Proverbe care încep cu litera V
689 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera V (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„V-ați trece ca porcul în Larsa”
„V-o spun și la plăcilei!”
„Va (a) veni (el) drăguș la căuș!”
„Va crăpa lupul.”
„Va de oaie între lupi”
„Va fi întins.”
„Va mai veni oala la spuză”
„Va mai veni oala la spuză.”
„Va mi se căta din ploaie să mă bagă în soare?”
„Va minte”
„Va să dezbrace un sfânt, să îmbrace”
„Va să ia și lâna și pielea”
„Va să o înnegrească din albă”
„Va să știe ursoaica ziua bilitinii?”
„Va să-i facă griji câinele”
„Va să-ți fac mânecă la tâmbare.”
„Va să-ți vină tibia (căsmetea), nu s-o”
„Va ști, nu va putea”
„Va tăia ca portă”
„Va ți se părea Maiul la poartă.”
„Va țipat-o în pupăză”
„Va tra să-s fălescă, ș-arinia nu'l lasă”
„Va tra să-s fălescă, ș-arinia nu'l lasă.”
„Va trece sărănărul”
„Va veni cucul în grădină”
„Va-l acliem și va-ii pitrec și colac”
„Va-mita liapă dit prași, s-u badzi tu cepi”
„Vaca albă-i toată seu”
„Vaca bună se vinde din staul”
„Vaca bună și-n grajd se caută”
„Vaca care nu-și poate purta pielea, s-o”
„Vaca încălțată”
„Vacă pe vacă se linge, și porc pe porc”
„Vaca rea dă cu piciorul când umple covata”
„Văcarul s-a mâniat pe nevastă”
„Vaci n-avem, brânză mâncăm.”
„Vaci nu avem, brânză mâncăm”
„Văd ei pe ce scândură calcă”
„Văd eu pe ce scândură calcă.”
„Văduva cam fără somn, că n'are cine s'o adârme”
„Văduva fără bărbat”
„Văduvă grasă”
„Vai când ajunge lupul sameș la oi!”
„Vai celor ce pierd răbdarea, că rău se vor căi”
„Vai de acea însoțire”
„Vai de acela ce are pâine, și n-are dinți să o mănânce.”
„Vai de acela ce se nevoiește în valurile lumii!”
„Vai de acela ce se scarpină cu unghiile”
„Vai de boierul ce se râgă mojicului”
„Vai de boul care se înjuga”
„Vai de boul care-l împunge vaca”
„Vai de broaște când se bat bivolii în baltă”
„Vai de câinele care latră pe stăpânul său”
„Vai de capul satului”
„Vai de casa aceea unde găina cântă, și cocoșul tace”
„Vai de casa cu mulți stăpâni”
„Vai de casa omului, când dracul își vâră”
„Vai de casa omului, când dracul își vâră coada.”
„Vai de cea ce cade pe mâna de om bătrân!”
„Vai de cei ce aleargă după băuturi și jocuri, că se topesc”
„Vai de cel ce arată minte când la tem”
„Vai de cel ce ascultă numai de al său sfat!”
„Vai de cel ce așteaptă la masă străină!”
„Vai de cel ce cade în ispită de judecată. Mult să te ferești”
„Vai de cel ce îngrijește mai mult de dobitoce decât de oameni”
„Vai de cel ce jefuiește și din jafuri zidește biserici și mâ”
„Vai de cel ce n'a dobândit nici un prieten pe lume”
„Vai de cel ce nu se scarpină cu unghiile sale!”
„Vai de cel ce nu-și este la nunta sa!”
„Vai de cel ce pe gaie îndată o iartă, iar pe porum”
„Vai de cel ce se deșteaptă când temnița”
„Vai de cel ce spală paharul pe din afară”
„Vai de cel ce strigă la urechea celui surd”
„Vai de cel ce strigă la urechea celui surd!”
„Vai de cel ce-i umblă păduchii pe frunte!”
„Vai de cine și nu are”
„Vai de copilul acela ce n-ascultă de părinți”
„Vai de ghinionul preotului”
„Vai de hoțul care nu știe ascunde”
„Vai de hoțul care-i sărac, și de săracul”
„Vai de legănul în care s-a suit”
„Vai de mine ce să fac”
„Vai de mine, bine-mi pare.”
