Proverbe despre Natură
2.150 proverbe și zicători românești pe tema Natură.
„A aduce călare pe prăjină de alun”
„A aduce tot pui (sau ouă) de pupăză.”
„A ajuns de râsul curcilor”
„A ajuns Griva epurile”
„A ajuns la creanga verde”
„A ajuns la creanga verde.”
„A alege ca în pere pădurețe”
„A apuca luna cu dinții”
„A asculta cățelul pământului.”
„A asculta țâncul-pământului”
„A astupa soarele cu degetul”
„A avea iarba-fiarelor”
„A avea mila cucului”
„A avea ochi de mura”
„A avea zile câte buruieni”
„A băga mâna în foc pentru cineva.”
„A bate apa-n piuă.”
„A bate cu fruntea în nori”
„A bătut vântul de când e pământul”
„A băut apă, are să plouă”
„A băut apă, are să plouă.”
„A bea ca în codru”
„A bea vin de unde cântă broasca.”
„A cădea ca o pară coaptă”
„A cădea cerul pe cineva”
„A călca în piatră seacă.”
„A călca pe jăratec”
„A căra apă cu ciurul.”
„A căuta (căta) ca iarba de leac”
„A căuta pete-n soare.”
„A căzut ca iarna grea”
„A căzut piropaste pe om, ca ursu-n spini”
„A cere luna”
„A crește ca din apă”
„A crește iarba pe sub el”
„A crește iarba pe sub el.”
„A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul.”
„A dormit sub streașină”
„A face bortă în apă.”
„A face din tei curmeie”
„A face o mâră de vânt”
„A face o moară de vânt”
„A face sânge pe-o surcea”
„A face sporul curcii”
„A face tun pe senin”
„A face tun pe senin.”
„A face umbră pământului.”
„A făcut o bortă în apă”
„A fi amețit ca peștele afară din apă”
„A fi arie”
„A fi bătut de cărbunii la cap”
„A fi brumat”
„A fi ca ardeniul”
„A fi ca ariciul de când a urzit Dumnezeu pământul”
„A fi ca în cuptor”
„A fi ca lutul în mâna olarului.”
„A fi ca mărul lângă drum”
„A fi ca mugurul brumat”
„A fi ca negura nopții”
„A fi ca negura nopții.”
„A fi ca o candelă aprinsă”
„A fi ca plopul”
„A fi ca pomul cel de pe lângă apă”
„A fi ca un pai”
„A fi cât un mal”
„A fi cocoș-de-vânt”
„A fi crescut în buruienile dracului”
„A fi cu clopot”
„A fi de la țară”
„A fi delicat, ca ursul pe ploaie”
„A fi Domnul de Rouă”
„A fi în viile Domnului”
„A fi într-o apă cu cineva”
„A fi învelit ca ceapa”
„A fi îr6ba pe ciomag”
„A fi Jianu vreme rea”
„A fi lemn”
„A fi lemn de tufă”
„A fi lumea de pe lume”
„A fi o brumă rea”
„A fi pui de cuc”
„A fi rece ca gheața”
„A fi Român verde”
„A fi ruptă din soare”
„A fi Rus”
„A fi spin”
„A fi țandără de lemn sfânt”
„A fi tot o apă și un pământ”
„A fi Turc”
„A fi umblat ca botul țestului”
„A fi umblat ca țestul”
„A fi un cireș copt”
„A fi un laț în lună.”
„A fi un latră în lună”
„A fierbe sângele în cineva”
„A fugi nouă hotare”
„A găsit un cuib de cuc”
„A geme pământul de cineva”
„A i se sui (urca) sângele în obraz (cap)”
„A ieși ca din pământ”
„A ieșit ca ziua la loc”
„A încropi din tei curmei”
„A îngheța”
„A îngheța cenușa sub foc”
„A înnoda din tei curmei”
„A intra în lemne de Crăciun”
„A intrat în căldură”
„A intrat la apă”
„A intrat murga în sat.”
„A juca bradul”
„A lăsa pe cineva în pom.”
„A lega două în tei”
„A luat frunza în buze și lumea în cap.”
„A mânecă (b6) ca în codru”
„A merge în fruntea codrii”
„A merge la măcriș”
„A mirosi a pământ”
„A mirosi a pământ.”
„A nu (mai) călca pe pământ”
„A nu se prinde mușchiul de ceva”
„A o lua pe curpen”
„A o scoate la frunză verde.”
„A pica din senin.”
„A prins mura.”
„A pune floricele”
„A pune paie pe foc.”
„A rămâne gheață”
„A rămâne lemn”
„A răsări ca ciupercile”
„A răsări ca ciupercile.”
„A risipi ca găina, când se vede în grădină”
„A săpa la mărăcini”
„A șapte ape în chisăliță”
„A sărit din apă în ciubăr”
„A schimba apa, aerul și fraierul.”
„A scoate ca apa din izvor”
„A scoate ceva din pământ, din piatră seacă.”
„A scoate-o din pământ, din iarbă verde.”
„A se bate (a trăi) ca peștele pe uscat”
„A se bate ca apa de maluri”
„A se bate cu mori de vânt”
„A se bucura ca de o casă aprinsă.”
„A se duce în lumea albă.”
„A se duce la aripa vântului”
„A se duce unde nu cântă cucul”
„A se face broasca la pământ”
„A se face smârcă pe pământ”
„A se face verde”
„A se hrăni cu vânt”
„A se închina”
„A se îngâna cu florile.”
„A se întinde ca pirul”
„A se juca cu focul.”
„A se lăsa ca iarba vântului”
„A se lăsa ca iarba vântului.”
„A se lipi ca mușchiul de pom”
„A se renaște din cenușă”
„A se rezema de vânt”
„A se scălda în apele sale”
„A se sfădi pe pielea lupului din pădure”
„A se ține departe de apă curgătoare”
„A se uita ca la soare.”
„A se uita la cer”
„A ședea ca lemnul în apă.”
„A semănat crastaveți și au răsărit scăieți.”
„A semănat vântul și a cules furtuna.”
„A sta ca cocostârcul”
„A sta ca o găină plouată.”
„A sta cu burta la soare.”
„A sta înaintea cuiva ca luceafărul”
„A stoarce lapte din piatră”
„A stoarce lapte din piatră.”
„A tăcut cucul, a trecut vara”
„A tămâia”
„A trage verde pe uscat”
„A trăi ca cucii”
„A trăi ca cucu 'n frunze”
„A trăi ca cucu 'n frunze.”
„A trăi ca cucul pe cracă”
„A trăi ca cucul pe cracă.”
„A trăi ca peștele în apă”
„A trăi tot în nor”
„A trece verde pe cineva”
„A trecut Alba prin rai”
„A trecut apa peste gheață.”
„A trecut apa peste ghețuri”
„A trecut bălana Oltu”
„A trecut ca gândul și ca vântul.”
„A trecut ca mura.”
„A trecut dealul”
„A trecut gârla dealul”
„A tunat și ne-a adunat.”
„A turna (ploua) cu găleata”
„A umbla creangă.”
„A umbla cu capul in nori.”
„A umbla cu flori la pălărie”
„A umbla frunza frasinului”
„A umbla frunza lelei.”
„A umbla gonind vânturile, și măsurând câmpurile.”
„A umbla hai-hui.”
„A umblat după ciuperci și a dat peste pufulițe.”
„A umblat și pe unde și-a înțercat dracul”
„A urca nucile-n pod cu furca.”
„A vedea verde înaintea ochilor”
„A venit copt în câlți”
„A visa codri”
„A-i bea (sorbi) sângele”
„A-i cântă (cuiva) pupăza.”
„A-i stă sângele în vine”
„A-i sufla vântul în pungă”
„A-l apuca Rusaliile”
„A-l lua Samodiva”
„A-l prinde pe Dumnezeu de picior.”
„A-l spurca (pe cineva) pupăza. "(a auzi, pe nemâncate, pupăza cântând pentru prima oară într-un an; glumeț) a vedea o femeie goală)”
„A-nceput de ieri să cadă / Câte-un fulg, acum a stat.”
„A-și face sânge rău”
„A-și face umbra pământului”
„A-și tăia singur creanga de sub picioare”
„Adio, și un praf verde!”
„Aghel din vale.”
„Ai să scapi la iarbă verde”
„Aici corăbii se îneacă, și voi, luntrelor”
„Aici e țernă, ici e glod”
„Ajungă un ciomag la un car de oale.”
„Alb ca firea fierului”
„Albă este și nouă arde”
„Albina dă viespe, cât cerul dă pământ”
„Albina din orice floare strânge mustul cel mai bun”
„Albina în gură ține mierea cea mai dulce, și în coadă”
„Albina la stup se trage.”
„Alghi tu pundzi, și pești tu muntă”
„Alt loc, alt port.”
„Alt miros dă florăria”
„Alta e floarea de grădină”
„Alta e floarea de grădină, și alta e floarea de câmp.”
„Alta e mirosul florii”
„Apa când se umflă, și pe munți se cufundă”
„Apa care stă se împute”
„Apa curge, pietrele rămân.”
„Apa dârme, iară neprietenul nu dârme”
„Apă de sapă”
„Apa din nouă izvoare, scoasă în miez de noapte, pe lângă”
„Apa doarme, dușmanul nu doarme.”
„Apă goală”
„Apă limpede până nu vei vedea, cea tulbure n-o lepăda.”
„Apa lină este adâncă”
„Apa lină face mult noroi, iar cea repede și pietrele”
„Apa lină sapă adânc”
„Apa lină sapă adânc.”
„Apa lină spală țărmul”
„Apa n-are piști”
„Apa o beau pe picior ca o pasăre în zbor.”
„Apa stătătoare”
„Apa stătătoare e des înșelătoare.”
„Apa stătută miroase”
„Apa trage la matcă și omul la țeapă”
„Apa trage la matcă și țiganul la țeapă”
„Apa trage la matcă și țiganul la țeapă.”
„Apa trebuie să vie la matca ei”
„Apa trece, pietrele rămân.”
„Apa tulbure e bucuria pescarilor”
„Apa tulbure e bucuria pescarilor.”
„Apa, cât de tulbure, tot stinge focul”
„Apa, cât de tulbure, tot stinge focul.”
„Apa, după ce se tulbură, trebuie să se limpezească.”
„Apa, vântul și gura lumii nu o poți opri.”
„Apele cele mai mici în cele mai mari se varsă”
„Apele mici fac râurile mari.”
„Apropie-te crâng.”
„Ar mânca și mere pădurețe”
„Arătul îl seamănă Dumnezeu.”
„Arâul totuna bucini nu depune”
„Arborele mare cade tare”
„Arborele mare cade tare.”
„Ardă casa mea, dar ardă și a vecinului.”
„Arde ca zada”
„Arde casa și el cu luleaua "Dă-mi un foc".”
„Arde focul în paie ude”
„Arde focul în paie ude, eu îl strig el nu mă aude.”
„Are balta pește”
„Are fluturi la cap”
„Are limba înveninată.”
„Arici fără ghimpi nici cum poate fi”
„Ariciul e păcat să-l omori, pentru că el a urzit pământul.”
„Arie spurcată”
„Arșinea “i tră 6mini.”
„Așa e de cald înăuntru, de trece frigul”
„Așa-i lumea din bucăți”
„Așchia nu sare departe de pomul tăiat.”
„Așchia nu sare departe de tăietor”
„Astă lume-i cum o vezi”
„Astea, amia, și lumea toată.”
„Așteaptă Maiul să-ți meargă trifoiul.”
„Au tăbărât ca furnicele la stejar.”
„Au tăbărât ca furnicile la stejar”
„Au tăbărât ca lăcustele”
„Au venit sălbaticii”
„Aude cum crește iarba”
„Aude iarba crescând”
„Aude toaca 'n cer”
„Aude tunetul lui Sfântul Ilie”
„Auș, auș ca Dumnezeu.”
„Averea e ca o baltă, cum faci un șanț”
„Aveți grijă până nu vă ia apa de curând”
„Azi mlădiță de tufan, mâine coadă de ciocan.”
„Baba Dochia își scutură cojocele”
„Băieții de Dunăre”
„Bălăria crește repede”
„Bânduna ne prevestește vara și ciocârlia primăvara.”
„Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul”
„Barca spartă, nu se va sulă.”
„Bășica, vântul său cum și l-a luat, peștin”
„Bate crângul și sar iepurii.”
„Bate vântul”
„Bate vântul de la Dii”
„Bate vântul din Balcani”
„Bate vântul, nu-i nimica”
„Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.”
„Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib.”
„Bez Vlașca și Teleorman”
„Biserica lui Hristos”
„Blând și dulce ca un mănunchi de ghimpi.”
