Proverbe care încep cu litera T
921 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera T (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„Ț-oiu ierta”
„T6tă dioa, clanța, clanța din gură”
„T6te femeile ar fi cinstite”
„T6ti ambar, ma nu va gionili”
„Tablele lui Moise”
„Tac mă cheamă”
„Tac soacra cu nora, petrece”
„Tac, tac”
„Tacă pripitorile unde cântă ursitorile”
„Tacă-te frigi, încăilea să te frigi cu o ciorbă bună”
„Tacă-ți arca”
„Tacă-ți gaița”
„Tăcând Eva și-a umplut sacul”
„Tace ca balega în iarbă”
„Tace ca Neamțul”
„Tace ca porcul în cucuruz”
„Tace ca șoarecele”
„Tace ca un mut”
„Tace și face”
„Tace si le face.”
„Tăcere multă la răspundere de treabă, în locul mare”
„Tăcerea aduce dulceață”
„Tăcerea e ca mierea.”
„Tăcerea e uneori cel mai frumos răspuns.”
„Tăcerea nu sparge capul”
„Tăceți, gura vă meargă”
„Taci ca porcul surd.”
„Taci gură, că nu mai te doare capul”
„Taci să nu te-audă mâța”
„Taci să tac, să ne fie casa casă”
„Taci, că-i bine”
„Taci, fă, Florea țiganca”
„Taci, limbă, că nu te doare capul”
„Taci, până ți-e bine”
„Taci, să-ți fie casa casă și masa masă glumele să-ți fie ca sarea-n bucate.”
„Taci, să-ți fie casa casă, și masa masă”
„Taci, te odihnește”
„Tâde unul de altul, în parte, și fiecare poartă câte un răvaș în spate.”
„Taftă”
„Tăfueala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.”
„Tăgârță a împrumutat, și sacul nou acuma cere”
„Tai pom și faci om.”
„Tăia-ți carnea vie”
„Taie (taie) popa limba”
„Taie cu herestrăul”
„Taie din pălărie și pune la umăr”
„Taie din poală și pune la umăr.”
„Taie frunză la câini.”
„Taie frunze la câini”
„Taie frunze la câini.”
„Taie în săbii”
„Taie lemne ca la protopop”
„Taie mămăliga în două, de viteaz ce e”
„Taie mâneca și fugi”
„Taie și frige cu gura”
„Taie și spânzură”
„Taie și verzi și uscate”
„Taie tăieței cu barda”
„Taie-fugă”
„Taie-i curmu”
„Taie-paie”
„Taie-ți perul, să nu ajungi ambeia”
„Taina lui Dumnezeu nimenea nu o știe”
„Taina să n'o spui nevestii”
„Tainele vâstre în urechile nostre”
„Tainele voastre în urechile noastre”
„Țalazuri mari ca niște munți, îndată nu le mai vezi”
„Talazuri mari ca niște munți, îndată nu le mai vezi, cum vântul încetează.”
„Talent nu e, dar e muncă.”
„Talentul fără noroc e de prisos”
„Tâlhar la tâlhar trage”
„Tâlhar pe tâlhar nu fură”
„Tâlhar pe tâlhar nu fură.”
„Tâlharul c-un păcat, păgubașul cu zece”
„Tâlharul cel mic se spânzură și cel mare”
„Tâlharul cel mic se spânzură și cel mare scapă.”
„Tâlharul fură dar nu aduce”
„Tâlharul neprins este negustor cinstit.”
„Tâlharul neprins, este negustor cinstit”
„Tâlharul niciodată nu se procopsește”
„Tâlharul și curva au fost de când lumea”
„Talmeș-balmeș”
„Talmeș-balmeș, de la cumătra”
„Talpa țării”
„Tălpoiu”
„Tâlpor fără tipiriști”
„Tămâietorul toate le alege”
„Tânăr lângă tânără, ca paiele lângă foc”
„Tânăr mincinos, bătrân hoț”
„Tânăr mincinos, bătrân hoț.”
„Tanda Manda (trei lei bucata)”
„Tândală cu Păcală”
„Țandăra nu sare departe de trunchi.”
„Tângălă”
„Țânțarul cu cântări te sărută”
„Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești.”
„Țânțarul se face armăsar”
„Țânțarul, cât de mic, cu o mușcătură mică și pe leu îl biruiește.”
„Țânțarul, cât e de mic, cu o mușcătură mică și pe lei”
„Țara arde și baba se piaptănă.”
„Țara e plină de nevoi”
„Țara nu se mută, omul se mută”
„Țara piere (mare) de Tătari”
„Țara piere de Tătari”
„Țara Românească, curvă bătrână”
„Târâie ca motanul”
„Târâie-obială”
„Țărână ești că din țărână te-ai făcut, și în țărână te vei duce”
„Țăranul când merge tropăiește și când”
„Țăranul paște vaca și arendașul o mulge”
„Țăranul paște vaca și arendașul o mulge.”
„Tarara nemțească”
„Târâți în părți.”
„Tare lapte acră”
„Tare mi-s cununat cu el”
„Tare'i rînzos”
„Tare-i bine și frumos când e omul sănătos”
„Tare-i bine și frumos când e omul sănătos. Și călare și pe jos.”