„Vai de mine, de urât”
„Vai de nuntă când lipsește ginerele”
„Vai de oaia care se spovedește lupului”
„Vai de om când n-are a lui”
„Vai de omul cu păcat!”
„Vai de pasărea ce scapă din colivie și cade în laț!”
„Vai de picioarele care poartă cap nebun”
„Vai de satul acela când ajunge curul”
„Vai de stăpânul care lasă laptele pe seama”
„Vai de tine, făcut preot”
„Vai de tine, lăgar de Andoni”
„Vai de turma fără păstori”
„Vai de vițelul care împunge vaca”
„Vai de vițelul care împunge vaca.”
„Vai de voi, ereticilor, când vă veți înfățișa înaintea Domnului”
„Vai păți ca cânile, gi vrâ filie ma mare”
„Vai săracă țară”
„Vai, săracul om prost”
„Vai, vai, vai”
„Vai, vină curul tu cenușe”
„Vai-le cură sângele?”
„Vai-mi curmi mirindea?!”
„Vălătuc de stigleț, nebunie goală.”
„Valea are ochi și crângul urechi”
„Valea are ochi și crângul urechi.”
„Valea calea Teancului”
„Valea e tot așa, dar nu e poteca aia”
„Valea tot aceea, dar lelea nu e aceea”
„Valea, calea feciorului”
„Vânătoarea te învață cum să te păzești de vrăjmaș”
„Vânătorul științei, socoteala, iară maestrul”
„Vânatul când se vede, urma lui nu se mai caută.”
„Vânatul e mai ieftin în piață decât în șes.”
„Vând pe mumă-mea cam scump, ca ni”
„Vânt de vară”
„Vânt seamănă, și abur va secera”
„Vântul aduce, vântul duce”
„Vântul aduce, vântul duce.”
„Vântul adună nori, și tot vântul îi risipește”
„Vântul adună norii, și tot vântul îi risipește.”
„Vântul alege grâul din bucate”
„Vântul alege gunoaiele din bucate.”
„Vântul aruncă și pe cei mai mari copaci jos la pământ”
„Vântul ațâță focul și vorba vrajba.”
„Vântul ațiță focul și vorba vrajba”
„Vântul bate și muntele urlă”
„Vântul bate, câinii latră”
„Vântul bate, câinii latră, dar paiele nu le ia”
„Vântul bate, câinii latră.”
„Vântul bate, câinii latră. Câinele latră, vântul duce.”
„Vântul de frică nu știe.”
„Vântul la pământ nu aruncă buruieni, ci pe cei mai înalți.”
„Vântul la pământ nu aruncă buruieni, ci pe cei mai mari copaci.”
„Vântul nenorocirii unde bate, răii usucă”
„Vântul tare la răsărit aduce zloată.”
„Vântul, de frică nu știe”
„Vântură țară”
„Vânzătorul care trage la cântar.”
„Vânzătorul de oameni, următorul lui Iuda, c'o sărutare dulce te vinde”
„Vânzătorul de oameni, următorul lui Iuda, c'o sărutare dulce vinde”
„Vânzătorului târgui îi dă de hac”
„Vâr nu poate ședea apă la liturghie.”
„Vara cine își câștigă”
„Vara cu cumetru”
„Vara este, iarna este”
„Vară fără muscă.”
„Vara întins la umbra dârmă”
„Vara își râde în nas, iarna își plânge în gură.”
„Vara toată în cântare, și iarna toată în uh”
„Vara toată tufa dă sălaș”
„Vara, vara / Cântă păsările-n zare.”
„Vârful aruncă nămolul înapoi”
„Varga lui Dumnezeu”
„Varga și înduplică nu se frânge”
„Varsă apa peste rațe”
„Varsă foc și pară”
„Vârsta, ca vremea cea de astăzi, iar nu ca cea de ieri”
„Vârtej de vânt fără vânt nu se poate înființa”
„Varvara o învărvără, Sava o înzăvănă și-ai”
„Varza nu se învârte cu o foaie”
„Varza nu se învoalve cu o foae.”
„Vasă-și bage cătușa să plângă”
„Vașcohan, cu suman”
„Vașcohanu e fâlos”
„Vase de lut și copii, niciodată nu-s mulți”
„Vasu spurcat și puturos, mirosuri nu prii”
„Vasul cu doi cârmaci se îneacă”
„Vasul curat spune în ce mâini a picat.”
