Proverbe care încep cu litera S
1.816 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera S (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„S'a 'nsurat Petrache!”
„S'a suit scroafa 'n salcie”
„S'aspare zi aumbră-ii”
„S'o încățălat treba”
„S-a ales și el primar”
„S-a aprins balega în el”
„S-a apropiat ața de stâlp”
„S-a apropiat funia de par”
„S-a ars cu zamă de scoici”
„S-a aștepta cu plăcinte calde”
„S-a băgat brânza în putină”
„S-a băgat brânza în putină.”
„S-a băgat murga în traistă”
„S-a bășit Românul și a dat suflet țiganului”
„S-a bătut (spălat) putineiul”
„S-a căcat în scăldătoare”
„S-a căcat Românul în mâră”
„S-a călugărit de mult motanul”
„S-a cheltuit toată averea”
„S-a cuibărit ca o pupăză”
„S-a dat jos din pat întâi cu piciorul stâng”
„S-a dede pri chept.”
„S-a deschis rană mare”
„S-a deșteptat târziu”
„S-a dezmeticit Vlădica”
„S-a dus bou și a venit vacă”
„S-a dus bou și s-a întors măgar”
„S-a dus cu graba și s-a întâlnit cu zăbava”
„S-a dus de la moară la râșniță”
„S-a dus de-a berbeleacul.”
„S-a dus în bot”
„S-a dus în lumea lui”
„S-a dus înainte de a-i bate ceasul”
„S-a dus înainte de a-i bate ceasul.”
„S-a dus la Bădălan”
„S-a dus la hagialic”
„S-a dus la mama dracului.”
„S-a dus la paște după viței, și s-a întors cu bo”
„S-a dus la rai”
„S-a dus la târg și la moară”
„S-a dus la târgușor”
„S-a dus lemn și s-a întors cuțur”
„S-a dus lemnul și a rămas funinginea”
„S-a dus lupul să îngrădească stâna, și vulpea”
„S-a dus lupul să îngrădească stâna, și vulpea să îngrijească jgheaburile.”
„S-a dus mortul cu colacii!”
„S-a dus oaia și s-a întors porc sălbatic”
„S-a dus omul la colac”
„S-a dus pe apa Sâmbetei.”
„S-a dus și el la stână, și a ajuns Vinerea.”
„S-a dus vițel și a venit bou”
„S-a face, nu s-a face; acu dacă s-ar face!”
„S-a făcut agurida miere”
„S-a făcut agurida miere.”
„S-a făcut ca racul”
„S-a făcut cocârlă”
„S-a făcut cuculiete”
„S-a făcut ghem ca ariciul”
„S-a făcut lumea de foc”
„S-a făcut o apă și-un pământ.”
„S-a făcut oale și urcioare”
„S-a fudulit ca coteiul Turcului”
„S-a găsit dor cu dor”
„S-a hrănit cu capete de raci”
„S-a îmbătat căciula mea.”
„S-a împuțit brânza”
„S-a înăcrit ca borșul”
„S-a înăcrit ca borșul.”
„S-a încheiat bobocul”
„S-a încheiat bobocul.”
„S-a încurcat ca curca în lemne”
„S-a încurcat lâna”
„S-a încurcat pânza”
„S-a încurcat pânza.”
„S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.”
„S-a îngroșat gluma”
„S-a înmulțit ca ciupercile în gunoi”
„S-a înmulțit ca ciupercile în gunoi.”
„S-a înnădit ca țiganul la turta (aia, treaba)”
„S-a înșelat ca fata mare”
„S-a însurat Petrache!”
„S-a întâlnit cu sluta-n drum”
„S-a întâlnit foamea cu setea”
„S-a întâlnit foamea cu setea.”
„S-a întâlnit în drum Păcală”
„S-a întâlnit în drum Păcală cu frate-său nea Tândală.”
„S-a întâlnit Sanda cu Manda”
„S-a întâlnit Tanda cu Manda (Sanda)”
„S-a întâlnit tusea cu năjitul”
„S-a înțolat golanul”
„S-a întors crângul morii”
„S-a întors crângul morii.”
„S-a întors foaia”
„S-a întors roata”
„S-a întors vacul ca dracul”
„S-a întovărășit râiosul”
„S-a învățat despuiat și e rușine îmbrăcat”
„S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.”
„S-a învățat dezbrăcat și i-e rușine îmbrăcat.”
„S-a învățat dezbrăcat și-i rușine îmbrăcat”
„S-a iscălit lăbos”
„S-a isprăvit de mâră”
„S-a isprăvit de moară”
„S-a isprăvit de moară.”
„S-a isprăvit iapa de belit”
„S-a iuțit tărâța în borș”
„S-a jurat pe vin să nu mai bea rachiu”
„S-a legat de mâini și de picioare”
„S-a lungit firul de ață”
„S-a lungit firul de ață.”
„S-a lungit firul de ață. Pentru puțină viață.”
„S-a mai lungit ața”
„S-a mai lungit ața.”
„S-a mâniat ca văcarul pe vacile satului”
„S-a mâniat găina pe tărâțe”
„S-a mâniat găina pe tărâțe.”
„S-a mâniat Neagu pe sat și trei zile n-a mâncat.”
„S-a mâniat Negu pe sat”
„S-a mâniat rău pe sat”
„S-a mâniat râu pe sat și trei zile n-a mâncat.”
„S-a mâniat văcarul pe sat”
„S-a mântuit (isprăvit) socoteala”
„S-a mărit măgarul, s-a micșorat samarul”
„S-a măritat lelea Manda”
„S-a mazilit”
„S-a muiet”
„S-a nădușit sub limbă”
„S-a născut cu stea în frunte”
„S-a naște în zodia veseliei”
„S-a oprit în brazdă”
„S-a oprit în brazdă.”
„S-a pierdut zălogul”
„S-a pișat cerbul în apă, a dat iarna peste noi”
„S-a pișat pe urzici”
„S-a plătit ca săraca de ghemele satului”
„S-a plecat după stăpân, cu un gând să”
„S-a pornit ca surda în joc.”
„S-a pornit cu graba”
„S-a pornit mâra”
„S-a pornit moara”
„S-a pricopsit ca dracu-n spini”
„S-a pricopsit ca dracu-n spini.”
„S-a prins ca cu plasa”
„S-a prins carul în nămol”
„S-a prins de limbă”
„S-a prins în undiță”
„S-a prostit ca Mgnei zapciu”
„S-a prostit ca Miei zapciul”
„S-a prostit ca Mihai zapciul”
„S-a pupăzat”
„S-a pus ca găina în mijlocul grămezii”
„S-a ras cu brici de București”
„S-a ras cu briciul de București”
„S-a rezemat de gardul putred”
„S-a rupt drumul în mijlocul carului”
„S-a rupt drumul în mijlocul carului.”
„S-a rupt piedica”
„S-a rușinat ca calul când cârligă trăsura”
„S-a săturat ca țiganul cu frunza”
„S-a săturat soacra”
„S-a scădea (ieși) cuiva peri albi”
„S-a schimbat boierul”
„S-a schimbat veacul”
„S-a schimbat Virgil”
„S-a scrântit muntele și a născut un șoarece”
„S-a sculat cu dosu-n sus.”
„S-a sculat cu noaptea-n cap.”
„S-a sculat odată cu găinile.”
„S-a sculat pe piciorul stâng”
„S-a sfârșit oiul”
„S-a sfetit pe tobă”
„S-a spânzurat ca dracul în cânepă”
„S-a spart în capul tău”
„S-a spart pricina 'n zbor”
„S-a spart pricina în sobor”
„S-a spart tigva”
„S-a spulberat făina din covată”
„S-a spulberat făina din covată.”
„S-a strâns ca câinii la măcelărie”
„S-a strâns la sfat”
„S-a strâns rânced lângă muced”
„S-a stricat căruța”
„S-a stricat jocul”
„S-a suit purceaua în salcie”
„S-a suit scroafa în copac”
„S-a trecut de șagă”
„S-a uitat beat d-așoară”
„S-a uitat cam lacom în fundul paharului”
„S-a uitat pe gura cămeșii”
„S-a umflat de brânză ca broasca de păr.”
„S-a umplut de brânză ca brâsca de piatră”
„S-a umplut tigva, trebuie să se spargă”
„S-a vârât ca țiganul la masa boierului”
„S-a vărsat laptele în păsatul nostru”
„S-a văzut ca găina în grămadă”
„S-a văzut cu niște bale la gură”
„S-acâță orfanul în corn și s-arupse timpul”
„Ș-apoi bobocii intră în apă și cloșca rămâne pe uscat.”
„S-ar face toți avuți, care vor săpa agri”
„S-aruncă ca lupul între oi.”
„S-ascunde după nas”
„S-au adunat boierii ciâtcă”
„S-au adunat ca dracii în piuă”
„S-au adunat ca oile la târg”
„S-au adunat ca pentru Sfânta Maria.”
„S-au adunat la sfat”
„S-au amestecat limbile”
„S-au dus boii dracului”
„S-au dus boii și a venit vaca”
„S-au dus boii și a venit vaca.”
„S-au găsit două cuțite tăioase”
„S-au încălzit creștinii, Turcii s-au răcit”
„S-au încurcat ițele”
„S-au încurcat ițele.”
„S-au strâns ca săracii la mort”
„S-au strâns ca țiganii la pomană”
„S-cadă șoriclu, ș-frândzi nărli n-câpisteri.”
„S-o bei cu lingura (o bărdacă) de apă”
„S-o încălțat treaba”
„S-o lovi, nu s-o lovi”
„S-o procopsi, când mi-o crește”
„S-o suit dracu pe casă.”
„S-tunisi că s-fegi”
„S-turnă gumarul s-dzică a cucotului: cap”
„Să '1 mănânci cu ochii”
„Să ai "cei șapte ani de acasă".”
„Să ai să iei”
„Să aibă cine-va rușine”
„Să aibă cineva rușine până unde se cuvine.”
„Să aibă omul rușine”
„Să ajungi la pârâu, și-apoi să ridici pălăria”
„Să asculți de toată lumea, dar dintr-ale”
„Să asculți de toată lumea, dar dintr-ale tale să nu ești.”
„Să aștepți cu lingura în brâu”
„Să bați urma cu bâta”
„Să bei din chiar puțul tău”
„Să bei vin roșu în toată luna lui Mai ca să înnoiești”
„Să bei vinul, dar să nu te bei”
„Să bei, dar să nu-ți bei mințile”
„Să cânte cocoșul iar nu găina”
„Să cânte cocoșul iar nu găina.”
