Proverbe care încep cu litera P
1.686 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera P (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„P-o funie doi inși nici cum pot juca”
„P...a bună - în bălării.”
„P..a nu știe carte.”
„P6rca purgeii vai facă.)”
„Pa dă peste calul vatafului”
„Pă din afară horii, mulți dascăli se găsesc”
„Pa, unul fără suflet, trebuie unul fără-de-lege”
„Păcală însurat și femeia nebună.”
„Păcală judecă pe Tândală”
„Păcală s-a luat după vecinul și a dat de bucluc.”
„Păcat că te-a făcut Dumnezeu Român cu căciulă”
„Păcat de floare că e în spini.”
„Păcat de floare că-i în spini”
„Păcat de pământ că-l mai rabdă vin.”
„Păcat de pământ că-l mai rabdă viu”
„Păcat vechi, căință nouă”
„Păcat vechi, pomană nouă”
„Păcat!”
„Păcatele leneșului, până să-i iasă”
„Păcatele părinților, pedeapsa pruncilor.”
„Păcatele sunt pe oameni, nu pe butuci”
„Păcatele sunt pe oameni, nu pe butuci.”
„Păcatele trag pe om”
„Păcatul alungă pe om, parcă-l alungă”
„Păcatul ca pata, te însemnează numai de cât”
„Păcatul cât mânzatul”
„Păcatul cât mânzatul, ce se vede de tot satul.”
„Păcatul intră râzând și iese plângând”
„Păcatul intră râzând și iese plângând.”
„Păcatul își caută vinovatul”
„Păcatul își caută vinovatul.”
„Păcatul mărturisit este iertat”
„Păcatul mărturisit este pe jumătate iertat”
„Păcatul nu e cât mânzatul”
„Păcatul omului urmează spre osândă”
„Păcatul vechi aduce rușine nouă”
„Pace bună”
„Pace din lână, lână albă”
„Pacea strâmbă e mai bună decât jude”
„Pacea strâmbă e mai bună decât judecata dreaptă.”
„Păduche leșinat”
„Păduchele face pe leneș, harnic.”
„Păduchele leșinat în frunte s-a așezat.”
„Păduchele, când (după ce) se satură, ese în frunte.”
„Păduchele, după ce se satură, iese”
„Pădure fără uscături nici cum să poate găsi”
„Pădurea de câdă e, piere”
„Pădurea de când e piere”
„Pădurea de câți topori piere”
„Pădurea e mare, dar securea e tare.”
„Pădurea nu se sperie de cel care pune multe lemne”
„Pădurea nu se sperie de cel care pune multe lemne în căruță.”
„Pădurea, dă coadă securei.”
„Pădurea-i mare, dar securea-i tare”
„Pădurile au urechi și hudițioșii pereții de piatră”
„Paguba câștig n-o poți face”
„Paguba fusă, și îmi plăcu cum se dusă”
„Păgubașul plătește și gloaba”
„Păgubașul plătește și gloaba.”
„Pahar fără fund, la masă nu se pune”
„Paharele cine le cinstește”
„Paharul fără fund nici cum poate sta”
„Paharul masa iubește și pe cel ce pe el multă cinstește”
„Păhăruțul e cât un cui”
„Pâine bună, porcii o mănâncă”
„Pâine cu sare”
„Pâine cu sare e gata mâncare.”
„Pâine de casă stufoasă”
„Pâine la foame udată”
„Pâine la foame udată e cea mai dulce bucată.”
„Pâine mâlai anevoie găsești”
„Pâine și în scrină, și în cui, și în stâlă”
„Pâine și sare și să te uiți la soare.”
„Pâine și vară mai puțin, nego se crede”
„Pâinea bună e cea din urmă”
„Pâinea bună nu se caută după față, ci după dulceață”
„Pâinea cât de proaspătă, vinul cât de vechi”
„Pâinea cât de rea”
„Pâinea ce iei din gura altuia, cam să”
„Pâinea cea mai coaptă, până ce cu mâna nu o vei lua”
„Pâinea cu mâinile cu îngrâne, nu să”
„Pâinea de copt are șapte coji.”
„Pâinea e în gând la omul flămând.”
„Pâinea nu cade departe de tulpină”
„Pâinea nu vine singură la tine.”
„Pâinea odată-i toată”
„Pâinea odată-i toată.”
„Pâinea tăiată nu se mai lipește”
„Pâinea tăiată nu se mai lipește.”
„Pâinea uscată satură casa”
„Pâinea, la spânzurătoare, nici un folos”
„Paiul cât de mic își are umbra sa.”
„Pale călcate, muierile bete”
„Palma cu bășici te arată de muncitor”
„Pământ fără viermi, nicăieri nu găsești”
„Pământ îngăurit”
„Pământul bun roade bune aduce.”
„Pământul bun, rădă bune aduce”
„Pământul când se usucă, ploaie cere să-l adape”
„Pământul cât de bun, fără lucrător sălbatic rămâne”
„Pământul cât de bun, fără lucrător, sălbatic rămâne.”
„Pământul cere sânge, și sângele cere pământ.”
„Pământul e singurul stăpân adevărat al omului.”
„Pământul până nu-l calci”
„Pământul se geme sub sapa ta, când dai cu ea, că atunci”
„Pământul te naște, pământul te crește, pământul te”
„Pământul te naște, pământul te crește, pământul te mistuiește.”
„Pământul te spune”
„Pământului bun puțină apă îi trebuie”
„Pământului bun puțină apă îi trebuie.”
„Pămîntul pînă nu-l calcă, oale nu poate să-l facă.”
„Pân' a nu muri bărbatul”
„Pân' în urechi”
„Pân' la împăratul”
„Pân' la împăratul, e abzi încăieratul.”
„Pân's-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.”
„Până a cădea frunza”
„Până a da cu căciula în câine.”
„Până a fi să iasă dreptul”
„Până a fi să iasă dreptul, îmi pleznește mie pieptul.”
„Până a geme boii, scârțâie carul.”
„Până a nu cerceta, de trei ori cu mintea ta, ce-ai făcut”
„Până a nu găsi mantaua nu eram (erai) dator”
„Până a nu găsi mantaua, nu eram dator.”
„Până a nu intra, socotește cum i se va ieși”
„Până a nu lua cârma în mână, întâi la lopată să te înveți.”
„Până a nu prinde peștele din apă, plasa”
„Până a nu râde de cel ce șchiopătează, bagă de seamă”
„Până a nu urmări orice bine să te socotești, ca dreptatea”
„Până a râde de cel ce șchiopătează, bagă de seamă bine dacă tu umbli cu mult mai bine.”
„Până a se văita fetele, se vaită nevestele”
„Până acum a mâncat și cel de-a pierdut.”
„Până acum ai fost casap cailor, iar acum”
„Până acum ai fost casap cailor, iar acum te faci doctor să-i vindeci.”
„Până acuma a vorbit”
„Până acuma n-a lucrat nimic, și acuma”
„Până acuma n-a lucrat nimic, și acuma șade.”
„Până aici, mai mult nu pași”
„Până ajungi înaintea feței lui Dumnezeu”
„Până ajungi la pârâu nu-ți ridică pălăria”
„Până altul vorba sa nu o va isprăvi, nu-i tăia cu vorba”
„Până aruncă ca pălăria după lună”
„Până atunci va trece multă apă pe Mureș”
„Până calul cel mai iute și mai tare în gură nimic alt”
„Până când ești nicovală rabdă loviturile, iar când ajungi ciocan lovește cât poți.”
„Până când nu bagi ciorapii în păpuci”
„Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.”
„Până cându si mintuiesc mintimenli, fug”
„Până ce apa curată”
„Până ce cioara brează”
„Până ce geme boii scârțâie carul”
„Până ce geme boii, scârțâie carul.”
„Până ce nu se răstoarnă carul nu se toc”
„Până ce rădăcina sănătoasă este, frunze și rod mult”
„Până ce rădăcina sănătoasă este, frunze și rod mult vei vedea.”
„Până ce rana te ustură, nu poți uita cuțitul ce te-a”
„Până copil mic eram”
„Până copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță.”