„Vasul gol cântă a fome”
„Vasul gol sună a foame”
„Vasul vechi mai mult ține.”
„Vasul vechiu mai mult ține”
„Vasului gol toți îi dai cu piciorul”
„Vasului gol toți îi dau cu piciorul.”
„Vătășel de mahala”
„Vatra cea bună nu ține căldură”
„Vatra mea, palatul meu”
„Vavilon e”
„Văzând și făcând”
„Văzut-ai crâșmărie fără datorie?”
„Văzut-ai mâța legată la cap și om cuminte când e beat?”
„Văzut-ai vreun drac popă?”
„Vechi cârpești”
„Vechiul amor și vechiul vin sunt cele mai bune.”
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai do”
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit”
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit.”
„Vecin pe vecin vede”
„Vecină, dă-mi bărbatul tău; ce-mi ții”
„Vecine, s-a dus bărbatul meu la moară”
„Vecinică suridră”
„Vecinul cel bun la cinste preț n-are, cum și cel rău cinste”
„Vede arzând pe el casa”
„Vede arzând pe el casa și i-e lene ca să iasă.”
„Vede binișor în pungă”
„Vede binișor în pungă, are ochii ce să-ți ungă.”
„Vede ca cucuvaia”
„Vede că nu încape singur pe gaură”
„Vede că nu încape singur pe gaură, și-și mai leagă și tivgă de coadă.”
„Vede că nu mai încape”
„Vede că nu mai încape.”
„Vede Dumnezeu al cui este colacul”
„Vede găinatul și i se pare grăunte de caș”
„Vede gunoiul în ochiul altuia și nu vede bârna din al său.”
„Vede pe om că-i dă apa în gură și el îl mai cufundă”
„Vede pietrele și i se par covrigi de pâine”
„Vedeți voi, caprelor, edera din Carpați?”
„Vedeți voi, caprelor, iedera din Carpați? Voi o să o mâncați.”
„Vedut-ai crâșmărie”
„Vegheați căci nu știți ceasul”
„Vegut'ai vreun ciubotar cu ciubote bune?”
„Vei fi bun cât vei fi”
„Vei, nu vei, el cu d-a sila face musca cît camila.”
„Venea ca ceasul cel rău”
„Venea ca ceasul cel rău.”
„Veni Ene”
„Veninul la coadă”
„Veniși, Adame?”
„Veniți, înțelepților, să mâncați la masa nebunului”
„Ver și cu vara”
„Verdiul cârca copacul și mai slab unde găsește”
„Vermii-l culcă, vermii-l scaldă”
„Verși cu pumnul și aduni (culegi) câte unul”
„Verși cu pumnul și aduni (culegi) câte unul.”
„Verul și cu vara”
„Verzaranu săracu”
„Veșmântul nu face pe om”
„Vesmântul primește unsărea, iar omul”
„Veșmintele luate împrumut nu țin de cald”
„Veșmintele luate împrumut nu țin de cald.”
„Veșnicia s-a născut la sat.”
„Veste bună, Sarcal”
„Veste-poveste”
„Vestea bună de departe ne înveselește îndată”
„Vezi bârna din ochiul tău, și nu vorbi p'altul de rău.”
„Vezi bîrna din ochiul tău și nu vorbi p-alt de rău.”
„Vezi că-i albă și zici că-i neagră.”
„Vezi mama, apoi iei fata.”
„Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.”
„Vezi să nu calci vreo furnică.”
„Vezi-ți de furcă și de câlți!”
„Vezi-ți de furcă și de câlți.”
„Via să n-o lași să se paraginească, că pierzi și pe ea”
„Via să n-o lași să se părăginească, că pierzi și pe ea și vinul ei.”
„Via și moșia mărită urgia.”
„Via zice: «vezi-mă ca să te văd și eu pe tine.»”
„Viață bună, când ai pâine în gură”
„Viață cârpită cu ață.”
„Viața cea mai bună, cea fără nici o grijă, cea fără niciun”
„Viața cere sapă adâncă și des ca să ne dea nouă leac”
„Viața fără fală, e ca o zi fără soare”
„Viață fără griji, viață de dobitoc. Vezi să nu dobândești”
„Viața fără sărbători, ca un drum fără conac”
„Viața fără sărbători, ca un drum fără conac.”
„Viața leneșului e grea și mai mult înveți din ea.”