„Tare-i legea”
„Tare-i rânzos”
„Tarfă mare, și punga goală”
„Târgul dă de cap”
„Târgul de dimineață”
„Târgul dintâi să nu-l lași”
„Târgul mânie n-are”
„Târgul punga cât de grea, îndată ți-o ușurează”
„Târgul se face cu bani și nunta cu lăutari”
„Tarlu (Gumarlu) sapă locul și tot pe nas îl aruncă”
„Tarlu sapă locul și tot pe nas îl aruncă.”
„Târnă, umple fiolele”
„Tărtăcuță”
„Tata avea armăsar”
„Tata avea armăsar, dar el a ieșit măgar.”
„Tata face la biserici și nenea le surpă”
„Tata face la biserici și nenea le surpă.”
„Tata merge goli, ce-mi va aduce”
„Tată nu e și fată este”
„Tata rus”
„Tata Rus, mama țigan”
„Tata să trăiască, capete multe”
„Tată! noi n-avem pâine nici o coajă”
„Tată! noi n-avem pâine nici o coajă și câinii umblă cu covrigi în coadă.”
„Tatăl aduce paiele ca aurul, fiul risipește”
„Tatăl zece fii hrănește”
„Tătar”
„Te acățași ca orbul de ciumagă”
„Te amestec ca mărarul în bucate”
„Te amesteci ca mărarul în bucate.”
„Te amesteci ca mărarul în varză”
„Te apuc de cuvânt”
„Te apuc de cuvânt.”
„Te ard de nu te vezi.”
„Te arde ca vântul”
„Te aude mâța”
„Te aude mâța.”
„Te bagă pe cior de lemn.”
„Te bagi în toate ca măraru-n bucate.”
„Te cârpește”
„Te dau capră și te scol iadă”
„Te doare la stomac”
„Te duci la sfinți și nu te duci la Dumnezeu”
„Te duci la sfinți și nu te duci la Dumnezeu.”
„Te duci unde a dus mutul iapa și țiganul cârlanul.”
„Te duci unde a dus mutul pe apa, și țiganul cârlanul”
„Te faci de garagață / de băcănie / de bășcălie / de panaramă / dă râsul lumii.”
„Te fură Sfântul Ilie”
„Te găsește boala gălbinării și frigurile pungii”
„Te gata, toate sunt gata”
„Te grăbești ca mireasa.”
„Te iei după porc, te duce în glod”
„Te împrumuți nuiele”
„Te împrumuți, nuiele, gardul se prăpădește, datoria nu putrezește.”
„Te înclini la Turcu, dar rău va să te calce”
„Te întâlnește preotul și iepurele în cale”
„Te iubesc ca gheața în sân”
„Te iubesc ca ghiața în sân.”
„Te iubesc ca ismenele de Sâmbătă”
„Te iubesc ca pe o bubă coptă”
„Te iubesc ca țărâna în ochi”
„Te iubesc ca țărâna în ochi.”
„Te iubesc, femeie!”
„Te iubește soacra ta”
„Te joci ca Marcu Parparel”
„Te joci pe crăpător”
„Te lasă unul de slab și te iei altul de gras”
„Te lași male”
„Te lași moale, te bagă în foaie.”
„Te lovești la un deget și te doare trupul tot”
„Te lovești la un deget și te doare trupul tot.”
„Te mare, mare”
„Te miră în față”
„Te miri ce și mai nimica”
„Te mișcă în cur”
„Te o vrea fata și mama, voiu și ei”
„Te oi mai prinde eu, românico, la poartă”
„Te păzește”
„Te piși contra vântului, te piși pe genunchi”
„Te poartă ca plosca!”
„Te poți opri când te sui, dar anevoie”
„Te pupă în bot și-ți ia din pungă tot”
„Te purecă miaua lui Roman”
„Te răsfață într-al tău”
„Te roade sărăcia precum rugina fierul.”
„Te sărută gădilă, până știi că o căpătă”
„Te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină.”
„Te slujește norocul cât umbra acului”
„Te tocmește dușmănește”
„Te trec Dunărea”
„Te trec Oltul!”
„Te ustură la unghie”
„Te vei lăuda”
„Te vei uda când a ploua, te vei unge când a ninge.”
„Te vezi în el ca în fereastră”
„Te vinde fără bani”
„Te vreau ca năpârtica în ismenă”
„Te vreau ca neaua în sân”
„Te vreau ca sprânceana în pâlă”
„Te vreau ca sprânceana în sân”
„Te-a lepădat ca cucul ou”
„Te-a lepădat ca cucul ou.”
„Te-a mâncat și te-a băut”
„Te-a prins cu mâța-n traistă.”
„Te-a prins cu ocaua mică.”
„Te-a tăiat de unghișoară”
„Te-a trecut apa sub limbă”
„Te-a ursit rău pe tine”
„Te-ai adormit”
„Te-ai cam strâns în chingi, bietul de tine”
„Te-ai dus bou și te-ai întors vacă.”
„Te-ai făcut Bazdaghiani”
„Te-ai făcut cu dânsa rudă”
„Te-ai făcut de cacao.”
„Te-ai lovit cu mâneca țânțarei”
„Te-ai plimbat o săptămână și ai plâns o sută de ani”
„Te-ai prins ca ciocârlanul în laț”
„Te-ai prins ca ciocârlanul în laț.”
„Te-ai spălat astăzi?”