„Până dă cu căciula în grindă”
„Până dă în bot”
„Până dă peste Cotea”
„Pană de puică, în coadă la cloșcă”
„Până florile la vremea lor, siliți-vă să le adunați”
„Până geme boul, scârțâie osia”
„Până i se duce gura la urechi”
„Până i se umple găvanul”
„Până în brâu”
„Până în genunchi”
„Până în măduva oaselor”
„Până în pânzele albe”
„Până începem a grăi, putem a bâlbâi”
„Până l-a uitat sfântul”
„Până la a doua venire a lui Hristos”
„Până la altar și nu mai mult”
„Până la altar și nu mai mult.”
„Până la amin”
„Până la amin.”
„Până la an multe căciuli rămân fără stăpân.”
„Până la an multe căciuli rămân pustii”
„Până la an multe căciuli rămân pustii.”
„Până la anul”
„Până la anul câte capete rămân fără căciulă.”
„Până la colcăiește”
„Până la Dumnezeu îngerii îți iau sufletul”
„Până la Dumnezeu sfinții îți iau”
„Până la Dumnezeu te fură sfinții”
„Până la Dumnezeu te fură sfinții.”
„Până la Dumnezeu te mănâncă sfinții”
„Până la Dumnezeu te mănâncă sfinții.”
„Până la Dumnezeu te omoară sfinții”
„Până la Dumnezeu te omoară sfinții.”
„Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții!”
„Până la genunchi brâsca”
„Până la genunchi broasca”
„Până la genunchiul broaștei”
„Până la glezne (gleznă)”
„Până la Hristos”
„Până la împăratul”
„Până la mărul roșu”
„Până la moarte”
„Până la moarte sunt toate”
„Până la un cap de ac”
„Până la un cap de ață”
„Până la un cap de ață.”
„Până la una alta”
„Până la Verdeș Împărat”
„Până mă uită Dumnezeu (sfinții)”
„Până mi-o veni și mie palele bune.”
„Până mi-o veni și mie palele nebune”
„Până n-o greșești (pățești)”
„Până nu ajungi la pârâu să nu ridici poalele.”
„Până nu apuci pe cel drept, cel strâmb”
„Până nu bagi cu omul în plug, nu-i cunoști năravul lui.”
„Până nu bați laptele nu ese unt”
„Până nu bați laptele nu iese unt.”
„Până nu cartești pe câini, nu te mușcă”
„Până nu dă câda câțaua, nu se ia cânii”
„Până nu dai cu capul de toți pereții nu te îndrepți.”
„Până nu dai de răi, binele ce ai nici cum îl cunoști”
„Până nu ești cu omul în casă, nu știi ce este”
„Până nu faci altuia bine, nu-ți face ție rău”
„Până nu faci altuia bine, nu-ți face ție rău.”
„Până nu faci foc nu iese fum.”
„Până nu faci foc, fum nu iese”
„Până nu faci foc, fum nu iese.”
„Până nu faci foc, fum pe coș nu iese”
„Până nu greșești”
„Până nu greșești, nu nimerești.”
„Până nu guști amarul, nu știi ce e dulcele.”
„Până nu iei șeaua de pe cal, nu'i vegi”
„Până nu iei șeaua de pe cal, nu-i vezi rana în spate.”
„Până nu încaleci calul nu-i cunoști năravul”
„Până nu m-oi vedea cununată”
„Până nu m-oi vedea încârligată nu mă”
„Până nu mănânci bunul altuia nu te”
„Până nu mănânci usturoi nu-ți miroase gura.”
„Până nu mănânci usturoiu nu-ți mirâsă”
„Până nu mânci cu omul o maje de sare”
„Până nu ne potrivim”
„Până nu plânge copilul nu i se dă țiță”
„Până nu plouă nu se fac ciupercile”
„Până nu plouă nu se fac ciupercile.”
„Până nu scoți cămeșa”
„Până nu te lovești cu capul de pragul de sus”
„Până nu te lovești cu capul de pragul de sus nu vezi pe cel de jos.”
„Până nu trăiești cu om, nu-l cunoști cine e”
„Până nu tună”
„Până nu tună, nu-i adună.”
„Până nu văd alb în căpăstru să nu cred”
„Până nu vei vedea pe cel bun, nu lepăda”
„Până nu vei vedea pe cel bun, nu lepăda pe cel prost.”
„Până nu vine primăvara, nu se face vara”
„Până nu vine primăvara, nu se face vară.”
„Până nu-i iei șeaua din spate”
„Până nu-ți faci pâinea cea nouă, nu ajungi”
„Până o da de pițigoiu semănând”
„Până o dă de vrăbiile secerând”
„Până oi da de lup arând”
„Până oi vedea vulpea cu coada grăpând”
„Până peste urechi”
„Până s-a găti mireasa”
„Până s-mintuiesc mintimenlu, glarlu”
„Până s-mintuiesc mintioșii, glarii ș-u”
„Până să ajungi la Dumnezeu te mănâncă”
„Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.”
„Până să nu încalici, să nu dai ghiogori”
„Până să nu zici un, nu poți să zici una”
„Până să-l faci ca pe tine, el te face ca pe dânsul.”
„Până să-ți vorbească înserată și noaptea”
„Până se gătește”
„Până se încalță”
„Până se încalță, soarele se înalță.”
„Până se văd albe (alb) în căpăstru mi-a ieșit”
„Până și cămașa”
„Până și cenușa din stupi”
„Până și cuiul din părete”
„Până și regii cei mari merg pe jos la closet.”
„Până și-perlu și-ari umbră.”
„Până soarele se înalță”
„Până stelele apune”
„Până taiu te strig; până 'ncarc te-aștept”
„Până tata ură”
„Până te înveți hora, te mănâncă câinii”
„Până treci gârla spui măgarului și, moșule!”
„Până va da (să arunce) cu căciula în câine”
„Până va ieși cui-va cămașa prin ismene”
„Până va ieși cuiva cămașa prin ismene”
„Până veți odihni să ridicăm ăl gard”
„Până vine cheful bogatului ese (iese)”
„Până vine cheful bogatului, iese sufletul săracului.”
„Până-i bine”
„Până-i bine, mulți cu tine; dar la nevoi, mai napoi.”
„Până-i șura și șaua și cămară”
„Până-i vara, toți te cheamă”
„Până-l bagi îi rupi carnea, și până-l scoți”
„Până-l bagi îi rupi coarnele, și până-l scoți îi rupi coada.”
„Panglicar”
„Pantalonar”
„Pântecele ca focul, orice bagi într'însul îndată le”
„Pântecele ca un cazan, orice bagi în el toate le fierbe”
„Pântecele gol n'are urechi (ureche) de ascultat”
„Pântecele omului n'are fereastră, ca să i se vadă”
„Pântecele să umple și cu paie și cu fân”
„Pântecele se satură dar ochi niciodată”
„Pântecele se satură, dar ochii niciodată.”
„Pânza când se rupe, vântul corabia n-o”
„Pânza când se rupe, vântul corabia n-o mai mișcă.”
„Pânză înălbită”
„Pânza nu se țese fără spată”
„Pânză rău țesută”
„Pânză și nevastă noaptea să nu-ți alegi”
„Pânză și soție să nu ți le alegi noaptea”
„Papară”
„Papucii”
„Păpușă cu cap sec”
„Par că 'mi stă în spate”
„Păr lung și minte scurtă”
„Păr lung și minte scurtă.”
„Par'că "i în țera lui Papură Voaă”
„Par'că a mâncat scurmuș de găină”
„Par'că am fost popă”
„Par'că aruncă la spate (spinare)”
„Par'că e mâță plouată”
„Par'că e mâță plouată.”
„Par'că ești de la Plevna”
„Par'că mănâncă ghâță friptă”
„Par'că mi-e rușine mie”
„Par'că mi-e rușine mie că nu ți-e rușine ție.”
„Par'că se bat calicii la gura lui.”
„Par'că-i cârja Mitropolitului”
„Par'tă e cu ciomagu la brîu”
„Para bună pică în gura scrânfei”
„Para după ce se coace, trebuie să cadă”
„Para mâlâie”
„Paradisul a fost inventat pentru oameni care n-au putut trăi pe pământ.”
„Parale albe pentru zile negre”
„Parale albe pentru zile negre.”
„Parale bătute ca curul popii”
„Parale glod, le întorc cu furca prin pod”
„Paraoa e mică dar loc mare prinde”
„Paraoa, ochiul dracului”
„Paraua cât e de dulce, atât este de amară”
„Paraua e Dumnezeu, paraua e suflet”
„Paraua e gurguiuț.”
„Paraua e mică dar loc mare prinde.”