„Viața molatecă, răsfățată, dezmierdată și desfrânată, întreagă”
„Viață necăsătorită”
„Viața omului, trecătoare, dar pomenirea ce va lăsa, în veci”
„Viața să nu ți-o vatămi cu griji multe și străine, ca de-ale”
„Viață se socotește, când vesel omul trăiește”
„Viața ți se scurtează, când sufletul se întristează”
„Viața ți-o petreci”
„Viața urăște, iar moartea împacă”
„Viața-i viață legată cu ață: s-a rupt ața, s-a dus viața!”
„Viața-i vis, iar moartea-i trezire.”
„Viclean ca măgarul”
„Vicleanul făgăduiește, nebunul trage nădejde”
„Vicleanul făgăduiește, nebunul trage nădejde.”
„Vicleim”
„Viclenia, răutatea și nebunia surori sunt”
„Viclenie pentru viclenie”
„Viclenul anevoie dobândește vânatul ce vânează fără vătămare”
„Viclenul cu vorbe dulci îndată înșală pe cei de minte scurți”
„Viclenul peste putință un cuvânt drept să-ți grăiască”
„Viclenul și fățarnicul altele pe ascuns gândește, și altele”
„Vidra cu o cârdă numai n-are nici o”
„Vierme se găsește și în mormânt de piatră.”
„Viermele cel mic peștele mare acață”
„Viermele de bucate se lasă pe grăunțe”
„Viermii te mănâncă de viu”
„Viespea după ce miere nu face, apoi și împunge”
„Viespea după ce miere nu face, apoi și împunge.”
„Viespea, după ce miere nu face”
„Vii (te duci) cu gura la fragi”
„Vijelia culcă și trestia și stejarul”
„Vin călcat de brâște”
„Vin la mama să te vadă”
„Vin Muscalii”
„Vin și rachiu cui place”
„Vinde cu toptanul”
„Vinde făina cu ocaua mică.”
„Vinde linte”
„Vinde minciuni”
„Vinde pe murgul în târg, și el e în crâng”
„Vinde pielea lupului, și lupul în pădure”
„Vinde pielea ursului în târg, și ursul în pădure”
„Vinde pielea ursului în târg, și ursul în pădure.”
„Vinde pielea ursului, și ursul în pădure”
„Vinde și pe tată-său”
„Vinde via și cumpără stafide”
„Vinde via și cumpără stafide.”
„Vine apa la matcă, când și când”
„Vine binele”
„Vine ca calul la traistă”
„Vine ceata lui Baboi”
„Vine cu flori în pălărie”
„Vine de la biserică”
„Vine diaspotul în horă, și preoții se fac”
„Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.”
„Vine o vreme când nu mai poți să treci pe lângă tine.”
„Vine ploaia de la Ierusalim”
„Vine rândul”
„Vine seara, pleacă dimineața, și lumea zice”
„Vine seara, pleacă dimineața, și lumea zice că a dormit acolo.”
„Vine singur la ham”
„Vino Marico, eși Marico”
„Vino până te roagă, căci pe urmă îți dă”
„Vino rău”
„Vino, lupe, de mă mănâncă de-a gata”
„Vino, necazule, dar vino singur”
„Vino, necazule, dar vino singur.”
„Vino, tată, să-ți arăt moșiile!”
„Vino, tată, să-ți arăt pe mama”
„Vinovat de moarte, dar vrednic de milă”
„Vinovatul mai mare gură face”
„Vinovatul mai mare gură face.”
„Vinovatul negonit fuge”
„Vinu de la Valea-Lungă”
„Vinul bun de sine se laudă”
„Vinul bun nu se încearcă, ci peste cap se dă”
„Vinul bun și nevasta frumoasă sunt două lucruri bune”
„Vinul bun trece și pe ascuns”
„Vinul ca focul te aprinde și pe pământ te întinde, tocmai”
„Vinul cât de vechi și femeia cât de tânără”
„Vinul cu apa când se amestecă, puterea și-o”
„Vinul de la Delu-Mare”
„Vinul dezleagă limbile.”
„Vinul după masă somn bun ne aduce”
„Vinul e bun, rachiul îmi place”
„Vinul e dat să-l bea voinicii, iar nu toți”
„Vinul e toiagul bătrânețelor și nebunia”
„Vinul e toiagul bătrânețelor și nebunia tinerețelor.”