„Te-am scris în rândul bătrânilor”
„Te-aș băga în sân dac-ai încăpea de urechi”
„Te-au judecat banii”
„Te-o întreba iarna ce-ai lucrat vara”
„Tehnea ajun nu te lasă”
„Tehnea la om este ca și o brățară”
„Tehnele toate-s bune, dar meșteșugurile sunt”
„Tei de curmei”
„Tei și brad”
„Teiul meu cu frunza lată, / Stă de pază la portiță.”
„Teleleică”
„Teme-te mai mult de pizma rudei decât”
„Terchea-berehea, trei lei perechea, ciubote roșii”
„Terpentin, Terpenteac”
„Ti mai trebuie și căpățână de curechiu în mână”
„Ți numeri pe degete”
„Ți se face cuiva pe obraz”
„Ti slab în cătăramă”
„Ți spânzurară tinichelele.”
„Ți sporește ca laptele țiganului”
„Ți-a cântat cucul în față”
„Ți-a crescut inima cât un bostan”
„Ți-a venit apa la gură”
„Ți-aduc Pădiații divarliga.”
„Ți-ai făcut de cap, de cap ai fost”
„Ți-ai tras straiul de sub el”
„Ți-ai vinde și te-ai cumpăra”
„Ți-e dracu, ți-e Sfânta”
„Ți-e dracul, ți-e mama lui”
„Ți-e drag cu doi pești în oală și cu câine”
„Ți-e frică de nu-l ține pământul”
„Ți-e mi-e dracul, ți-e mi-e lacul”
„Ți-e tare iapa de la gard”
„Ți-l fac mânecă la timpari.”
„Ți-oi ierta, da nu ți-oi uita.”
„Ți-voi cânta în sân”
„Ticăitul procopsitul, unde se duce nu-i”
„Ticălos bărbatul meu”
„Tigaia nu merge de multe ori la apă, că ori se sparge ori crapă.”
„Țiganu mănâncă când are, Românu când îl e”
„Țiganul când a ajuns împărat, întâi pe tatăl său l-a spânzurat.”
„Țiganul când a ajuns la mal, atunci s-a înecat.”
„Țiganul dă cu ciocanul și capătă banul”
„Țiganul nu-i om”
„Țiganul tot țigan, și 'n ziua de Paști”
„Țiganul, după ce și-a dat căciula pe apă”
„Țiganul, după ce și-a dat căciula pe apă, a zis: să fie de sufletul tatii.”
„Țigările sunt cuie de coșciug.”
„Tigva nu merge de multe ori la apă, că or să sparge, or crapă.”
„Tihia și-o face omul.”
„Timpul are dinți de oțel”
„Timpul are dinți de oțel, roade voinic și mișel.”
„Timpul așteaptă în gură.”
„Timpul cumpără paiele și nevoia le”
„Timpul cumpără paiele și nevoia le vinde.”
„Timpul descoperă toate”
„Timpul este învățătorul agerilor ce nu știu”
„Timpul face și desface”
„Timpul face, timpul desface.”
„Timpul învață pe aceia ce n'au școală”
„Timpul învață pe aceia ce n-au școală.”
„Timpul nu mai avea răbdare cu oamenii.”
„Timpul pierdut nu se mai întoarce”
„Timpul pierdut nu se mai întoarce.”
„Timpul toate le coace.”
„Timpul toate le face”
„Timpul trece, iar vecinul rău rămâne”
„Timpul trece, iar vecinul rău rămâne.”
„Timpul viermii îl mănâncă.”
„Timpul vindecă orice rană.”
„Tina Vlăscii”
„Ține ca Neamțul cu tarara”
„Ține capra de coarne, și zice că-i ciută”
„Ține ce ai în mână și n'alerga după”
„Ține ce ai în mână și nu alerga după minciună.”
„Ține cea ce ai și trage hois.”
„Ține cea ce ai și trage înainte.”
„Ține cioara cu aninul.”
„Ține de urât și de sete”
„Ține gură cuvânt ese și se duce iară în vânt”
„Ține leul de urechi”
„Ține minte în tot veacul și nu-ți băga în cârd cu dracul.”
„Ține rândul ca la moară.”
„Ține sacul, până capeți purcelul”
„Ține șine știe hora”
„Ține-l bați și el se-ngrașă. !)”
„Ține-te de mână cu el”
„Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.”
„Ține-te mare cât ai mălai în căldare.”
„Ține-te numai de una”
„Ține-te numai de una, nu sări din una într-alta.”
„Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură.”
„Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.”
„Tinerețe fără bătrânețe, și viață fără (de) moarte”
„Tinerețele fără frumusețe, ca frumusețea fără nuri”
„Tinerețele se trec ca florile după (sic) câmp”
„Tinerețele se trec ca florile după câmp”
„Tinerețele, vremea nebuniilor”
„Tinerică o luai”
„Tinerii înaintea bătrânilor, să aibă ochi iară nu gură”
„Tingire spoită”
„Tinichea ești.”
„Țipă ca brâsca în gura șarpelui”
„Țipă ca broasca în gura șarpelui”
„Tipicar”
„Tipicul se învață călcând des pragul bisericii.”
„Tipicul se învață călcând zece praguri”
„Tir mi-e baba Rada, tir mi-e Rada baba!”