„Să cauți ce n-ai pierdut”
„Să crezi în Dumnezeu, dar nici pe dracul să nu-l uiți”
„Să crezi în Dumnezeu, dar nici pe dracul să nu-l uiți.”
„Sa cu buba”
„Să cumpere carne merge”
„Să cumperi șeaua după cum e calul”
„Să cumperi șeaua după cum e calul.”
„Să cumperi vecinii întâi și apoi casa.”
„Să curgă ca Dunărea și tot nu-i ajunge”
„Să dai cum te lasă inima.”
„Să de Dumnezeu, tot anul să fie serbă”
„Să dea Dumnezeu să rămân prooroc mincinos”
„Să dea Dumnezeu să rămân prooroc mincinos.”
„Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători, și numai o zi de lucru; și atunci să fie praznic și nuntă.”
„Să dea peste ochi”
„Să facem ce-om face, și pe urmă iar om mânca”
„Să facem o cruce în perete”
„Să faci ce zice popa, nu ce face popa.”
„Să fi tot căutat”
„Să fie opinca cât de bună”
„Să fie rață? — Mă-sa găină!”
„Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.”
„Să fii altfel nu se poate”
„Să fii bun și blând la toate”
„Să fii bun și blând la toate, dar până unde se poate.”
„Să fii bun, unde se poate”
„Să fii cât de sărac numai să ai bani (mulți)”
„Să fii cu ochii în patru.”
„Să fii cur greu”
„Să fii în catastiful cuiva”
„Să fii om de omenie!”
„Să fii treaz nemâncat, dacă ți-o zice lumea că ești beat, du-te de te culcă.”
„Să fiu Turc dacă”
„Să fugi ca de ciumă”
„Să fugi de muiere rea ca dracul de tămâie”
„Să fugi de năravuri rele, ca de cele mai grele bâle”
„Să fugi de omul însemnat ca de dracu.”
„Să fugi de omul rău și de fum în casă”
„Să fugi de omul rău și de fum în casă.”
„Să găsește câte-o mână”
„Să i tai pielița cu un fir de păr”
„Să iasă cu tălpile înainte”
„Să iasă deasupra, ca oleiul”
„Să iei castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să ieși cu dosul la oameni”
„Să împaci capra cu varza.”
„Să împuști acolo unde vezi că curge”
„Să împuști acolo unde vezi că curge sânge.”
„Să înoate nu e dat decât la cel ce s-a”
„Să înoate nu e dat decât la cel ce s-a învățat la înotat.”
„Să întoarce roata pe toată obada”
„Să iubești fruntea fetelor”
„Să iubim pe aproapele nostru ca însuși”
„Să lăcomești ochii”
„Să lucrezi cu an”
„Să mă iei (iei) când mă găsesc”
„Să mai fie și un lup mâncat de oaie.”
„Să mai mănânce mulți Crăciuni”
„Să mănânci la Jidan și să dormi la Ar”
„Să mănânci pește în Vârșăț și să bei”
„Să minți cu ciocul adauge”
„Să mor cu cheful meu, iar nu cu gustul lor”
„Să muncești și noaptea că nu faci străinul”
„Să n'atingă luna”
„Să n-ajungi slugă la dârloagă.”
„Să n-am parte”
„Să n-am parte de oale sparte.”
„Să n-o întinzi prea mult că se rupe”
„Să ne cârpim, că nu putem tot să ne înnoim.”
„Să ne culcăm doi și să ne sculăm trei”
„Să ne întâlnim la putina cu argăseală”
„Să ne întoarcem la blană”
„Să ne întoarcem la blana.”
„Să ne luăm după lume”
„Să ne vedem la Verdeș”
„Să ni se arate va că ar fi știind ceva.”
„Să nu ai ce să-i dai, zice cerșetorului”
„Să nu ai nimic numai bani să ai”
„Să nu ai nimic numai bani să ai.”
„Să nu cercetezi slugă străină, ce n-o stăpânești”
„Să nu coși nimic pe tine, că îți coși mintea”
„Să nu coși nimic pe tine, că îți coși mintea.”
„Să nu dai borș în sat, până ce, mai întâi, n-ai făcut tu”
„Să nu dai chera să nu cârțâie”
„Să nu dai oțet pentru cuibar la altul, că se strică al tău”
„Să nu dai ouă la țigani că îți fură cioara puii de la cloșcă”
„Să nu dea Domnul omului cât poate răbda”
„Să nu dea Dumnezeu omului cât poate să rabde.”
„Să nu dipuni dzenile”
„Să nu faci ca vârcolacul, ci să-ți mănânci soia.”
„Să nu faci coarne la mâncare.”
„Să nu faci lucru de mântuială.”
„Să nu fie de strigare”
„Să nu fie drumul fără călători”
„Să nu fie drumul fără călători.”
„Să nu fie mâna ta întinsă a lua și scurtă”
„Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.”
„Să nu fii a cincea roată la căruță.”
„Să nu fii nici de zeama ouălor”
„Să nu fii niciodată a cincea roată la căruță.”
„Să nu fii vaca pe care o mulg alții.”
„Să nu fii ziua ager și seara leneș”
„Să nu iei în viață copil de suflet să crești”
„Să nu încarci pe boi ca pe măgarul cu samarul”
„Să nu intri slugă la dârloagă”
„Să nu lași călțuveta asvârlită”
„Să nu lași drumul mare pentru cărare”
„Să nu lași drumul mare pentru cărare.”
„Să nu legi gura dobitocului ce treieră”
„Să nu mai dea rele Domnul”
„Să nu mai dea rele Domnul cât poate suferi omul.”
„Să nu mai ducă Dumnezeu pe nimeni”
„Să nu mai ducă Dumnezeu pe nimeni.”
„Să nu mai îngrășăm porcul, căci tu te”
„Să nu mănânci rămășițele din farfurie că îmbătrânești cu ele”
„Să nu mănânci rămășițele din farfurie că îmbătrânești cu ele.”
„Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.”
„Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.”
„Să nu ne vindem tinerețea pe linte.”
„Să nu oprești gura boului când se odihnește”
„Să nu pățească nici dușmanii mei așa”
„Să nu pice nici apă pe el, ca pe un păun”
„Să nu pierzi vremea.”
„Să nu prindă pești înaintea virșei”
„Să nu prinzi pește înaintea coșului.”
„Să nu prinzi pește înaintea sacului.”
„Să nu pui cal de curse să tragă la plug.”
„Să nu rămâie piatră pre piatră”
„Să nu râzi de nenorocirile altora că dă și peste tine.”
„Să nu râzi de nimeni niciodată, căci râsul îți cade”
„Să nu râzi de nimeni niciodată, căci râsul îți cade în vine.”
„Să nu râzi de oameni sluți”
„Să nu rîzi de măgar cumva, că poate îl încaleci cîndva.”
„Să nu scapi porcul în grădină”
„Să nu scuipi în foc, că îți scuipi sufletul”
„Să nu scuipi în foc, că îți scuipi sufletul.”
„Să nu se bată lingura cu blidul”
„Să nu se bucure dușmanii”
„Să nu simtă nici pământul”
„Să nu spânzuri buzele”
„Să nu spui la nimeni ce ai la inimă”
„Să nu știe mâna stângă ce face dreapta”
„Să nu știe stânga ce face dreapta.”
„Să nu storci lămâia în nas cuiva, ca și ție apoi”
„Să nu te bagi slugă la dârloagă.”
„Să nu te chemi șoptitor, și cu limba ta”
„Să nu te cureți cu zdrențele.”
„Să nu te grăbești”
„Să nu te grăbești, că te pripești.”
„Să nu te împingă păcatul”
„Să nu te împrumuți de la omul sărac”
„Să nu te îndatorezi nici la cele mai mici, ca să nu cazi”
„Să nu te muște șarpele de limbă”
„Să nu te muște șerpele”
„Să nu te pripești”
„Să nu te pripești, că o greșești.”
„Să nu te pui unde arde”
„Să nu te pui unde arde.”
„Să nu te rezemi în scaun cu trei picioare”
„Să nu te rezemi în scaunul cu trei picioare.”
„Să nu te smintească ochiul cu vederea lui, ca să nu te”
„Să nu treacă odată șoarecele pe la barbă”
„Să nu umbli cu cioara vopsită.”
„Să nu umbli cu zaruri măsluite.”
„Să nu umbli haihui.”
„Să nu vie în capul copilului ce-i menește maica-sa”
„Să nu vinzi apă la sacagiu”
„Să nu vinzi apă la sacagiu.”
„Să nu vinzi castraveți la grădinar.”
„Să nu vinzi pielea ursului din pădure.”
„Să nu vinzi, să cumperi”
„Să nu zici că e zi frumoasă până nu va însera”
„Să nu zici ce zi frumoasă până nu va însera.”
„Să nu-i fi auzit spatele!”
„Să nu-i zici cioară”
„Să nu-l vadă ochii”
„Să nu-l vadă vinul tu mâni cseni”
„Să nu-l vadă vinul tu mâni cseni.”
„Să nu-mi iei pe nume”
„Să nu-ți crezi ochilor.”
„Să nu-ți dai curul pe mâna altuia”
„Să nu-ți dai mucii pe el”
„Să nu-ți lași Lunea treaba să-ți fie Marțea.”
„Să nu-ți mănânci nuca de-a mână”
„Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.”
„Să piară sufletul meu împreună cu cei de alt neam”
„Să poarte nume mari (scumpe)”
„Să prindă iepurii cu mâna”
„Să sângele apă nu să (se) face”
„Să scoți castanele din foc cu mâna altuia.”
„Să se ducă învârtindu-se.”
„Să se facă cât dealul (și nu-mi pasă)”
„Să se scuture de un lucru”
„Să se țină de creanga care îl ține.”
„Să stăm strâmb și să grăim (vorbim) drept”
„Să stăm strâmb și să grăim drept.”
„Să știe omul când moare, și-ar face coș”
„Să tai pălăria și să fugi”
„Să te asemeni cu cei mai puțini iar nu cu cei mai mulți.”
„Să te duci până oi da de berzele pâine”
„Să te duci, Duluță”
„Să te faci luntre, punte, până vei da”
„Să te ferească Dumnezeu când a face”
„Să te ferească Dumnezeu când o face râma ochi, că-i mai rea decât șarpele.”
„Să te ferească Dumnezeu de bătaia ciungului”
„Să te ferească Dumnezeu de bătaia ciungului.”
„Să te ferească Dumnezeu de bătaia femeii”
„Să te ferească Dumnezeu de bătaia femeii.”