„Blestemul de la săraci nu cade pe copaci.”
„Blestemul părinților e ca piatra munților: cade greu copiilor.”
„Blestemul săracilor nu cade pre copaci”
„Bogăția e gard de nuele, sărăcia e gard”
„Bogăția nu vine la nimeni pe apă”
„Bostanul nu șade în cui”
„Bostanul nu șade în cui, dar nici mămăliga unde o pui.”
„Broasca s-a mâniat pe baltă”
„Broasca stă în ape bune”
„Broasca stă în ape bune.”
„Broscile ce se văd după ploaie, sunt aduse de sorb, care”
„Brumă”
„Bruma e pe brumar, și coptul pe alunar”
„Buba cap nu face până nu se coace.”
„Bubuitul mult aduce furtună.”
„Buedea rea nu pere”
„Bufnița nu clocește privighetori.”
„Bun e Dumnezeu, aproape-i pădurea”
„Bună-i brânza, bunu-i cașul, amară-i sălașul.”
„Bune sunt hainele late, dar la călugări nu mai sunt date.”
„Bura la lemn face bun foc”
„Buricul pământului”
„Buruiana proastă”
„Buruiana proastă crește și în piatră”
„Buruiana proastă crește și în piatră.”
„Buruiana rea crește curând”
„Buruiana rea crește și în drum”
„Buruieni se găsesc și în cea mai bună grădină”
„Buruienile rele, dacă smulgi numai frunzele, ele cresc și mai dese.”
„Buruienile se găsesc și în grădina cea mai bună. Oamenii proști cam pretutindenea; nu e om fără cusur.”
„Butuc de pădure”
„Ca albinele la fag se adună”
„Ca apa de izvor”
„Ca apa de pe Cerna”
„Ca apa Oltului”
„Ca apa sub toiagul lui Moise”
„Ca apa sub toiagul lui Moise.”
„Ca apele pe văi, când se varsă din munți, curg șiroaie”
„Ca bătut de grindină”
„Ca căprioara când scapă din cursa vânătorului, aleargă, fuge”
„Ca ceara”
„Ca cei din corăbii, ce mult doresc la liman, când vântul”
„Ca cel ce pe valuri mari urme caută să găsească”
„Ca claiele de fân pe câmp”
„Ca clăile de fân pe câmp.”
„Ca cleiul din copaci curge”
„Că dâră n-o pică sânge”
„Ca de negreață fuge”
„Că doar nu piere lumea”
„Ca edera ce se urcă pe copaci și pe pereți.”
„Ca florile câmpului, ce împodobesc câmpiile, când începe”
„Ca florile în gunoi crește”
„Ca frunza pe apă.”
„Ca fulgul pe apă.”
„Ca fumul la ochi ustură”
„Ca huma”
„Ca iarba de leac”
„Ca iarba de leac.”
„Ca iarna de la Hangeriul”
„Ca iedera ce se urcă pe copaci și pe pereți”
„Ca în codru Herței”
„Ca în pădurea Vlăsiei”
„Ca într-o grădină să plimbă, fără nici o popreală”
„Ca lemnul de foc se mistuiește”
„Ca lopata la arii, când aruncă în vânt, gunoiul să duc în vânt”
„Ca lumina zilei”
„Ca marea când se umflă, se ridică și se sparge cu plesnet”
„Ca marea, când e lină”
„Ca mazărea de harac”
„Ca mazărea lângă drum, câți trec toți o smulg”
„Ca mazărea lângă drum, câți trec toți o smulg.”
„Ca mirosul de trandafir, te îmbată de miros”
„Ca nisipul mării”
„Ca niște mere pădurețe”
„Ca o corabie fără pânze”
„Ca o fântână fără izvor”
„Ca o fântână fără izvor.”
„Ca o floare la ureche muierea lângă bărbat”
„Ca o grădină împodobită cu felurimi de flori”
„Ca o piatră cât un munte, ce n-o mai poți mișca de loc”
„Ca o picătură de apă în mare”
„Ca o potcă te spăimântează”
„Ca o prăpastie mare, adâncă și grozavă, ce rău te înfrico”
„Ca o prăpastie mare, adâncă și grozavă, ce rău te înfricoșează”
„Ca o stână”
„Ca pământul de mut”
„Ca pânzele la nălbitore, întinse pe lângă apă”
„Ca păpădia”
„Ca pe o mare fără vânt”
„Ca perii”
„Ca peștele în mreajă”
„Ca piperuna la lumină”
„Ca pizderii se aprinde”
„Ca ploaia de primăvară, foarte folositoare”
„Ca plumbul topit curge”
„Ca pomul cel de pe lângă apă, pururea rodește”
„Ca potopul, când vine, aduce cu el orice înainte găsește”
„Ca puiul cucului”
„Ca pupăza își umple cuibul”
„Ca rasa călugărească”
„Ca rața în baltă trăiește”
„Ca râurile, când se varsă și tot câmpul îl îneacă”
„Ca razele soarelui”
„Ca să cunoști anul viitor cum are să fie, caută, toamna”
„Ca să putem scăpa de râul cel mai mare”
„Ca Scurtul zilei de Martie”
„Ca soarele din cer”
„Ca spuma ce se face pe țărmurile mării, când valurile bat”
„Ca steaua din cer”
„Ca steaua la cei pe mare se arată”
„Ca stelele cerului și ca nisipul mării”
„Ca stelele cerului și ca nisipul mării.”
„Ca stelele pe cer”
„Ca sunetul de topoare, când ciocănesc în pădure”
„Ca sunetul de topoare, când ciocănesc în pădure, ce dă de veste”
„Ca supt zi, vombiri”
„Ca un cărbune aprins”
„Ca un pământ uscat și fără de rod”
„Ca un plop de nalt”
„Ca un rai”
„Ca valurile pe mare, când dă vânt se ridică, ca niște munți”
„Ca vârfurile munților, ce peșin se ivesc, cum norii se risipesc”
„Ca viermele în gunoi petrece”
„Ca viermele în hrean”
„Ca viermele la lemn, temerea la inimă”
„Ca vița ce se urcă pe harac în sus”
„Cai sum purnu, măcă purni”
„Câinele latră la lună toată noaptea, și luna nu-i pasă”
„Câinele latră la luna toată noaptea, și luna nu-l ascultă”
„Câinele uneori intră în biserică, dar nici biserica nu se spurcă, nici câinele nu se sfințește.”
„Câinii latră, vântul bate”
„Câinii latră, vântul bate.”
„Cal alb, copil de vânt”
„Călătorind cineva pe mare anevoie scapă de furtună.”
„Călătorului îi stă bine cu drumul.”
„Călăuza noastră șaltă potecă scrie”
„Calcă ca pe mărăcini (spini)”
„Calcă pe mărăcini.”
„Câlți în stup!”
„Calul unde e moale se tăvălește.”
„Câmpiile celor ce șed fără de lucru sunt acoperite cu spini.”
„Câmpul are ochi și crângul urechi”
„Câmpul are ochi și crângul urechi.”
„Când a da din piatră lapte”
„Când a da din piatră lapte.”
„Când a face plopul pere și răchita vișinele, să-ți alin pofta cu ele.”
„Când albinele dau năvală la urdiniș, e semn că în scurt”
„Când apa te îneacă, ce ceri s-o mai bei?”
„Când ar face toate muștele miere, ar fi pe toți pereții faguri.”
„Când cântă huhurezul în pădure, e a vreme rea.”
„Când caută păsările din afară a intra prin casă, viscolul e aproape”
„Când ciorile zboară cu grămada, prin orașe, ninsori sau ploi”
„Când cu curcubeță, când cu gușa lungă.”
„Când doarme și pământul sub om.”
„Când e roșu de seară, mâine vremea se sparge”
„Când e vreme rea să nu te adăpostești sub stejari înalți”
„Când este lună veche”
„Când ești în luciul mării și tună”
„Când ești în luciul mării și tună, anevoie o să scapi de furtună.”
„Când fulgeră, să faci semnul crucii, ca să fii apărat.”
„Când gâștele stau cu ciocul în pene, are să fie frig.”
„Când gaură în apă se va putea face.”
„Când intră epurele în sat, iarna va fi grea.”
„Când lupii cu mielul împreună vor paște, și leul cu boul împreună vor mânca.”
„Când mi-o crește iarba în barbă.”
„Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum.”
„Când nu este vânt, nu macină mâra”
„Când nu este vânt, nu macină moara”
„Când nu găsești midii, prinde loc și scoica.”
„Când o face plopul nuci, Și gutuiul mere dulci.”
„Când o face salca mere”
„Când o prinde mâța pește, și coada la urs o crește.”
„Când plânge poporeana”
„Când ploaia se risipește, apa nu se mai găsește”
„Când ploua cârnați și erau păsările cu ciocul de argint.”
„Când puiul la gaură, sfi r!”
„Când râde, soarele răsare”
„Când râde, soarele răsare.”
„Când s-a lipi cerul de pământ”
„Când s-a lipi cerul de pământ.”
„Când s-ar țese pânza în drum fără ițe”
„Când s-o întoarce Oltul înapoi.”
„Când s-o râde urâtele pământului”
„Când sburdă magarii se strică vremea”
„Când se cutremură pământul, se uită Dumnezeu pe pământ și plânge”
„Când se încălzește la soare, nu-i pasă de lună”
„Când se îngroapă o păpușă în încrucișătura drumului, ploile încetează”
„Când se joacă măgarii, vremea se strică”
„Când se lasă păianjeni, ziua, de la streașina casei în jos, e semn de ploaie”
„Când se roșesc norii la apusul soarelui, e vânt.”
„Când se stârnește deodată furtună, vânt și ploaie sau viscol, e semn de vreme rea”
„Când se stârnește deodată furtună, vânt și ploaie, să ai vis”
„Când se vede la apus o sprânceană luminoasă, s-așteaptă să vie o vreme frumoasă.”
„Când seacă apa, atunci se vede ce pește la fund este.”
„Când seacă lacul se vede peștele”
„Când senin, când plouă”
„Când soarele la sfințit se uită îndărăt, vremea va fi bună”
„Când soarele se ascunde, nu mai umblă”
„Când soarele se culcă, lumina se întunecă”
„Când tai unghiile, Miercurea și Vinerea, îi păcat.”
„Când țârâiesc vrăbiile, are să se strice vremea.”
„Când te arde cărbunele, îl arunci și în barba lui”
„Când torni peste măsură, apa afară urlă”
„Când torni peste măsură, apa afară urlă.”
„Când tresari prin somn, se apropie dracul de tine.”
„Când tună ies melcii.”
„Când tună și trăsnește, să gonești de pe lângă tine mâța”
„Când uzi florile Duminica, fac viermi la rădăcină.”
„Când va înverdi tânjala”
„Când va să se facă marea livadă”
„Când vede burete întâi, îl dă peste cap și zice: «bura”
„Când vezi rândunele întâia dată primăvara, să iei două”
„Când vin pohoaie din jos în sus, va fi vreme bună; dacă”
„Când vitele mugesc și se uită în sus, e semn de cumpănă”
„Când vitele seara nu trag acasă, și dacă se vâră în ocoluri”
„Când vorbesc armele, tac legile.”
„Cânepa dracului”
„Cântă cucu-n coastă, vai de pălăria noastră”
„Cântă cucu-n deal la vară.”
„Cap de arin”
„Cap de cuc”
„Cap fără griji, la dovleac crește.”
„Capra nu fată miel”
„Capra râde unde o legi”
„Capra roade unde o legi.”
„Căra să nu unzâscă va să amurzescă.”
„Cărbune acoperit”
„Cărbune stins”
„Cărbunele acoperit, multă vreme ține”
„Cărbunele, ca să trăiască, în cenușă se învălește”
„Cârd de ciori, iarnă curând”
„Cari apuni, ca chelia boilor”
„Carpații cu aer curat”
„Cârtița pe sub pământ umblă, dar urma ei i se cunoaște deasupra pe pământ.”
„Cârtița pe sub pământ umblă, dar urma ei se cunoaște”
„Carul care scârțâie mai mult trăiește”
„Carul uns nu scârțâie”
„Casa omului e și iad și rai.”
„Câși munte și scârba lui”
„Cât ajungi cu sulița”
„Cât cioara în par și apa în ciur.”
„Cât codrul în mâna flămândului”
„Cât corabia lui Noe”
„Cât de bună și frumoasă marea nouă ni se arată când”
„Cât de frumos și de măreț crinul în grădină crește, dar cum cade jos îndată se vestejește.”
„Cât de frumos și de măreț crinul în grădină crește.”
„Cât e lumea și pământul, pe cuptor nu bate vântul.”
„Cât muntele Cozii!”