„Vinul face pe săraci bogați, pe ciungi cu mâini, pe ologi cu picioare și pe orbi cu ochi.”
„Vinul îl bei de bun, și el te face nebun.”
„Vinul îți iese în nas”
„Vinul mână calul, și ovăzul duce căruța”
„Vinul nou nu se ține în foi vechi”
„Vinul nu se face apă”
„Vinul pritocit cu mult mai bun”
„Vinul, cârja bătrânețelor”
„Vis de babă bătrână”
„Vis, că a nins”
„Visită armenescă”
„Vița bună s-o cauți.”
„Vița bună să o cauți”
„Vița bună, când ai pâine în gură”
„Viță cârpită cu ață”
„Vița ce n-aduce rod se taie”
„Vită de beilic”
„Vița de la par nu se delungă”
„Vița de la rădăcină se taie, când de tot să usucă”
„Vița de la rădăcină se taie, când de tot se usucă.”
„Viță de vie”
„Vița omului, ca oul în mâna copilului”
„Vița tihnită”
„Vița uscată s-o tai, ca mai bun rod să-i dea”
„Vița, când vei s-o plivești, să n-o tai din rădăcină”
„Viteaz (isteț) ca cocoșul”
„Viteazului îi vezi capul și leneșului urma”
„Viteazului îi vezi capul și leneșului urma.”
„Vitejia cu fuga”
„Vițel s-a naște, bou a murit”
„Vițel tânăr și pește bătrân”
„Vițel tânăr și pește bătrân.”
„Vitele se adapă cu apă, și oamenii cu vorbe”
„Vitelor care treieră nu li se leagă gura”
„Vițelul cel gras s-a junghiat”
„Vițelul după baligă se cunoaște ce neam o să fie”
„Vițelul nici nu l-a tăiat și mușterii are”
„Vițelul nici nu l-a tăiat și mușterii are.”
„Vizita sau cercetarea unuia nepedepsit”
„Vizitele cele mai plăcute”
„Vizitele cele mai plăcute sunt cele mai rar făcute.”
„Vizitiul cel prost bate calul cel bun”
„Vlad până se încalță”
„Vlădica, de e Vlădică”
„Vocea poporului e vocea lui Dumnezeu”
„Vodă da și Hâncu ba”
„Vodă vra și Hâncu ba”
„Vodete cu orbete”
„Voi arăta eu cine-i popa în biserică”
„Voia D-tale ca la banu Ghica”
„Voia d-tale ca la banu Ghica.”
„Voia este la tine”
„Voia inima dă aripi picioarelor”
„Voia lui Dumnezeu nu se potrivește”
„Voiește și vei putea”
„Voind să poarte cercei mai buni, își pierde urechile”
„Voind să poarte cercei mai buni, își pierde urechile.”
„Voinic ca dracu când dă din picior”
„Voinic de Lotru”
„Voinic la danț”
„Voinic tânăr, cal bătrân, grei se 'ngăduie la drum”
„Voinic tânăr, cal bătrân, grei se îngăduie la drum”
„Voinicelul fără cal”
„Voinicelul nearmat”
„Voinicia pe om îl ridică până sus în cer, iar mândria îl coboară”
„Voinicos fricos”
„Voinicul cunoaște două poteci”
„Voinicul nu piere”
„Voinicul piere de mâna păcătosului”
„Voinicul șade la foc și nu îi e frig”
„Voinicul umblă, ca șarpele, după vitejii”
„Voința Domnului iscălitură este”
„Volniciile cele mari deprind a se întoarce”
„Vom bea cât om putea, și om plăti când vom avea”
„Vom rupe gaura”
„Vor veni bătrânețele să-l întrebe unde sunt tinerețele”
„Vorba 'n colțuri și rotundă.”
„Vorba aia și doi bani”
„Vorba blândă toată pornirea îmblânzește, iar cea”
„Vorba bună”
„Vorba bună mult adună.”
„Vorba ce iese din gură nu se mai întoarce în urmă”
„Vorba ce iese din gură nu se mai întoarce în urmă, de aceea să te gândești”
„Vorba ce zboară odată nu se mai întoarce.”
„Vorba cea mai bună, când grăiești cele ce se cuvine și cum se cuvine”
„Vorba cea mai bună, când grăiești cele ce se cuvine și la locul lor”
„Vorba ceea: până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții.”