„Tir nainte, târ napoi”
„Tiranii se socotesc ca o ciumă între oameni”
„Tiriș-grăpiș, bietul moș”
„Tiriș-gropiș”
„Tiritură”
„Tița-pița și nimica”
„Țițele când se întăresc”
„Titirez”
„Titiri”
„Tiuliuliuc Tănase”
„Toacă”
„Toamna când pițigoii, ciocârlanii vor țârâi pe lângă casă”
„Toamna se alege pleava de grâu.”
„Toamna se numără boboci”
„Toamna se numără bobocii”
„Toamna se numără bobocii.”
„Toamna sună-n geam / Cu frunze de aramă.”
„Toarce ca motanul.”
„Toarce, nu alta”
„Toârnă ca 'ntr'un vas spart”
„Toarnă ca în budăiul țiganului”
„Toarnă ca într-un sac spart”
„Toarnă ca într-un vas spart.”
„Toarnă foc peste pară”
„Toarnă foc peste pară.”
„Toarnă spirt să stingă focul”
„Toată a lui nerodie”
„Toată apa stinge focul”
„Toată buba are leac”
„Toată curva e frumoasă”
„Toată fapta”
„Toată fapta e împrumută”
„Toată fața e bună, dacă căptușala e călduroasă”
„Toată gluma are capăt”
„Toată graba”
„Toată greșala are iertarea ei.”
„Toată greșeala are iertarea ei”
„Toată înțelepciunea vine de la Domnul”
„Toată întrebarea are și un răspuns”
„Toată jigania și are pe lupul e”
„Toată jigania și are pe lupul ei”
„Toată lelea își are Băcăul ei”
„Toată lumea are cur, dar mai cur al cui se vede”
„Toată lumea e voinică, când dușmanul”
„Toată lumea e voinică, când dușmanul fuge.”
„Toată marfa își așteaptă plata”
„Toată mirarea e de trei zile”
„Toată musca nu face miere”
„Toată musca nu face miere.”
„Toată omului viață, plină de dulceață, că orice adunare”
„Toată pasărea e odihnită în cuibul ei”
„Toată pasărea își apără puii”
„Toată pasărea își are glasul său”
„Toată pasărea își are odihna în cuibul ei.”
„Toată pasărea pe limba (sa) ei piere (pere).”
„Toată pasărea pe limba ei piere”
„Toată pasărea pe limba ei piere.”
„Toată pasărea, prin ciocul ei își pierde”
„Toată pita bună se vinde din munte.”
„Toată pita bună se vinde din munte.!”
„Toată șaga e jumătate într'adins”
„Toată treaba cu socoteala ei”
„Toată vaca vițelul își linge”
„Toată vara a cântat”
„Toată vara cari la var”
„Toată vara cu cojoc”
„Toată vara la ogor, și iarna cu tagața la obor”
„Toată vara sapă la vie”
„Toată viața omului, o luptă de necazuri; astăzi un necaz”
„Toată ziua bună”
„Toată ziua bună ziua.”
„Toată ziua gâra-mira”
„Toată ziua îl porți în brațe, și seara tot pe el îl dor picioarele.”
„Toată ziua țop și hop”
„Toată ziua, bună ziua.”
„Toată ziua, clanța, clanța din gură”
„Toate apele în mare se varsă, și marea nici cum se umple.”
„Toate au un hotar în lume”
„Toate bolile nu scot sare”
„Toate căile nu sunt drepte”
„Toate degetele nu sunt isia.?”
„Toate femeile ar fi cinstite”
„Toate gusturile nu sunt tot una”
„Toate i se prind de mână”
„Toate în lume se descoperă, mai știe un Dumnezeu”
„Toate își au leacul”
„Toate își au leacul.”
„Toate la vremea lor date sunt ca și o sănătate.”
„Toate la vremea lor.”
„Toate le are coconița, numai feregâul lipsește”
„Toate le are Mara, feregelu-i lipsește.”
„Toate le-am dat pe una, și nici aia nu-i bună.”
„Toate lemnele nu scot foc”
„Toate loviturile rănesc, ultima omoară.”
„Toate lucrurile bune sunt trei”
„Toate lucrurile la vremea lor”
„Toate lucrurile la vremea lor și la Paște ouă roșii.”
„Toate lucrurile ne sunt pe dos”
„Toate lucrurile se îndreagă, mai puțin barba al”
„Toate merg după neam”
„Toate râurile curg în mare”
„Toate râurile curg în mare.”
„Toate relele la bătrânețe mai grele se-nțeleg”
„Toate se fac prin cumetru și cumătră”
„Toate se fac și se desfac prin gura satului”
„Toate se fac și se desfac prin gura satului.”
„Toate străchinile nu sunt pentru ciorbă”
„Toate străchinile nu sunt pentru ciorbă.”
„Toate sunt până la o vreme.”
„Toate sunt trecătoare ca ziua de ieri”
„Toate tomnăticele (foile)”
„Toate tot după neam merg, la tulpina lor alerg.”
„Toate vor fi numai pleavă”
„Toate's cu timp și cu soroc”
„Toate-s vechi și nouă toate.”
„Toclu mănâncă capul.”
„Tocmai că azi e Sâmbătă”
„Tocmai ca pe Hunie e pe aici”
„Tocmai când îți pasă”
„Tocmai când s-a repezit”
„Tocmai carne pe os”
„Tocmai de ce te-ai păzit n'ai scăpat”
„Tocmai de ce te-ai păzit n-ai scăpat.”
