine sită de mătase nu se mai face.”
„Din greșeli înveți.”
„Din orice lemn nu se face bucium.”
„Din piatră seacă scoate banul.”
„Din talpa de casă nu se face obadă de roată.”
„Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.”
„Din vorbă se face fapta, şi din faptă vorba.”
„Doar nu paşti iepuri.”
„Doi cu sapa, cinci cu mapa.”
„Doi încarcă, doi descarcă,... Merge treaba? ...Merge!”
„Douăsprezece meserii, Treisprezece sărăcii.”
„Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii.”
„Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.”
„Dumnezeu îţi dă, dar în sac nu-ţi bagă.”
„După ce olarul a făcut oala, unde vrea îi pune toarta.”
„După faptă și răsplată.”
„După grădinar şi florile.”
„După unelte se cunoaşte meşterul.”
„E bun de tăiat mămăliga.”
„E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii.”
„E mai ușor a spune decât a face.”
„E ros ca ceafa boului de jug.”
„Ești cam "Lasă-mă să te las".”
„Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?”
„Eu fac, eu trag.”
„Fă ce vorbești, sau vorbește după cum faci.”
„Fă cum faci, că bine faci.”
„Fă-te topor de oase, numai să-ţi ajungi scopul.”
„Fă-ți iarna car, și vara sanie.”
„Face un lucru cum îl duce capul.”
„Femeia nebătută, e ca moara neferecată.”
„Fiecare cum își așterne, așa doarme.”
„Fiecare oaie îşi duce lâna ei.”
„Fiecare trage foc la oala lui.”
„Fiecare trage foc spre turta lui.”
„Frica păzește bostănăria.”
„Frica păzește pepenii (în bostănărie).”
„Furnică cu furnică, fie cât de mică, face mare moşoroi.”
„Furnica îşi strânge hrană De cu vară pentru iarnă.”
„Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.”
„Graba strică treaba.”
„Greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici.”
„Greu la deal cu boii mici.”
„I-a crescut păr în palmă.”
„I-a dat caier de tors.”
„În coadă la arat, în față la adunat.”
„In nădejdea slugii Dai de fundul pungii.”
„încetul cu încetul departe ajungi.”
„încetul cu încetul pierzi timpul.”
„închide grajdul dupâ ce îi fură calul.”
„Intru zadar te munceşti noaptea ziuă să o faci.”
„Isbeşte cu călcâiele în pinteni.”
„îşi trage spuză pe turta lui.”
„Îți faci singur palton de scânduri.”
„La argea, fără vergea, n-ai ce căută.”
„La culesul viei nu merge cu struguri în traistă.”
„La lemne cioplind cărămidar nu te faci, nici meşter de lemne lucrând la cărămidă.”
„La nevasta jucăușă, stă gunoiul după ușă.”
„La o treabă când se scoală, Par'că are onă în poală.”
„La omul sărac nici boii nu trag.”
„La plăcinte înainte, la război înapoi.”
„La răzor cu carul gol, La mejdină cu târna plină.”
„La vale lesne aluneci, iar în sus anevoie te urci.”
„La vânat cu puşca seacă să nu mergi.”
„Lasă pe mâine ce poți face azi, că poate mâine nu mai ai nevoie.”
„Lemnul strâmb, focul îl îndreptează.”
„Lenea e cucoană mare, sade ca un trântor.”
„Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.”
„Leneșul adoarme din picioare.”
„Leneşul e greu să se apuce de lucru, căci de lăsat lasă lucrul oricând.”
„Leneșul la toate zice că nu poate.”
„Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește.”
„Leneşul mai mult aleargă, şi scumpul mai mult păgubeşte.”
„Leneșului îi pute pământul sub el.”
„Lesne-i a face cârlig, dar să ai ce agăţa de el.”
„Lopata grămădeşte şi sapa risipeşte.”
„Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.”
„Lucru' amestecat, pute a căcat.”
„Lucru' de doi bani, doi bani face.”
„Lucrul de tovărăşie Miroase a sărăcie.”
„Lucrul face sănătate, Trândăvia tot păcate.”
„Lucrul străin nu ţine de cald.”
„Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă!”
„Mai bine cu înţeleptul a purtă povară, decât cu nebunul a beă vin la masă.”