„Să te ferească Dumnezeu de capră și de popă.”
„Să te ferească Dumnezeu de dracul bogat”
„Să te ferească Dumnezeu de fată de popă”
„Să te ferească Dumnezeu de fată de popă și de moșie lângă cale.”
„Să te ferească Dumnezeu de fată de popă.”
„Să te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, murdară”
„Să te ferească Dumnezeu de judecata firii”
„Să te ferească Dumnezeu de judecata firii.”
„Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.”
„Să te ferească Dumnezeu de popă tuns”
„Să te ferească Dumnezeu de țăranul bogat”
„Să te ferească Dumnezeu de țăranul bogat.”
„Să te ferească Dumnezeu de țăranul boierit și de țiganul turcit.”
„Să te ferească Dumnezeu să nu dai peste șireți, când ai”
„Să te ferești de boierul nou și de cerșetorul vechi.”
„Să te ferești de omul căruia toate îi plac”
„Să te ferești de omul din casă”
„Să te ferești, să nu isbești în vârful cel”
„Să te înjur”
„Să te întinzi cât poți să cuprinzi”
„Să te înveți a te smeri și a te mări, la vreme și după”
„Să te mai cam duci, băiete”
„Să te păzească Dumnezeu de bătaia muierii”
„Să te păzească Dumnezeu de bătaia muierii.”
„Să te păzească Dumnezeu de bețivi”
„Să te păzească Dumnezeu de sărăcia de Ocna”
„Să te păzești de a te juca cu tichia”
„Să te păzești de el ca de popă tuns”
„Să te păzești de el ca de popa tuns.”
„Să te păzești să n-ai trebuință niciodată de cut.”
„Să te rușinezi de căruntețele celui bătrân, ca și de tine”
„Să te săr ca să nu te împuți”
„Să te speli să pui mâna pe un lucru”
„Să te sperii de agerul ce e ca capul surd”
„Să te uiți la cel din josul tău, iar nu la cel din susul tău”
„Să ți-l tai cu un fir de păr”
„Să trăiască toată Oropia”
„Să trăiești, murgule, să paști iarbă verde”
„Să trăiți până vi se sărută cu mosorul”
„Să trecem Stărmina și vorbim noi”
„Sa umplut tivga”
„Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră.”
„Să văd pe Sfântu Gheorghe în palmă!”
„Să venim (ne întoarcem) iar la vorba noastră”
„Să vezi si să nu crezi!”
„Să vezi și să nu crezi.”
„Să vorbească și nea Chilom”
„Să vorbim ce e de vorbit”
„Să vrei să dai, și să n-ai cui da”
„Să zbori ca cioara-n gânj”
„Să-alină Stoige în căpistere, și tradzi”
„Să-i cadă narea, nu se pleacă să o ia.”
„Să-i dai grijanie fără spovedanie”
„Să-i dea un braț”
„Să-i facă să n-aibă ce lua de jos”
„Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi.”
„Să-i fie țărâna ușoară.”
„Să-i legi cu tei, să-i țâpi-n gârlă”
„Să-i legi de a altă și să-i ții pe-o creangă”
„Să-i legi într-un curmei și să-i dai pe apă”
„Să-i legi într-un teiu și să-i dai pe gârlă.”
„Să-i saie mucii”
„Să-i sară iapa când a văzut ochii”
„Să-i scoți un ochi și nu-ți dă nimic!”
„Să-l bagi în pungă”
„Să-l cântărești cu aur”
„Să-l faci să te cunoască”
„Să-l ia subțioară”
„Să-l legi la gard să dai fân”
„Să-l pui la bubă și să-ți fie de leac”
„Să-l tot bei și să mai cei”
„Să-mi ard căciula pentru un chițibuș!”
„Să-mi ard căciula pentru un chitic.”
„Să-mi desigi inima, vei afla nuntru.”
„Să-și amintească lițili, cu zorea și dismes”
„Să-și arunce țărână pe spinare”
„Să-și bage lăile”
„Să-ți aduci aminte de cuvintele nebunului”
„Să-ți ajute Dumnezeu”
„Să-ți dai cu degetul în ochi.”
„Să-ți fie frică de cel ce tace și face”
„Să-ți fie frică de cel ce tace-face.”
„Să-ți iei nevastă de casă”
„Să-ți iei nevasta de casă, nici urâtă, nici frumoasă.”
„Să-ți iei nevastă de potriva ta”
„Să-ți mănânci căliva, dar a ta să-ți fie!”
„Să-ți pici cu ceară”
„Să-ți pleznească obrazul de rușine.”
„Să-ți tai poalele sumanului și să fugi”
„Să-ți tai zechea și să fugi”
„Să-ți ții vorba-n gură.”
„Săbărel cu apă rece”
„Săbărelul mititel”
„Sabia are două tăișuri; cine vrea s-o scoată”
„Sabia de aur taie mai mult decât cea de fier”
„Sabia lui Damocle”
„Sabia vrăjmașului e lungă”
„Sac fără fund.”
„Saca iarba face a sa roșie”
„Sacre una, nevastă două, casă nu se face”
„Sacrul este camuflat în profan.”
„Sacrul este elementul esențial al conștiinței.”
„Sacul cap are, așa și mintea”
„Sacul cerșetorului are fund mare”
„Sacul cerșetorului n-are fund.”
„Sacul cu două guri nu-l poți umple”
„Sacul cumetrului era nou”
„Sacul dă la gură să păstrează”
„Sacul de la gură se păstrează.”
„Sacul de la gură trebuie chibzuit, nu de la fund.”
„Sacul din care tot iei și nu mai pui, se golește”
„Sacul din care tot iei și nu mai pui, se golește.”
„Sacul greu, nu e greu: în spinare”
„Sacul plin curând se varsă”
„Sacul plin curând se varsă.”
„Sacul popii e fără fund.”
„Sacul popii îi fără fund”
„Sacul s-a umplut înainte de vreme”
„Sacul sec nu poate sta în picioare”
„Sacul spart nu se mai umple”
„Sacul spart nu se mai umple.”
„Sacul zgârcitului gură n-are, și al risipitorului”
„Sade ca dracu-n spini.”
„Șade ca dracul în cânepă.”
„Sade ca un țap logodit.”
„Șade călare un țucal”
„Șade hârbul în cale și râde de oale.”
„Sade hârbul în drum și râde de cei ce trec.”
„Șade hârbul în drum și râde de oală!”
„Șade pe măgar, și caută măgarul.”
„Săgeata slujește după săgetător”
„Săgetător fără săgeată”
„Sai și aleargă, dacă ți vine”
„Săi, și în spatele dracului, până vei (îi)”
„Sălcia cât să casești”
„Salcia de la Florii pusă la icoană, e bună să se aprindă”
„Salcia nu se face pe dealuri.”
„Salcia nu se face pe deluri”
„Saltă, bețive, și te veselește, îmbată-te și te”
„Saltă, bețive, și te veselește, îmbată-te și te tăvălește.”
„Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.”
„Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.”
„Șalvarii”
„Samănă castraveți pe pereți”
„Samănă castraveți pe pereți.”
„Samănă cu tată-său, numai potcapul îi”
„Samănă dar nu răsare”
„Samănă în apă”
„Sămânță bună, bun rod îți dă”
„Sămânță bună, bun rod îți dă.”
„Sămânța străină, ca altoiul la pom”
„Samarul să nu îngreunezi, că rămâi tu în locul”
„Sâmbăta și Marțea, sunt zilele morților, și orice lucru vei”
„Sân Gheorghe se-napiră”
„Sân Petru poartă lupii”
„Sănătate 'n Români, moarte 'n Țigani”
„Sănătate au și ghițili”
„Sănătate de la golătate, că despuiații vin pe urmă”
„Sănătate goală, ca ola gâlă”
„Sănătate în culme”
„Sănătate, Freanț!”
„Sănătatea a noastră, hiavra Uvreilor”
„Sănătatea a noastră, hiavra Uvreilor.”
„Sănătatea e bogăția”
„Sănătatea e ca o iapă albă, cum trece dealul nu se mai vede.”
„Sănătatea e cea mai bună avuție”
„Sănătatea e mai scumpă ca aurul din lume”
„Sănătatea face banii, și banii sănătatea”
„Sănătatea face banii, și banii sănătatea.”
„Sănătatea minții, depărtarea patimilor”
„Sănătatea noastră, hiavra Uvreilor”
„Sănătos ca cobza”
„Sănătos ca fierul”
„Sănătos ca ou”
„Sănătos ca peștele”
„Sănătos ca piatra”
„Sănătos ca tunul”
„Sănătos cobză”
„Sănătos făcându-te, îngrijăște-te să nu mai greșăști”
„Sănătos tun”
„Sănătosul a lăudatului nu încrede”
„Șandramaua”
„Sânge cu sânge nu să spală”
„Sânge cu sânge nu se spală.”
„Sânge de om nici să-l vezi, nici cum tu să-l verși”
„Sângele apă nu se face.”
„Sângele cel nevinovat cere judecată de la Dumnezeu”
„Sângele Domnului”
„Sângele lui Hristos”
„Sângele tău pentru țara ta să ți-l verși, iar nu sângele”
„Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.”
„Sânzili a Hristolui”
„Sapă mălaiu pe tenchiu”
„Sapa și lopata”
„Sapa și lopata îi vine de hac”
„Șapte frați pe un cojoc”
„Șapte lei și suta de raci”
„Săpun ai cumpărat, săpun mănânci”
„Săpun ai cumpărat, săpun mănânci.”
„Sara ghigar, dimineața spătar”
„Sara ghigariu, dimineața spătariu”
„Sara Macedoniei”
„Sărac”
„Sărac - lipit pământului.”
„Sărac ca melcul”
„Sărac ca pilug”
„Sărac ca șoarecele bisericii”
„Sărac comoară”
„Sărac cu duhul.”
„Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.”
„Sărac e dracu, că n-are opinci.”
„Sărac e dracul”
„Sărac la sărac aleargă”
„Sărac lipit pământului”
„Sărac pistol”
„Sărac și curat”
„Sărac tare încă-i rău”
„Sărac, dar curat.”
„Săraca pățită, mult e pricepută”
„Săraca zi nu-i fest.”
„Sărace bărbate, că aseară muriși și nu te”
„Sărace bărbate, că aseară muriși și nu te știu”
„Sărace bine, mult rău aștepți”
„Sărace voinice, cum te cacă cidrele!”