„Cât papură în baltă”
„Cât peștele pe uscat”
„Cât săpun îi trece, pe țigan tot nu-l poți”
„Cât trăiește frunza în fag.”
„Cât un fir de mac”
„Cât un fir de mac uscat”
„Cât un fir de mac uscat, în patru despicat, în vânt aruncat.”
„Câtă frunză și iarbă”
„Câtă frunză și iarbă.”
„Câtă pulbere și spuză”
„Câte bordeie, atâtea obiceie.”
„Câte bordeiuri atâtea obiceiuri.”
„Câte flori pe Ialomița”
„Câte în lună și în soare”
„Câte mițe-n păclie”
„Câte stele pe Bănat”
„Câte zbor nu se mănâncă”
„Câți munte și scârba lui”
„Câți pomi, atâta umbră-i”
„Câtu-i Prutul”
„Ce apucă pământul lesne se uită.”
„Ce avem cu lumea? Lumea ca lumea”
„Ce cauți în corabie?”
„Ce cauți pe mare în timp de iarnă?”
„Ce înghite pământul viață nu mai are”
„Ce mai frumoși ghiocei prin mărăcini se găsesc”
„Ce mai la deal-la vale.”
„Ce o face lumea să facem și noi”
„Ce pui în pământ, aia răsare”
„Ce strici orzul pe gâște, când e iarba la genunchi”
„Ce-a fost verde s-a uscat”
„Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a înflorit s-a scuturat.”
„Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place.”
„Ce-i soarele! și nici el nu străbate toate”
„Cea mai frumoasă dimineață are seara întunecoasă.”
„Cea mai mare corabie, fără o cârmă”
„Cea mai mică scânteie aprinde focul cel mai mare.”
„Ceapa are multe foi și tot degeră la frig.”
„Cel ce în pustietate trăiește, departe de lume, de Dum”
„Cel ce nu vede Bucureștii și nu încalecă cal alb, nu știe ce e frumos în lumea asta.”
„Cel ce-n lume lup se naște”
„Cel din lăgărie”
„Cel mai frumos trandafir fără ghimpi nici cum să află”
„Cel mai tare pe cel mai slab pururea îl chinuiește”
„Cele bune cu cele rele împreună s-au ivit”
„Cele din jafuri îndată se risipesc, ca ploaia din nori”
„Cele sfinte nu se spurcă”
„Cer curat și ascâpitat nu se sperie.”
„Cercă marea cu degetul”
„Cerul curat de trăsnet nu se teme.”
„Cerul de primăvară e adesea ca o mutră”
„Cerul de primăvară e adesea ca o mutră de soacră.”
„Cerul e mai negru ca dracul.”
„Cerul, pământul, focul și apa n-au jude”
„Cesta lume făcută e cu scările: unii merg”
„Cetatea în munte”
„Chima-răului”
„Cînd o dată să strîmbează, anevoie să-ndreptează.”
„Cine bea apă din Broscari nu mai pleacă”
„Cine culege trandafiri trebuie să se înghimpe”
„Cine culege trandafiri trebuie să se înghimpe.”
„Cine din fire rău nărăvit, ca cel ce brez se naște, brez moare”
„Cine doarme pe pământ, n-are frică să cadă, când să”
„Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.”
„Cine în mare cade, și de șerpi se acață”
„Cine leapădă floarea nu simte mirosul ei”
„Cine leapădă floarea nu simte mirosul ei.”
„Cine mănâncă ceapă și nu lăcrămează?”
„Cine naiba a mai văzut, ...brânză friptă la grătar, domnișoară pe măgar.”
„Cine nici cum s-a udat de ploaie zădăr”
„Cine nu ucide șarpele ce-i ese înainte, mare păcat face.”
„Cine nu va să se înomoleze, de noroi să se ferească.”
„Cine plânge vara, râde iarna.”
„Cine scormonește mărăcini, nevătămat nu scapă.”
„Cine scuipă în potriva vântului își scuipă mustățile.”
„Cine se atinge de mărăcini, nevătămat nu scapă”
„Cine se culcă nemâncat codri visează.”
„Cine se culcă nemâncat, visează codri”
„Cine se razimă de umbră”
„Cine se razimă pe umbră, greșește.”
„Cine se scaldă în Vinerea Mare, înainte de răsăritul soarelui”
„Cine se teme de brumă nu pune viță”
„Cine se teme de brumă nu pune viță de vie.”
„Cine se teme de brumă, să nu sădească vie.”
„Cine seamănă cu lacrimi culege cu bucurie.”
„Cine seamănă vânt culege furtună.”
„Cine seamănă vânt, seceră furtună”
„Cine seamănă vânt, seceră furtună.”
„Cine suflă în foc îi sar scânteile în ochi.”
„Cine umblă în două luntri cade în apă.”
„Cine umblă la Crăciun în cămașă, la Paște umblă cu cojoc.”
„Cine vrea trandafir caută să vrea și spin”
„Cioara tot cioară, ia pruna și zboară.”
„Ciocârlia ne prevestește primăvara”
„Ciocoiul este ca richita, de ce-l tai de ce răsare.”
„Cireșele trec, da obrazul rămâne”
„Ciucurii, podoaba hainelor, ca câda, podoaba vulpii”
„Civilizația e diferența dintre ogor și maidan.”
„Clae mare și fân rău.”
„Coborât (scoborât) cu hârzobul din cer”
„Cocostârcul în băltoace trăiește.”
„Cocostârcul în băltoage trăiește”
„Cocostârcul și barza tot în bălți trăiesc”
„Codru fără lupi nu este”
„Codrul Cotoșmanului”
„Codrul, frate cu românul.”
„Copacii mor în picioare.”
„Copacul când cade, ramură verde nu se mai vede.”
„Copacul când cade, se aude de departe.”
„Copacul când înfrunzește, pe mai mulți sub el umbrește.”
„Copacul când înfrunzește.”
„Copacul când jos cade, cine pe el nu șade? și cine nu-l bate?”
„Copacul când jos cade, toți cu topoarele pe el se pun.”
„Copacul când jos cade, umbra lui nu se mai vede.”
„Copacul când se surpă.”
„Copacul care scârție nu cade de grabă”
„Copacul care scârție nu cade de grabă.”
„Copacul ce se taie iarăși odrăslește.”
„Copacul cu rădăcini adânci nu se teme”
„Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.”
„Copacul cu rădăcini adânci, nu se teme de furtună.”
„Copacul după fruct se cunoaște.”
„Copacul nu cade dintr-o lovitură.”
„Copacul tăiat se prăvale”
„Copacul va să odrăslească, și bruma nu-l dă pace.”
„Copacul vrea să odrăslească, și bruma nu-i dă pace.”
„Copacul, când își vede trunchiul lui jos căzut, rabdă.”
„Copilul ca copacul, când dă mic să strâmbe, ane”
„Corabia a luat apă”
„Corabia cu cât mai mare, cu atât primejdia ei mai mare.”
„Corabia cu cât mai mare, cu atât primejdie”
„Corabia mare valuri mari are, cea mai mică mai mici.”
„Corăbiile pe mare, ca gâștele pe apă”
„Corbul în zadar se spală, că negreața nu și-o pierde”
„Corbul puii albi îi scoate, iară firea în negrimea lor”
„Corbul, când puii lui s-o întâmpla să iasă cu pene”
„Coțofana cântând pe par dă de știre că va veni o rudă”
„Crapă pietrele de frig și țiganii în ilic”
„Cresc urzicile, se acoperă curtea.”
„Crește ca iarba sub chetra”
„Crește în lături ca varza”
„Crinul în gunoi de tot se usucă.”
„Crinul în gunoi se usucă.”
„Cu apa când te vei lupta, n-are cine-ți ajuta, decât voi”
„Cu cât e râul mai adânc, cu atâta curge mai lin”
„Cu cât mai afund intri în pădure, cu atâta de mai multe lemne dai.”
„Cu cât mai mare corabia, cu atât mai anevoie să și stăpânește.”
„Cu cât mai mare corabia, cu atât mai mare primejdia”
„Cu cât mai mult te depărtezi spre mare de țărm”
„Cu cât te descoperi, cu atât ți-e mai frig”
„Cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău.”
„Cu floare în căciulă”
„Cu hârzobul din cer n-a căzut nimeni”
„Cu iarba cea uscată arde și cea verde”
„Cu iarba cea uscată arde și cea verde.”
„Cu încetul, încetul, agurida se face miere.”
„Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.”
„Cu nă mânată zi sari nu să ansara ariulu”
„Cu o ceapă și cu o ridiche nu se face grădină”
„Cu o floare nu se face primăvară.”
„Cu o floare nu se face vara”
„Cu o floare numai vara nu se face”
„Cu o floare numai vară nu se face.”
„Cu o stropitură de ploaie pământul nu se mâne”
„Cu răbdarea treci și marea.”
„Cu un găinaț de cidră nu se spurcă Dunărea”
„Cu un găinaț de cioară nu se spurcă Dunărea.”
„Cu un ochi la răsărit și cu altul la apus.”
„Cu vântul bândează”
„Cu vânturi nu se vopsesc ouăle roșii”
„Cucul cântă până e frunza verde, iar nu când pică”
„Cucul cântă: ha! la plug!”
„Cucul până nu vede mugur nu cântă”
„Cucul până nu vede mugur, nu cântă”
„Cucul până nu vede mugur, nu cântă.”
„Cui de tei”
„Cuibul tei se ține păzești”
„Cum cad perele, așa cad răii”
„Cum e câlțul de hârtie”
„Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui ce-i cu Cerul împăcat.”
„Cum e lutul de gras”
„Cum este țara așa și obiceiurile.”
„Cum este țara, așa și obiceiurile”
„Cum îi șuieră, așa și zboară”
„Cum n-a făcut Dumnezeu două”
„Cum soarele apune, toate la întuneric peștin să pune”
„Cum va fi în ziua de Flori, va fi și în ziua de Paște”
„Cum zboară peștii în apă, cral”
„Curcă pe baltă și rață în patul n-ai”
„Curcă pe baltă și rață pe cracă”
„Curcă pe baltă și rață pe cracă.”
„Curcă plouată”
„D-arâul ce doarme s-te-aspari”
„Dă-l la deal, dă-l la vale, la el tot una e”
„Dacă acață ploaia, mult va ține.”
„Dacă ar face toți copaci flori, dacă ar face și muscele.”
„Dacă face puiul aripi, nu-l mai găsești la cuib”
„Dacă floarea ți-o păzești, rod bun dobândești”
„Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul”
„Dacă în ziua de Mucenici va bate vântul sau va fi”
„Dacă la Cozia pică la Bistrița plouă”
„Dacă n-are para cocân”
„Dacă nu e ploaie, fie și ninsăre”
„Dacă nu e ploaie, fie și ninsoare.”
„Dacă nu leagă castraveții, să se lege la cap între ei Duminica”
„Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed.”
„Dacă nu știi ce-i apa, nu te sui în luntre.”
„Dacă nu știi ce-i apa, nu te urca-n luntre!”
„Dacă s-ar mai întoarce și timpul ca codrul!”
„Dacă tună după Simion Stâlpnicul e semn de toamnă”
„Dacă tună după Simion Stâlpnicul e semn de toamnă lungă.”
„Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.”
„Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.”
„Dacă vremea de Bobotează e geroasă, după ieșirea cu Iordanul”
„Dacă vreu, îi sterpă”
„Dâmbovița apă dulce”
„Dâmbovița apă dulce, cine-o bea nu se mai duce.”
„Dâmboviță, apă rece”
„De acu să știi că are să plouă”
„De aia nu mai dă Dumnezeu bucate, că a început popii să se radă.”
„De ar fi lumea de hârtie”
„De aude (a auzit) toaca în cer”
„De căldură îi trec genunchii de gură”
„De când munții ca mușuroaiele și copacii ca iarba”
„De când plouă cârnați”
„De când ploua cârnați.”
„De ce muri, ver face pământul.”
„De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!”
„De departe trandafir.”
„De flori de cuc”
„De florile merului”
„De încheagă apele”
„De încheagă apele.”
„De îngheață apele”
„De îngheață apele.”
„De la copacul căzut și babele culeg crăci”
„De la copacul căzut și babele culeg crăngi.”
„De multe ori clonțul corbului și a vulturului, ochiul”
„De n-ar fi ciuta ne-doborâtă, n-ar fi vânt”
„De n-ar fi muscă pe resteul, ar rămâne pământul”
„De nu plouă, măcar picură”
„De nu plouă, măcar picură.”
„De nu va seca rădăcina, mărăcinii de iznoavă iarăși”
„De o umbră, de o nălucă”
„De râul ce doarme să te-aspari”
„De rea câmpii nu o încap”
„De se poate ascunde sulița în sac”
„De securea fără coadă n-are frică pădurea”
„De securea fără coadă n-are frică pădurea.”