„Paraua e minte, paraua e vâslă”
„Paraua furată fuge ca ghergheful”
„Paraua zi haram la hiatrigele se duce”
„Parazii fură, casă nu adună.”
„Parc-a apucat pe Dumnezeu de un picior.”
„Parcă a apucat pe Dumnezeu de un”
„Parcă a arat dracu cu ei”
„Parcă a cântat cocoșul meu pe gardul lui”
„Parcă a cărat altora apă cu ciurul”
„Parcă a cărat apă morților”
„Parcă a cărat apă morților.”
„Parcă a căzut din lună”
„Parcă a căzut din lună.”
„Parcă a căzut din pod”
„Parcă a căzut din pod.”
„Parcă a dat inima dintr-însul”
„Parcă a eșit din popușoi”
„Parcă a luat (cutare lucru) cu mâna”
„Parcă a luat cutare lucru cu mâna”
„Parcă a luat, în arăudă vorba”
„Parcă a mânat porcii”
„Parcă a supt la lăviți”
„Parcă a tras în plug”
„Parcă acum a ieșit de la ocnă!”
„Parcă aduce picioarele de după deal”
„Parcă ai fi de pe Burnaz”
„Parcă ai fi fost ceauș de poștă”
„Parcă ai fi Liră împărat”
„Parcă ai fost popă”
„Parcă ai mâncat bureți”
„Parcă aleargă la sânuni”
„Parcă am mâncat dintr-o strachină cu el”
„Parcă am mâncat dintr-o strachină cu el.”
„Parcă am uscat cămeși la același soare”
„Parcă ar citi pe slove”
„Parcă ar citi pe slove.”
„Parcă ar fi baba Maria lui moș Radu”
„Parcă ar fi Iorgovan”
„Parcă ar fi plouat cu piper între noi”
„Parcă ar fi plouat cu piper între noi.”
„Parcă ar fi ridicat bușteni”
„Parcă ar fi ridicat bușteni la bile”
„Parcă ar fi spus ariciul la ureche”
„Parcă are bumbac în urechi”
„Parcă are câlți în gură”
„Parcă are cobe”
„Parcă are gura aurită”
„Parcă are minte în călcâi”
„Parcă are ou între picioare”
„Parcă are păr de urs”
„Parcă are păr de urs.”
„Parcă aruncă la spate”
„Parcă arunci în Olt”
„Parcă au umblat lăcustele.”
„Parcă bați tot butuci”
„Parcă bâzâie muscele”
„Parcă bei pahar de moarte.”
„Parcă calcă în blide”
„Parcă calcă în farfurii”
„Parcă calcă în farfurii.”
„Parcă calcă pe ace.”
„Parcă casă, masă mare”
„Parcă dă nafura”
„Parcă e (a fi ca) scos din cutie”
„Parcă e afumat pe coș”
„Parcă e capra de la Crăciun.”
„Parcă e copt în câlți”
„Parcă e crucea din Vlașca”
„Parcă e cu ciomagul la brâu”
„Parcă e cu mămăliga 'n gură”
„Parcă e cu mămăliga în gură.”
„Parcă e cu mănuși în mâini”
„Parcă e de împrumutat”
„Parcă e de la obor”
„Parcă e de pe vremea lui Caragea”
„Parcă e de pe vremea lui Caragea.”
„Parcă e de vise rele”
„Parcă e din averea lui taică-său”
„Parcă e din lună”
„Parcă e din lună.”
„Parcă e din Vai-de-ei”
„Parcă e dracul de pe comoră”
„Parcă e făcut în zi de post”
„Parcă e făcut la zile mari”
„Parcă e făcut la zile mari.”
„Parcă e făcut marțea”
„Parcă e în țara lui Han Tatar”
„Parcă e la Plevna”
„Parcă e lovit cu leuca”
„Parcă e lovit cu muchia în cap”
„Parcă e lovit de Soimane”
„Parcă e luat de alte elea”
„Parcă e luat din ele (iele)”
„Parcă e Mama-Hăciului”
„Parcă e Mama-Pădurii”
„Parcă e molie de gheme”
„Parcă e o brezaie”
„Parcă e o femeie”
„Parcă e o gemală”
„Parcă e picat din lună.”
„Parcă e Sfântul Agop Verzaru”
„Parcă e un ariciu”
„Parcă e un Ducipal”
„Parcă e un iepure orb trierând prin bob.”
„Parcă e un iepure orb, trierând prin bob”
„Parcă e un țap logodit”
„Parcă e zugrăvit”
„Parcă el e de piele”
„Parcă el e de piele, și eu de nuele.”
„Parcă era bolnav de ciumă”
„Parcă era făcută de zahăr”
„Parcă este surd și mut”
„Parcă ești de la Glăvănești”
„Parcă ești de la Plevna”
„Parcă ești de pe vremea lui Noe”
„Parcă ești de pe vremea lui Noe.”
„Parcă ești de unde se taie fierul”
„Parcă ești de unde se taie fierul.”
„Parcă ești făcut la meliță”
„Parcă ești mire”
„Parcă ești muiere”
„Parcă ești ușă de biserică!”
„Parcă fierbe într-o căldare”
„Parcă fulgeră la Cornul-Caprii”
„Parcă gârâiesc gâștele”
„Parcă i s-a tăiat leafa”
„Parcă i s-a vărsat laptele în păsat.”
„Parcă i s-au înecat corăbiile”
„Parcă i s-au înecat corăbiile.”
„Parcă i-a dat cineva mătrăgună”
„Parcă i-a dat cineva mătrăgună.”
„Parcă i-a dat cu ghemul în cap”
„Parcă i-a făcut un tată și o mumă”
„Parcă i-a ieșit un sfânt din crură.”
„Parcă i-a ieșit un sfânt din gură”
„Parcă i-a luat cu mâna”
„Parcă i-a luat umbra.”
„Parcă i-a murit curca cu oul (e) în cuib”
„Parcă i-a sunat la ureche”
„Parcă i-a tăiat iapa de la gard”
„Parcă i-ai fi dat palme”
„Parcă i-am (a) tăiat apa de la mâră”
„Parcă i-am (a) tăiat apa de la moară”
„Parcă i-am tăiat apa de la moară.”
„Parcă i-ar fi mărit cine știe câte neamuri.”
„Parcă i-ar fi murit cine știe câte neamuri”
„Parcă i-e gura încleștată.”
„Parcă i-o mas șoarecii în pântece”
„Parcă îi aleargă Turcii”
„Parcă îi arde jaratec (foc) sub tălpi”
„Parcă îi cu miere în bot”
„Parcă îi de pe comoară”
„Parcă îi scrisă”
„Parcă îi șoptește dracul la ureche”
„Parcă îl alungă Tătarii (din urmă)”
„Parcă îl pune în frigare”
„Parcă îl scot banii afară din casă.”
„Parcă îl trage cineva de limbă”
„Parcă îl trage cineva de limbă.”
„Parcă joacă pe tipsie”
„Parcă l-a făcut la moară”
„Parcă l-a fiert”
„Parcă l-a smuls Rusaliile”
„Parcă l-a tăiat vita (boii) de la gard”
„Parcă l-a țintuit de scaun”
„Parcă l-a țintuit de scaun.”
„Parcă l-a tras prin verigă”
„Parcă latră câinii în moară”
„Parcă latră câinii în moară.”
„Parcă m-a suflat cu gâtlan (gârlan) de lup”
„Parcă mănâncă gheață friptă.”
„Parcă mănâncă numai ciuperci fripte”
„Parcă mănâncă numai ciuperci fripte.”
„Parcă mănâncă numai răbdări prăjite”
„Parcă mănâncă tot în scăpătatul sării”
„Parcă mănâncă tot ou”
„Parcă mi-a lucrat și nu i-am plătit”
„Parcă mi-a tors și nu i-am plătit”
„Parcă n-am tăiat iapa de la gard”
„Parcă n-are nas să ne dea obraz”
„Parcă ne jucăm de-a baba-oarba.”
„Parcă nu are splină”
„Parcă nu ți-s toți boii acasă”
„Parcă nu-și va uita cuțitul în bărbință”
„Parcă nu-ți sunt toți boii acasă”
„Parcă o scoase din buzunar”
„Parcă o umblat lăcustele”
„Pârca pârtă cloputul, porchițul clopu”
„Parcă pentru o vorbă vie.”