„Sărace, codrule”
„Sărăcia”
„Sărăcia află meșteșuguri”
„Sărăcia bate la ușă”
„Sărăcia când îți-i în vatră, e ea o stană de piatră.”
„Sărăcia când ți-e în vatră”
„Sărăcia de el se ține”
„Sărăcia de el se ține ca pulberea după câine.”
„Sărăcia este de nouăzeci și nouă de feluri.”
„Sărăcia este zid de piatră și bogăția gard”
„Sărăcia face pe înțelept”
„Sărăcia îi fereastră”
„Sărăcia îi râde urechile”
„Sărăcia intră pe ușă și dragostea iese”
„Sărăcia învață pe om”
„Sărăcia învață pre om”
„Sărăcia la om e stană de piatră”
„Sărăcia nu e rușine”
„Sărăcia nu este păcat”
„Sărăcia nu vine cu rușine”
„Sărăcia nu-ți face voia”
„Sărăcia nu-ți face voie”
„Sărăcia nu-ți iese din casă, nici până te”
„Sărăcia pretutindeni”
„Sărăcia te învață la supunere”
„Sărăcia te ține”
„Sărăcia unde s-a încuibat”
„Sărăcie 'n buzunar”
„Sărăcie cu ciucuri”
„Sărăcie lucie”
„Săracii Vai-de-ei”
„Săracu-i dracu.”
„Săracul are gât de găină, iar boierul picior”
„Săracul când capătă atunci mănâncă”
„Săracul când capătă cămașă, atuncea face Paștele.”
„Săracul cu gândul se îmbogățește”
„Săracul cu gândul se îmbogățește.”
„Săracul cumpără mai scump”
„Săracul de ce e sărac? că n-are minte în cap.”
„Săracul de vinovat”
„Săracul e ca și dracul”
„Săracul e ca și dracul, de ce dai, de ce mai cere.”
„Săracul n'are lucru”
„Săracul n'are nici haină”
„Săracul n'are prieteni.”
„Săracul nu se teme de tâlhari”
„Săracul trage scurta”
„Săracul zice la toate”
„Săracul zice la toate că nu se poate.”
„Săracul, dacă n-are straiță, bagă-i în gură”
„Săracul, de ce e sărac?”
„Săracului nu-i trebuie pungă”
„Sărăcuța lelea”
„Sărăcuță minte”
„Sărăcuță minte, unde ai fost mai înainte? Că acuma multă ești, dar nimic nu-mi folosești.”
„Sârb cu minte, Grec politicos și Brașo”
„Sărbătoarea, cel mai bun tovarăș al sărăciei”
„Sărbătorile”
„Sărbătorile învrednicesc putorile.”
„Sărbătorile lălători, și lălătorii sărbători”
„Sârbu prost”
„Sare”
„Sare ca capra neagră”
„Sare ca musca în zer”
„Sare ca țarea din par în par.”
„Sare cu gura proțap.”
„Sare cuțitul din teacă”
„Sare de la fântână în puț”
„Sare din lac în puț”
„Sare, până nu cere, să nu dai cui-va”
„Sarea nu e bună în toate bucatele”
„Sarea-i bună la fiertură, însă nu peste măsură.”
„Sarea-i bună la hertură”
„Sârguința e muma norocului”
„Sârguința e muma norocului.”
„Sârguința țese pânza, iară lenea pierde vremea.”
„Sârguința țese pânza.”
„Sari peste piper.”
„Sari zdreanță, să sărim”
„Sări-voi, plesni-voi”
„Sărmane cărăbuș”
„Sărmanul fără nădejde, ca o candelă fără undelemn.”
„Șarpe cu cap de muiere”
„Șarpele are venin”
„Șarpele ce se târăște, n-are trebuință de picioare”
„Șarpele nu te mușcă până nu-l calci cu piciorul.”
„Șarpele se sperie de însăși pielea lui, când o vede”
„Șarpele se sperie de însuși pielea lui, când o vede spânzurată.”
„Șarpele, când îl doare capul, ese la drum”
„Sărută mâna pe care n-o poți mușca.”
„Sărută pe oarbă (p-oarbă), dar îi caută și în ochi”
„Sărută săraca și te uită la ochii ei”
„Sărută-l în bot de vrei să-i iei tot”
„Sărutare și în zadar”
„Sărutarea de fățarnic, ca cea de țânțar; te sărută cu cântare”
„Sărutarea lui Iuda”
„Săruți mâna pe care n-o poți mușca”
„Săruți, acum se fac.”
„Sărutul e cheia inimii.”
„Sas, Sas”
„Sasul nu-i ca omul”
„Satana locuiește unde cuget nu găsește”
„Satul arde și baba se pieptănă”
„Sătul ca de mere acre”
„Sătul la flămând nu crede.”
„Satul mic îl ajunge podvada zece”
„Satul mic și rotocol”
„Satul plânge, baba se pieptănă”
„Satul tot vorbește și el se nădăjduiește”
„Sătulul la flămând nu crede.”
„Sătulul trăiește, zici că nu-s buni”
„Sătulul trăiește, zici că nu-s buni.”
„Său cu piatra de cap, săit cu capul de piatră”
„Sau fericirea pe cap, sau corbul pe stârv să i se pună”
„Sau taci, sau zi ceva mai bun decât tăcerea”
„Sau taci, sau zi ceva mai bun decât tăcerea.”
„Saul cu miile și David cu sutele de mii”
„Sbura-l omul, cum vede că-i va inima”
„Sburăști cu morții”
„Scafa vine avârliga”
„Scaietele se agață și de floarea câinelui”
„Scâlă-te de dimineață”
„Scâlâie tu, să șadă ei”
„Scaldă-te de dimineață ca să mai lungești”
„Scândura crăpată trebuie eleită”
„Scândură de scăpare”
„Scândură să fie.”
„Scânteile pe paie, cum cade le aprinde”
„Scapă azi de primejdie și vei fi scăpat”
„Scapă-l de necaz ca să-și bată joc de tine.”
„Scapă-l din foc, ca să te bage în foc”
„Scapă-l din foc, ca să te bage în foc.”
„Scapă-mă, Doamne! Dă din mâini, Române.”
„Scăpai scurt de coadă, printre picături.”
„Scapără pe cer”
„Scăparea lui la barbă”
„Scara de sus în jos se mătură, iar nu de jos în sus.”
„Scară la (în) cer”
„Scară la cer și pod peste mare nu se poate”
„Scară la cer și pod peste mare nu se poate.”
„Scară la cer și pod peste mare nu se pote”
„Scara mâții”
„Scârba e boala cea mai grea de lecuit”
„Scârbit e calicul, când îi bate vântul”
„Scârțâie ca carul neuns”
„Scârțâitura carului”
„Scârțâitura carului, vrednicia vatavului.”
„Scatulcă (veche)”
„Scaunul cu un picior numai nu poate sta drept.”
„Scaunul înalt în picioare curând se răstoarnă.”
„Scaunul înalt în picioare, curând se răstoarnă”
„Scaunul tot din picioare își are pierire.”
„Scaunul tot; din picioare își are perire”
„Scaunul, cu un picior numai, nu poate sta drept”
„Schimbă-mi, bade, numele”
„Schimbarea Domnilor e bucuria nebu”
„Schimbarea domnilor e bucuria nebunilor.”
„Schimbul nu trăiește”
„Șchiop, orb”
„Șchiopa te scutește de horă”
„Șchiopătează cămila de urechi”
„Șchiopătura oilor”
„Șchiopătura oilor e bucuria lupilor.”
„Șchiopul”
„Șchiopul mai bine te învață să umbli.”
„Sci hulpe, într'o stuhărie, pentru cleve”
„Scie numai să mănânce”
„Sclinciul te gândește cu cioră lae?”
„Școala e din paradis”
„Scoală-te de dimineață ca să mai lungiști din viață.”
„Scoală-te de dimineață și te culcă mai târziu”
„Scoate apă din piatră”
„Scoate apă din piatră. Scoate lapte dulce din piatra seacă.”
„Scoate bani (banul) și din piatră”
„Scoate din fundul pământului”
„Scoate din fundul pământului.”
„Scoate foc din gură.”
„Scoate furnica peni”
„Scoate lapte dulce din piatră seacă”
„Scoate puiul arici.”
„Scoate-ți un ochi”
„Școplu îi dit parădis 1)”
„Scorpia cu limba dulce te linge și cu coada te împunge”
„Scos din peni”
„Scoți căciula să mă agudești”
„Scrântitura se vindecă dacă te calcă, pe partea scrântită”
„Scrie cu cărbunele de pe horn”
„Scrie pe gheață”
„Scrie pe gheață, până dimineață.”
„Scrie pe lumânare pentru neuitare.”
„Scrie, băiete, numai atât / Cât s-a ales de tine.”
„Scrie-l, Doamne, cum îl vezi”
„Scrieți cum ați vorbi, vorbiți cum ați scrie.”
„Scrieți numai despre lucrurile pe care le cunoașteți.”
„Scriitorul sub masă și iscălitorul pe masă”
„Scriptura și Sfânta Lege”
„Scrisoarea rea arată lenea școlarului”
„Scriu la tine”
„Scroafă cu paie în cur”
„Scuipă-ți în sân”
„Sculați de sărutați mâna moșului, că se duce”
„Sculatul de dimineață și însuratul de tânăr nu strică niciodată.”
„Scump ca în potică”
„Scumpe-s, nașule, dar bune”
„Scumpe-s, nasule, dar bune.”
„Scumpii la olaltă niciodată nu se pot”
„Scumpul cu (și) galantomul sunt doi”
„Scumpul cu galantomul sunt doi”
„Scumpul cu înșelătorul lesne se învoesc”
„Scumpul cu înșelătorul lesne se învoiesc.”
„Scumpul cumpără stafide, și cere să-i”
„Scumpul cumpără stafide, și cere să-i adaoge piper.”
„Scumpul cumpără stafide, și cere să-i dea”
„Scumpul cumpără tămâie, și cere să-i”
„Scumpul cumpără tămâie, și cere să-i dea”
„Scumpul mai mult păgubește, leneșul mai mult aleargă.”
„Scumpul mai mult păgubește, și le”
„Scumpul mai mult păgubește, și le pierde”
„Scumpul nici ce are nu are”
„Scumpul nici ce are nu are.”
„Scumpul pentru bani ar lua și pe fata”
„Scumpul pentru bani ar lua și pe fata dracului.”