„De ți se va părea că te strigă cineva, nu e bine.”
„De treci Dunărea înot, te-mpiedici la mal de-un ciot.”
„De unde nu-i, de acolo nu se varsă”
„De unde-a bate vântul”
„De va cânta cocoșii după scăpătatul soarelui, se va schimba”
„De va cânta cocoșii după scăpătatul soarelui, se va schimba vremea.”
„De-a valma”
„De-aia n-are ursul coadă și vulpea de-abia o are”
„De-ar fi cerul tot hârtie și marea cerneală”
„Deal cu deal se întâlnește, dar om cu om”
„Decât mămăligă cu unt și să mă uit în pământ, mai bine pâine cu sare și să mă uit la soare.”
„Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.”
„Decât oi întinde în unt și m-oi uita în pământ, mai bine oi întinge în sare și mă voi uita la soare.”
„Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.”
„Dedi neaua, să acopere totul.”
„Dela Dii”
„Delul Mitropoliei e mare”
„Departe cu mâna de para focului”
„Departe de cărbune, că de este stins te mânjește”
„Departe de noi plouă”
„Departe grija de iepure.”
„Deschide curcubeul”
„Dese lovituri de baltag răstoarnă stejarii uriași”
„Deși trudește, pe vânt nu 71 întrece”
„Deși trudește, pe vânt nu-l întrece”
„Diavolul și Crăciunul, buzduganele nu pot să-mi”
„Dihorul nu-și lasă năravul niciodată”
„Din chiar senin”
„Din coada pisicii sită de mătase nu se face”
„Din coada pisicii sită de mătase nu se face.”
„Din cotro bate vântul se îndreaptă aripile morii”
„Din cotro bate vântul se îndreaptă aripile morii.”
„Din cotro ne bate vântul”
„Din cotro ne bate vântul, ni se întunecă cuvântul.”
„Din cotro vântul mă bate, tot mă frige și mă arde”
„Din gardul Biîrlobrezâei”
„Din gardul Răzoei”
„Din lipsa unui cui se pierde carul”
„Din măslini răsar mărăcini”
„Din măslini răsar mărăcini.”
„Din noroi, tot vezi: te mănâncă ceva, dar din uscat”
„Din orice lemn nu se face bucium.”
„Din pământ, din iarbă verde”
„Din pomul bun și roada bună se face”
„Din pomul bun și roada bună se face.”
„Din pruna cânească nu faci zamă dulce”
„Din prună cânească nu faci zamă dulce.”
„Din puțintel a făcut Dumnezeu cerul și pământul.”
„Din rădăcina cea rea”
„Din scântei scăpărătoare, pară arzătoare se face”
„Din scânteie vreodată trandafir și micșunea nu să”
„Din stejar, stejar răsare”
„Din stejar, stejar răsare.”
„Din tei curmeie”
„Din trandafir răsar flori de cucută”
„Din zgăibulița cea mică bubă mare să ardică.”
„Dină”
„Dintr-un butuc”
„Dintr-un grâu bun iese o neghină, și dintr-o neghină iese un grâu bun.”
„Dintr-un lemn ese și cruce și măciucă”
„Dintr-un lemn iese și cruce și măciucă.”
„Dintr-un măceș iese un trandafir.”
„Dintr-un măcieș iese un trandafir”
„Dintr-un mărăcine ese un trandafir, și adesea dintr-un trandafir ese un mărăcine.”
„Dintr-un rasur ese și trandafir și mărăcine”
„Dintr-un trandafir ese și trandafir și mărăcine.”
„Doamne Isuse Hristoase”
„Doară n-ai căzut cu coșnița din cer.”
„Doarme ca chetra tu-apă”
„Doi coceni în trei căruțe”
„Domnul face rață după robă”
„Dorește ca cerbul de izvoare”
„Dorește ca cerbul de izvoare.”
„Dorm apele”
„Dracul în baltă”
„Dracul șede în deal și prăvale carul”
„Dragostea de pământ e mai puternică decât dragostea de femeie.”
„Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară.”
„Dragostea e iarbă, dar căsătoria o leagă”
„Drept ca cobilița”
„Drept ca coromisla”
„Drumul oblu-i pare vale”
„Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii.”
„Dumnezeu a umplut lumea cu ce a putut”
„Dumnezeu când a plecat să scoată urfiții”
„Dumnezeu ferească grădina de știr și pă”
„Dumnezeu ferească grădina de știr și pădurea de foc.”
„Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.”
„Dunărea e mare, însă câteodată scade”
„După arc și săgeată”
„După arc și săgeată.”
„După ce a bătut grindina”
„După ce frângi carul mulți se găsesc”
„După ce răstornă carul atuncea vede”
„După coajă se vede pomul”
„După cum a fost sădit”
„După cum a fost sădit, astfel a și răsărit.”
„După furtună și liman.”
„După furtună va fi (vine) și vreme bună”
„După furtună va fi și vreme bună.”
„După furtună va veni și vreme bună”
„După furtună vine și vreme bună.”
„După grădinar și florile”
„După hărțag cu sulița în spini”
„După iarnă și liman”
„După întuneric sare”
„După nor și ploaie”
„După nor și ploaie răsare și soare.”
„După nor vine și senin”
„După nor vine și senin.”
„După petrecere vine "ziua regretelor".”
„După ploaie multe tâmbări.”
„După ploaie multe tâmburi; după-alumpta, mulți”
„După ploaie trebuie să răsară soare”
„După ploaie trebuie să răsară soare.”
„După ploaie, așteaptă senin”
„După ploaie, așteaptă senin.”
„După ploaie, și căciulă dă oaie”
„După ploaie, și căciula de oaie.”
„După ploaie, zări curate”
„După ploi și soare.”
„După poamă se cunoaște pomul, și după faptă omul.”
„După senin vifor vine”
„După vânt, pe mare, călătoria să ți-o faci”
„După vreme bună și senină vine vreme”
„După vreme rea și senin.”
„E bun de spânzurat de o cracă uscată, că e păcat să strici una verde pentru el.”
„E ca cimbrul în toate.”
„E cu casa în spinare ca melcul.”
„E departe Griva de iepure”
„E ger de stă mâța”
„E lut și lut”
„E rău cu rău, dar mai rău e fără rău.”
„E rea ca o arșiță”
„E ruptă din stele.”
„El tună, el trăsnește”
„Este iute ca țestul”
„Este o floricică”
„Ești nehotărâtă ca fata mare la măritat.”
„Eu îl trimit la foc și el mi-aduce busuioc.”
„Eu la joc, mândra la joc și mălaiul arde-n foc”
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.”
„Face a vreme”
„Face din iarnă vară”
„Face și el umbră pământului”
„Face și el umbră pământului.”
„Fage guva ntre apă?”
„Fântâna nu îngheață niciodată”
„Fântâna puturoasă împinge la vale, toate ale ei șuieră”
„Fata munții și născu un șoarece”
„Femeia "ușoară" zice: "Iubite, bine faci, dar rău plătești...”
„Femeia este un rău necesar.”
„Femeia stearpă este ca pomul fără rod”
„Fie iarna cât de rece”
„Fie tufa cât de mică, își are și ea umbra ei”
„Fiecare lucru e pe șartul său.”
„Fiecare pai cu umbra sa”
„Fiecare pasăre își iubește cuibul”
„Fiecare trage foc spre turta lui.”
„Fiecare trandafir cu ghimpele lui”
„Fierbe sângele în tine (mine) ca într-o câjă de rac”
„Fierul cât de tare, tot se moaie la foc.”
„Firea-te zi caplu zi-arâu”
„Flacăra când vâlvăiește”
„Floare în legătură”
„Floarea cum se deschide se vede ce rod dă”
„Floarea la floare merge”
„Floarea până a nu se veșteji s-o aduci la nas ca să”
„Floarea până n-o pui la nas, nu cunoști ce miros are”
„Floarea până n-o pui la nas, nu cunoști ce miros are.”
„Florile una de alta când n-ar fi rămase, nici una”
„Fluieră-vânt”
„Fluture”
„Fluturele când se întoarce pe lângă vâlvâre, aripile”
„Fluturele când se întoarce pe lângă vâlvoare, aripile și le arde.”
„Foaie verde lobodă, gura lumi-i slobodă.”
„Foc după foc, rău după rău.”
„Foc peste foc, și la mijloc tufa”
„Foc să faci, și fum să nu iasă, peste putință se înțelege.”
„Focul acoperit arde înnăbușit.”
„Focul când se încinge, anevoie se stinge.”
„Focul cu apa nu se pot împăca”
„Focul în pădure din scânteia mică se aprinde.”
„Focul în pădure din scânteie mică se aprinde”
„Focul pe cele mai uscate mai lesne le topește”
„Focul te întărește și frigul te moaie”
„Focul te întărește și frigul te moaie.”
„Focul, cu cât mai mult îl scormonești, cu atât mai mult se și aprinde.”
„Fratele codru, săracul”
„Frică de ursă, frică și de baligă”
„Frica păzește pădurea”
„Frica păzește pepenii”
„Frica păzește pepenii.”
„Frica păzește via”
„Frig de crapă ouăle corbului”
„Frig, ger de crapă lemnele”
„Frig, ger de crapă pietrele”
„Frumos să privești furtuna pe mare, dar cam de departe.”
„Frumusețea la om, ca floarea în pom”
„Frumusețea la om, ca floarea-n pom.”
„Frunză și iarbă”
„Frunză verde ceapă căpătă”
„Frunză verde de gutui.”
„Frunză verde, lobodă.”
„Frunză verde, solz de pește”
„Fuge ca când îl gonește cu biciul de foc”
„Fuge ca dracul de tămâie.”
„Fuge de lumină ca liliacul”
„Fuge de mănâncă nori”
„Fuge de mănâncă pământul.”
„Fuge de ploaie și dă în noroaie.”
„Fuge de rupe pământul.”
„Fuge de scapără pietrele”
„Fuge de-i scapără călcâiele”
„Fuge de-i sfârâie călcâiele.”
„Fuge în copcă”
„Fuge pe deal ca pe vale”
„Fumul să se ducă ambar, deam udjeaclu a shibă”
„Furtuna, când va să trântească, întâi ru”
„Furtuna, când va să trântească, întâi rupe”
„Găina bea apă și se uită la Dumnezeu.”
„Găina, când îi vine, atunci ouă”
„Găina, ce-i găină, bea apă și se uită la cer”
„Gândești că e floare la ureche.”
„Gândul rău se ascunde greu.”
„Gardul cu poprele cade pe vânturi grele”
„Gârla se ceartă cu marea.”
„Gârla se certa cu marea”
„Gât codrul ia mâna asupra mâinii.”
„Gerul Bobotezei”
„Gerul lui Ciuciulea”
„Gerul și gerul nu se sperie de furtună.”
„Ghini fagi, ghini vai afli.”
„Gol meri”
„Grădina va muncitorii ca albinele la ulei”
„Grecu-i lemn putred”
„Greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici.”
„Greu la deal și greu la vale”
„Gunoiul de vară e piper de iarnă.”
„Gura lumii n-o astupă nici pământul.”
„Guvă tu apă”
„Hai la deal ca la vale”
„Hai noroc si la mai mare.”
„Hilieivra dă-Avgustu dzilli: an bun”
„Hotarele să nu le strămuți, că mult pământ nu-ți trebuie”
„Hristos a înviat”
„I s-a încheiat codru”
„I se pare dealul, vale”
„I-a cântat cucul în straiță”
„I-a ieșit pământul în față”
„I-a înghețat picioarele”
„I-a venit apa pe urechi”
„Iarba bună în spini se găsește”
„Iarba bună în spini se găsește.”
„Iarbă în avlie”
„Iarbă în curte, sărăcie în casă”
„Iarba în ogradă e sărăcie în casă”
„Iarba rea nu piere”
„Iarba rea nu piere.”
„Iarna e bună, dar trăiesc domnii”
„Iarna e ciuși și vara e cuc”
„Iarna grea, muierea rea”
„Iarna lui Barnovski”
„Iarna n-au mâncat-o lupii.”
„Iarna n-o mănâncă câinii”
„Iarna poartă până și vara tambarea”
„Iarna să nu te cuprindă”
„Iarna să te ferești, pe apă să nu călătorești”
„Iarna să te ferești, pe apă să nu te călătorești, dacă vei să”
„Iarna se îmblânzesc perele acre”
„Iarna se îmblânzesc perele acre.”
„Iazuri să fie, broaște se găsesc”
„Ieri a plouat, azi a înseninat”
„Ieri a plouat, azi a înseninat.”