„Parcă plouă de la el”
„Parcă prins de pe gârlă”
„Parcă s-ar lua în pene”
„Parcă se ascunde în dosul holburei.”
„Parcă se ascunde în dosul holburii”
„Parcă se bat Jidanii în gura lui”
„Parcă se bat turcii la gura lui.”
„Parcă se pune la ciorbă”
„Parcă se uită din butură”
„Parcă și dă din ochi”
„Parcă spui la perete”
„Parcă stă (șede) pe ace”
„Parcă te-a pus la fum”
„Parcă te-a pus la fum.”
„Parcă ți-a ieșit o păsărică din gură.”
„Parcă ți-a pus ulcica”
„Parcă toată lumea îi e datoare”
„Parcă toată lumea-i stricată”
„Parcă tot îi plouă și îi ninge”
„Parcă tot ouă coapte mănâncă”
„Parcă tot suge la țiță”
„Parcă trage în plug”
„Parcă umblă cineva cu ochii legați”
„Parcă umblă cu ochii legați.”
„Parcă umblă mâra fără grăunțe”
„Parcă umblă moara fără grăunțe”
„Parcă-i aruncat din furcă”
„Parcă-i bătut de brehne”
„Parcă-i bătut de toți sfinții”
„Parcă-i bătut de udlubege”
„Parcă-i capra de la Crăciun”
„Parcă-i cu catalige în picioare”
„Parcă-i cu mănuși în mâini.”
„Parcă-i cucoana Chirița”
„Parcă-i de pe icoane”
„Parcă-i de pe icoane. A avea fața scrisă în icoane.”
„Parcă-i de post”
„Parcă-i dracu pe uscat”
„Parcă-i ducă-se pe pustii”
„Parcă-i fată caprele”
„Parcă-i fiert într-o căldare.”
„Parcă-i floarea bostanului”
„Parcă-i gura iadului”
„Parcă-i iepure bică”
„Parcă-i lavră ovreiască”
„Parcă-i lovit cu muchia în cap.”
„Parcă-i lucru de furat”
„Parcă-i merge plugurile”
„Parcă-i miaua lui Roman”
„Parcă-i naiba pe uscat”
„Parcă-i o corabie”
„Parcă-i o drâmbă”
„Parcă-i o stafie”
„Parcă-i pașa din Rusciuc”
„Parcă-i pe vremea lui Ciuber-Vodă”
„Parcă-i plâng copiii de foame”
„Parcă-i poghircă”
„Parcă-i popă”
„Parcă-i privighetoare”
„Parcă-i pusă cu fusul”
„Parcă-i scapără dracu în fălci.”
„Parcă-i scaperă dracul în fălci”
„Parcă-i Sfânta Vineri”
„Parcă-i Sfântul Onofrei”
„Parcă-i sorcovă”
„Parcă-i strâns cu ușa”
„Parcă-i strâns cu ușa.”
„Parcă-i țara lui Papură Vodă.”
„Parcă-i tot ninge și plouă”
„Parcă-i un câine cu claie-n cap”
„Parcă-i un tricoliciu”
„Parcă-l pune în frigare.”
„Parcă-l sâcâie naiba”
„Parcă-l scot banii afară din casă”
„Parcă-l ții (țin) în spinare”
„Parcă-mi stă în spate”
„Parcă-s dopuri de plută”
„Parcă-s înjugați”
„Parcă-s popii de la Răchițele”
„Pare că are carici pe limbă”
„Pare că după umeri aruncă”
„Pare că-i ciuma găinilor”
„Părerea înșală”
„Părigurie a lungei, până să-și dea sufletul”
„Părintele cu un copil numai, ca orbul”
„Părinții au mâncat acrimea adecă aguridă”
„Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții.”
„Părinții mănâncă mere acre, și copiilor”
„Pârț în trențe că cele bune s-au rupt”
„Partea femeiască pururea s-o lauzi, pururea s-o cinstești”
„Părul când albește”
„Părul când albește, inima se topește.”
„Parul cu cât îl bați, cu atât intră mai nă”
„Părul din loc, și șase fire împletite.”
„Părul neîngrădit”
„Parul putrezește”
„Părul putrezește, datoria crește.”
„Pasăre fără aripi nicicum poate zbura.”
„Pasărea când o gătești pentru mâncare, să nu-i dai ochii la pisici”
„Pasărea cu limba ei piere”
„Pasărea de soi se cunoaște de pe cântec”
„Pasărea după ce se cunoaște? după cântec. Mojicul după ce se cunoaște? după vorbă.”
„Pasărea e pu.”
„Pasărea în aer, cârtița în pământ, și le”
„Pasărea în colivie nu se bucură și de viață.”
„Pasărea în cuibul său piere.”
„Pasărea mălai visează.”
„Pasărea prin ciocul ei piere”
„Pasărea se prinde cu grăunțe, omul cu vorbe frumoase.”
„Pasărea se prinde la grăunțe, iar omul cu vorbă dulce.”
„Pasărea vicleană dă singură în laț.”
„Păsărică de soi se cunoaște de pe cântec.”
„Păsările fripte nu se găsesc în parii gardului.”
„Păsările în bătătură.”
„Păsat cu apă rece”
„Pășește uscat cu siguranță”
„Pașii pripiți”
„Paște iarba care o cunoști”
„Paște iarba care o cunoști.”
„Paștele săracului este când îmbracă cămașă nouă.”
„Paștile nu vine cu bâta”
„Paștile săracului este când îmbracă cămașă”
„Păstorul cel bun își dă viața pentru oile”
„Păstorul cel bun, cel ce tunde și nu bea”
„Pastramă cu suflet”
„Pastramagiu”
„Păstrăv și mihalți, la orice târg nu găsești.”
„Păstrează piatra neclintită, pe care să ascute între”
„Pasul”
„Pasvangiu”
„Pata mare, pătra-n casă”
„Pata până e mărită”
„Pata, peste putință a se șterge de tot”
„Pățeala mică, iepure mare.”
„Patimașul mai bun doctor”
„Patimile la om, cele mai bune învățături”
„Patimile nebunilor sunt învățătura înțelepților”
„Patimile nebunilor sunt învățătura înțelepților.”
„Pățita mult e pricepută”
„Patria omului este acolo unde îi e bine”
„Patria omului este acolo unde-i e bine.”
„Patru ochi văd mai bine decât doi”
„Patru ochi văd mai bine decât doi.”
„Patru piei după un bou”
„patruzeci de ani îm pare”
„Patul să fie cald, mâncarea poate fi rece”
„Păunaș”
„Păunul să tacă.”
„Păunul se rotește dar se tacă, dacă vrea”
„Păunul se rotește, când între păunițe”
„Păunul, pene frumoase, dar picioare urâte.”
„Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.”
„Paza bună păzește primejdia rea”
„Paza bună trece primejdia rea”
„Paza bună trece primejdia rea.”
„Păzește bobocii”
„Păzește cimitiru”
„Păzește cimitirul”
„Păzește-te de cel sgârcit, când încearcă cea mai mică pa”
„Păzește-te singur, dacă vrei ca și Dumnezeu”
„Păzește-ți capul până nu te pălești”
„Păzește-ți felenarul, să nu cumva să se stingă”
„Păzește-ți gâștele când vezi că le descântă vulpea.”
„Păzește-ți gâștele, când vezi că le zic”
„Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Șapte muzici - trei.”
„Pe ai tăi să-i ocrotești și să-i înmulțești, iar nu după alții”
„Pe aici ți-e drumul”
„Pe al altuia îl vede, și pe al său nu-l vede”
„Pe amândouă și de grab”
„Pe apa în jos”
„Pe apă în sus”
„Pe ariciul lin nici cum îl poți face tocmai ca un pește”
„Pe aur focul, iară pe prieten primejdia”
„Pe bărbat mil iau din Paști în Paști”
„Pe bețivul toți îl arată cu degetul”
„Pe bogat cu treaba nu-l saturi”
„Pe bogat cu treaba nu-l saturi.”
„Pe bogat la tălpi și pe sărac la pungă”
„Pe brumă desculț și pe rouă încălțat”
„Pe brumă desculț și pe rouă încălțat.”
„Pe câinele bătrân se pișă vulpea”
„Pe cal csen care încalecă, tu lași zi”
„Pe cale strâmbă în veci te încurci”
„Pe cale strâmbă în veci te încurci.”