„Scumpul pierde”
„Scumpul pururea trăiește, în griji, frici și bănuieli”
„Scumpul se aseamănă cu focul, cu cât”
„Scumpul, din mult ce are, nu vrea să”
„Scurmă în piatră”
„Scurtă și bună”
„Scuturile semn de frig”
„Se alege brânza din zăr”
„Se alege brânza din zer.”
„Se alege untul din brânză”
„Se amestecă ca cimbrul”
„Se amestecă ca pătrunjelul în toate bucatele”
„Se aruncă ca lupul între oi”
„Se aruncă ca musca-n zar”
„Se aruncă căpăceaua și află tingirea”
„Se ascunde după deget”
„Se atârnă ghimpii de el”
„Se atârnă ghimpii de el.”
„Se bagă (vâră) ca rufa (camașa) în curul său”
„Se bat cei mari și rabdă cei mici.”
„Se bat dracii în capete”
„Se bat nebunii la gura lui.”
„Se bat Turcii la gura lui”
„Se bate ca apa de maluri”
„Se bate ca apa de țărmure”
„Se bate ca de muscă”
„Se bate ca peștele pe uscat”
„Se bate ca peștele pe uscat.”
„Se bucură ca popa la clopot”
„Se bucură dușmanii”
„Se bucură, ca corăbierul, când dă de vânt bun”
„Se calcă în strachină”
„Se cârâie ca găina în țărână.”
„Se caută (vinde) ca pâinea caldă”
„Se căznește de dimineață”
„Se ceartă cu drumul”
„Se ceartă de 'și mai mănâncă capetele”
„Se cere os la o lucrare”
„Se ciuciulește ca găina 'n țărână”
„Se culcă în tindă ca să-și scurteze din cale.”
„Se culcă odată cu găinile”
„SE culcă pe tâte urechile”
„Se culcă pe toate urechile”
„Se cunoaște puica pe creastă”
„Se dă cu capul de ceasul morții.”
„Se dă după tufă”
„Se dă după tufă.”
„Se dă în vânt”
„Se dă încoace, încolo”
„Se dă pe brazdă.”
„Se dedulciseră ca calul la tărâțe”
„Se dedulciseră ca calul la tărâțe.”
„Se duc furnicile la miere”
„Se duc oaspeții și rămâne mireasa”
„Se duce ca vinul stricat din bute în bute”
„Se duce ca vinul stricat din bute în bute.”
„Se duce călare pe coma drumului”
„Se duce cu palmele goale la curtea mare”
„Se duce făcut tutelcă”
„Se duce la dos”
„Se duce la vie cu pâine în basma”
„Se duce la vie cu poamă în basma.”
„Se duce la vie cu struguri în pălărie”
„Se duce la vie cu struguri în poală.”
„Se duce nunta, rămâne găvălia”
„Se face coadă de topor să taie pădurea”
„Se face în chipul călugărului”
„Se face pe copilul”
„Se face prost să nu-l ia catană.”
„Se face țigan mort”
„Se face zi să se spună, care să nu se facă nu se spune.”
„Se ferește ca orbul de libră”
„Se frige (usucă) ca prigărea”
„Se fudulește ca musca în lapte”
„Se fudulește ca musca în lapte.”
„Se fură ca pe vremea lui Caragea.”
„Se gândește ca găina în dărmătură.”
„Se gândește, ca găina în dărâmătură”
„Se găsesc olăcari și de cai proști”
„Se gătește de drum”
„Se găti ca ieua de sâcră”
„Se grăbește ca fata la măritat (vădana)”
„Se grăbește ca fata mare la măritat.”
„Se grămădește ca baba la praznic”
„Se grămădește ca baba la praznic.”
„Se hârșește cu necazurile”
„Se hrănește și în piatră secătuită.”
„Se îmbie ca țiganul la balmaș”
„Se împrăștiară ca meiul orbului”
„Se încălzește la față”
„Se încearcă la zbor”
„Se închină pântecelui”
„Se îndesă ca țiganul la praznic”
„Se îndoaie ca scârța”
„Se îndoaie ca scoarța.”
„Se îneacă cu banii în gură”
„Se îneacă cu banii în gură.”
„Se îngăduie (trăiesc) ca câinele cu mâța”
„Se îngrașă cu dărabul”
„Se însură dracul”
„Se însură strigoii”
„Se întâmplă să cadă în cursă, și acela”
„Se întâmplă să cază în cursă și acela care se păzește de ea.”
„Se întâmplă să cază în cursă și cine învață să te păzești de dânsa.”
„Se înțelege Niță cu tată-său pe întuneric”
„Se înțelege Niță cu tată-său pe întuneric.”
„Se întoarce ca cucul în cuibul altuia”
„Se întoarce ca puica în câlți”
„Se întorc ca Ovreii de la secerat”
„Se întrec ca puii de barză la zburat”
„Se întrec ca puii de barză la zburat.”
„Se întrece cu dracu-n fugă”
„Se învârtește ca funia în traistă”
„Se învârtește ca funia în traistă.”
„Se învârtește ca mâța împrejurul oalei cu smântână.”
„Se învârtește ca un cui într-o căldare”
„Se învârtește ca un cuiu într-o căldare.”
„Se învață ca câinele la câșăpniță”
„Se învață ca viermele în hrean.”
„Se învelește cu ipingeaua”
„Se învoiesc ca pițigoi”
„Se joacă ca cu mingea”
„Se joacă ca pisica cu șoarecele”
„Se joacă cu coada ursului”
„Se joacă cu coada ursului.”
„Se joacă măgarii”
„Se june țânțarul cu măgarul.”
„Se jură porcul să nu mănânce curpeni”
„Se lasă în nădejde ca Turcu în sabie”
„Se laudă ca Arbineș”
„Se laudă oala că va sparge căldarea”
„Se leagă de om ca scaiul”
„Se leagă de om ca scaiul.”
„Se leapădă ca Petre de Hristos”
„Se linge pe buze de poftă.”
„Se lipește ca mazărea în perete”
„Se lipește ca mazărea în perete.”
„Se lipi ca nuca în perete”
„Se lovește ca fasolea în ziua de Paști.”
„Se lovește ca iepurele la biserică.”
„Se lovește ca musca în lapte”
„Se mănâncă ca câinii prin gard”
„Se mărește ca cristeiul”
„Se mărită livada cu casa”
„Se mărită pomătul cu grădina”
„Se mișcă ca ochii mortului.”
„Se muncește, se amărește”
„Se numără de neam mare”
„Se petrece împreună haz și necaz”
„Se pierde ca făina orbului.”
„Se pișă după el”
„Se plâng cele măritate”
„Se plânge că n-are dinți”
„Se plânge că zeamă grasă”
„Se plânge și cel ce are”
„Se plângea de o întâmplare”
„Se plimbă ca Banov”
„Se plouă cu lapte, de la Sfântul Ilie, pace”
„Se poartă ca la Bresta”
„Se poate nuntă fără scurtă?”
„Se poftesc ca Grecii la pușcărie”
„Se poftesc ca Grecii la pușcărie.”
„Se potrivește ca scripca cu iepurile.”
„Se pricepe ca măgarul la cântar”
„Se pricepe când alții mănâncă și lui nu-i dau.”
„Se pricepe, când alții mănâncă și lui nu-i”
„Se prinde ca nuca în perete.”
„Se prinde ca scaiul de 6”
„Se prinde cartea de el ca părul pe broască.”
„Se prinde la unghii”
„Se răsfață în haine lungi”
„Se răsfață în haine lungi ca un ban în două pungi.”
„Se răspândesc ca potârnichile”
„Se repede, dar nu mușcă”
„Se rupe zăgazul”
„Se sburdă ca dracul în mijlocul râului”
„Se scaldă în zestrea muierii”
„Se scarpină dracul în deal și trosnește”
„Se scarpină în cap”
„Se scarpină și nu-l mănâncă”
„Se schimbă ca luna”
„Se schimbă ca luna.”
„Se schimbă vremea”
„Se scoală singur de la pământ”
„Se scoate miere din orice floare”
„Se scoate miere din orice floare.”
„Se sfădesc ca vrăbiile pe mălaiul altora”
„Se sfădesc vrăbiile de la mălaiul altora”
„Se sfădesc vrăbiile de la mălaiul altora.”
„Se simte cu musca pe căciulă.”
„Se sperie (tremură) de toate buruienile”
„Se sperie ca calul de beșina lui”
„Se sperie ca calul de tropotul său”
„Se sperie ca calul de umbră”
„Se sperie ca de stafie”
„Se sperie de toate gâștele”
„Se sperie de toate muștele”
„Se sperie de umbra lui”
„Se sperie dracul de umbra lui”
„Se strânge ca melcul în coaja lui”
„Se târâie ațele după el”
„Se târâie ațele după el.”
„Se teme și de umbra lui”
„Se ține (de om) ca scaiul de coada porcului”
„Se ține bățos.”
„Se ține ca gânjul”
„Se ține ca nevoia de om”
„Se ține ca nevoia de om.”
„Se ține ca orbul de gard”
„Se ține ca râia de om”
„Se ține ca scaiul de câine”
„Se ține de aur”
„Se ține de capul lui ca gaia de maț”
„Se ține de om ca păduchele de câine.”
„Se ține de om ca scaiul de coada porcului”
„Se ține după... ca dracu după popa”
„Se ține după... ca dracul după călugăr”
„Se ține după... ca dracul după copil mic”
„Se ține norocul după tine ca pul”
„Se ține scai de capul omului.”
„Se ținea să înghită un bivol, și a înghițit”
„Se ținea să înghită un bivol, și a înghițit o muscă.”
„Se topește ca sloiul de gheață”
„Se topește ca sloiul de gheață.”
„Se tot înalță până dă cu capul de grindă”
„Se trezește, se trezește”
„Se uită ca Bazaoache”
„Se uită ca capra la ceasornic”
„Se uită ca capra la ceasornic.”
„Se uită ca cidra în os”
„Se uită ca cidra în os.”
„Se uită la ceilalți ca la niște muște”
„Se uită la dânsa ca la o cireașă coaptă”
„Se uită la dânsa ca la o cireașă coaptă.”
„Se uită la dânsa ca la o cireașă coptă”
„Se uită la el (ea) ca dracu la popa”
„Se uită la el ca dracu la popa.”
„Se uită soarele îndărăt, se strică vremea”
„Se umflă în gușă ca un cuc”
„Se umflă în gușă ca un cuc.”
„Se umflă în sprâncene”
„Se umflă în sprâncene ca curcanul în pene.”
„Se umflă pipota în el”
„Se va aduna funia la stejar”
„Se vâră ca chiorul”
„Se varsă melul, cu zorile se-adună”
„Se vinde (caută) ca plăcinta caldă”
„Se vindecă cu zama de clopot”
„Se vindecă cu zama de clopot.”