„Tocmala dușmănească”
„Tocmala face târgul (negustorul)”
„Tocmala în târg și ursul în crâng”
„Tocmala n-are mânie”
„Tocmala n-are supărare”
„Tocmala țigănească”
„Tocmeala în târg și ursul în crâng.”
„Tocmeală țigănească”
„Tocmeală țigănească, dar plată omenească.”
„Tocmești pielea ursului și ursul în pădure”
„Tocmești pielea ursului și ursul în pădure.”
„Toiagul bătrânețelor”
„Toiagul bătrânețelor și nebunia tinerețelor.”
„Țolul pe chior, și ia-ți drumul la Pitești”
„Tombateră”
„Tontul mamei preotesei”
„Tontul nu știe ce-i contul”
„Topa vorbă”
„Țopârcă”
„Țopârlan”
„Topor tâmp la lemnar, fără spor”
„Toporul rău nimeni nu-l fură”
„Tora tu aușami (aușatic) scârți, cal, giu”
„Torceți, fete, târceți, că a murit Baba”
„Torceți, fete, toarceți, ca murit Baba”
„Tot alba în do bam”
„Tot albă în doi bani”
„Tot alege, alege”
„Tot așa, tot așa”
„Tot binele de la Dumnezeu este”
„Tot binele de la Dumnezeu este.”
„Tot bordeii”
„Tot bostanul cu sâmburii lui merge de vale.”
„Tot boul l-am mâncat și la capăt ne-am ostenit”
„Tot boul mi l-a belit”
„Tot boului îi merge, la coadă ne curge”
„Tot ca una, fata mea”
„Tot câinele ese din iarnă, dar numai pielea lui știe.”
„Tot calul bun are câte un nărav rău”
„Tot calul bun are câte un nărav rău.”
„Tot carul își poartă tovarul”
„Tot ce se fură, iese la sâre”
„Tot cocoșul pe gunoiul lui cântă.”
„Tot cocoșul pe gunoiul său cântă”
„Tot copacul ce va să fie bun de cârlig, dă timpuriu.”
„Tot copacul ce va să fie bun de cârlig, de timpuriu începe a se strâmba.”
„Tot copacul de la rădăcină se usucă, dar întâi crengile se văd uscate.”
„Tot copacul de la rădăcină se usucă.”
„Tot cu laude trăiește”
„Tot cu resteul la brâu”
„Tot cuiul își află gaura”
„Tot cuiul își află gaura.”
„Tot dacă cotești”
„Tot de noroc să se plângă omul”
„Tot de noroc să se plângă omul (cineva)”
„Tot de noroc să se plângă omul.”
„Tot de-ai lui Tecă”
„Tot din grâu se face și secara”
„Tot dintr-o căciulă scoasă”
„Tot dintr-un croitor croiți”
„Tot dintrun lut se scâte și vasul dă unt”
„Tot doi bani și un ort”
„Tot doi lei și un ort”
„Tot două oale îmi fierb: una seacă”
„Tot două oale-mi fierb, una seacă ș-altă goală.”
„Tot după un calapod”
„Tot e un lemn de ars în foc”
„Tot e un lemn de ars în foc.”
„Tot el de către pădure”
„Tot el la masa altuia, și la masa lui nimenea”
„Tot gras e frumos, și tot avut cinstit”
„Tot grasul e frumos și tot avutul cinstit”
„Tot grasul e frumos și tot avutul cinstit.”
„Tot în picioare pică”
„Tot în via lui Fotii bate piatra”
„Tot începutul are și sfârșit”
„Tot începutul are și sfârșit.”
„Tot începutul e greu”
„Tot însiră la gogoși”
„Tot înșiră la gogoși, spuind despre moși păroși.”
„Tot înșiră la gogoși, spunând despre moși strămoși.”
„Tot învețu”
„Tot Ion mă cheamă”
„Tot la noi în șatră”
„Tot lucrul la vremea lui”
„Tot lupul cel șchiop mănâncă mieii din turmă.”
„Tot măgarul își simte (știe) povara”
„Tot măgarul își simte (știe) povara.”
„Tot mielul dă piciorul lui: se spânzură”
„Tot nașul știe unde-l strâng curelele”
„Tot natu”
„Tot natul are o plenă”
„Tot natul e pe voie”
„Tot nea Radu”
„Tot noi și iarăși noi”
„Tot norocul pomenește”
„Tot norocul pomenește, Și nici când nu-l nimerește.”
„Tot o apă”
„Tot o moarte are să moară cineva”
„Tot obrazul”
„Tot obrazul își are necazul.”
„Tot olarul laudă oala sa”
„Tot omul alduiește”
„Tot omul bun prinde carne”
„Tot omul ce va scăpa cuțitul de cuțit”
„Tot omul împroptește gardul lui”
„Tot omul să-și mănânce oul”
„Tot omul trăiește pentru sine”
„Tot oul în pită?!”
„Tot păcatul”
„Tot păgubașul plătește oala spartă”
„Tot paiul are și umbra (umbra lui)”
„Tot pățitu-i priceput.”
„Tot pățitul (e, 'i) priceput”
„Tot prostul e priceput.”
„Tot răul în spre bine”
„Tot sacul își caută petecul”
„Tot săracul își are săracul”
„Tot săracul își are săracul.”
