Proverbe despre Natură
362 proverbe și zicători românești pe tema Natură.
„A aduce tot pui (sau ouă) de pupăză.”
„A băga mâna în foc pentru cineva.”
„A bate apa-n piuă.”
„A beă vin de unde cântă broasca.”
„A căra apă cu ciurul.”
„A căuta pete-n soare.”
„A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul.”
„A face bortă în apă.”
„A face tun pe senin.”
„A face umbră pământului.”
„A fi ca lutul în mâna olarului.”
„A fi ca negura nopţii.”
„A intrat murga în sat.”
„A lăsa pe cineva în pom.”
„A luat frunza în buze şi lumea în cap.”
„A mirosi a pământ.”
„A o scoate la frunză verde.”
„A pica din senin.”
„A prins mura.”
„A pune paie pe foc.”
„A schimba apa, aerul și fraierul.”
„A scoate ceva din pământ, din piatră seacă.”
„A scoate-o din pământ, din iarbă verde.”
„A se bucură ca de o casă aprinsă.”
„A se îngână cu florile.”
„A se juca cu focul.”
„A se uita ca la soare.”
„A stă ca o găină plouată.”
„A sta cu burta la soare.”
„A stoarce lapte din piatră.”
„A trecut ca gândul și ca vântul.”
„A trecut ca mura.”
„A tunat şî ne-a adunat.”
„A umbla cu capul in nori.”
„A umbla hai-hui.”
„A urca nucile-n pod cu furca.”
„A-i cântă (cuiva) pupăza.”
„A-l prinde pe Dumnezeu de picior.”
„A-l spurca (pe cineva) pupăza. "(a auzi, pe nemâncate, pupăza cântând pentru prima oară într-un an; glumeț) a vedea o femeie goală)”
„Albina la stup se trage.”
„Alta e floarea de grădină, Şi alta e floarea de câmp.”
„Apa lina sapă adânc.”
„Apa o beau pe picior Ca o pasăre în zbor.”
„Apa trece, pietrele rămân.”
„Apa tulbure e bucuria pescarilor.”
„Apele mici fac râurile mari.”
„Ardă casa mea, dar ardă si a vecinului.”
„Arde casa și el cu luleaua "Dă-mi un foc".”
„Are limba înveninată.”
„Aşchia nu sare departe de pomul tăiat.”
„Au tăbărât ca furnicele la stejar.”
„Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul”
„Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.”
„Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib.”
„Broasca stă în ape bune.”
„Buba cap nu face până nu se coace.”
„Bufniţa nu cloceşte privighetori.”
„Ca apa sub toiagul lui Moise.”
„Ca clăile de fân pe câmp.”
„Ca edera ce se urcă pe copaci şi pe pereţi.”
„Ca frunza pe apă.”
„Ca fulgul pe apă.”
„Ca iarba de leac.”
„Ca mazărea lângă drum, câţi trec toţi o smulg.”
„Ca stelele cerului şî ca nisipul mării.”
„Câinii latră, vântul bate.”
„Călătorului îi stă bine cu drumul.”
„Calul unde e moale se tăvăleşte.”
„Când a da din piatră lapte.”
„Când eşti în luciul mării şi tună, Anevoie o să scapi de furtună.”
„Când lupii cu mielul împreună vor paşte, şi leul cu boul împreună vor mancă.”
„Când mi-o creşte iarba în barbă.”
„Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum.”
„Când nu găseşti midii, prinde loc şi scoica.”
„Când o face plopul nuci, Şi gutuiul mere dulci.”
„Când seacă apa, atunci se vede ce peşte la fund este.”
„Când vorbesc armele, tac legile.”
„Cântă cucu-n coastă, vai de pălăria noastră”
„Capra roade unde o legi.”
„Cât cioara în par şi apa în ciur.”
„Câtă frunză şi iarbă.”
„Câte bordeiuri atâtea obiceiuri.”
„Ce apucă pământul lesne se uită.”
„Ce mai la deal-la vale.”
„Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place.”
„Cea mai mică scânteie aprinde focul cel mai mare.”
„Ceapa are multe foi și tot degeră la frig.”
„Cerul curat de trăsnet nu se teme.”
„Cerul de primăvară e adesea ca o mutră de soacră.”
„Cerul e mai negru ca dracul.”
„Cine culege trandafiri trebuie să se înghimpe.”
„Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.”
„Cine leapădă floarea nu simte mirosul ei.”
„Cine mănâncă ceapă şi nu lăcrămează?”
„Cine naiba a mai văzut, ...brânză friptă la grătar, domnișoară pe măgar.”
„Cine plânge vara, rAde iarna.”
„Cine scuipă în potriva vântului îşi scuipă mustăţile.”
„Cine se razimă pe umbră, greşeşte.”
„Cine se teme de brumă, să nu sădească vie.”
„Cine seamănă vânt culege furtună.”
„Cine seamănă vânt, seceră furtună.”
„Cine suflă în foc îi sar scânteile în ochi.”
„Cine umblă în două luntri cade în apă.”
„Cine umblă la Crăciun în cămaşă, la Paste umblă cu cojoc.”
„Civilizația e diferența dintre ogor și maidan.”
„Copacii mor în picioare.”
„Copacul când cade, ramură verde nu se mai vede.”
„Copacul când cade, se aude de departe.”
„Copacul când jos cade, toţi cu topoarele pe el se pun.”
„Copacul ce se taie iarăşi odrăsleşte.”
„Copacul cu rădăcini adânci, nu se teme de furtună.”
„Crinul în gunoi de tot se usucă.”
„Crinul în gunoi se usucă.”
„Cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău.”
„Cu iarba cea uscată arde şi cea verde.”
„Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.”
„Cu o floare nu se face primăvară.”
„Cu o floare numai vară nu se face.”
„Cu răbdarea treci și marea.”
„Cucul până nu vede mugur, nu cântă.”
„Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui ce-i cu Cerul împăcat.”
„Cum este ţara aşa şi obiceiurile.”
„Daca nu e ploaie, fie şi ninsoare.”
„Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed.”
„Dacă nu știi ce-i apa, nu te urca-n luntre!”
„Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.”
„Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.”
„Dâmboviţa apă dulce, Cine-o bea nu se mai duce.”
„De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!”
„De nu plouă, măcar picură.”
„De treci Dunărea înot, te-mpiedici la mal de-un ciot.”
„Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.”
„Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.”
„Din măslini răsar mărăcini.”
„Din orice lemn nu se face bucium.”
„Din prună cănească nu faci zamă dulce.”
„Din stejar, stejar răsare.”
„Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară.”
„Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii.”
„Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.”
„După arc şi săgeată.”
„După furtună şi liman.”
„După furtună vine și vreme bună.”
„După nor şi ploaie Răsare şi soare.”
„După nor vine si senin.”
„După petrecere vine "ziua regretelor".”
„După ploaie, aşteaptă senin.”
„După ploaie, şi căciulă de oaie.”
„După poamă se cunoaşte pomul, Şi după faptă omul.”
„După vreme rea şi senin.”
„E bun de spânzurat de o cracă uscată, că e păcat să strici una verde pentru el.”
„E ca cimbrul în toate.”
„E rău cu rău, dar mai rău e fără rău.”
„E ruptă din stele.”
„Ești nehotărâtă ca fata mare la măritat.”
„Eu îl trimit la foc Şi el mi-aduce busuioc.”
„Eu la joc, mândra la joc și mălaiul arde-n foc”
„Face şi el umbră pământului.”
„Femeia "ușoară" zice: "Iubite, bine faci, dar rău plătești...”
„Femeia este un rău necesar.”
„Fiecare lucru e pe şartul său.”
„Fiecare trage foc spre turta lui.”
„Fluturele când se întoarce pe lângă vâlvoare, aripile şi le arde.”
„Foaie verde lobodă, gura lumi-i slobodă.”
„Frica păzeşte pepenii.”
„Frumos să priveşti furtuna pe mare, dar cam de departe.”
„Fuge ca dracul de tămâie.”
„Fuge de mănâncă pământul.”
„Fuge de ploaie şi dă în noroaie.”
„Fuge de rupe pământul.”
„Fuge de-i sfârâie călcâiele.”
„Gândul rău se ascunde greu.”
„Greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici.”
„Gura lumii n-o astupă nici pământul.”
„Hai noroc si la mai mare.”
„Iarba rea nu piere.”
„Iarna n-au mâncat-o lupii.”
„Ieri a plouat, azi a înseninat.”
„Ii suflă vântul cenuşa.”