„Se zorește ca fata mare la argea”
„Se-acâță zi pârtă mari.”
„Se-adunară ornii toți, zi băgară bufnița”
„Se-alină pe cal a roș”
„Se-aspare zi gâști”
„Seacă mândruța mea”
„Seamănă a roșu (urov)”
„Seamănă ca două picături de apă”
„Seamănă ca două picături de apă.”
„Seamănă ca ou cu ou”
„Seara înflorește curcubeul”
„Seara nu se dă din casă borș, ori lucruri sărate, că e rău”
„Seceră unde n-a semănat, și adună unde n-a secerat”
„Securea fără coadă nimica nu face”
„Securea la rădăcina pomilor zace”
„Securea la rădăcina pomilor zace.”
„Securea rea”
„Securea rea nu piere”
„Șede ca lupul între răspântii”
„Șede parcă a căzut iapă din ham!”
„Șede pe ghimpi”
„Șede și el între noi”
„Șede și norocu-i crește”
„Șede, dormitează”
„Semănă la tinerețe ca să ai ce culege la bătrânețe”
„Semănăm în câmp și cumpărăm din târg”
„Semănat porumb din vreme”
„Semeni dar nu răsare”
„Serbeșteanu-i călător”
„Șerpele (serpele), când îl dâre capul”
„Setilă”
„Setosul bea apă din orice lac”
„Setosul bea apă din orice lac.”
„Șezi, că ți se răcește locul”
„Sfada grabnică aprinde foc, și vrajba”
„Sfada grabnică aprinde foc, și vrajba grabnică varsă sânge.”
„Sfada și gâlceava aduc nenorociri”
„Sfânt de cei ce cacă draci”
„Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru sunt”
„Sfântul Gheorghe tocmește și Sfântul Dumitru”
„Sfântul în biserică, dar dracul în casă”
„Sfântul Nicolae (Neculai)”
„Sfântul, cât de sărac fie, dă tot și cinste”
„Sfârc fuse, sfârc se duse”
„Sfârșitul alege”
„Sfârșitul laudă începutul”
„Sfat să primești la orice întâmplare de la cel ce minte are”
„Sfătuiește-te cu cel mic și cu cel mare”
„Sfatul bun cu îndemnare, cea mai bună de mâncare”
„Sfatul celui înțelept, izvor de viață, de aceea de el să te”
„Sfatul după faptă, e manta după ploaie”
„Sfatul după faptă, e manta după ploaie.”
„Sfatul femeii, la casă de folos.”
„Sfatul muierii muierilor folosește.”
„Sfatul muierilor folosește”
„Sfinte Gheorghe, scumpe dai plăcintele!”
„Sfințenia nu stă în port și haine lungi”
„Sfințenia nu stă în port și haine lungi.”
„Sfirc fuse, sfirc se duse”
„Sfoară”
„Sfoara întreită mai multă vreme ține”
„Sfoara întreită mai multă vreme ține.”
„Sfredelește pământul”
„Sgabercea”
„Sgâlțâi cu țâțele”
„Sgârie-brânză”
„Sgripțorică”
„Sgura din fier bun se face”
„Shibă mâcari pri mâsă, ș-las lips6scă girvetlu.”
„Și 'ngrămădesc (hgațe) ca câinii la cupane.:)”
„Și 'ntreghi nu-i arșine, să nu știi este multă.?”
„Și a mânca e greu”
„Și a mânca încă e greu”
„Și a se pune în cur și în cap”
„Și acum, vorba cojocarului, să ne întoarcem la blană.”
„Și alții mănîncă paie ca vitele din copaie.”
„Și altul are cap, da”
„Și am ghine, șa s-him cun ocliu.”
„Și apa se gată câteodată”
„Și asta e cercel la ureche”
„Și aude în gură ca cucul”
„Și banul de nafură”
„Și bea mâncări pe masă, și lasă lipsăscă servitul”
„Și boul are limbă mare, dar nu poate să vorbească.”
„Și braga răcorește”
„Și broasca mică este, dar gură mare face”
„Și broasca mică este, dar gură mare face.”
„Și calul când cunoaște că prost călăreț el mâna, frâul”
„Și cămașa”
„Și când banii te vor scoate din casă afară, nici atunci tu”
„Și când nu-s, râul bumbează?”
„Și când trupul va fi rob, sufletul să-ți fie slobod”
„Și cărbunarul stăpân pe masa sa”
„Și cei tineri de multe ori, întrec pe cei bătrâni, cu a lor”
„Și cel mai deștept la minte de un mic interes cu totul”
„Și cel mai tare stejar la topor se pleacă”
„Și cel mai tare stejar la topor se pleacă.”
„Și cerbul se spăimântează, când trăsnetul trăsnește”
„Și cinstea neamului pe om, de multe ori îl bagă în pri”
„Și cioara își laudă puii.”
„Și clovanul se bate pe zi cu sut”
„Și coada securii face rău pădurii.”
„Și cu bani, și fără bani, fericit tot nu ești.”
„Și cu buzele unse si cu slănina in pod.”
„Și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate.”
„Și cu oile toate și cu lupul sătul nu se poate”
„Și cu oile toate și cu lupul sătul nu se poate.”
„Și cu piciorul în groapă la învățătură să nu te lenevești”
„Și cu porcul gras în bătătură, și cu porumbi în pat nu se poate.”
„Și cu pui și cu ou fi, cu găina mare nu poți fi.”
„Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece.”
„Și deșteaptă și frumoasă și devreme acasă.”
„Și din coș grăunțe și din copaie pielm”
„Și din coș grăunțe și din postavă tărâțe”
„Și din făină parte, și din tărâțe merinde”
„Și din făină parte, și din tărâțe merinde.”
„Și e viața o nălucă”
„Și ei acatare pâinii nu sunt, dar nici fie-care”
„Și fără cap, și fără picioare”
„și feciorii nu se fac cu punga zi guse”
„Și fiara cea mai crudă cinstește neamul său.”
„Și firul de păr își are umbra sa”
„Și firul de păr își are umbra sa.”
„Și frumos cine se ține”
„Și furnica cât de mică, face o răsplătire mică”
„Și furnica, dacă e turnică, tot are mânie, cât de mică”
„Și furnica, de e furnică, tot are mânie, cât de mică.”
„Și găinele cântă câteodată.”
„Și ghicitoarea după ghicitor.”
„Și îl treci o vară zi și noapte”
„Și îl tund și nasul crește!”
„Și lapte de aidom”
„Și lapte de pasăre.”
„Și lapte de vrabie”
„Și lapte de vrabie.”
„Și lungește cureaua”
„Și lupul de foame iese din pădure afară.”
„Și lupul sătul cu mielul întreg nu se poate.”
„Și lupul sătul și mielul întreg nu se poate”
„Și măgarul are patru picioare, dar nu e cal.”
„Și măgarul blând dă cu piciorul când te apropii.”
„Și măgarul câte-odată”
„Și măgarul se vinde în târg cu caii”
„Și măgarul supărare nu puțină are, când poartă asu”
„Și mâra să ardă, și șoarecii să se risipească”
„Și marea tare urlă, când de vânturi se bate”
„Și mâța îi ouă.”
„Și mielul bine fript, și frigarea să nu se ardă”
„Și mielul bine fript, și frigarea să nu se ardă.”
„Și minciuna e vorbă, dar vremea descoperă adevărul.”
„Și minciuna este vorbă.”
„Și moșului îi plac toate”
„Și nălă iepurele și l-a prins ursa”
„Și nenorocirea e câteodată bună.”
„Și nespălații se încălzesc la soba albă”
„Și ninge, ninge, ninge peste morminte.”
„Și noi am fost copii”
„Și nu-ți află răul rău?”
„Și nu-ți cali pri gușe”
„Și o găină chioară scurmând găsește câte-odată măr”
„Și o găină chioară scurmând găsește câteodată mărgăritare.”
„Și o gâscă friptă zboară.”
„Și ochii din cap”
„Și para cea mai frumoasă poate să nu fie bună.”
„Și pe față, și pe dos, tot fața din dos”
„Și pe urmă șezi”
„Și piatra prinde mușchi, dacă șade mult într-un loc”
„Și piatra prinde mușchi, dacă șade mult într-un loc.”
„Și pitulicea este mică, dar printre păsări”
„Și pitulicea este mică, dar printre păsări e voinică.”
„Și plopul e înalt, dar îl spurcă ciorile.”
„Și plopul este înalt, dar el caca ciorile”
„Și popa prost blagoslovește biserica”
„Și porcul mănâncă miere, dar nu se poate sui în față după ea.”
„Și puterea limbută la bărbat tăcut, ca toaca la biserică”
„Și râma, de o calci, se apără.”
„Și sătul și cu punga plină nu se poate.”
„Și Saul prooroc, și scaietele legumă!”
„Și se cumpără mâța 'n sac (traistă)”
„Și smulge-o!”
„Și spinul trandafirul ese”
„Și stafida e uscată, dar dulceața ei nu s-o pierde.”
„Și stafida e uscată, dar dulceața nu și-o pierde”
„Și stejarul e mare, dar ghindă pentru porci ne dă”
„Și strânge din cur”
„Și sună cui-va cocoașa”
„Și tace și face”
„Și tina lucește, când soarele o izbește”
„Și trage cu oala”
„Și tu, gumar orzu nu lipsește?”
„Și un nebun mănâncă nouă pâini, dar e mai nebun cine i le dă.”
„Și un purice va să scoată sânge”
„Și un purice va să scoată sânge.”
„Și urâtul șade unora frumos”
„Și vânturile la vremea lor sunt toate trebuincioase”
„Și vulpea cu gușă albă!”
„Și zăpada este albă, dar se c...a câinii pe ea”
„Și ziua furnica hicat nu și scâte. 7)”
„Și-a (o) mână seacă!”
„Și-a aprins lumânarea d'amândouă căpătâiele”
„Și-a arătat dinții”
„Și-a băgat dracul coada între ei”
„Și-a băgat dracul coada între ei.”
„Și-a bătut un cuiu în cap.”
„Și-a făcut nasul mătură”
„Și-a făcut nasul mătură.”
„Și-a găsit capacul.”
„Și-a găsit dracu căpacu.”
„Și-a găsit dracul capacul”
„Și-a găsit dracul capacul.”
„Și-a găsit hârbul capacul, tigva dopul și lelea”
„Și-a găsit hârbul capacul, tigva dopul și lelea bărbatul.”