„Mai bine cu un om cuminte la lucru, decât cu cel nebun la masă.”
„Mai bine e să fii stăpân mic, decât slugă mare.”
„Mai bine prigonire la holdă, decât gâlceava la arie.”
„Mai bine să-ţi spargi papucii decât să-i ţii învăliţi.”
„Mai bine sărac curat Decât negustor încurcat.”
„Mai bine slugă bogată, decât stăpân sărac.”
„Mai lesne să câştigi mia decât suta.”
„Mai mult aţă decât faţă.”
„Mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!”
„Mănâncă la mine şi munceşte la tine.”
„Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști.”
„Măsoară de două ori și taie odată.”
„Merge ca câinele, când îl tragi de coadă la deal.”
„Meseria este brǎțarǎ de aur.”
„Meseria nu se învață, se fură.”
„Meşterul cel bun cu cel mai sănătos lemn caută să se slujească.”
„Meşterul cel bun umblă ca banul din mână în mână.”
„Meşterul se cunoaşte la lucru.”
„Moara nu macină până nu o ungi la fus.”
„Multa lucrare face pe meşterul bun.”
„Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde.”
„Munca e brăţară de aur.”
„Munca este mama săracilor.”
„Munca înnobilează pe om.”
„Muncește ca câinele la umbră.”
„Nevoia e mama născocirilor.”
„Nevoia învață pe om.”
„Nevoia te învaţă a fi şi cărăuş.”
„Nici cal nici măgar.”
„Nici pe sine nu se procopseşte, nici pe altul nu foloseşte.”
„Nici un meşteşug nu e rău, ci oamenii sunt răi.”
„Nimeni nu s-a născut învățat.”
„Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită.”
„Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...”
„Norocu-i și după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din senin);”
„Nu căra apă cu ciurul.”
„Nu căra apă la fântână.”
„Nu e bună coada care a mai slujit la un topor.”
„Nu face azi ce poți lăsa pe mâine.”
„Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.”
„Nu mai umbla brambura.”
„Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”
„Nu orice muscă face și miere.”
„Nu poți să faci din rahat bici și sǎ mai și pocneascǎ.”
„Nu prinde peşte înaintea mrejii.”
„Nu pune cal de curse să tragă la plug.”
„Nu tăia pomul din rădăcină, ca să cază şi să-i culegi rodul, ci mai bine urcă-te în el, ca să culegi şi la anul.”
„Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.”
„Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.”
„Nu umbla brambura.”
„Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”
„Nu-ţi face staul până nu ai oile.”
„Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.”
„Nuca nu crapă până nu dai cu ciocanul.”
„Numai c-o lovitură copacul nu cade.”
„Numai cu apă şi cu sare nu se face varzare.”
„O burtă plină nu poate învăța.”
„O meserie plăteşte cât o moşie.”
„Oala la foc şi epurele în pădure.”
„Obiceiul ușurează povara.”
„Ochii stăpânului îngraşă calul.”
„Ochii te sperie, mâinile te-ajută.”
„Ochiul stăpânului îngrașă vaca.”
„Olarul pune coada unde-i place. Ca olarul oalele când face, Pune mănuşa unde-i place.”
„Omul a intra în baie şi a nu se îmbăia nu se poate.”
„Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.”
„Omul cu meşteşug nu piere.”
„Omul de muncă-i lăsat, pasărea - pentru zburat.”
„Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.”
„Omul gospodar, face vara sanie și iarna car.”
„Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.”
„Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.”
„Omul muncitor Ca un pom roditor.”
„Omul muncitor De pâine nu duce dor.”
„Omul neînvăţat ca un lemn neîndreptat.”
„Omul se cunoaşte când intri cu el în plug.”
„Opinca din piele groasă se face.”
„Orice faci e împrumut, Şi ce-i rău şi ce-i plăcut.”
„Orice fel de meserie Nu e rău omul să ştie.”
„Osia neunsă scârţie.”
„Pădurea e mare, dar securea e tare.”
„Pădurea nu se sperie de cel care pune multe lemne in căruţă.”
„Pâinea nu vine singură la tine.”
„Pământul bun roade bune aduce.”
„Pământul cât de bun, fără lucrător, sălbatic rămâne.”
„Pân's-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.”
„Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.”
„Până nu baţi laptele nu iese unt.”
„Până nu faci foc nu iese fum.”
„Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.”
„Parcă ți-a ieșit o păsărică din gură.”
„Păsările fripte nu se găsesc în parii gardului.”
„Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.”
„Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul.”
„Pe ciobanul fără câine Lupii îl lasă fără pâine.”
„Piatra ce se rostogoleşte, nimic dobândeşte.”
„Picătură cu picătură se face lac.”
„Picătură lângă picătură baltă mare ne adună.”
„Pisica cu clopot nu prinde şoareci.”
„Pisica de-i râzgâiată, nu prinde șoareci niciodată.”
„Poama cea mai coaptă, până ce cu mâna nu o vei luâ, în gură-ţi nu va cădea.”
„Poţi tăia lemne pe capul lui.”
„Povară mai grea decât spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești.”
„Prea mulți bucătari strică supa.”
„Prin muncă și stăruință, vei ajunge la dorință.”
„Pune boii la tânjală şi scoate gunoiul afară.”
„Pune mâna, și o să pună și Dumnezeu mila!”
„Pune țara la cale.”
„Puţine cuvinte şi ispravă mai bună.”
„Rădăcina e amară dar roadele dulci.”
„Râu faci, rău găsești.”
„Răul se face mai lesne decât binele.”
„S-a sculat cu dosu-n sus.”
„S-a sculat cu noaptea-n cap.”
„Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători, şi numai o zi de lucru; şi atunci să fie praznic şi nuntă.”
„Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.”
„Să iei castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să n-ajungi slugă la dârloagă.”
„Să nu faci lucru de mântuială.”
„Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.”
„Să nu fii a cincea roată la căruță.”
„Să nu fii niciodată a cincea roată la căruță.”
„Să nu fii vaca pe care o mulg alții.”
„Să nu intri slugă la dârloagă”
„Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.”
„Să nu pierzi vremea.”
„Să nu pui cal de curse să tragă la plug.”
„Să nu te bagi slugă la dârloagă.”
„Să nu umbli haihui.”
„Să nu vinzi castraveți la grădinar.”
„Să scoți castanele din foc cu mâna altuia.”
„Sacul din care tot iei şi nu mai pui, se goleşte.”
„Sămânţă bună, bun rod îti dă.”
„Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.”
„Sârguinţa e muma norocului.”
„Sârguinţa Ţese pânza.”
„Scara de sus în jos se mătură, iar nu de jos în sus.”
„Se dă pe brazdă.”
„Sluga nevrednică stăpânii des îşi schimbă.”
„Spală-ţi rufele în ograda-ţi, şi le întinde pe funia ta.”
„Stăpânul bun face sluga bună.”
„Strop cu strop se face marea.”
„Taie frunză la câini.”
„Taie frunze la câini.”
„Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești.”
„Ţăranul paşte vaca şi arendaşul o mulge.”
„Toamna se alege pleava de grâu.”
„Toamna se numără bobocii.”
„Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.”
„Trai pe vătrai.”
„Treaba de astăzi nu o lăsă pe mâine.”
„Tu le faci, tu să le tragi.”
„Un arbore nu face pădure.”
„Un ceas al dimineţii plăteşte cât trei după prânz.”
„Un copac nu face pădure.”
„Un palmac de moşie Şi un sac de hârtie.”
„Unde e vorba multă, acolo treaba e scurtă.”
„Unde nu faci foc, nu iese fum.”
„Unde nu sunt boi, ieslele sunt curate.”
„Unde se găseşte frâul se caută şi calul.”
„Unde sunt două cumnate Rămân vasele nespălate.”
„Unii ţes la pânză şi alţii o poartă.”
„Uşor a porunci, greu a împlini.”
„Vântul alege gunoaiele din bucate.”
„Vede arzând pe el casa Şi i-e lene ca să iasâ.”
„Verşi cu pumnul şi aduni (culegi) câte unul.”
„Vezi-ţi de furcă şi de câlţi!”
„Viața leneșului e grea și mai mult înveți din ea.”
„Viteazului îi vezi capul şi leneşului urma.”
„Vrea să facă din rahat bici.”
„Ziua caută-ți de lucru iar noaptea de somn.”