„In câmpii cei mai frumoşi şi plini de flori se găseşte şi scaietele.”
„In fântâna unde nu-i broască, apa nu-i bună.”
„In lacul mare se adună broaşte multe.”
„In tot lacul sunt mai multe lipitori ca peşti.”
„În viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.”
„Incălzeşte-te cât arde focul.”
„întoarce umbrela din cotro vine ploaia.”
„Intre doi munţi este o vale.”
„Întrebarea / Trece marea.”
„Jarul potolit te arde.”
„La balega subțire puținică apă trebuie.”
„La balega udă nu-i trebuie multă apă.”
„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.”
„La unii li s-a dat capul ca să nu-i plouă-n gât.”
„Lac mic, dar lipitori multe.”
„Lac să fie, broaşte multe.”
„Lac să fie, că broaște-s destule.”
„Lacrimile săracilor, nici soarele nici vântul nu le poate usca.”
„Lemnul strâmb, focul îl îndreptează.”
„Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.”
„Leneșului îi pute pământul sub el.”
„Lume, lume. Cum ţi-aş pune nume!”
„Lupii totdeauna se bucură în timp de furtună.”
„Mare apă, mari valuri.”
„Mare ți-e grădina, Doamne (poarta-i deschisă și proștii sar gardul).”
„Marea că e mare şi încă are fund, dar inima omului.”
„Mâța blândă zgârie rău.”
„Micşuneaua cât de frumoasă, dar până în vară nu ţine.”
„Minte de îngheață apele.”
„Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.”
„Mura de sine în gura omului nu se bagă.”
„Năravul din fire, n-are lecuire.”
„Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc.”
„Neghina n-o duce la târg.”
„Nici de nor de vară să te întristezi, nici de senin de vară să te înveseleşti.”
„Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.”
„Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.”
„Nici ploaia îl udă, nici soarele îl arde.”
„Nici salcia pom, Nici mojicul om.”
„Nimeni n-a moștenit pământul.”
„Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.”
„Nimic nu e nou sub soare.”
„Nor mare - ploaie mică.”
„Norul, până nu se îngroaşă, furtună nu aduce.”
„Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.”
„Nu cerca marea cu degetul, nici apâ fiartă cu băţul.”
„Nu e cer fără nori.”
„Nu e miere fara fiere.”
„Nu e pădure fără uscături.”
„Nu există pădure fără uscături.”
„Nu mai bate vântul care bătea ieri.”
„Nu mai turna foc peste pară aprinsă.”
„Nu pune paie pe foc.”
„Nu pune paie peste foc.”
„Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.”
„Nu se știe ca pământul, Din ce parte bate vântul.”
„Nu știi de unde sare iepurele.”
„Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.”
„Nu te juca cu focul!”
„Nu toți ce te bagă în căcat îți vor răul, și nici toți cei ce te scot de-acolo îți vor binele.”
„Nu vede pădurea de copaci.”
„Nu vede pădurea de lemne.”
„Nu vezi pădurea de copaci.”
„Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.”
„Nu-ți lua apă peste cap.”
„Nuca nu crapă până nu dai cu ciocanul.”
„Numai c-o lovitură copacul nu cade.”
„Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.”
„O scântee e de ajuns ca să ardă gireada întreagă.”
„Ochii văd, inima cere, mai rău e când n-ai putere.”
„Omul blând ca apa lină.”
„Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.”
„Omul pe pământ, dar îngerii în cer.”
„Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește.”
„Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde te înnegreşte.”
„Ori de ce se agaţă se usucă.”
„Oricând e loc de mai rău.”
„Orice lemn îşi are viermele său.”
„Orice naș își are nașul.”
„Osia neunsă scârţie.”
„Pădurea e mare, dar securea e tare.”
„Pădurea nu se sperie de cel care pune multe lemne in căruţă.”
„Pădurea, dă coadă securei.”
„Pâine şi sare Şi să te uiţi la soare.”
„Paiul cât de mic îşi are umbra sa.”
„Pământul bun roade bune aduce.”
„Pământul cât de bun, fără lucrător, sălbatic rămâne.”
„Pânâ ce rădăcina sănătoasă este, frunze şi rod mult vei vedea.”
„Până nu faci foc nu iese fum.”
„Până nu plouă nu se fac ciupercile.”
„Până nu vine primăvara, nu se face vară.”