„Pe cale surpată să nu calci, ca să nu aluneci”
„Pe cale surpată să nu calci, ca să nu aluneci.”
„Pe calea bisericii mi-am sclintit piciorul”
„Pe calea bisericii mi-am scrântit piciorul.”
„Pe când lupul cu oile în staul se culca și ciobanii”
„Pe când peștii cei mici înghițeau pe cei mari”
„Pe când zi cârpitor”
„Pe cap bun stă bine și căciula ruptă”
„Pe cap bun stă bine și o căciulă ruptă.”
„Pe capul tatii nu mă duc de geabă”
„Pe cărarea bătută nu crește iarbă”
„Pe cărarea bătută nu crește iarbă.”
„Pe carte”
„Pe cât de mărgăritar, că e la gât de mă”
„Pe cât ne ține ciurul apă”
„Pe cât ne ține ciurul apă.”
„Pe cât ți-i pătura te-ntinde.”
„Pe câți i-am prins, nu îi am, pe câți nu i-am prins, îi am.”
„Pe câți îi credem de prieteni”
„Pe câți îi numim cunoscuți”
„Pe câți îi numim cunoscuți, ne pot fi vrăjmași nevăzuți.”
„Pe câți nu mă mușcă, îi latră”
„Pe câți nu poate mușca, îi latră”
„Pe câți nu-i poate mușca, îi latră.”
„Pe ce iarbă a călcat?”
„Pe ce iarbă ai călcat?”
„Pe ce punea mâna, parcă o punea Dumnezeu”
„Pe ce punea mâna, parcă o punea Dumnezeu.”
„Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul”
„Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul.”
„Pe cel ce cugetul îl bate, pururea se sfiește”
„Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.”
„Pe cel în chinuri să-l mângâi, iar nu în mai mari chinuri”
„Pe cel în pustie, și cea mai mare sărăcie îl îngrașă ca pe un”
„Pe cel mai mare vrăjmaș cu o vorbă numai dulce îl faci”
„Pe cel nebun cu biciul, pe cel înțelept”
„Pe cel nebun cu biciul, pe cel înțelept cu cuvântul.”
„Pe cel nebun cu biciul, pe cel înțelept cu vorba”
„Pe cele zburătoare cu lațul le prinde”
„Pe cine (care) nu lași să moară, nu te lasă să”
„Pe cine a mușcat șerpele odată, se teme”
„Pe cine îl doare să-i pese”
„Pe cine iubește Dumnezeu și îl ceartă”
„Pe cine l-a ars păsatul, suflă și în apă rece”
„Pe cine l-a mușcat câinele se teme și de lătrătură.”
„Pe cine nu lași să moară nu te lasă să”
„Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.”
„Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești.”
„Pe cine primești în casă, te scoate din casă.”
„Pe cine-l dâre să legă”
„Pe cine-l mănâncă spinarea”
„Pe ciobanul fără câine (câne)”
„Pe ciobanul fără câine lupii îl lasă fără pâine.”
„Pe ciocoiu îl cunoști de pe faptă, pe mă-sa”
„Pe craca uscată nu cântă privighetoarea”
„Pe creanga uscată nu cântă privighetoarea.”
„Pe cum vine, așa me”
„Pe cuptor”
„Pe curve pururea trebuie să le înșelăm”
„Pe deasupra frumos, și-năuntru găunos.”
„Pe din afară frumoasă”
„Pe din afară miel se vede, pe din lăuntru lup întreg.”
„Pe din afară miel se vede, pe dinăuntru lup întreg”
„Pe din față măgulește”
„Pe din napoi bun de popă să crede, pe din nainte”
„Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.”
„Pe dracu a căutat, pe dracul l-a găsit”
„Pe dracu!”
„Pe dracu, la cruce nu-l poți duce.”
„Pe dracul înveți să înoate?”
„Pe dracul, nici să-l vezi, nici să te vadă”
„Pe drum vă duc”
„Pe față”
„Pe ici ți-e (ți-a fost, mi-e) drumul”
„Pe ici ți-e drumul”
„Pe încetul”
„Pe lângă behehe să nu pierzi și pe mi”
„Pe lângă că e urâtă o mai cheamă și Irina.”
„Pe lângă că e urâtă, o mai cheamă și Irina”
„Pe lângă cele uscate ard și cele verzi”
„Pe lângă cele uscate ard și cele verzi.”
„Pe lângă copacii uscați ard și cei verzi”
„Pe lângă copacii uscați ard și cei verzi.”
„Pe lângă lemnul uscat arde și cel verde”
„Pe lângă lemnul uscat arde și cel verde.”
„Pe lângă un lemn uscat ard și zece verzi”
„Pe lucruri sfinte nu pune mâna”
„Pe lup cu căprioara cine poate împreună?”
„Pe lup îl belește, și el întreabă: unde este dia?”
„Pe lup îl jupoaie și el se tânguie că oile se depărtează”
„Pe lup mulți câini îl latră, dar puțini îl prind.”
„Pe lup nu-l crede nimeni că-i flămând”
„Pe lup, picioarele îl hrănesc”
„Pe măgar când îl poftești la nuntă și îl cinstești”
„Pe măgar cât să-l împodobești”
„Pe măgar cât să-l împodobești, armăsar tot nu poți să-l numești.”
„Pe măgar să-l încarci după a lui putere, dacă nu vei să te încarci tu în locul lui.”
„Pe măgarul unde îl legi acolo rămâne”
„Pe mărăcine struguri nu cresc”
„Pe meri le cunoști din rochi”
„Pe mine câți câini m-au lătrat”
„Pe mojic îl cunoști după ochi”
„Pe mojic îl cunoști după ochi, ca pe măgar după urechi.”
„Pe mojic îl cunoști după ochi, ca pe măgarul după urechi.”
„Pe muiere s-o încaleci, iar nu să te încalece”
„Pe muierea frumoasă multe, de necaz, răi o defaimă”
„Pe muierea înțeleaptă o bate cineva și-i”
„Pe muierea ta nici cum s-o mâhnești cumva, că câștiga ta”
„Pe mulți prieteni în lume îi facem dușmani prin glume.”
„Pe mulți prieteni, în lume”
„Pe naiba nu-l căuta cu lumină, că-l afli”
„Pe nebunul nu-l aduci la cunoștință”
„Pe nerod la treabă-l mână”
„Pe nimeni cu sila să nu ții în casa ta, dar nici să sgor”
„Pe o scară întinsă”
„Pe o ureche”
„Pe o urechie”
„Pe oaie să o tunzi, iar nu s-o și belești, ca să-ți dea”
„Pe om în ziua de azi să-l pui în piuă, și să dai cu chilugul peste el, și nu-l nemerești.”
„Pe omul la (mai) mari drăcii îl taie capul”
„Pe omul rău îl însemnează Dumnezeu”
„Pe omul rău nici dracul nu-l vrea”
„Pe omul rău nici dracul nu-l vrea.”
„Pe omul rău umbli să-l îmblânzești”
„Pe omul rău umbli să-l îmblânzești și mai rău îl îndrăcești.”
„Pe oțelul vârtos rugina îl topește”
„Pe oțelul vârtos rugina îl topește.”
„Pe poarta mare”
„Pe poarta mică (portiță)”
„Pe pod pe la Drăgășani”
„Pe porc nu-l faci să bea apă din fedeleș”
„Pe prieten în spate să-l bați”
„Pe propriile sale picioare”
„Pe prost nu-l poți aduce la adevăr”
„Pe roată de aur se învârte legea”
„Pe roate”
„Pe șapte drumuri”
„Pe sărman să-l ferești, nici cum să-l năpăstuiești”
„Pe șleau”
„Pe sprânceană și pe porumbelă”
„Pe sprânceană și pe porunceală.”
„Pe sub căciulă”
„Pe sub mână”
„Pe sub mânecă”
„Pe sufletul bunicăi”
„Pe tâlhariul de casă nu-l poți prinde”
„Pe tâlharul de casă nu-l poți prinde.”
„Pe țânțar la făcut armăsar”
„Pe țigan, de-l vei spăla”
„Pe tot ce pune mâna se usucă”
„Pe tot ce pune mâna se usucă.”
„Pe tot omul, în viață”
„Pe tot omul, în viață, patimele îl învață.”
„Pe toți ascultă-i bine, și apoi să faci ca tine.”
„Pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși.”