„Tot țiganu' își laudă ciocanu'.”
„Tot țiganul”
„Tot țiganul își laudă ciocanul.”
„Tot trei chifle zece bani”
„Tot un bou și-o belea”
„Tot un cuc nu ne cântă în toată vremea”
„Tot un drac”
„Tot unul ca unul”
„Tot unul și unul”
„Tot vasul mirâse a ce coprinde”
„Tot vine și cel ce întârzie”
„Tot, tot am numai o minte”
„Totă lumea be vinul, dar nu-și be mintea”
„Totă șaga e jumatate într'adins”
„Totdeauna binele se uită mai lesne ca răul.”
„Totdeauna desfătarea”
„Totdeauna desfătarea Are soră întristarea.”
„Totdeauna fetișoară”
„Totdeauna gâra-mira, și traiul cu vătraiul”
„Totdeauna orbul asupra ochilor și șchiopul”
„Totdeauna șoarecele se întoarce la borta lui”
„Totdeauna urma alege, ce-ai semănat vei culege.”
„Tote's cu timp și cu soroc”
„Toți banii”
„Toți câinii bat”
„Toți copacii înfrunzesc, dar mulți din ei nu rodesc.”
„Toți cu cireșe, el cu muceașe”
„Toți de la orb și de la sărac, și săracul”
„Toți de-ai lui Tecă”
„Toți dintr-un calup scoși”
„Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.”
„Toți măsurașii nu fac trei ciurbe.”
„Toți porcii, n-are nai”
„Toți pretutindenea sapă”
„Toți proștii răstoarnă pământul”
„Toți se măsura cu a se (sat) lacat.!”
„Toți se plâng de bani, dar de minte”
„Toți se plâng de bani, dar de minte nimeni.”
„Toți sunt la ora lor”
„Toți țiganii nu plătesc cât un creștin”
„Totu-i nou și totu-i vechiu”
„Totu-i nou și totu-i vechiu.”
„Totuna: anul mare, ghinion!”
„Tovarăș numai la câștig”
„Tovarăș numai la câștig, la pagubă pune cârlig.”
„Tovărășia e bună numai cu punga ta”
„Tră mâncare «mâ-sa-li hiu», ma tră lucru”
„Tră mintuitlu și musconlu 'i trâmbiță”
„Tră nevoi e făcut omul, și nevoile tră”
„Tră un om cu mintuire și musconlu e”
„Trag feciorii la frumoase ca muștele la ... dulceață.”
„Trag la rău, ca altul în bine”
„Trage ața cât să nu se rupă”
„Trage broasca, brosconul îi sare”
„Trage ca calul la grăunțe”
„Trage ca calul la iesle”
„Trage ca șoarecele la borta lui”
„Trage ca vițelul la vacă”
„Trage ca vițelul la vacă.”
„Trage cățeaua de coadă”
„Trage cățeaua de coadă.”
„Trage cidră și nu o rupe”
„Trage cu calul la iesle.”
„Trage cu urechea, ca vulpea”
„Trage danțul după casă”
„Trage ginere ouă și cocoțel la soacră”
„Trage ginere ouă și cocoțel la soacră.”
„Trage la timpari.”
„Trage mâța de coadă”
„Trage mâța de coadă.”
„Trage mâța pe rogojină”
„Trage mâța pe rogojină.”
„Trage nădejde ca baba de dinți”
„Trage nădejde ca baba de dinți.”
„Trage nădejde ca prepelița de coadă”
„Trage nădejde ca prepelița de coadă.”
„Trage nădejde ca spânul de barbă”
„Trage nădejde ca spânul de barbă.”
„Trage nădejde ca ursul de coadă”
„Trage nădejde ca ursul de coadă.”
„Trage nebunul nădejde de juruință, spânzură-te”
„Trage neîncetat”
„Trage Oltul la matcă și mojicul la țeapă”
„Trage pisica de coadă pe rogojină”
„Trage popa clopotul să audă ocolașii”
„Trage și Duță”
„Trage targa pe uscat”
„Trage timparea azvârlită.”
„Trage, Duță, ci desculță”
„Trage-l la iedec.”
„Trage-mă, și ei să plâng”
„Trage-mi calul și lasă-mă să plâng”
„Tragi nădejde ca spânul de barbă.”
„Trai cu vatră”
„Trai cu vatră.”
„Trai neneaco, pă/cu banii babachii.”
„Trai pe vatră”
„Trai pe vatră.”
„Trai pe vătrai.”
„Trai țigănesc”
„Trăiesc ca frații și se iubesc ca dracii”
„Trăiesc ca frații și se iubesc ca dracii.”
„Trăiesc ca gâsca cu porcul”
„Trăiesc împreună”
„Trăiește ca banul în punga săracului.”
„Trăiește ca câinele nimerit”
„Trăiește ca cucul în frunze”
„Trăiește ca cucul în frunze.”
„Trăiește ca dracu în apă mică.”
„Trăiește ca găina la moară, ce nu are”
„Trăiește ca hârtiile 'n biserică”
„Trăiește ca paraua în punga săracului”
„Trăiește ca viermele în rădăcina hreanului”
„Trăiește ca viermele în rădăcina hreanului.”