„Vorba de azi nu se potrivește cu cea”
„Vorba de azi nu se potrivește cu cea de ieri”
„Vorbă de clacă”
„Vorba de clacă nu e folositoare”
„Vorba de popa ostenit”
„Vorbă de popă ostenit.”
„Vorba de rău fuge ca glonțul, iar cea”
„Vorba de rău fuge ca glonțul, iar cea bună rămâne”
„Vorba de rău mai bine se crede”
„Vorba de rău mai bine se crede.”
„Vorba de rău omul prea lesne o crede.”
„Vorba de rău se duce ca glonțul”
„Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.”
„Vorba de rău se duce ca glonțul, și n'o”
„Vorba de rău se duce peste nouă țări și nouă mări”
„Vorba de rău se duce peste nouă țări și nouă mări.”
„Vorba de rău, omul pre lesne o crede”
„Vorbă din topor”
„Vorba dulce”
„Vorba dulce cea mai mare armă; cu ea să te înarmezi”
„Vorba dulce e ca sarea în bucate.”
„Vorba dulce mult aduce.”
„Vorba dulce oase frânge.”
„Vorba dulce se frânge”
„Vorba dulce și cinstită te-arată cu daruri mari, iar cea rea te face de rușine”
„Vorba dulce și cinstită te-arată cu daruri mari, iar cea rea te rușinează”
„Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe.”
„Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.”
„Vorba fără glume pare ca bucate fără sare.”
„Vorbă goală, traistă ușoară”
„Vorba îndelungată mai mult te întunecă”
„Vorba își are și ea vremea ei”
„Vorba lui moș Albu”
„Vorbă lungă”
„Vorba lungă, sărăcie în pungă”
„Vorbă lungă, sărăcie în pungă.”
„Vorba lungă, și tot aceea de multe ori pofta”
„Vorbă mare să nu zici”
„Vorba muierilor în biserică mai mult se întinde”
„Vorba multă - sărăcia omului.”
„Vorbă multă nu e fără minciuni.”
„Vorbă multă și treabă puțină.”
„Vorbă multă, ispravă puțină”
„Vorbă multă, sărăcia omului.”
„Vorba nu în vremea și la locul său, ca rafturile”
„Vorba nu ne omoară”
„Vorba nu ne omoară, și cu ea nu ne săturăm”
„Vorba nu ne omoară.”
„Vorba pe unde a ieșit mai bine să fi tușit.”
„Vorba pe unde a ieșit.”
„Vorba puțină și mâncarea puțină niciodată nu strică pe om.”
„Vorba puțină și mâncarea puțină, niciodată nu strică pe om.”
„Vorba puțină și mâncarea puțină, niciodată nu strică.”
„Vorba rea fuge mai tare ca cea bună.”
„Vorba rea se duce ca glonțul”
„Vorba rea se duce ca glonțul.”
„Vorbă să fie că bâlciul se face”
„Vorbă să fie, dăm o lulea de tutun, că bâlciul se face.”
„Vorba să rămână vorbă.”
„Vorba sus și treaba jos.”
„Vorba țiganului”
„Vorba unui om cinstit face mai mult ca un înscris.”
„Vorba, din vorbă în vorbă au ajuns și la cociorbă.”
„Vorba, din vorbă în vorbă.”
„Vorba-i de argint, tăcerea-i de aur.”
„Vorba-i vorbă, treaba-i treabă.”
„Vorba-n colțuri și rotundă fără cercuri se înfundă.”
„Vorbe (cuvinte) sărate”
„Vorbe apuse”
„Vorbe bune dar nesărate.”
„Vorbe de furcă”
„Vorbe de necinste nici cum se cuvine nici să auzi, necum să grăiești”
„Vorbe de necinste nici cum se cuvine nici să auzi, necum să le spui”
„Vorbe de toate zilele”
„Vorbe fără miez”
„Vorbe în doi peri”
„Vorbe încornorate”
„Vorbe piperate”
„Vorbe spuse la mânie sunt ca cele-n bucurie.”
„Vorbe umede”
„Vorbele cele dulci deschid ușa cea de fier”
„Vorbele cele ferite”
„Vorbele celor mari sunt ca smochinele de dulci, iar vorbele celor mici sună ca niște nuci.”
„Vorbele celor mari sunt ca smochinele de dulci.”
„Vorbele nu potolesc foamea.”