„Pe toți să-i întreci, nu cu cruzimea, ci cu blândețea”
„Pe toți supușii tăi să-i iubești ca pe însuși fil tăi”
„Pe un cap ești stăpân, pe altul nu”
„Pe un Domn lesne îl îndupleci și îl îmblânzești, cu un cuvânt”
„Pe unde a sărit capra trebuie să sară și iada.”
„Pe unde a sărit capra, mai pe sus va sări iedul”
„Pe unde a sărit capra, sare și iada.”
„Pe unde a sărit capra, trebuie să sară și iada”
„Pe unde ajunge, ea unge”
„Pe unde calcă leul, se cunoaște urma lui”
„Pe unde iese graiul, iese și sufletul”
„Pe unde nu-l cauți, pe acolo îl găsești.”
„Pe unde scoți cămașa?”
„Pe unde semeni ei am cules”
„Pe unde și-a spart dracul opincile”
„Pe unde sunt turme blând”
„Pe unde tăiam lemne, acum adun surcele”
„Pe unde tăiam lemne, acum adunăm surcele.”
„Pe unde, mamă, mă scarpini, și pe unde pe mine”
„Pe unul îl vede ca doi”
„Pe ursul mulți câini îl latră, dar se alege”
„Pe ursul mulți câini îl latră, dar se alege care-l mușcă.”
„Pe uscat cu siguranță, pe apă cu îndoială. Vezi din amân”
„Pe văduve și pe sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la nevoie”
„Pe văduve și pe sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la sân”
„Pe vânzător îl poți cunoaște tocma ca pe Iuda după dulcea vorbă”
„Pe vânzător îl poți cunoaște tocma ca pe Iuda după dulceața din gură”
„Pe vecinul tău ajută-l la pasul său, ca să-l ai de ajutor”
„Pe vremea cea mai bună, iepângeaua să fie cu tine”
„Pe vremea lui Știrbei”
„Pe vultur înveți să zboare?”
„Pe-al tău mai mare sau stăpân nu-l împrumuta”
„Pe-o ureche intră și pe alta iese”
„Pecingine”
„Pedepsitului pedeapsa a se îndoi nu trebuie”
„Pelin bei, pelin mănânc”
„Penele în cap, fără suliță în mână la groapă te mână”
„Pensează, pocle cuvântul”
„Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu de se strică.”
„Pentr-un șoarece se-nnoadă și jură că n-are coadă.”
„Pentru 'n petic de moșie”
„Pentru a alunga din casă greierii, care prin cântecul lor ne”
„Pentru așa tocmală așa telal (misit)”
„Pentru bani ia și fata dracului”
„Pentru bani iei și pe fata dracului.”
„Pentru bani își vinde sufletul”
„Pentru bani luai bătrân”
„Pentru bani luai bătrân și mă băgai la stăpân.”
„Pentru bani luai bătrână”
„Pentru bani luai bătrână și mă băgai la stăpână.”
„Pentru că n-are Dumnezeu stăpân”
„Pentru capră o pățește dia”
„Pentru carnea lupului trebuie dinți de câine.”
„Pentru corabie mare trebuie apă multă”
„Pentru corabie mare trebuie apă multă.”
„Pentru cugete nu ia nimeni samă.”
„Pentru cugete nu ia nimeni vamă”
„Pentru fragă”
„Pentru fragă, și frunză ți-e dragă.”
„Pentru fratele tăi și viața să ți-o pui”
„Pentru găina de mâine, oul de astăzi lasă.”
„Pentru lăcomia ta și pe uscat vrei să”
„Pentru lapte, că nu brânză”
„Pentru lapte, că nu-i brânză.”
„Pentru o babă surdă popa nu toacă de două ori.”
„Pentru o babă surdă, popa nu toacă de două ori.”
„Pentru o faptă bună nu aștepta răsplată”
„Pentru o faptă bună nu aștepta resplată”
„Pentru o minciună se face mârte de om”
„Pentru o muscă își dă palme”
„Pentru o para își pune ștreangul de gât”
„Pentru o perjă (prună) alungă cioara trei hotare, și, dacă n-o prinde, o dă du sufletul tată-său.”
„Pentru o perjă alungă cioara trei hotare”
„Pentru ochi iasac nu este”
„Pentru os”
„Pentru tine, moș Adame”
„Pentru toți de soare una.”
„Pentru umbra măgarului”
„Pentru un blid de linte”
„Pentru un câine lesne găsesc o bâtă, dar pentru un”
„Pentru un cal bun e destul o lovitură”
„Pentru un cal bun e destul o lovitură, pentru omul înțelegător, o vorbă.”
„Pentru un cârnat pierzi o slănină”
„Pentru un fir de ață”
„Pentru un lucru de nimica”
„Pentru un lucru de nimica râde baba de se strică.”
„Pentru un nebun, multe noroade pătimesc”
„Pentru un păduche nu arde zeghia.”
„Pentru un purece nu pui cerga în foc”
„Pentru un purice își arde plapoma”
„Pentru un purice își arde plapuma.”
„Pentru un purice nu mi-oi pune eu mantaua pe foc.”
„Pentru un purice nu-ți pune mâna-n gât”
„Pentru un purice, nu zvârli plapuma pe foc”
„Pentru un șoarece nu pot să dau foc morii”
„Pentru un șoarece nu pot să dau foc morii.”
„Pentru un șoarece se îneacă”
„Pentru un șoricei pierzi o slănină”
„Pentru un urcior de zară”
„Pepelea”
„Per nu da zi năsu.”
„Per nu-alas.”
„Per nu-ți ține.”
„Per pe păr”
„Pereții au urechi”
„Peri lungi și mintea scurtă.”
„Peru nu cade larga de peru”
„Perul în cap i se zbârlește”
„Perul în patru l-a făcut.”
„Pescăria românului, sărăcie curată”
„Peșingea”
„Peste deasupra ca fuiorul popii”
„Peste gardul mititel”
„Peste gardul mititel sare și un cățel.”
„Pește în baltă, caș la stână”
„Peste nouă mări și nouă țări”
„Peste nouă mări și nouă țări.”
„Pește, pește”
„Peștele caută unde e mai adânc, iar femeia unde e mai bine.”
„Peștele cel mare înghite pe cel mic”
„Peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic.”
„Peștele cere vin”
„Peștele cu apa nu se prăjește”
„Peștele de la cap se împute”
„Peștele de la cap se împute (dar se curăță de la coadă).”
„Peștele din eleșteu”
„Peștele în apă mare ești gioni”
„Peștele în apă mare, țiganea pe foc”
„Peștele mare, cu îmbucătură mică se prinde”
„Peștele mare, mănâncă pe cel mic”
„Peștele nu se ampute de la coadă”
„Peștele tu amare și țiganea pe foc”
„Peștii în vârgu nu se află.”
„Petrece ca câinele în puț”
„Petrece ca porcul în noroi”
„Petrece și joacă toată vara, parcă o să se secere la iarnă.”
„Petrecerea fără femei, e ca nunta fără mireasă”
„Petrele rotunde din vârful dealului”
„Pi-ai întins vrejul ca dovlecul (bostanul), ș-ai umflat.”
„Pia luat la ogeac”
„Pia luat la ogeac (ogiac, hogiac)”
„Piatră aruncată.”
„Piatra bună la coahe se bagă!”
„Piatra când se rostogolește, multe alte pietre trage”
„Piatra care nu e bună”
„Piatra care șade pe loc prinde mușchi.”
„Piatra care se scutură adesea din locul ei, nu prinde rădăcini”
„Piatra care șede (dacă stă) pe loc prinde”
„Piatra ce n-au socotit-o ziditorii, aceea s-au pus”
„Piatra ce se rostogolește, nimic dobândește”
„Piatra ce se rostogolește, nimic dobândește.”
„Piatra cea mai mică sparge valul cât de mare, când”
„Piatra crapă și omul nu crapă.”
„Piatră cu piatră, fără var, nu ne face zidul bun”
„Piatra de ascuțit, însăși ea nici cum taie”
„Piatra din casă”
„Piatra din zidire, cu vreme, iar la zidire se pune.”
„Piatra din zidire, cu vreme, iară la zidire să”
„Piatra după sfoară s-o așezi la zid, iar nu sfoara”
„Piatra după sfoară s-o așezi la zid, iar nu sfoara după piatră, că te înșeli îndată.”
„Piatra în locul ei este grea.”