„Trăiește ca viermele la rădăcina hreanului”
„Trăiește ca vițelul la curtea boierească”
„Trăiește ca vițelul la curtea boierească.”
„Trăiește viață legată cu ață.”
„Trăiește vița”
„Trăiește, murgo, c-o să-ți dai iarbă verde”
„Trăind omul, când și când”
„Trăind omul, când și când află ce nu-i dă prin gând.”
„Traista goală te omoară”
„Traista săracului cu puțin nu se umple”
„Traista săracului e traista țiganului”
„Traiul tătucăi cu banii mămucăi”
„Trânc mătușă”
„Trânca-flânca mere acre”
„Tranca-flenca mere acre (acri)”
„Trăncăni mi-ai, lele!”
„Trandafir fără ghimpi nu cum poți găsi”
„Trandafirii se scutură, dar spinul rămâne”
„Trandafirii se scutură, Dar spinul rămâne.”
„Trandafirul are ghimpi și ghimpele trandafir”
„Trandafirul cu cât mai frumos, cu atât mai puțin”
„Trandafirul de ghimpi mai întâi să ți-l cureți”
„Trândăvia e mama tuturor răutăților”
„Trândavul ajunge la straiță”
„Trântește cuvântul tronc”
„Trântorul d-a gata mănâncă”
„Tras ca prin inel”
„Tras de păr”
„Tras împins”
„Trăsnetul te sperie, iar ploaia te păfugă”
„Treaba de astăzi nu o lăsa pe mâine.”
„Treaba fă-o cum se cade”
„Treaba merge strună”
„Treaba nu o faci cu graba”
„Treaba ta și patru bani”
„Treaptă cu treaptă te urci pe scară”
„Trebile ce poți face dimineața, nu le poți face toată ziua”
„Trebue să mai sugă țiță”
„Trebuie a apuca treaba de la cap”
„Trebuie a apuca treaba de la cap.”
„Trebuie dus pe la biserică”
„Trebuie mai ciuntit din coarne”
„Trebuie să joci după cum îți cântă vremea.”
„Trebuie să joci, după cum îți cântă”
„Trebuie să macine piatra, ca să curgă la pi”
„Trebuie să mai sugă țiță”
„Trebuie să mănânci un car cu sare cu cineva ca să-l poți cunoaște bine.”
„Trebuie să te temi de vânt cu zăpadă”
„Trebuie să vie și el ca mâine la anii lui”
„Trec mere, trec pere, vine curul la mă”
„Trec zilele, trec nopțile, și vin bătrânețele”
„Trece ca gâsca pe apă”
„Trece ca pe lângă o mâră pustie”
„Trece ca pe lângă o moară pustie”
„Trece ca pe lângă o moară pustie.”
„Trece ca preotul cu crucea”
„Trece ca țiganul prin rai”
„Trece cine o trece”
„Trece cu vederea”
„Trece de la mine acest pahar!”
„Trece mere, trece pere, vine apa la măsură”
„Trece nu știu ce pe nu știu unde”
„Trece nu știu ce pe nu știu unde.”
„Trece Oltu”
„Trece Sfânta Maria, trece vara la Români.”
„Treci râul până nu vine unda”
„Treci râul până nu vine unda.”
„Treci ziua, caci te tu oală”
„Trecut pe la țâfunea zi moră”
„Trecut prin ciur și prin veșcă”
„Trecut și prin ciur și prin ciurel”
„Trecut și prin ciur și prin sită”
„Trei ape în chiseliță”
„Trei ape și o clisniță.”
„Trei brâne de tărâțe într-o oală de chisăliță”
„Trei corăbii încărcate n-așteaptă pe una”
„Trei crai de la Răsărit”
„Trei femei, mama, zi la gură ține”
„Trei lucruri în lume nu sunt: scară la cer, pod peste mare, și drum la iad.”
„Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.”
„Trei lucruri nu se împrumută: calul, arma și nevasta”
„Trei lucruri nu se pot: scară la cer, măsura”
„Trei lucruri nu se pot: scară la cer, nișclură la fer și punte pe mare.”
„Trei lucruri poartă dracul: sulă, ipingea”
„Trei lucruri sunt rele: picătura în casă, muierea rea și durerea de măsea.”
„Trei lucruri sunt rele; picătura 'n casă”
„Trei lucruri sunt urâte și lui Dumnezeu”
„Trei lucruri sunt urâte și lui Dumnezeu.”
„Trei lucruri te scornesc din casa ta: picătura, focul”
„Trei lucruri te scot din casă: fumul, mu”
„Trei lucruri te scot din casă: fumul, muierea rea și picătura.”
„Trei lulele în două zambile”
„Trei mucilugi mighiripseă, ș-Melona dădea”
„Trei Paște a cailor”
„Trei zile cocoș, nu găină”
„Trei zile țonțovai”
„Trei zile: hop! țop!”
„Trei-trei”
„Treizeci și doi de dinți are omul în gură, dar nici doi nu-i rămân până în urmă.”
„Treizeci și trei de ori se aude”
„Treizeci și trei de ori se aude.”
„Tremură ca dracul”
„Tremură ca peștii”
„Tremură ca verga”
„Tremură ca zidul”
„Tremură de parcă-l găsesc toate năbădăile”
„Tremură după un nap”
„Tremură după un nap ca de ochii săi din cap.”
„Tremură după un nap.”