„Vorbele plăcute înmulțesc învățătura.”
„Vorbele sunt femei, faptele sunt bărbați.”
„Vorbele trec, faptele rămân.”
„Vorbește alăturea de drum”
„Vorbește alimojdii”
„Vorbește amicul, dar așteaptă răsplată”
„Vorbește ca din foale”
„Vorbește ca în mâră”
„Vorbește ca în moară”
„Vorbește ca surda în clacă”
„Vorbește ce nu miroase a nas de om”
„Vorbește ce nu știe”
„Vorbește cu mormăială”
„Vorbește cu picioarele”
„Vorbește cu piciorul de brebenei”
„Vorbește de clacă”
„Vorbește de-a bățul”
„Vorbește în dude”
„Vorbește în dungi”
„Vorbește neisprăvite”
„Vorbește neisprăvite, la-nșiră-te mărgărite.”
„Vorbește nemțește”
„Vorbește nemțește.”
„Vorbește nesărat”
„Vorbește satul”
„Vorbește și nea Vlad că-i și el din sat”
„Vorbește și nenea Ion”
„Vorbește slobod”
„Vorbește tocmai ca orbul cu ochelari”
„Vorbește vorba îngânată”
„Vorbește vorba îngânată, parcă i-e gura legată.”
„Vorbești cu morții”
„Vorbești de dracul și el e din dreaptul”
„Vorbești de lup și lupu-i la ușă.”
„Vorbești de lup, și lupul la ușă”
„Vorbim de lup și lupul la ușă.”
„Vorbiși de te plătiși”
„Vorbite și ne-vorbite”
„Vrabia 'n stuf”
„Vrabia 'n stuf.”
„Vrabia cu mălai se prinde”
„Vrabia cu mălai se prinde.”
„Vrabia e mică, dar mare de bătrână”
„Vrabia mălai visează”
„Vrabia mălai visează și calicul praznic.”
„Vrabia malai visează și săracul praznicul”
„Vrabia mălai visează și săracul praznicul.”
„Vrabia mălai visează.”
„Vrabia puii și ea mare de bătrână”
„Vrabia tot pui”
„Vrabia tot pui.”
„Vrabie pe gard”
„Vrăbiile când se adună”
„Vrăbiile când se adună.”
„Vrăbiile când zboară”
„Vrăbiile când zboară.”
„Vrajba dintre noi să piară”
„Vrăjmaș pentru vrăjmaș când moare nu plânge, ci mai mult”
„Vrăjmașul când își arată spatele, bate-l”
„Vrând cămila coarne, până-și dă urechile”
„Vrând să aibă armăsar”
„Vrând să ții doi pepeni într-o mână, te trezești fără nici unul.”
„Vrând să-și facă sprâncenele și-a scos ochii”
„Vrând să-și facă sprâncenele și-a scos ochii.”
„Vrea puiul să știe mai mult ca cloșca”
„Vrea s-o înnegrească din albă, va și mâini albe să aibă.”
„Vrea să arunce lumea cu umărul”
„Vrea să facă din rahat bici.”
„Vrea să fie și grâu scump și făină eftină.”
„Vrea să fie și grâu scump și făina ieftină”
„Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină.”
„Vrea să umple în puț găleata cu gaura neastupată.”
„Vrearea în ananghie se cunoaște”
„Vrearea în ananghie se cunoaște.”
„Vrednic este muncitorul de plata sa”
„Vrednicia "ți mi-e oglindă”
„Vrednicia îți mi-e oglindă”
„Vrednicia omului se cunoaște după port”
„Vrednicia omului se cunoaște după port.”
„Vrei nu vrei”
„Vrei nu vrei, bea aiazmă Andrei.”
„Vrei nu vrei, bea Grigore aghiasmă.”
„Vrei nu vrei.”
„Vrei să afli ce dureri suferă cel ce se chinuiește”
„Vrei să cunoști pe om? ridică-i masca după obraz (adică”
„Vrei să intre toți în danț? Pune o muiere”
„Vrei să mori cinstit? poartă-te mai cinstit”
„Vrei să răsplătești celui ce te ocărăște, dă-i mulțumită”
„Vrei să te asemeni cu Dumnezeu? gonește frăția, isgonește”
„Vrei să'ți arct sufletul în palmă?”
„Vrei să-ți arăt sufletul în palmă?”
„Vrei să-ți spun eu cine-mi ești?”