„Și-a găsit popa belea”
„Și-a găsit tigaia dopul.”
„Și-a găsit tingirea capacul”
„Și-a găsit tingirea capacul.”
„Și-a găsit vremea a țese pânza!”
„Și-a încălecat iarăși măgarul”
„Și-a întors căpeneagul”
„Și-a legat calul”
„Și-a legat măgarul”
„Și-a luat colacul”
„Și-a mâncat lânca”
„Și-a mâncat norocul ca țiganul biserica.”
„Și-a mâncat omenia ca țiganul biserica.”
„Și-a pierdut calendarul.”
„Și-a pierdut credința ca și Eva raiul.”
„Și-a plecat gura și nasul”
„Și-a pus dracul coada pe el”
„Și-a pus dracul coada pe el.”
„Și-a pus mârul”
„Și-a pus picioarele pe spinare.”
„Și-a pus sacii în car”
„Și-a pus sacii în car.”
„Și-a spart (rupt) dracul opincile”
„Și-a uitat anii”
„Și-am să te-aștept, iubito, la colț de stradă.”
„Și-am tihe, și-s cu un ochi”
„Și-așa-i bine, și-așa-i rău.”
„Sic de nuntă, ce-mi văd ochii!”
„Sic, Agache, că te ia dracu”
„Sic, drace!”
„Sic, Marico!”
„Sic, Marico, că mâine ți-e nunta!”
„Sic, Marico, de horă că mâine-i nuntă”
„Sic, Trifone!”
„Silă de curvă”
„Silă de vorbă își fac.”
„Sila ia, dar nu dă”
„Sila ia, dar nu dă.”
„Sila îți ia și cojocul din spate”
„Sila îți ia și cojocul din spate.”
„Sila n-are voie”
„Silința”
„Silință cu sudoare te pune în picioare”
„Silita căsătorie”
„Silita căsătorie e frigură de livie.”
„Simte, ca sarea de vreme rea”
„Simțiți că vă sună-n cap? Trăiți! Simțiți că nu? Mă rog, și asta se poate.”
„Singur cine își gătește”
„Singur în țară străină”
„Singur se dă de gol”
„Singur și-a băgat capul în spini”
„Singurătatea, moartea desfătărilor”
„Șiret pe șiret, ca hoț pe hoț, cunoaște”
„Sirguința”
„Sîrguința e muma norocului”
„Sita nouă”
„Sita până e nouă cerne bine”
„Sita până e nouă, în cuiu se pune”
„Sita până-i nouă cerne bine.”
„Sita, până e nouă, se pune în cui.”
„Slab de-i fluieră vântul pân-în oase”
„Slava după faptă, iar nu fapta după slavă”
„Slavă lui Dumnezeu, am să dau, n-am să”
„Slava, ca soarele ce depărtează orice întunecime, dar și orice umbră”
„Slobodenia muma deșteptării și a fericirii, iar robia inuina”
„Slove negre pe hârtie albă”
„Sluga bună nu schimbă stăpânul”
„Sluga însurată”
„Slugă la dulamă lungă”
„Slugă mă duc să-mi găsesc, dar de stăpân”
„Sluga nevrednică stăpânii des își schimbă.”
„Sluga nevrednică stăpânii și-i schimbă”
„Slugă va fi cât trăiește”
„Sluga veche se lenevește și se nărăvește”
„Sluga, ca boul, nici cum poate sluji, fără un bold bun”
„Slugei și femeii tale să nu-i spui inima ta”
„Slugei și femeii tale să nu-i spui inima ta.”
„Slugile după stăpân, ca umbra după om”
„Slujba cea secă, ca pâinea cea uscată”
„Slujba e slujbă”
„Slujba secă ca o nucă costelivă”
„Smerenia arată o mare plecăciune ca mai mult să se cinstească”
„Smerenia cea mai plăcută, cea după vremi prefăcută”
„Smerenia cu fățărnicie, întreagă viclenie, și ferice de cine o are”
„Smerenia peste măsură îți arată neghiobia, sau răutatea”
„Smerește-te, că Dumnezeu te înalță”
„Smerit dar nu prefăcut, și cucernic dar nu viclean, căci scârbă”
„Smeu”
„Soacra cu nora ca pisica cu șoarecele”
„Soacra cu nora ca pisica cu șoarecele.”
„Soacra n-așteaptă pe noră”
„Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.”
„Șoaptele voastre”
„Soare cu dinți”
„Soare cu dinți.”
„Șoarecele a mâncat anafura și s-a făcut liliac.”
„Șoarecele cu o gaură numai, îndată îl prinde pisica”
„Șoarecele speră scăpare și când e în gura pisicii”
„Șoarecelui nu-i lipsește”
„Șoarecii când au pace cu pisica, se primejduiesc”
„Soarele când prea pripește”
„Soarele când se culcă, întunericul ne cuprinde”
„Soarele cu zori nu se face”
„Soarele încălzește și pe bun și pe rău.”
„Soarele încălzește și pe buni și pe răi”
„Soarele morților”
„Soarele nu răsare numai pentru un om”
„Soarele nu se caută până în nouă brâne”
„Soarele nu stă ziua la amiază”
„Soarele să ne trăiască, iar luna s-o mănânce vârcolacii”
„Soarele, că e soare, și nu poate încălzi toată”
„Soarele, că e soare, și nu poate încălzi toată lumea odată.”
„Soarele, cât de cald, tot nu încălzește lumea toată”
„Soarele, de e soare, și tot nu poate lumina”
„Soarele, de e soare, și tot nu poate lumina toate văile.”
„Soarta e ca roata”
„Socoteala cocânei și punga boierului”
„Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.”
„Socoteala deasă e frăție aleasă.”
„Socoteala desă”
„Socoteala în târg”
„Socoteala în târg, și vulpea în crâng.”
„Socoteala lui Nastratin-Hogea”
„Socoteala, hriste mantaua!”
„Socoteala... hărțui mantaua!”
„Socotelile vechi întrețin dușmănia”
„Socotește trențăroasa că este jupâneasă”
„Sohodol e odor”
„Soie mocofanu”
„Șoiman el, nici vânt n-adie, și-i curg penele.”
„Soiul rău nu piere”
„Soiul rău nu piere.”
„Solomonar”
„Somn popesc”
„Somnoroase păsărele / Pe la cuiburi se adună.”
„Somnul ca vameșul, viața pe jumătate ne-o dă la o parte.”
„Somnul cu moartea frați gemeni s-au născut.”
„Somnul cu trândăvie îți aduce sărăcie”
„Somnul dulce”
„Somnul dulce, nimic n-aduce.”
„Somnul e rupt din moarte”
„Somnul mult nu e fără vise”
„Somnul pilda morții”
„Somnul ușor aduce sănătate la viață”
„Somnul, cu moartea, frați gemeni s-au născut”
„Somnul, vinul și muierea curând la iad te trimete”
„Șomoiog”
„Șonț”
„Soră de scârță”
„Soră-mi ești, soră să-mi fii”
„Soră-mi ești, soră să-mi fii, iar la noi mai rar să vii.”
„Șovăi, șovăi”
„Spală-linte”
„Spală-mi cojocul, dar nu mi-l uda”
„Spală-ți rufele în ograda-ți, și le întinde pe funia ta.”
„Spălătură de ploscă”
„Spânul lesne se bărbierește”
„Spânul se rade lesne”
„Spânzură nările.”
„Spânzurat”
„Spânzurați bărbatul meu, că afia-fi”
„Sparge întâi nuca, ca să-i mănânci”
„Sparge întâi nuca, ca să-i mănânci mie”
„Sparge nuca, dar sare capul”
„Spărtura până e mică trebuie cârpită”
„Spărtura până e mică trebuie cârpită.”
„Spata laudă față”
„Spate la spate”
„Speranța moare ultima.”
„Sperii lupul cu pielea iei”
„Spicul plin stă plecat”
„Spinii carnea ne-o sfâșie”
„Spinul până a nu crește”
„Spinul până a nu crește Nu se desvelește.”
„Spiriduș”
„Spoială”
„Spor și berechet”
„Spre bine când apuci”
„Spre bine când apuci, așa trebuie s-o duci.”
„Spre bine când apuci, tot așa trebuie să o duci.”
„Spre mic și spre mare, fii voitor de bine”
„Spre Sfântu Gheorghe se ia mana vi”
„Spre Sfântu Gheorghe se ia mana vitelor”
„Spre vânt a scuipa și piatra la deal a porni, aceea”
„Spuma dracului”
„Spune (grăiește) ca cu gura altuia”
„Spune adevărul că ți se sparge capul”
„Spune că numai el e om”
„Spune cu ce te întărești, și-ți voi spune”
„Spune de pe cealaltă lume”
„Spune drept ca Neamțul”
„Spune dreptate”
„Spune dreptate, că în cap te-or bate.”
„Spune gogoși de tufă”
„Spune minciuni de fug prin casă”
„Spune minciuni de fug prin casă.”
„Spune rupt ales”
„Spune vede, ce nu vede, toate la lume se crede.”
„Spune vrute și nevrute”
„Spune-mi cu cine împreună viețuiești să-ți ghicesc ce fel de om ești.”
„Spune-mi cu cine mergi”
„Spune-mi cu cine te aduni, să-ți spun ce fel de om ești.”
„Spune-mi cu cine te amesteci, să-ți spun cine ești”
„Spune-mi cu cine te însoțești”
„Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești.”
„Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești.”
„Spune-mi cu cine te întâlnești”
„Spune-mi cu cine te întâlnești, ca să-ți spun cine ești.”
„Spune-mi cu cine trăiești”
„Spune-mi cu cine trăiești, și-ți voi spune cine ești.”
„Spune-mi cum te cheamă ca să-ți spun cine ești; spune-mi de unde ești, ca să-ți spun să nimerești.”
„Spune-mi cum te cheamă să-ți spun la ce sfânt să te închini.”
„Spuse și nespuse”
„Stă (șede) ca vițelul la poartă nouă”
„Stă ascuns ca un liliac”
„Stă ca gumarul zimniusit”
„Stă ca lupul în mijlocul drumului”
„Stă ca măgarul de deal”
„Stă ca măgarul de deal.”
„Stă ca măgarul zimniusit.”
„Stă ca ou în cui”
„Stă ca prăsta în bărăție”
„Stă ca prăsta în bărăție.”
„Stă ca tivda peste gard”
„Stă ca treaca peste gard”
„Stă ea țarea în par.”