„Tremură, parcă-i găsit pe ape”
„Trenchea-flenchea”
„Treptele casei celui înțelept să să roagă”
„Tresar ca câinii”
„Tresnea tresnește”
„Trestia care se pleacă n-o frânge vântul”
„Trestia care se pleacă n-o frânge vântul.”
„Tri dzineri cântă și gălina”
„Tri dzineri cântă și gălina.”
„Trimite pe nevoiaș”
„Trîntește cuvîntul tronc, ca cloșca cînd face clonc.”
„Tronc, cu apa în băț”
„Tronc, Marghiolă!”
„Tronc, Mărico!”
„Tropa, tropa din papuci”
„Trosni una la Călina”
„Truda trupul El îngrașă și sănătos El ține”
„Trufia e trâmbița căderii”
„Trufia e trâmbița căderii.”
„Trupul sluga sufletului”
„Trupul sluga sufletului.”
„Tu aripi dină și broasca aleargă!”
„Tu cânți ca cucu, ei urlă ca lupu”
„Tu cânți ca cucu, eu urlu ca lupu.”
„Tu ce îi cânți, și el ce îți descântă?”
„Tu cseni nouă ani”
„Tu ești cari arâzi”
„Tu fântână i-ai băut apa, să nu arunci”
„Tu îi ceri să-ți numere toate”
„Tu îi dai bună-dimineață”
„Tu îi dai, și ea paște.”
„Tu îi faci cu ochiul, el îți face cu capul”
„Tu îi faci cu ochiul, și nebunul cu capul.”
„Tu îi zici rasă, ea îți zice tunsă”
„Tu îi zici rasă, ea îți zice tunsă.”
„Tu îl bei pe dânsul și el te bea pe tine”
„Tu îl bei pe dânsul și el te bea pe tine.”
„Tu îl cerci de bob și el face mazăre”
„Tu îl trimiți la foc, și el îți aduce busuioc.”
„Tu îl trimiți la surcele, și el îți aduce floricele.”
„Tu îmi trimiți la surcele”
„Tu le faci, tu să le tragi.”
„Tu lucrezi, să-ți rămână agitație”
„Tu mâini furești și turcești cazi, un da”
„Tu Maiulu al Gog.”
„Tu mare, ei mare, cine să tragă cizmele”
„Tu mare, eu mare, ghetele cine să le tragă?”
„Tu mori după mine”
„Tu mori și mireasa-și pune flori”
„Tu n-ai să ții ani și-un lup mâncat de oaie.”
„Tu nă apală s-duși”
„Tu nu știi pe unde se udă găina.”
„Tu obrazul îți întorci”
„Tu ochi vezi mai bine decât unul”
„Tu stai să-l înveți de bine”
„Tu stai să-l înveți de bine, și el te învață pe tine.”
„Tu știi una, două”
„Tu umbli după el cu milă”
„Tu umbli să-l îmblânzești”
„Tu unde aduni surcele, eu am tăiat lemne”
„Tu unde aduni surcele, eu am tăiat nuele”
„Tu unde aduni surcele, eu am tăiat nuele.”
„Tu vatra ta și ginușa ardi”
„Tu zici că-mi voiești binele”
„Tu zici că-mi voiești binele, și mă înghimpi ca albinele.”
„Tu zor și dracul (lupul) acață zi urechii”
„Tu, fămete lungă, unde ai iernat?”
„Tu-i ceri să-ți numere toate, și el dator te mai scoate.”
„Tu-i faci cu ochiul, și nebunul cu capul”
„Tu-l bagi în mâțe”
„Tu-mi spui mie că rața-npunge, când ea măcăie și fuge?”
„Tufă de Veneția”
„Tufă în cap, tufă în minte, tufă în pungă.”
„Tufa în cap, tufa în pungă”
„Tufechia, calul și muierea nu se dau tu”
„Tună și fulgeră”
„Tună și fulgeră de mânie”
„Tunde oaia dar nu-i lua și pielea.”
„Tunde-l, dar nu-l uita”
„Tunde-o”
„Tunde-o Pirleo!”
„Tuns cocen”
„Tunsă, rasă, asta e”
„Tunsul lesne se pieptănă”
„Tura-vura”
„Turbatul câine stăpânului său mușcă prima dată.”
„Turbatul câine stăpânului vai mușcă prima dată.”
„Turcii gonesc epurile cu carul”
„Turcii gonesc iepurele cu carul”
„Turcii să fie afară și tu tot nu-i auzi”
„Turcii știu de știrea lui”
„Turcu beșe”
„Turcu e turcos”
„Turcu, de e Turc, și tot te lasă întâi”
„Turcul acață iepurile cu amiaza”
„Turcul nu caută a prinde calul cu sa”
„Turcul nu caută agățarea cu luminarea”
„Turcul nu știe multe”
„Turcul plătește”
„Turcul te bate, Turcul te judecă”
„Turcul te taie”
„Turcului să-i dai bani și să-i scoți ochii”
„Turma merge după berbec”
„Turma nu stă dintr-o zi”
„Turue ca mâra fără apă”
„Turue ca moara fără apă”
„Tușcă”
„Tută dzua Paști”
„Tută-n cap, tufă-n mână, tută-n pungă”
„Tute li fage șeră untu-de-lemnu piste”
„Tuți 'ntreabă-i ma zi mintea ta s-nu ti”