„Ieșchia nu sare departe de trunchi”
„Ieșind din biserică, la o zi mare, dacă vei auzi păsări cântând”
„Îi cântă cucul în cap”
„Ii ciubucciul lui Dumnezeu”
„Îi mare oborul lui Dumnezeu”
„Îi merg fulgii, ca de găină neagră”
„Îi pare lumea vânătă”
„Îi pârță de nas, ca pe urs”
„Îi piere carul în pietri”
„Îi suflă vântul”
„Îi suflă vântul cenușa”
„Îi suflă vântul cenușa.”
„În apa în care te scalzi, în aceea te vei”
„În apa în care te scalzi, în aceea te vei îneca.”
„În baltă șade dracul”
„În câmpii cei mai frumoși și plini de flori se găsește”
„În câmpii cei mai frumoși și plini de flori se găsește și scaietele.”
„În ce apă se scaldă?”
„În cel mai bun grâu găsești și câte un fir de neghină.”
„În dorul fragilor rodi coțofenele”
„În fântâna unde nu-i brânză, apa nu-i bună”
„În fântâna unde nu-i broască, apa nu-i bună.”
„În lacul mare se adună broaște multe”
„În lacul mare se adună broaște multe.”
„În lipsă de ploaie e bună și piatra”
„În loc să scârțâie carul, scârțâie măgarul”
„În locul tău și pietrele ți-ar vorbi”
„În mare gea laea”
„În munte, omul se simte mai aproape de cer.”
„În noaptea Sfântului Andrei seara, se ung crucile ferestrelor”
„În orice gaură poți găsi șarpe cât de mic”
„În orice gaură se vâră șarpe cât de mare”
„În pământ când pui sămânță alegi pe cea mai bună, așa”
„În pomul mare afli și crânguri uscate”
„În spre Sfântu Vasile cerul se deschide, și atunci vitele”
„În sus să te uiți, când vei să mulțumești Domnului”
„În tot lacul sunt mai multe lipitori ca pești.”
„În viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.”
„În ziua de Ana-Foca gâlca soarele în apă”
„În ziua de Maria Egipteanca se pun pomi”
„În ziua de Moși se ceartă lut pe lut și Dumnezeu râde”
„În ziua de Probajini: se probajanesc frunzele copacilor”
„În ziua de Rusalii se pune la ușă pelin și-l poartă toată lumea”
„În ziua de Sfântu Andrei umplu femeile covata, ca să aibă”
„Înalt ca un munte”
„Înalt și cocorât, umblă în picioare pe sub pat”
„Încălzește-te cât arde focul.”
„Inima de vânător”
„Înoată ca curca pe baltă”
„Întoarce umbrela din cotro vine ploaia”
„Întoarce umbrela din cotro vine ploaia.”
„Între doi munți este o vale”
„Între doi munți este o vale.”
„Întrebarea / Trece marea.”
„Întristarea la inimă ca pomul lăcrămează pentru rodul ce-a”
„Întuneric și pute a brânză”
„Întunericul, cel mai mare vrăjmaș al luminei”
„Inul încă-i plantă”
„Își aruncă țărână în (pe) spate ca buha”
„Își aruncă țerna ca buhaiul.”
„Își trage rugul prin cur”
„Izicuță dracu”
„Izvoarele curg în sus”
„Jaf în ciuperci”
„Jaratecul stă și sub cenușă”
„Jarul din spuză nu te arde”
„Jarul potolit te arde”
„Jarul potolit te arde.”
„Judecătorii sunt ca crângul de mărăcini”
„Judecătorul e ca osia de car: cum o”
„Jupâne teiul când se ia”
„L-a călcat focul.”
„L-a scos din apele lui”
„La Abrud unde-i aurul cel mult”
„La balega subțire puținică apă trebuie.”
„La balega udă nu-i trebuie multă apă.”
„La baliga moale, puțină ploaie trebuie”
„La baligă moale, puțintică apă trebuie.”
„La copacul fără poame nimenea nu aruncă piatră.”
„La Dobrușa”
„La Drăgășani și sfinții sunt cu nasurile”
„La fântâna bună”
„La gardul uscat, poprele verzi”
„La grădinar crăstăveți să nu vinzi, că inima lui e acră de ei.”
„La luna câinilor”
„La naștere se pune într-un blid apă sfințită, și șapte până la naștere”
„La neploaie e bună și grindina”
„La pământul ud nu trebuie apă multă”
„La pământul ud nu trebuie apă multă.”
„La pasărea liberă.”
„La piscu Cocorului”
„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.”
„La soare te poți uita”
„La târg nu se vinde peștele rămas în apă”
„La toarta pământului”
„La unii li s-a dat capul ca să nu-i plouă-n gât.”
„La vijelii copacii cei mari jos cad, iar buruienile pe loc rămân.”
„Lac mic, dar lipitori multe”
„Lac mic, dar lipitori multe.”
„Lac să fie, broaște multe.”
„Lac să fie, că broaște-s destule.”
„Lacrimile săracilor, nici soarele nici vântul”
„Lacrimile săracilor, nici soarele nici vântul nu le poate usca.”
„Lacul din ploaie nu ține”
„Lacul din ploaie nu ține.”
„Lacuri să fie, broaște multe”
„Lăcusta îndurare dă bucate nici cum are”
„Lăcusta puțin trăiește, dar paguba mare face”
„Lăcustă-Vodă”
„Lâna cea bună prin spini rămâne”
„Lână în lână, păr în păr”
„Las-o mârță în popușoi”
„Lasă că și salcia mea va să facă auă”
„Lasă să ningă, să plouă, numai vreme rea să nu se facă”
„Leagă tei de curmeie”
„Lemnul cel strâmb, focul îl arde”
„Lemnul strâmb, focul îl îndreptează.”
„Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.”
„Leneșul ca o piatră aruncată în tină zace”
„Leneșului îi pute pământul sub el.”
„Lesne poți să arunci o piatră în mare”
„Leușteanul, de-l tură, se usucă în grădină.”
„Li s-a spart cuibarul”
„Li s-a stins șopotul”
„Li-apiri Sumedru la poartă!”
„Li-da apă”
„Lipsește mierea, se duc muștele”
„Lipsește mierea, se duc muștele.”
„Locul bun și grâul alb”
„Lopata când bate în apă, sperie pe pești”
„Lopata când bate în apă, sperie pe pești și-i scapă.”
„Lozia bună îi tare scumpă”
„Luca nu vede că-i plouă în casă”
„Luca, care și-a scăldat căciula în baltă”
„Lume și viață”
„Lume, lume”
„Lume, lume, și viața brăcinariu de ață”
„Lume, lume. Cum ți-aș pune nume!”
„Lumea e ca un puț cu două ciuturi; când”
„Lumea este ca o roată; cine poate învârti”
„Lumea este din bucăți”
„Lumea noastră întreagă este ca o scară”
„Lumea nu-i cât se vede prin fereastră”
„Lumea și un om”
„Lumea-i făcută din bucăți; vede unul”
„Lumea-n culme, vezi șoldii”
„Lumina e lumină, numai cel fără ochi”
„Lumina luminării și pe cel mai urât îl arată de frumos”
„Lumina mare pre cea mică întunecă”
„Lumina rămâne lumină de și orbul n-o întâmpină”
„Lumina vădește ziua”
„Luna mi s-a mâniat, soarele să-mi trăiască”
„Luntrea pe mare, pe margine o tragi.”
„Luntrea pe mare, pe margine s-o tragi”
„Lupii se țin după oi și corbii după hoit.”
„Lupii totdeauna se bucură în timp de furtună”
„Lupii totdeauna se bucură în timp de furtună.”
„Lupul la turburări se înveselește”
„Lupului, de i-ar fi frică de ploaie, ar purta ipingea”
„Mă duc în codru Mămului”
„Măc-ul trage gi6ra multu, nu va să rupă”
„Măgura cea gurguiată”
„Măgura cea gurguiată, n-o doboară vânt vreodată; dar șoarecii o scobesc pe dedesubt, și o găuresc.”
„Mai bine să locuiești în pădure singur”
„Mai cald soarele când răsare decât când apune”
„Mai curge apa pe unde a mai curs.”
„Mai curge apa, pe unde a mai curs”
„Mai degrabă soare de vale, că te mănâncă lupii”
„Mai e un deal, o vale și o limbă de pădure.”
„Mai mult de picătură decât de ploaie repede să te ferești.”
„Mai mult să te temi de apa cea lină decât de cea tulbure.”
„Mai mulți ghimpi înviază decât flori pe câmp”
„Mai mulți mărăcini decât trandafiri”
„Măi țigane, arde satul! Lasă-l să ardă”
„Maiul alege.”
„Mălură din grâu”
„Mânâncă lut și pămînt”
„Mânia să apună odată cu soarele”
„Manta de vreme rea”
„Mărăcinele, și rodul lui ca el”
„Mare apă, mari valuri”
„Mare apă, mari valuri.”
„Mare e noaptea, bun e Domnul.”
„Mare stăvălă”
„Mare ți-e grădina, Doamne (poarta-i deschisă și proștii sar gardul).”
„Marea că e mare și încă are fund, dar inima omului.”
„Marea cu sarea”
„Marea e plină de talazuri”
„Marea e plină de talazuri, și lumea cu feluri de necazuri.”
„Mărgăritarul stă în fundul mării, și murdăria plutește pe deasupra apei.”
„Martie uscat, Aprilie ud, Mai temperat, beat”
„Mărul cum măr cade”
„Mâța blândă zgârie rău.”
„Mere pădurețe”
„Merele frumoase pot fi și viermănoase”
„Mi-e drag ca tăciunele la nas”
„Mic ca acul”
„Micșuneaua cât de frumoasă, dar până în vară nu ține.”
„Mie-mi miroasă a floare, dar altuia a putoare.”
„Mielul lui Dumnezeu”
„Mila de la copil de suflet ca umbra de mărăcine”
„Minciuna ca glonțul în apă se afundă și îndată ca frunza iese în undă.”
„Minciuna se afundă ca plumbul și iese”
„Minte de îngheață apele.”
„Mlădița viței, de nu va fi în viță, rod nici-cum aduce”
„Morile când plutesc”
„Moș Martin se sparge de apă, vântul vine”
„Muierea ca vița, cum o pici lăcrimează”
„Muierea pământul cel mai roditor, dar fără udătură”
„Multe flori sunt pe lume, dar puține miroase.”
„Multe râuri fac torent”
„Multe-ori se duce curcubeta la fântână, ne-dreaptă”
„Mulți copaci de mare vânt cad.”
„Mulți copaci pe din afară se văd frumoși.”
„Munca pământului e bogăție”
„Munte cu munte nu se întâlnește”
„Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.”
„Muntele nu așteaptă, dipul așteaptă și arhitește.”
„Munții noștri aur poartă”
„Munții noștri cu aur plini”
„Mura câmpului”
„Mura de sine în gura omului nu se bagă.”
„Mută munții, mută casa”
„N-a ajuns la creanga verde”
„N-ai fi Domn-de-rouă!”
„N-ar fi lupi de n-ar fi oi.”
„N-o fi cât Dunărea?”
„Nădejdea ca o floare, ce înflorește pe tot anul și nici un”
„Nădejdea celui nemulțămitor ca zăpada se topește”
„Nămolul se așază pe fund”
„Năravul din fire, n-are lecuire.”
„Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc.”
„Nedeia pe luncă”
„Neghina n-o duce la târg.”
„Nemțul e fecior de secară”
„Nemțul e fecior de secară.”
„Nici brumă”
„Nici cât un fir de mac”
„Nici cu Prutul nu se sterge (spală)”
„Nici de nor de vară să te întristezi, nici de senin de vară să te înveselești.”
„Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.”
„Nici din salce cerc de bute, nici din ciocoi om de frunte.”
„Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele”
„Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.”
„Nici din talpă lemn de bute”
„Nici două mere degerate”
„Nici iadul, nici muierea, nici pământul”
„Nici iadul, nici muierea, nici pământul secetos nu zice: „Ajunge!"”
„Nici în car, nici în căruță”
„Nici în deal, nici în vale”
„Nici mărăcinele struguri scoate, nici scaietele smochine.”
„Nici mărăcinele struguri scoate; nici scaietele smochine”
„Nici nu-i ninge, nici nu-i plouă”
„Nici nu-i ninge, nici nu-i plouă.”
„Nici o ceapă degerată”
„Nici o frumusețe fără cel mai mic cusur, ca nici un trandafir”
„Nici o pomă nu-i mai amară”
„Nici ploaia îl udă, nici soarele îl arde.”
„Nici răchita pom”
„Nici răchita pom de bute”
„Nici salcia cerc de bute, nici nerodul om de frunte.”