„Vrei și cu lupul și cu câinii să fii bine.”
„Vrei vrăjmași să-ți dobândești? Grăiește”
„Vrei zi n-are”
„Vrei, calule, orz?”
„Vreme e a râde, vreme e a plânge”
„Vreme într-un picior”
„Vremea a tuturor dascăl și învățător este”
„Vremea ce a trecut nu se mai întoarce”
„Vremea cu încetul poate”
„Vremea cu încetul poate să le descopere toate.”
„Vremea dascălul și învățătorul tuturor”
„Vremea descoperă adevărul”
„Vremea descoperă adevărul.”
„Vremea descoperă toate”
„Vremea frumoasă nu ține multă vreme”
„Vremea frumoasă nu ține multă vreme.”
„Vremea îndreaptă toate”
„Vremea îndreaptă toate.”
„Vremea învață pe aceia care n-au dascăl”
„Vremea judecătorul cel mai bun”
„Vremea judecătorul cel mai bun că, când p'in gând nu-i, judecă”
„Vremea le îndreaptă toate”
„Vremea le îndreaptă toate.”
„Vremea mută și schimbă lucrurile.”
„Vremea pe prieten, ca focul pe aur, în adevăr arată”
„Vremea râde, vremea plânge.”
„Vremea rușinii nu e trecută”
„Vremea toate le mistuiește.”
„Vremea vinde lemnele și nevoia le cumpără.”
„Vremea vinde paiele și nevoia le cumpără”
„Vremea vindecă toate.”
„Vremea vine, vremea trece”
„Vremea vremuiește”
„Vremea vremuiește și omul îmbătrânește”
„Vremea vremuiește și omul îmbătrânește.”
„Vru nevasta cu cumnatul, lumea toată va râde”
„Vru să sârmă lepurii, și scosi ursa”
„Vrușlu cu Nușlu”
„Vulpe bătrână.”
„Vulpe, de ce-ți sunt ochii roșii?”
„Vulpea bătrână nu cade în curse”
„Vulpea bătrână nu cade în curse.”
„Vulpea bătrână nu se prinde ca păsărui”
„Vulpea bătrână nu se sperie de cursă”
„Vulpea bătrână nu se sperie de cursă.”
„Vulpea când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri.”
„Vulpea când nu ajunge la struguri, zice că sunt acri.”
„Vulpea când se prinde, se prinde de câte patru picioare.”
„Vulpea care doarme nu prinde găini”
„Vulpea care doarme nu prinde vânat”
„Vulpea cât e de șireată, tot ajunge la ușa dugheanului acățată.”
„Vulpea cât e de vicleană, și de multe ori cade în cursă.”
„Vulpea după moarte de cojocar are parte.”
„Vulpea e vicleană, dar mai viclean e cel”
„Vulpea e vicleana, dar mai viclean e cel ce o prinde.”
„Vulpea găini visează”
„Vulpea în pădure și tocmala în târg”
„Vulpea în pădure, și pielea i-o tocmești în târg”
„Vulpea în pădure, și pielea i-o tocmești în târg.”
„Vulpea nu mănâncă cireșe.”
„Vulpea nu se sperie de cel ce se laudă seara, ci de cel ce se laudă dimineața.”
„Vulpea nu se teme de vânătorul care se laudă seara.”
„Vulpea părul își schimbă, iar năravul niciodată.”
„Vulpea părul și-l schimbă, dar năravul niciodată”
„Vulpea părul și-l schimbă, dar năravul niciodată.”
„Vulpea păzitor găinilor.”
„Vulpea pe spate se întinde.”
„Vulpea putere ca leul nu are, dar cu vicleniile ea întrece.”
„Vulpea se joacă cu lupul.”
„Vulpea se pișă, când vede că câinele e”
„Vulpea unde nu ajunge, zice că-i pute.”
„Vulpea, cât e de șireată, tot ajunge la ușă”
„Vulpea, după ce a îmbătrânit, s-a făcut”
„Vulturul de aripi smuls”
„Vulturul după muște nici cum aleargă”
„Vulturul nu prinde muște.”
„Vulturul scoate buf, și buful vultur nu-i”
„Vulturul, când îi tai penele, rămâne de batjocură”
„Vulturul, când îi tai penele, rămâne de batjocură.”
„Vulturului, lipsindu-i aripile, nu mai poate”