„Piatra la deal nu merge”
„Piatra la deal nu merge.”
„Piatra mică răstoarnă carul mare”
„Piatra seacă”
„Piază rea”
„Pică ca din cer”
„Pică mura în gură”
„Pică para mălăiață”
„Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.”
„Pică pară mălăiață, în gura lui Nătăfleață.”
„Pica para mălâiața, să te mănânce Nătăfleață.”
„Pică pără mălăicță”
„Pică, pară, pică!”
„Pică,... ca nuca în perete.”
„Pică-pară”
„Picătură cu picătură se face lac”
„Picătură cu picătură se face lac.”
„Picătura desă (mică) găurește piatra”
„Picătură lângă picătură baltă mare ne adună”
„Picătură lângă picătură baltă mare ne adună.”
„Picătura ploii piatra găurește și funia de tei, cu vreme, marmurile despică.”
„Picăturile multe umplu butoiul mare”
„Picioare bătute”
„Picioare bătute și zile pierdute.”
„Picioarele își împiedică”
„Picioarele nu-l mai țin”
„Picioarele-ți să râdă pragurile învățăto”
„Picioarele-ți să roagă pragurile învățătorilor.”
„Picior de după gard”
„Picior peste picior să nu arunci la adunare, nici să te ra”
„Picior tânăr la cur bătrân”
„Picuș la picuș”
„Pie-care scie unde 7] strînge ciobota (căubota”
„Piele rea”
„Pielea care singur știe unde îl strânge opinca”
„Pielea de nevăstuică e bună de descântat pentru mușcătură de șarpe”
„Pielea opincii cât de bună”
„Pielea rea și răpănoasă”
„Pielea rea și răspândită”
„Pielea se întinde”
„Pielea știe unde o strânge ciobota”
„Pieptul de frig mult să ți-l ferești, ca să nu te îmbol”
„Pierde un bou pentru un ou”
„Piere și mielul numerat”
„Pietrele cele scumpe în fundul pământului se găsesc”
„Pietrele cele scumpe prin ocne și pustietăți se găsesc”
„Pietrele pe cârpitor se întind.”
„Pietrele rotunde din vârful dealului puțină urnire”
„Piftie”
„Pilda acre rodește”
„Pilda cu cuvinte scurte, și la vreme potrivite, multă dul”
„Pilda floare rodește.”
„Pildă în tindă, că în casă nu te lasă”
„Pildă plăcinta că-i mai bună învertită”
„Pilda rea strică obiceiurile cele bune”
„Pilda rea strică obiceiurile cele bune.”
„Pilda, temeiul năravurilor tuturor, că cei mai mulți să ia”
„Pineși facu ciuda va, ciuda vat facele”
„Pintenii la cocoși, iar nu la claponi privesc”
„Pipă (lulă) cu cintură”
„Pipăie, ca cel fără de ochi”
„Piper între ochi.”
„Piper între voi”
„Piper între voi, să râdem și noi.”
„Piper peste pilaf”
„Piperul e negru și pun deasupra pilafului”
„Pira mojicească, ca urgia domnească”
„Piră, fie cât de mică, temere de moarte îți aduce îndată”
„Pirpiri cosac, sacsana briceag”
„Pirul nu piere, decât în foc”
„Pirul nu-l poți stârpi”
„Pirul rău crește și nesemnat”
„Pișatul fără bășini, ca nunta fără lăutari”
„Piscă și muscă”
„Pișcă-mă, Frăsino!”
„Pișchese duli, ma curlu fireațlu”
„Pisica are nouă vieți.”
„Pisica blândă zgârie rău”
„Pisica blândă zgârie rău.”
„Pisica când se va pune”
„Pisica cu clopot nu prinde șoareci”
„Pisica cu clopot nu prinde șoareci.”
„Pisica cu clopoței nu prinde șoareci”
„Pisica cu clopoței, nu prea prinde șoricei.”
„Pisica cum o arunci, tot în picioare cade.”
„Pisica de-i râzgâiată, nu prinde șoareci niciodată.”
„Pisica lingând la pilă, limba ei și-a mâncat-o”
„Pisica moartă, s-a dus cumpărăturile.”
„Pisică opărită fuge și de apa rece”
„Pisica răzgânată”
„Pisica se învață de mică, cum se prind”
„Pisica unde n-ajunge zice că pute.”
„Pisica unde n-ajunge, zice că-i pute”
„Pisica, unde n-ajunge, îi pute”
„Pișpăitorul cu înșelăciunea, ca undița cu momela în gură”
„Pițigoiul e mic, dar e bătrân”
„Pițigoiul e mic, dar e bătrân.”
„Pitpăduchi! pitpăduchi!”
„Pitulicea la luptă să nu cheme pe vultur”
„Pivnița bună face vinul”
„Pizma este ca cariul în inima copacului”
„Pizma este netrebnică și rea”
„Pizma ficații ți-l mănâncă, ca molia pe haine”
„Pizma nu cunoaște nici o îndurare”
„Pizma nu știe cinsti cele de folos”
„Pizma o îndărătnicie la cele ce nu pricepem, când nu vrem”
„Pizma se mărește când omul se mâhnește, de norocirea”
„Pizma și zavistia te sghirie la inimă cu ghiare de lei”
„Pizmaș, pătimaș”
„Pizmaș, vrăjmaș”
„Pizmătărețul mai mult se întristează de binele vecinului decât”
„Pl6i cu s6ri, ghifțili îm pAzari.”
„Plăcerea dă prin piele”
„Plăcerea la om undița răutăților”
„Plăcerea scurtă, căință lungă”
„Plăcerile din munca sa, sănătatea ta”
„Plăcerile la om cel mai mare vrăjmaș; cine le pste”
„Plăcerile ne înșală, când lor ne supunem”
„Plaga veche sângeră iute”
„Plan de bragagiu”
„Plan de curcă chidră”
„Plan de inginer chior”
„Plâng și șoarecii când moare pisica?”
„Plâng și șoarecii: când moare pisica?”
„Plâng văduvele, plâng și măritatele”
„Plângând că a rămas cu una”
„Plânge pământul sub el”
„Plânge pământul sub el.”
„Plânge plânsul lui Pacală”
„Plânge tot ce ai râs anul acesta”
„Plată dă la om anume”
„Plătește birul cu fugiții”
„Plătește birul cu fugiții, șade la masă cu nepoftiții.”
„Plătește ca curul popii”
„Plătește ca popa”
„Plătește cât un cap de pește”
„Plătește cu pielea ca lupul”
„Plătește trei zile în traistă și una me”
„Plătești ca primejitu.”
„Plătești tu, ca Tarcea”
„Plătica pe cărbuni”
„Plătică totdeauna nu poți găsi de-a gata”
„Pleacă ca cățeaua la prune.”
„Pleacă la bătălie fără pușcă.”
„Pleacă și te însoară, pe rând ca la moară.”
„Pleava a fost, vântul a luat-o.”
„Plecă ca cățeaua la prune”
„Plecă la bătălie fără pușcă”
„Plecă și te-nsoră”
„Plecă Țiganul la mâră”
„Plecă-ți urechea la pasul celei văduve, că cu amar strigă”
„Plecai să mă tocmesc, dare-ar Dumnezeu”
„Pleci și ca preotul”
„Plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă.”
„Pletele lungi și minte scurtă.”
„Pletele lungi și mintea scurtă”
„Pleva a fost, vântul a luat-o”
„Plin ca un cârnat”
„Plin de duh, ca spânu de barbă”
„Plin de noroc ca brâsca de păr”
„Plin de noroc ca broasca de păr”
„Plin de noroc ca broasca de păr.”
„Plini de barbă și goi de minte”
„Ploaia de Vineri cu furie, nu ține mult.”
„Ploaia din Mai face mălai.”
„Ploaia din Mai face mălaiu.”
„Ploaia din mai, face mălai.”
„Ploaia măruntă multă vreme ține, iar cea repede”
„Ploaia măruntă te pătrunde.”
„Ploaia mărunțică multă vreme ține, iar cea repede, cum vine așa se duce.”
„Ploaie de primăvară”
„Plopul e destul de mare”
„Plopul este înalt, dar umbră nu face”
„Plopul înălțat e găinat de toate ciorile.”
„Plopul înălțat, e găinat de toate ciorile”
„Plopul nu face pere, nici răchita micșunele.”