„Nici salcia nu e pom de munte”
„Nici salcia nu-i ca pomul”
„Nici salcia pom”
„Nici salcia pom, nici mojicul om.”
„Nici un trandafir fără ghimpi”
„Nici un trandafir să nu-și arate numa: îndată co”
„Niciodată de (din) tot pomul”
„Nimeni n-a moștenit pământul.”
„Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.”
„Nimic nu e nou sub soare.”
„Ningă multe frunimăzi, bună e și una”
„Njeva face gras pământ”
„Noapte cu soare nu s-a pomenit”
„Noapte cu soare nu s-a pomenit.”
„Noapte de decemvrie, noapte de vis.”
„Noaptea nu-i balană, dar pământul odihnește”
„Noi și pământul, pământul și cu noi.”
„Noi vrem pământ!”
„Noi vrem să știm că soarele răsare și pentru noi.”
„Nor mare - ploaie mică.”
„Norii cei mici se duc la cei mari”
„Norii cei mici se duc la cei mari.”
„Norocul l-a spălat ploaia”
„Norocul, ca soarele, când mai mult arde”
„Norocul, ca soarele, când mai mult arde, ploaie ne aduce.”
„Norul de dimineață vestește ploaie”
„Norul, până nu se îngrașă, furtună nu aduce”
„Norul, până nu se îngroașă, furtună nu aduce.”
„Nu ajunge cucul”
„Nu arde nici focul în vatră”
„Nu are balta pește”
„Nu băga bâta în furnicar”
„Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.”
„Nu cercă marea cu degetul, nici apa”
„Nu cerca marea cu degetul, nici apa fiartă cu bățul.”
„Nu da cu bâta în baltă, că te stropește.”
„Nu e carne fără oase.”
„Nu e cer fără nori.”
„Nu e deal fără vale”
„Nu e fum fără foc”
„Nu e grâu fără neghină”
„Nu e grâu fără neghină.”
„Nu e miere fără fiere.”
„Nu e pădure fără uscături.”
„Nu e soare fără umbră”
„Nu e vrednic codrul să-și plătească”
„Nu ese sânge din mine”
„Nu este trandafir să n-aibă cusur.”
„Nu există pădure fără uscături.”
„Nu fiecare bordei are splină de tei.”
„Nu fiecare gâză face miere”
„Nu întinde mâinile la torțele cerului”
„Nu mă spăl de el nici cu apele Oltului”
„Nu mai bate vântul care bătea ieri”
„Nu mai bate vântul care bătea ieri.”
„Nu mai turna foc peste pară aprinsă.”
„Nu mi-a nins ca să nu-mi degere”
„Nu miroase a trandafir”
„Nu munții se spară, ci nămeții”
„Nu poate pomul pădureț plod bun face”
„Nu pune paie pe foc.”
„Nu pune paie peste foc.”
„Nu pune piciorul în gerușe, că poate focul în nutrn”
„Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.”
„Nu scormoni focul de sub cenușă.”
„Nu se ascunde soarele cu mutarea.”
„Nu se curăță de coajă”
„Nu se mișcă nici frunza, dacă nu suflă”
„Nu se poate pădure fără uscături”
„Nu se spală cu apa Puzdrei (Bistriței)”
„Nu se știe ca pământul, Din ce parte bate vântul.”
„Nu se știe pe pământ”
„Nu știe să strice nici iarba”
„Nu știi de unde sare iepurele.”
„Nu supăra floarea, ca să poți mânca rodul ei”
„Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.”
„Nu te face mesteacău”
„Nu te încurca ca curca în spini”
„Nu te juca cu focul!”
„Nu te pișa în potriva vântului”
„Nu te teme de toată tufa”
„Nu te ține gardul putred.2)”
„Nu toate apele mari”
„Nu toate apele mari fac și valuri tari.”
„Nu toți ce te bagă în căcat îți vor răul, și nici toți cei ce te scot de-acolo îți vor binele.”
„Nu vede pădurea de copaci.”
„Nu vede pădurea de lemne”
„Nu vede pădurea de lemne.”
„Nu vezi pădurea de copaci.”
„Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.”
„Nu-i deal fără plai”
„Nu-i deal fără vale.”
„Nu-i om fără păcat, nici pădure fără”
„Nu-i țară ca Banatul și om ca Românul”
„Nu-l ajunge nici vânt rece”
„Nu-l încălzește soarele”
„Nu-ți lua apă peste cap.”
„Nuca nu crapă până nu dai cu ciocanul.”
„Numai c-o lovitură copacul nu cade.”
„Numai când te rătăcești, atunci la țara ta râvnești și dă”
„Numai cu o floare ghirlandă nu se face”
„Numai cu un găinaț de cioară marea nu se spurcă”
„Numai cu un găinaț de cioară marea nu se spurcă.”
„Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.”
„Numai o rândunică nu ne aduce primăvara”
„Numai sfinții și stâlpiile se satură de miros”
„Numai Soarele poate să încălzească toată lumea”
„O aseamănă talpa gâștei cu floarea soarelui”
„O iarnă de-a lui Han-Tatar”
„O roză nu face prolicu”
„O scântee e de ajuns ca să ardă gireada întreagă.”
„O spuză”
„O viță în Gherghița și alta în Ialomița”
„O! în deal; o! în vale”
„Oaia care nu-și poartă lâna, s-o mănânce lupii”
„Oaia unde paște, acolo își lasă lâna”
„Oamenii sunt fiare când le iei pământul.”
„Ochii sunt rupți din mare”
„Ochii văd, inima cere, mai rău e când n-ai putere.”
„Ochiul dracului”
„Ochiul gospodarului este comoara în agru”
„Omul blând ca apa lină”
„Omul blând ca apa lină.”
„Omul ca umbra, îndată piere cum îi lipsește lumina”
„Omul care e balan, nu pare a fi țigan”
„Omul cât de rău să trăiască, tot nu se îndură să moară.”
„Omul e ca iarba, zilele lui ca floarea”
„Omul e ca oaia”
„Omul e ca un puț cu apă: cu cât îi faci mai mult, cu atât dă mai mult.”
„Omul e născut (ca) să umble și pasărea (ca) să zboare”
„Omul e născut (ca) să umble și pasărea (ca) să zboare.”
„Omul e născut să umble și pasărea să zboare.”
„Omul fără mure, ca un om fără cămașă”
„Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.”
„Omul îmbrăcat nu se teme de iarnă”
„Omul în ce chip a venit în lume, în același”
„Omul inimos, ca un pom frumos; el te”
„Omul pe pământ, dar îngerii în cer.”
„Omul prost nu vede pădurea din cauza copacilor.”
„Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește.”
„Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde te înnegrește.”
„Omul se deprinde cu răul ca viermele în hrean”
„Omul tânăr să nu taie râșchitor din pădure, că înfâră”
„Omul udat nu-i pasă de ploaie.”
„Ori de ce se agață se usucă.”
„Ori om, ori semănătură, nu se schimbă din natură.”
„Oricând e loc de mai rău.”
„Oricât de mică piatra”
„Oricât de nalt să fie copacul, frunzele cad tot pe pământ.”
„Orice câtă apă bea un pește, tot o scoate pe urechi”
„Orice floare a înflorit curând s-a și veștejit”
„Orice floare la sfârșit își pierde mirosul ei”
„Orice lemn își are viermele său”
„Orice lemn își are viermele său.”
„Orice naș își are nașul.”
„Orice nucă în gădcea sa”
„Orice trup cu umbra sa”
„Orzul în copt a dat”
„Osia neunsă scârție.”
„Ouăle ce se giugiulesc se frâng”
„Păcat de floare că e în spini.”
„Păcat de floare că-i în spini”
„Păcat de pământ că-l mai rabdă vin.”
„Pace din lână, lână albă”
„Pădure fără uscături nici cum să poate găsi”
„Pădurea de câdă e, piere”
„Pădurea de câți topori piere”
„Pădurea e mare, dar securea e tare.”
„Pădurea nu se sperie de cel care pune multe lemne”
„Pădurea nu se sperie de cel care pune multe lemne în căruță.”
„Pădurea, dă coadă securei.”
„Pâine și sare și să te uiți la soare.”
„Paiul cât de mic își are umbra sa.”
„Pământ fără viermi, nicăieri nu găsești”
„Pământ îngăurit”
„Pământul bun roade bune aduce.”
„Pământul bun, rădă bune aduce”
„Pământul când se usucă, ploaie cere să-l adape”
„Pământul cât de bun, fără lucrător, sălbatic rămâne.”
„Pământul cere sânge, și sângele cere pământ.”
„Pământul e singurul stăpân adevărat al omului.”
„Pământul până nu-l calci”
„Pământul te naște, pământul te crește, pământul te”
„Pământul te naște, pământul te crește, pământul te mistuiește.”
„Pământul te spune”
„Pământului bun puțină apă îi trebuie”
„Pământului bun puțină apă îi trebuie.”
„Până atunci va trece multă apă pe Mureș”
„Până ce geme boii scârțâie carul”
„Până ce rădăcina sănătoasă este, frunze și rod mult”
„Până ce rădăcina sănătoasă este, frunze și rod mult vei vedea.”
„Până la genunchi broasca”
„Până la mărul roșu”
„Până nu faci foc nu iese fum.”
„Până nu faci foc, fum nu iese.”
„Până nu plouă nu se fac ciupercile”
„Până nu plouă nu se fac ciupercile.”
„Până nu tună”
„Până nu tună, nu-i adună.”
„Până nu vine primăvara, nu se face vară.”
„Până și cuiul din părete”
„Până stelele apune”
„Pânza când se rupe, vântul corabia n-o”
„Pânza când se rupe, vântul corabia n-o mai mișcă.”
„Para mâlâie”
„Parcă a eșit din popușoi”
„Parcă aduce picioarele de după deal”
„Parcă are păr de urs”
„Parcă arunci în Olt”
„Parcă au umblat lăcustele.”
„Parcă e afumat pe coș”
„Parcă e copt în câlți”
„Parcă e din lună”
„Parcă e luat de alte elea”
„Parcă e luat din ele (iele)”
„Parcă e Mama-Hăciului”
„Parcă e Mama-Pădurii”
„Parcă e picat din lună.”
„Parcă fulgeră la Cornul-Caprii”
„Parcă i s-au înecat corăbiile”
„Parcă l-a smuls Rusaliile”
„Parcă o umblat lăcustele”
„Parcă plouă de la el”
„Parcă se ascunde în dosul holburei.”
„Parcă toată lumea-i stricată”
„Parcă-i dracu pe uscat”
„Parcă-i ducă-se pe pustii”
„Parcă-i lavră ovreiască”
„Parcă-i naiba pe uscat”
„Parcă-i o corabie”
„Parcă-i țara lui Papură Vodă.”
„Parcă-i tot ninge și plouă”
„Parul putrezește”
„Pasăre fără aripi nicicum poate zbura.”
„Pasărea în aer, cârtița în pământ, și le”
„Păsările fripte nu se găsesc în parii gardului.”
„Paște iarba care o cunoști”
„Paște iarba care o cunoști.”
„Păunul, pene frumoase, dar picioare urâte.”
„Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Șapte muzici - trei.”
„Pe ariciul lin nici cum îl poți face tocmai ca un pește”
„Pe brumă desculț și pe rouă încălțat.”
„Pe când peștii cei mici înghițeau pe cei mari”
„Pe cărarea bătută nu crește iarbă.”
„Pe ce iarbă a călcat?”
„Pe ce iarbă ai călcat?”
„Pe craca uscată nu cântă privighetoarea”
„Pe creanga uscată nu cântă privighetoarea.”
„Pe lângă cele uscate ard și cele verzi”
„Pe lângă cele uscate ard și cele verzi.”
„Pe lângă copacii uscați ard și cei verzi”
„Pe lângă copacii uscați ard și cei verzi.”
„Pe lângă lemnul uscat arde și cel verde”
„Pe lângă lemnul uscat arde și cel verde.”
„Pe lângă un lemn uscat ard și zece verzi”
„Pe mărăcine struguri nu cresc”
„Pe meri le cunoști din rochi”
„Pe oțelul vârtos rugina îl topește”
„Pe țigan, de-l vei spăla”
„Pe unde a sărit capra, sare și iada.”
„Pe unde calcă leul, se cunoaște urma lui”
„Pe unde și-a spart dracul opincile”
„Pe uscat cu siguranță, pe apă cu îndoială. Vezi din amân”
„Pentru corabie mare trebuie apă multă”
„Pentru corabie mare trebuie apă multă.”
„Pentru toți de soare una.”
„Peru nu cade larga de peru”
„Peste gardul mititel sare și un cățel.”