„Parcă e picat din lună.”
„Păsările fripte nu se găsesc în parii gardului.”
„Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Șapte muzici - trei.”
„Pe brumă desculţ şi pe rouă încălţat.”
„Pe lângă cele uscate ard şi cele verzi.”
„Pentru corabie mare trebuie apă multă.”
„Peste nouă mări şi nouă ţări.”
„Peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic.”
„Piatra din zidire, cu vreme, iar la zidire se pune.”
„Plânge pământul sub el.”
„Pleava a fost, vântul a luat-o.”
„Ploaia din mai, face mălai.”
„Ploaia mărunţică multă vreme ţine, iar cea repede, cum vine aşa se duce.”
„Poama nu cade departe de tulpină.”
„Pomul mare are şi crengi uscate.”
„Pomul mare Cade tare.”
„Pomul se cunoaşte din roadă, Şi omul din mintea neroadă.”
„Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.”
„Prier, ori prieşte, ori despoaie.”
„Primăvara e bătaia peștelui.”
„Primăvara nu vine c-o singură floare.”
„Printre flori cresc și buruieni.”
„Printre grâu, mălura crește.”
„Prostul taie copacul ca să-i mănânce rodul.”
„Pune căpăstru în Prut şi iese calul.”
„Racul nu-și schimbă mersul.”
„Rădăcina pe ramuri ţine, iar nu ramurile pe rădăcină.”
„Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.”
„Râu faci, rău găsești.”
„Răul se face mai lesne decât binele.”
„Recunoștința e o floare care crește pe mormânt.”
„S-a făcut o apă și-un pământ.”
„S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.”
„Să iei castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să împaci capra cu varza.”
„Să mai fie și un lup mâncat de oaie.”
„Să n-ajungi slugă la dârloagă.”
„Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.”
„Să nu știe stânga ce face dreapta.”
„Salcia nu se face pe dealuri.”
„Sămânţă bună, bun rod îti dă.”
„Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.”
„Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.”
„Sărbătorile învrednicesc putorile.”
„Scară la cer şi pod peste mare nu se poate.”
„Schiopătura oilor E bucuria lupilor.”
„Scrie pe gheaţă, Până dimineaţă.”
„Se atârnă ghimpii de el.”
„Se duce la vie cu poamă în basma.”
„Se întrec ca puii de barză la zburat.”
„Seamănă ca două picături de apă.”
„Setosul bea apă din orice lac.”
„Şi cel mai tare stejar la topor se pleacă.”
„Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece.”
„Şi firul de păr îşi are umbra sa.”
„Și lupul de foame iese din pădure afară.”
„Și-așa-i bine, și-așa-i rău.”
„Soare cu dinți.”
„Soarele încălzeşte şi pe bun şi pe rău.”
„Soarele, că e soare, şi nu poate încălzi toată lumea odată.”
„Stau apele în loc.”
„Ştie el de unde iese mâzga.”
„Stinge focul cu paiele.”
„Strop cu strop se face marea.”
„Stuliul nu creste prin ogoare.”
„Surceaua nu sare departe de butuc.”
„Taie frunză la câini.”
„Toamna se alege pleava de grâu.”
„Toate apele în mare se varsă, şi marea nici cum se umple.”
„Toate râurile curg în mare.”
„Udul de ploaie nu se teme.”
„Un arbore nu face pădure.”
„Un copac nu face pădure.”
„Un munte s-a scremut, și un șoarece s-a născut.”
„Un tăntălău mai mare nici că se poate.”
„Unde codru nu înverzeşte.”
„Unde nu e iarbă verde nu pasc oile.”
„Unde nu faci foc, nu iese fum.”
„Unde nu întră soarele intra boalele.”
„Unde scuipă un sat se face un lac.”
„Unde şi-a înţărcat dracul copiii.”
„Ursul şi-a văzut umbra.”
„Urzica nu va fi floare niciodată.”
„Vântul aduce, vântul duce.”
„Vântul alege gunoaiele din bucate.”
„Vântul aţâţă focul şi vorba vrajba.”
„Via şi moşia Mărită urgia.”
„Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.”
„Vulpea părul îşi schimbă, iar năravul niciodată.”
„Zece luni nu fac cât un soare.”
„Zilele omului Sunt ca floarea câmpului.”
„Ziua frumoasă de dimineață se cunoaște.”