„Stă pitit ca repurele și ciulește urechile”
„Stă rezemat în bâtă”
„Stă rezemat în bâtă.”
„Stă să-i pice potcoavele”
„Stă satul în gura lui”
„Stă strâmb și judecă drept”
„Stă, îmbucă lăcomește”
„Stâ-Mâria 'n casă!”
„Stafetă”
„Stafidă”
„Stai (șezi) mămăligă să te mănânc”
„Stai cu jocul”
„Stai cu țiganul, înveți țigănește, cu turcul”
„Stai cu țiganul, înveți țigănește; cu turcul, turcește; cu neamțul, nemțește.”
„Stai mai întâi să vezi alb în strachină”
„Stai să aduni melul”
„Stai să-i pice potcoavele, și tot cere să mai trăiască”
„Stai strâmb și judecă drept.”
„Stai tot timpul cu frica-n sân.”
„Stai, mă, că nu te îmbraci tu!”
„Stai, mălaiu.”
„Stâlpii țării”
„Stâlpul casei”
„Stăm prost cu țara”
„Stan”
„Stan sau Bran”
„Stana”
„Stancu țiganu”
„Stăpân nu poți ajunge, dar slugă când”
„Stăpân, mă duc să-mi găsesc, dar da”
„Stăpânește vorba până nu o ai vorbit”
„Stăpânește vorba până nu o ai vorbit.”
„Stăpânul bun face sluga bună”
„Stăpânul bun face sluga bună.”
„Stăpânul nostru are stăpân”
„Stăpânul scump învață (face) slugile hoațe”
„Stăpânul scump învață slugile hoațe”
„Stăpânul vinde și telalul nu se îndură să-l”
„Stăpânul, sluga casei”
„Statornic ca o lumină de câsornic ce stă spânzurată și pu”
„Statornic ca o lumină de câsornic ce stă spânzurată și pururea se mișcă”
„Stau apele în loc”
„Stau apele în loc.”
„Stau ca ciumații”
„Stau în drum lele să piei”
„Stau în drum și mă gândesc”
„Stejarul bun și trammic dă trainică mlădiță”
„Șterge-o, Stane”
„Șterge-te pe gură”
„Ștergeți oglinda, ca mai bine să te vezi în ea”
„Ștergeți oglinda, ca mai bine să te vezi în ea.”
„Ștergeți-vă mucii”
„Știe (a știut) Vlădica pe cine popește”
„Știe (și) toaca 'n cer”
„Știe bine Vlădica”
„Știe ca lumea să trăiască”
„Știe ca lumea să trăiască.”
„Știe carte ca popa”
„Știe carte ca un cal”
„Știe carte până la genunchi brâscei”
„Știe carte până la genunchiul broaștei.”
„Știe cât au uitat ceilalți”
„Știe cât baba mea”
„Știe Dumnezeu al cui e colacul”
„Știe Dumnezeu al cui e sacul cu făină”
„Știe Dumnezeu ce face”
„Știe el de unde iese mâzga.”
„Știe el de unde iese mizga”
„Știe el unde doarme peștele”
„Știe el unde doarme peștele.”
„Știe mai bine D-lui, că vine de la București.”
„Știe mai bine domnul că vine de la București”
„Știe mocanul ce e șofranul? Când el”
„Știe moșul ce are în traistă”
„Știe numai Dumnezeu și vaca”
„Știe numai să mănânce”
„Știe să ia hamul”
„Știe să le spună calde”
„Știe sfaturi să dea”
„Știe și la del și la vale.”
„Știe țiganul”
„Știe Vlădica pe cine popește.”
„Știe vorbe să îndruge parcă tot la țîță suge.”
„Știe vorbe să îndruge.”
„Știi când pleci, dar nu știi când ajungi”
„Știi capra să mănânce iarbă?”
„Știi să furi, și nu știi să ascunzi?”
„Știința este comoara care nu se poate fura.”
„Știința făclia adevărului este”
„Știința fără de prindere, ca o mârtă se înțelege”
„Științele sunt uși, iar cheile lor sunt cer”
„Stinge focul cu paiele”
„Stinge focul cu paiele.”
„Știu că mă însor la vară”
„Știu eu c-o să mă-nsor, dar îmi trebuie”
„Știu multe alergături, nu acel ce șade în casă.”
„Știu să merg și cu o roată la Gherghița”
„Sto misle nu plătește un dug”
„Stomacul ca mâra, orice pui în coș, îndată mistuie”
„Stomacul când chiorăiește”
„Stomacul când pătimește”
„Stomacul cel tare și pietre mistuiește”
„Stomacul plin nu învață bucuros”
„Stomacul se satură dar ochii niciodată.”
„Stomacul, ca moara, când n'are ce măcina, atunci”
„Straiele fac omul”
„Straiele împodobesc pe om”
„Străinul nu te încălzește”
„Străinul te govește”
„Străinul totdeauna te lovește și te chi”
„Străinul, și când te bate te scarpină”
„Strâmbă-lemne”
„Strâmbii îi mănâncă pe ăi drepți.”
„Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă.”
„Strâmbii mănâncă țara, și drepții n-o lasă”
„Strâmbii mănâncă țara, și drepții n-o lasă.”
„Strânge bani albi pentru zile negre.”
„Strânge mișină”
„Strânge-ți genunchiul de gură”
„Strângeți voi”
„Straul gal de împrumutare, trage căldură”
„Stres ca iepurele și-alasat ca lăgunica”
„Streslu o-ari mâna trî luari, ma nu o-ari”
„Streslu ș-aspârgâtorlu îia un, dă pre”
„Stricăciunea aspră!”
„Strici orzul pe gâște”
„Strici orzul pe gâște.”
„Strig pe moașa Rada”
„Strigă de la munte ca să-l audă”
„Strigă pe un pom și se usucă de pe un”
„Strigă și țipă ca din gură de șarpe”
„Strigare-ai prin târg”
„Strigarea norodului este urgia lui Dumnezeu”
„Strigi pe un copac și se dărâmă; dar pe un om!”
„Strigoiul, întâi, într-ai lui dă cu colții”
„Strimbii mănâncă țara”
„Strop cu strop se face marea.”
„Strună”
„Stuhul nu crește prin ogor”
„Stuliul nu creste prin ogoare.”
„Stup de bani”
„Sturzul ne aduce vara”
„Su nu are foc, nu are cenușă”
„Sub copacul frunzos mulți se adăpostesc”
„Sub frunza cea mai proastă se găsește poamă coaptă.”
„Sub frunza cea mai proastă se găsește pomul căptat”
„Sub mănușă stă ascunsă și cea mai urâtă mână”
„Sub mănușă stă ascunsă și cea mai urâtă mână.”
„Sub pălărie”
„Sub părul fără râde nu se adună păsări”
„Sub părul fără roade nu se adună păsările.”
„Sub piatra cea mai frumoasă, scorpia ascunsă zace”
„Sub piatra cea mai frumoasă, scorpia ascunsă zace.”
„Sub piele de ie nouă”
„Sub tufișul mic șade iepurele”
„Sub tufișul mic seade iepurele.”
„Sub unghia degetului mare vrăjmașul te pișcă de cât”
„Subțirică, subțirea”
„Suferă de gălbenare rusească”
„Suflă de vânt.”
„Suflă el în pumni, dar îi mai cald la coadă”
„Suflă în dudă”
„Suflă-n pungă”
„Suflete, rupete!”
„Sufletul bucuros este să intre în rai, numai păcatele”
„Sufletul când pătimește”
„Sufletul când pătimește, tot trupul se topește.”
„Suflit foc, sufiit bărbat”
„Suflit foc, suflit bărbat”
„Suge cep”
„Suge, leică”
„Suge-bute”
„Suge-te-ar șerpii Dunării”
„Suișul are și scoborâș”
„Sula de aur zidul pătrunde”
„Sula de aur zidul pătrunde, și lăcomia”
„Sula de aur zidul pătrunde, și lăcomia își vinde neamul și moșia.”
„Sula de aur zidul pătrunde.”
„Sula și căciula”
„Sulița cu bold timp”
„Suliță fără bold nici cum vei găsi”
„Sulița orișiunde nu se poate ascunde”
„Sulița orișunde nu se poate ascunde.”
„Sulița orșiunde nu să poate ascunde.”
„Sumanul alb se poate înnegri”
„Sumanul alb se poate înnegri, iar cel negru nu se poate albi.”
„Sună a oală.”
„Sună ca clopotul cel spart”
„Sunt (tot) de o bae”
„Sunt bărbat cu comanac”
„Sunt bogat, de cât, pe cât am, p'atât”
„Sunt ca niște câini fără păstori”
„Sunt de unde n-are mărul câje și cireșa sâmbure”
„Sunt logofăt, să te învăț”
„Sunt lungi poalele Vlădicăi”
„Sunt mai multe piei de miei decât de berbeci.”
„sunt multe fete îngreunate”
„Sunt rude după iapa cea albă”
„Sunt rude după iapa cea albă.”
„Sunt sărac pentru că nu sunt bogat”
„Sunt sătulă”
„Sunteți două rudișoare”
„Supărarea aduce boli rele, ce Dumnezeu”
„Supăratului i se taie nasul.”
„Supușii pururea mai lesne să lege cu lanțurile blândețelor”
„Surcea nu sare departe de butuc”
„Surceaua nu sare departe de butuc.”
„Surceaua nu sare departe de rădăcină.”
„Surd cu urechi”
„Surdă vii, surdă te duci”
„Surdul caută la buze, prostul la laudă”
„Surdul n-aude, dar le potrivește”
„Surdul n-aude, dar le potrivește.”
„Surdul nu le aude, dar le potrivește.”
„Surdul potrivește acul unde sună”
„Surdului degeaba îi cânți de jale”
„Surdului degeaba îi cânți de jale, orbului degeaba îi luminezi”
„Surdului degeaba îi cânți de jale.”
„Surtucar”
„Sus de mână și-aproape de gaură”
„Sus măciuca, jos nimică”
„Sus mustața”
„Sus stele, jos stele”
„Sus, părinte, că se udă cărțile”
„Sus, părinte, că se udă Evanghelia”
„Sus, sus, că pâle nu-s”
„Suspinile drepte cerurile pătrund”
„Suspinul săracilor nu rămâne în deșert, măcar cât”
„Suspinurile săracilor nu rămân în deșert”
„Sutele”
„Sutele mărită slutele.”
„Suvenirul anevoie se pierde”
„Svârli cu bățul într-un câine și lovești un popă.”
„Svirli cu bățul într-un câine și lovesciun”