„Peste nouă mări și nouă țări.”
„Peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic.”
„Peștele în apă mare, țiganea pe foc”
„Peștii în vârgu nu se află.”
„Petrele rotunde din vârful dealului”
„Pi-ai întins vrejul ca dovlecul (bostanul), ș-ai umflat.”
„Piatra care șade pe loc prinde mușchi.”
„Piatra din zidire, cu vreme, iar la zidire se pune.”
„Piatra seacă”
„Pică, pară, pică!”
„Pică-pară”
„Pietrele cele scumpe în fundul pământului se găsesc”
„Pietrele cele scumpe prin ocne și pustietăți se găsesc”
„Pietrele rotunde din vârful dealului puțină urnire”
„Pira mojicească, ca urgia domnească”
„Pirul rău crește și nesemnat”
„Pl6i cu s6ri, ghifțili îm pAzari.”
„Plânge pământul sub el”
„Plânge pământul sub el.”
„Pleava a fost, vântul a luat-o.”
„Ploaia de Vineri cu furie, nu ține mult.”
„Ploaia din Mai face mălai.”
„Ploaia din Mai face mălaiu.”
„Ploaia din mai, face mălai.”
„Ploaia măruntă multă vreme ține, iar cea repede”
„Ploaia măruntă te pătrunde.”
„Ploaia mărunțică multă vreme ține, iar cea repede, cum vine așa se duce.”
„Ploaie de primăvară”
„Plopul e destul de mare”
„Plopul este înalt, dar umbră nu face”
„Plopul înălțat e găinat de toate ciorile.”
„Plopul înălțat, e găinat de toate ciorile”
„Plopul nu face pere, nici răchita micșunele.”
„Plopul nu face pere, nici răchita vișinele (micșunele)”
„Plouă din Mai”
„Plouă peste miriște și ninge peste pădure”
„Plouă peste miriște și ninge peste pădure.”
„Plugul e ca pasărea, ce cântă primăvara”
„Pluta, fără apă nu merge”
„Poama nu cade departe de tulpină.”
„Poartă floare de busuioc”
„Poiana cu fenurile”
„Pomii cu mult rod, ramurile lor și le pierd”
„Pomul altoit mai bun rod ne dă.”
„Pomul bun cel mai bun rod ne dă, iar cel prost nic”
„Pomul dacă îmbătrânește”
„Pomul de pe poame, omul de pe vorbe”
„Pomul după roadă se cunoaște.”
„Pomul în care se va sui femeia lehuzei să se usuce”
„Pomul înalt îl calcă toate ciorile”
„Pomul lesne să-ndreptează, de mic pîn’ să-ncovoiază.”
„Pomul mare”
„Pomul mare are și crengi uscate.”
„Pomul mare cade tare.”
„Pomul pădureț, pădurețe poame scote”
„Pomul se cunoaște din rădăcină”
„Pomul se cunoaște din roadă și omul din mintea neroadă.”
„Pomul se cunoaște din roadă, și omul din mintea neroadă.”
„Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.”
„Pomul se cunoaște după rod, și omul”
„Potopul când vine aduce cu el orice înainte găsește”
„Potrivește mirosul trandafirului cu puterea porcului”
„Precum apele pisa râte odată inimile îmbărbă”
„Precum rândunelele primăvara vin și se adăpostesc sub stra”
„Precum rândunelele primăvara vin și se adăpostesc sub strașini”
„Prepelița în iarbă”
„Presurii și vrăbiile când se adună de cu seară pe la arii, e semn de ploaie”
„Prier fără ploaie”
„Prier, ori priește, ori despăie”
„Prier, ori priește, ori despoaie.”
„Priil priește și jupește”
„Primăvara e bătaia peștelui.”
„Primăvara nu vine c-o singură floare.”
„Primăvara se înveselesc câte pe pământ se ivesc”
„Primăvara, dacă se vor vedea sburând pe lângă casă rândunelele, e semn de belșug”
„Prin gardul bogatului nu bate nici vântul”
„Printr-o crăpătură mică străbate apa în corabia cea mare.”
„Printre flori cresc și buruieni.”
„Printre grâu, mălura crește”
„Printre grâu, mălura crește.”
„Privighetoarea urâtă, dar frumos ne cântă, păunul”
„Privighetorile contenesc”
„Prostul taie copacul ca să-i mănânce”
„Prostul taie copacul ca să-i mănânce rodul.”
„Pruna și arușește agonia, are verm nă”
„Puica pe creastă se cunoaște ce neam o să fie”
„Pune căpăstru în Prut și iese calul”
„Pune căpăstru în Prut și iese calul.”
„Pune căpăstru în Prut, și iese calul”
„Pune floarea trandafirului cu băsina-porcului”
„Pune paie lângă foc, și să nu se aprindă?”
„Punte peste mare nu se arată?”
„Pupăza în gunoi își face cuibul său”
„Pute locul pe unde umblă”
„Puțină ploaie, multă imală (tină)”
„Răchita e mică, buturoasă”
„Răchita se 'ndoaie în toate părțile”
„Răchita, ori cât îi îngriji-o, tot lemn ne”
„Răchita, ori cât vei îngriji-o, tot lemn netrebnic rămâne.”
„Racul nu-și schimbă mersul.”
„Rădăcina e amară, dar rădăcinile dulci”
„Rădăcina e amară, dar roadele dulci.”
„Rădăcina mică răstoarnă cel mai mare car.”
„Rădăcina pe ramuri ține, iar nu ramurile pe rădăcină”
„Rădăcina pe ramuri ține, iar nu ramurile pe rădăcină.”
„Rămâne un om de sărit în apă”
„Râmnii Vlada la urzici”
„Rândunica ne prevestește vara, și Cio”
„Răsare soarele în toată ziua, dar nu se și vede totdeauna.”
„Răsare unde nu-l sameni.”
„Răsare unde nu-l semeni”
„Răsari soare, nu mai răsari”
„Rasur frumos înflorit”
„Rața în baltă și fulgii pe apă”
„Rața sălbatică nu se domesticește”
„Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.”
„Râu faci, rău găsești.”
„Rău la deal, rău la vale”
„Râul cel mai mic, când se varsă în cel mai mare”
„Răul din fire”
„Râul lin are apă afundă”
„Râul lin te îneacă curând”
„Râul nu aduce tot una chetre?”
„Râul nu aduce tot una cuțurit?”
„Răul se face mai lesne decât binele.”
„Râul totuna buciumi nu depune”
„Recunoștința e o floare care crește pe mormânt.”
„Roatele se gonesc una pe alta și nu se ajung niciodată.”
„Rodul după sămânță, ca oul după pasăre”
„Rodul după sămânță, ca oul după pasăre.”
„Rodul e după semință”
„Rugăciunea e făcută”
„Rugul se acață de haine”
„Ruja cât de frumoasă, dar foarte ghimpoasă”
„S'aspare zi aumbră-ii”
„S-a cuibărit ca o pupăză”
„S-a dus în lumea lui”
„S-a dus oaia și s-a întors porc sălbatic”
„S-a făcut cocârlă”
„S-a făcut cuculiete”
„S-a făcut lumea de foc”
„S-a făcut o apă și-un pământ.”
„S-a făcut oale și urcioare”
„S-a încurcat ca curca în lemne”
„S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.”
„S-a înmulțit ca ciupercile în gunoi”
„S-a înmulțit ca ciupercile în gunoi.”
„S-a întors crângul morii.”
„S-a pișat cerbul în apă, a dat iarna peste noi”
„S-a prins carul în nămol”
„S-a scrântit muntele și a născut un șoarece”
„S-a suit scroafa în copac”
„Ș-apoi bobocii intră în apă și cloșca rămâne pe uscat.”
„Să bei vin roșu în toată luna lui Mai ca să înnoiești”
„Să iei castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să împaci capra cu varza.”
„Să mai fie și un lup mâncat de oaie.”
„Să n'atingă luna”
„Să n-ajungi slugă la dârloagă.”
„Să nu dai chera să nu cârțâie”
„Să nu fie drumul fără călători”
„Să nu fie drumul fără călători.”
„Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.”
„Să nu pice nici apă pe el, ca pe un păun”
„Să nu scuipi în foc, că îți scuipi sufletul”
„Să nu scuipi în foc, că îți scuipi sufletul.”
„Să nu știe stânga ce face dreapta.”
„Să sângele apă nu să (se) face”
„Să se facă cât dealul (și nu-mi pasă)”
„Să trăiești, murgule, să paști iarbă verde”
„Să-i legi cu tei, să-i țâpi-n gârlă”
„Să-și arunce țărână pe spinare”
„Saca iarba face a sa roșie”
„Sade ca dracu-n spini.”
„Șade ca dracul în cânepă.”
„Sălcia cât să casești”
„Salcia de la Florii pusă la icoană, e bună să se aprindă”
„Salcia nu se face pe dealuri.”
„Salcia nu se face pe deluri”
„Sămânță bună, bun rod îți dă.”
„Sămânța străină, ca altoiul la pom”
„Sânge cu sânge nu să spală”
„Sângele cel nevinovat cere judecată de la Dumnezeu”
„Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.”
„Sânzili a Hristolui”
„Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.”
„Sărace, codrule”
„Sărbătorile învrednicesc putorile.”
„Scaietele se agață și de floarea câinelui”
„Scânteile pe paie, cum cade le aprinde”
„Scapără pe cer”
„Scară la cer și pod peste mare nu se poate”
„Scară la cer și pod peste mare nu se poate.”
„Scârbit e calicul, când îi bate vântul”
„Scârțâitura carului”
„Șchiopătura oilor e bucuria lupilor.”
„Sci hulpe, într'o stuhărie, pentru cleve”
„Scoate apă din piatră. Scoate lapte dulce din piatra seacă.”
„Scoate din fundul pământului.”
„Scoate furnica peni”
„Școplu îi dit parădis 1)”
„Scrie pe gheață”
„Scrie pe gheață, până dimineață.”
„Scuturile semn de frig”
„Se atârnă ghimpii de el.”
„Se bate ca apa de maluri”
„Se bate ca apa de țărmure”
„Se ciuciulește ca găina 'n țărână”
„Se dă în vânt”
„Se duce la vie cu poamă în basma.”
„Se face coadă de topor să taie pădurea”
„Se frige (usucă) ca prigărea”
„Se împrăștiară ca meiul orbului”
„Se îndoaie ca scârța”
„Se întoarce ca cucul în cuibul altuia”
„Se întrec ca puii de barză la zburat.”
„Se lipi ca nuca în perete”
„Se mărită pomătul cu grădina”
„Se plouă cu lapte, de la Sfântul Ilie, pace”
„Se rupe zăgazul”
„Se sburdă ca dracul în mijlocul râului”
„Se scarpină dracul în deal și trosnește”
„Se schimbă ca luna”
„Se schimbă ca luna.”
„Se schimbă vremea”
„Se scoate miere din orice floare”
„Se scoate miere din orice floare.”
„Se sperie (tremură) de toate buruienile”
„Se topește ca sloiul de gheață”
„Se topește ca sloiul de gheață.”
„Se uită soarele îndărăt, se strică vremea”
„Se umflă în gușă ca un cuc”
„Seamănă a roșu (urov)”
„Seamănă ca două picături de apă.”
„Seara înflorește curcubeul”
„Securea la rădăcina pomilor zace.”
„Setosul bea apă din orice lac.”
„Și când nu-s, râul bumbează?”
„Și cel mai tare stejar la topor se pleacă”
„Și cel mai tare stejar la topor se pleacă.”
„Și cerbul se spăimântează, când trăsnetul trăsnește”
„Și coada securii face rău pădurii.”
„Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece.”
„Și firul de păr își are umbra sa.”
„Și lupul de foame iese din pădure afară.”
„Și marea tare urlă, când de vânturi se bate”
„Și ninge, ninge, ninge peste morminte.”
„Și plopul e înalt, dar îl spurcă ciorile.”
„Și plopul este înalt, dar el caca ciorile”
„Și spinul trandafirul ese”
„Și stejarul e mare, dar ghindă pentru porci ne dă”
„Și tina lucește, când soarele o izbește”
„Și zăpada este albă, dar se c...a câinii pe ea”
„Și-așa-i bine, și-așa-i rău.”
„Simte, ca sarea de vreme rea”
„Soare cu dinți”
„Soare cu dinți.”
„Soarele când prea pripește”
„Soarele când se culcă, întunericul ne cuprinde”
„Soarele cu zori nu se face”
„Soarele încălzește și pe bun și pe rău.”
„Soarele încălzește și pe buni și pe răi”
„Soarele nu răsare numai pentru un om”
„Soarele nu se caută până în nouă brâne”
„Soarele nu stă ziua la amiază”
„Soarele să ne trăiască, iar luna s-o mănânce vârcolacii”
„Soarele, că e soare, și nu poate încălzi toată”
„Soarele, că e soare, și nu poate încălzi toată lumea odată.”
„Soarele, cât de cald, tot nu încălzește lumea toată”
„Soarele, de e soare, și tot nu poate lumina”
„Soarele, de e soare, și tot nu poate lumina toate văile.”
„Soiul rău nu piere”
„Soiul rău nu piere.”
„Somnoroase păsărele / Pe la cuiburi se adună.”
„Șomoiog”
„Spinii carnea ne-o sfâșie”
„Spinul până a nu crește”
„Spre Sfântu Gheorghe se ia mana vi”
„Stă ca gumarul zimniusit”
„Stau apele în loc”
„Stau apele în loc.”
„Stejarul bun și trammic dă trainică mlădiță”
„Știe (și) toaca 'n cer”
„Știe el de unde iese mâzga.”
„Stinge focul cu paiele.”
„Strâmbii mănâncă țara, și drepții n-o lasă”
„Strâmbii mănâncă țara, și drepții n-o lasă.”
„Strigă pe un pom și se usucă de pe un”
„Strop cu strop se face marea.”
„Stuhul nu crește prin ogor”
„Stuliul nu creste prin ogoare.”
„Sturzul ne aduce vara”
„Sub copacul frunzos mulți se adăpostesc”
„Sub frunza cea mai proastă se găsește poamă coaptă.”
„Sub părul fără râde nu se adună păsări”
„Sub părul fără roade nu se adună păsările.”
„Sub piatra cea mai frumoasă, scorpia ascunsă zace”
„Suflă de vânt.”
„Suflă el în pumni, dar îi mai cald la coadă”
„Suliță fără bold nici cum vei găsi”
„Sulița orișiunde nu se poate ascunde”
„Sunt de unde n-are mărul câje și cireșa sâmbure”
„Surcea nu sare departe de butuc”
„Surceaua nu sare departe de butuc.”
„Sus stele, jos stele”
„Taie frunză la câini.”
„Taie și verzi și uscate”
„Țalazuri mari ca niște munți, îndată nu le mai vezi”
„Talazuri mari ca niște munți, îndată nu le mai vezi, cum vântul încetează.”
„Talpa țării”
„Tânăr lângă tânără, ca paiele lângă foc”
„Țandăra nu sare departe de trunchi.”
„Țara piere (mare) de Tătari”
„Țara piere de Tătari”
„Țărână ești că din țărână te-ai făcut, și în țărână te vei duce”
„Te arde ca vântul”
„Te piși contra vântului, te piși pe genunchi”
„Te vei uda când a ploua, te vei unge când a ninge.”
„Te-a lepădat ca cucul ou”
„Tei de curmei”
„Tei și brad”
„Teiul meu cu frunza lată, / Stă de pază la portiță.”
„Terpentin, Terpenteac”
„Tigva nu merge de multe ori la apă, că or să sparge, or crapă.”
„Tina Vlăscii”
„Tinerețele se trec ca florile după (sic) câmp”
„Tinerețele se trec ca florile după câmp”
„Toamna când pițigoii, ciocârlanii vor țârâi pe lângă casă”
„Toamna se alege pleava de grâu.”
„Toamna se numără bobocii”
„Toamna sună-n geam / Cu frunze de aramă.”
„Toarnă foc peste pară.”
„Toată apa stinge focul”
„Toată vara sapă la vie”
„Toate apele în mare se varsă, și marea nici cum se umple.”
„Toate râurile curg în mare”
„Toate râurile curg în mare.”
„Toate tomnăticele (foile)”
„Tocmai ca pe Hunie e pe aici”
„Tot carul își poartă tovarul”
„Tot copacul ce va să fie bun de cârlig, dă timpuriu.”
„Tot copacul de la rădăcină se usucă, dar întâi crengile se văd uscate.”
„Tot copacul de la rădăcină se usucă.”
„Tot din grâu se face și secara”
„Tot dintrun lut se scâte și vasul dă unt”
„Tot e un lemn de ars în foc”
„Tot e un lemn de ars în foc.”
„Tot în via lui Fotii bate piatra”
„Tot o apă”
„Tot paiul are și umbra (umbra lui)”
„Toți copacii înfrunzesc, dar mulți din ei nu rodesc.”
„Trage Oltul la matcă și mojicul la țeapă”
„Trăiește ca cucul în frunze”
„Trăiește ca cucul în frunze.”
„Trăiește ca dracu în apă mică.”
„Trăiește ca viermele în rădăcina hreanului”
„Trăiește vița”
„Trandafir fără ghimpi nu cum poți găsi”
„Trandafirii se scutură, Dar spinul rămâne.”
„Trandafirul are ghimpi și ghimpele trandafir”
„Trandafirul cu cât mai frumos, cu atât mai puțin”
„Trandafirul de ghimpi mai întâi să ți-l cureți”
„Trăsnetul te sperie, iar ploaia te păfugă”
„Trebuie să te temi de vânt cu zăpadă”
„Trece ca gâsca pe apă”
„Trece Oltu”
„Trei crai de la Răsărit”
„Trei lucruri nu se pot: scară la cer, nișclură la fer și punte pe mare.”
„Tremură, parcă-i găsit pe ape”
„Tresnea tresnește”
„Trestia care se pleacă n-o frânge vântul.”
„Trosni una la Călina”
„Tu îl trimiți la foc, și el îți aduce busuioc.”
„Tufă de Veneția”
„Tună și fulgeră”
„Tună și fulgeră de mânie”
„Tuns cocen”
„Udul de ploaie nu se teme.”
„Ulmul nu face pere”
„Ulmul nu face pere.”
„Umblă când dârmă țâncu-pământului”
„Umblă cu capul pe sus, ca spicul cel gol”
„Umblă hoinaci ca Hangerii”
„Umblă înnădind tei putrede”
„Umblă noaptea ca liliecii”
„Umblă pe pământ ca Sân Petru pe apă”
„Umbra niciodată nu crește”
„Umbra se strămută după soare”
„Umbra se strămută după soare.”
„Un arbore nu face pădure”
„Un arbore nu face pădure.”
„Un car se încarcă, altul se descarcă”
„Un copac nu face pădure.”
„Un cuc de primăvară va aduce”
„Un cuc nu aduce primăvara”
„Un fag nu face pădure”
„Un lemn strâmb arde tot focul”
„Un munte s-a scremut, și un șoarece s-a născut.”
„Un nebun o pietricică în fundul mării aruncă”
„Un șopot ce cură, va mai cură”
„Un tăntălău mai mare nici că se poate.”
„Una de la răsărit și alta de la apus”
„Una din deal, una din vale”
„Una din deal, una din vale.”
„Una la răsărit și alta la asfințit”
„Unde a tunat întâi”
„Unde cocoșul nu cântă”
„Unde codru nu înverzește”
„Unde codru nu înverzește.”
„Unde cură apă repede anevoie este îm”
„Unde e baltă, broaște se adună”
„Unde e fum și căldură.”
„Unde e hoitul, acolo se adună corbii”
„Unde e lac se adună broaște”
„Unde e lac se adună broaște.”
„Unde este miere, acolo și muște”
„Unde este miere, acolo și muște.”
„Unde faci focul, iarba nu crește”
„Unde hornul mare, fumul puțin”
„Unde înserează, acolo doarme”
„Unde intră în grâne, să se spargă casa.”
„Unde mânia cu putere se împreună, acolo trăsnetul mai tare sună.”
„Unde nu e iarbă verde nu pasc oile”
„Unde nu e iarbă verde nu pasc oile.”
„Unde nu faci foc, nu iese fum.”
„Unde nu intră soare, intră hiatru.”
„Unde nu intră soarele intră boalele”
„Unde nu intră soarele intră boalele.”
„Unde nu-i lac nu-s broaște”
„Unde pasărea nu ciripește”
„Unde Român cruce nu-și face”
„Unde scuipă un sat se face un lac”
„Unde scuipă un sat se face un lac.”
„Unde și-a înțărcat dracul copiii.”
„Unde și-a înțercat dracul copiii”
„Unde sunt brâște, trebuie să fie (și) lac”
„Unde sunt broaște, trebuie să fie (și) lac”
„Unde sunt oi, acolo-s și foi.”
„Unde tună, răsună”
„Unde umblă cârtița i se cunosc urmele”
„Unde-i stârvul mai mare, acolo se strâng”
„Ungurene, tuțurene”
„Ungurene, vreme rea”
„Urît meșter a croit-o, rău ciocan a ciocănit-o.”
„Urma alege, când tot umblă a culege”
„Ursul și-a văzut umbra”
„Ursul și-a văzut umbra.”
„Urzica nu va fi floare niciodată”
„Urzica nu va fi floare niciodată.”
„Urzica te urzică.”
„Va veni cucul în grădină”
„Vai de broaște când se bat bivolii în baltă”
„Valea are ochi și crângul urechi”
„Valea are ochi și crângul urechi.”
„Valea calea Teancului”
„Vânt de vară”
„Vânt seamănă, și abur va secera”
„Vântul aduce, vântul duce”
„Vântul aduce, vântul duce.”
„Vântul adună nori, și tot vântul îi risipește”
„Vântul adună norii, și tot vântul îi risipește.”
„Vântul alege grâul din bucate”
„Vântul alege gunoaiele din bucate.”
„Vântul aruncă și pe cei mai mari copaci jos la pământ”
„Vântul ațâță focul și vorba vrajba.”
„Vântul ațiță focul și vorba vrajba”
„Vântul bate și muntele urlă”
„Vântul bate, câinii latră”
„Vântul bate, câinii latră, dar paiele nu le ia”
„Vântul bate, câinii latră.”
„Vântul bate, câinii latră. Câinele latră, vântul duce.”
„Vântul de frică nu știe.”
„Vântul la pământ nu aruncă buruieni, ci pe cei mai înalți.”
„Vântul la pământ nu aruncă buruieni, ci pe cei mai mari copaci.”
„Vântul nenorocirii unde bate, răii usucă”
„Vântul tare la răsărit aduce zloată.”
„Vântul, de frică nu știe”
„Vară fără muscă.”
„Vara își râde în nas, iarna își plânge în gură.”
„Vara toată tufa dă sălaș”
„Vara, vara / Cântă păsările-n zare.”
„Vârful aruncă nămolul înapoi”
„Varsă apa peste rațe”
„Vârtej de vânt fără vânt nu se poate înființa”
„Vede arzând pe el casa”
„Vedeți voi, caprelor, edera din Carpați?”
„Verdiul cârca copacul și mai slab unde găsește”
„Vezi bîrna din ochiul tău și nu vorbi p-alt de rău.”
„Via și moșia mărită urgia.”
„Via zice: «vezi-mă ca să te văd și eu pe tine.»”
„Viața fără sărbători, ca un drum fără conac.”
„Vijelia culcă și trestia și stejarul”
„Vine apa la matcă, când și când”
„Vine ploaia de la Ierusalim”
„Vis, că a nins”
„Vița ce n-aduce rod se taie”
„Vița de la par nu se delungă”
„Vița de la rădăcină se taie, când de tot să usucă”
„Vița de la rădăcină se taie, când de tot se usucă.”
„Viță de vie”
„Vița uscată s-o tai, ca mai bun rod să-i dea”
„Vița, când vei s-o plivești, să n-o tai din rădăcină”
„Voinicul șade la foc și nu îi e frig”
„Vorba de rău omul prea lesne o crede.”
„Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.”
„Vrabia 'n stuf”
„Vrăbiile când se adună”
„Vrăbiile când zboară”
„Vremea vremuiește”
„Vulpea în pădure și tocmala în târg”
„Vulpea părul își schimbă, iar năravul niciodată.”
„Vulturul, când îi tai penele, rămâne de batjocură.”
„Vulturului, lipsindu-i aripile, nu mai poate”
„Yi hirta ligată nu s-duce tu-avinatic”
„Zadă să ardă”
„Zăpada cât de mult se grămădește, până-n vară să”
„Zece luni nu fac cât un soare.”
„Zi apă de gârle, să-ți se-aspară ochiul”
„Zi cu soare”
„Zi frunză, zi curcubeță, tendă nu se-adună”
„Zi zori și birțirli se deschid”
„Zile înșirate, fire încurcate, pînză rău țesută și vreme pierdută.”
„Zilele omului sunt ca floarea câmpului.”
„Ziua ce se acață se usucă”
„Ziua cenușie albă nu se face tartă”
„Ziua frumoasă de dimineață se cunoaște.”
„Zmeu fără coadă”
„Zorile hiare frânzi.”