„Plopul nu face pere, nici răchita vișinele (micșunele)”
„Plosca nu se caută pe dinafară”
„Plouă din Mai”
„Plouă peste miriște și ninge peste pădure”
„Plouă peste miriște și ninge peste pădure.”
„Plugul e ca pasărea, ce cântă primăvara”
„Plugul se ruginește dacă nu lucrezi cu el”
„Plumb. / Dormeau adânc sicriele de plumb.”
„Plusul surprinzător, poate fi'ngrijorător.”
„Pluta n-are mișcare”
„Pluta, fără apă nu merge”
„Plutim și noi morile”
„Poale lungi și minte scurtă.”
„Poale lungi și minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă.”
„Poama bună e cea din urmă.”
„Poama bună nu se caută după față, ci după dulceață.”
„Poama cea mai coaptă, până ce cu mâna nu o vei lua, în gură-ți nu va cădea.”
„Poama nu cade departe de tulpină.”
„Poartă apă și be vin”
„Poartă apă și be vin.”
„Poartă condei la ureche, ca să-i zicem logofete.”
„Poartă condeiul la ureche”
„Poartă condeiul la ureche ca să se arate”
„Poartă floare de busuioc”
„Poartă-te 'n port”
„Poartă-te bine cu mâșile, că-ți fac rău”
„Poartă-te cum îți va locul”
„Poartă-te cum ți-e portul și vorbește cum ți-e vorba.”
„Poartă-te în port”
„Poate să fie strugur, dar nu-i poama.”
„Pocitului oglindă îi lipsește”
„Podgorenii buni nu culeg pâna de zi”
„Podgorenii buni nu culeg poma de zi”
„Podoaba casei e femeia.”
„Poezia este o respirație a sufletului în cuvinte.”
„Poezia este un exercițiu de libertate.”
„Pofta de a vorbi mai mult poftă cam dă flecar”
„Pofta de laudă ne îndeamnă spre facere de bine, și face”
„Pofta vine mâncând.”
„Poftele omului n-au hotar”
„Poftim cuminților la casa nebunilor”
„Poftim la masă”
„Poftim! nu flămânzi ca acasă!”
„Poftim, pungă, la masă”
„Poftim, țigane, de mănâncă lup de-a gata”
„Poiana cu fenurile”
„Pole lungi și minte scurtă”
„Polele muierii, cinstea muierii; cum și le ridică”
„Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.”
„Pomană o fi, dar... n-oi uita-o”
„Pomii cu mult rod, ramurile lor și le pierd”
„Pomul altoit mai bun rod ne dă.”
„Pomul bătrân se taie și se aruncă în foc”
„Pomul bun cel mai bun rod ne dă, iar cel prost nic”
„Pomul bun din rodul său se cunoaște”
„Pomul bun din rodul său se cunoaște.”
„Pomul dacă îmbătrânește”
„Pomul de pe poame, omul de pe vorbe”
„Pomul din rodul lui se cunoaște dacă e bun, sau dacă”
„Pomul după roadă se cunoaște.”
„Pomul în care se va sui femeia lehuzei să se usuce”
„Pomul înalt îl cacă ciorile”
„Pomul înalt îl calcă toate ciorile”
„Pomul lesne să-ndreptează, de mic pîn’ să-ncovoiază.”
„Pomul lesne se îndreptează”
„Pomul mare”
„Pomul mare are și crengi uscate”
„Pomul mare are și crengi uscate.”
„Pomul mare cade tare.”
„Pomul pădureț, pădurețe poame scote”
„Pomul se cunoaște din rădăcină”
„Pomul se cunoaște din roadă și omul din mintea neroadă.”
„Pomul se cunoaște din roadă, și omul din mintea neroadă.”
„Pomul se cunoaște din rod”
„Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.”
„Pomul se cunoaște după roade, și omul după fapte.”
„Pomul se cunoaște după rod, și omul”
„Pomul strâmb din tinerețe”
„Pomul strâmb din tinerețe Nu se îndreaptă în bătrânețe.”
„Pomul, când e mic se îndreptează”
„Popa are mână de luat nu de dat”
„Popa are mână de luat nu de dat.”
„Popa beat și Ivan nici gustat”
„Popa botează da zile nu dă”
„Popă cu inel”
„Popa e buhumflat”
„Popa era călare pe bălana și întrebă de iapă.”
„Popa înghește și preoteasa trupește”
„Popa Ipate”
„Popa legat nu face bucluc”
„Popa mănâncă și de pe viu și de pe mort.”
„Popa nu are nimic isprăvit”
„Popa nu spune căzania de două ori”
„Popa nu spune predica de două ori”
„Popa nu zice evanghelia de două ori”
„Popa până și 'n pridvor”
„Popa până și în pridvor cată să aibă izvor.”
„Popa pe tăcute și nimic cerând îți ia paraua din pungă”
„Popa plânge când nu are morți de îngropat”
„Popa plânge când nu are morți de îngropat. Popa nu zice evanghelia de două ori pentru o babă surdă.”
„Popa tăcă”
„Popa tace și îi cheamă”
„Popa toacă, Badu joacă.”
„Popa, pentru o babă surdă, nu toacă de două ori”
„Popa-i cu patru ochi”
„Popo, cânți”
„Porc la porc, cel mai curat să pare, și măgar la măgar”
„Porcu-i gras, slănina-i grasă”
„Porcul e fără obraz”
„Porcul e tot porc”
„Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.”
„Porcul nu se îngrașă în ziua de ajun”
„Porcul ori în cotruță face”
„Porcul strânge untură pentru alții”
„Porcul tocmai după ce moare”
„Porcul tot la pământ cată”
„Porcul tot strânge, se îngrașă bine”
„Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.”
„Porcului aici îi dai bice”
„Porcului, să nu-i pui belciug de aur în nas”
„Porumbeii fac strugurei”
„Porumbeii nu zboară fripți în gură”
„Poruncește, și-ți aduce”
„Pospăială”
„Post fără pomană și lumină fără oloi”
„Poșta satului”
„Postește lunile”
„Postește robul lui Dumnezeu că n-are”
„Postește robul lui Dumnezeu că n-are ce mânca.”
„Potca spăimântează dar nu înfricoșează”
„Potcoave de la cai morți”
„Poți bea apa după el”
„Poți da cu tunul la urechea surdului”
„Poți linge miere în casa lui”
„Poți să mergi cu papuci galbeni”
„Poți tăia lemne pe capul lui”
„Poți tăia lemne pe capul lui.”
„Potlogă”
„Potlogar”
„Potolește-l, Doamne, și pe mine nu mă uita”
„Potopul când vine aduce cu el orice înainte găsește”
„Potriba-i lucru pentru zivi”
„Potrivește mirosul trandafirului cu puterea porcului”
„Potrivi-se ca țiganul la pomană”
„Potrivi-se ca țiganul la stână”
„Povara cea mare și necurmată cu apăsare ne aduce mare”
„Povara deșteaptă pe chirigiu”
„Povară mai grea decât spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești.”
„Povara ochilor în adevăr obositoare, de aceea bătrânețele”
„Poveste bună de adormit copiii de țâță.”
„Poveste bună de adormit copiii de țiță”
„Povestea (vorba) Muntelui”
„Povestea celui”
„Povestea Maicii Domnului”
„Povestea vieții mele e povestea unui om care a vrut să fie liber.”
„Prate meu din gură, iară de la inimă foc și otravă”
„Prăvălie cu chirie”
„Pravdă tu mâini câine s-o nu o dai.”
„Pre acela ce iubește, Domnul ceartă”
„Pre aur focul, iară pe prieten primejdia ispitește”
„Pre binele cel de obște, deapururea îl”
„Pre cal să-l hrănim prietenește și să-l mânăm duș”
„Pre cât duce ciurul apă”
„Pre cela ce-l mușcă șarpele, și de șopârlă se ferește”
„Pre cine primești în casă, te scoate din casă”
„Pre durerea mare, alta mai mare o taie”
„Pre leul mort și șoarecii se cațără”
„Pre njeva se mănâncă pâra”
„Pre om îl poți prinde cu vorba, pre bou”
„Pre om îl poți prinde cu vorba, pre bou cu funia”
„Pre popa fără de barbă nu trebuie crezut”
„Pre tălhar, chelar a face”
„Pre tânăr, n-are minte”
„Prea e de oaie”
„Prea mulți bucătari strică supa.”
„Prea știe dascăli cele îndoite”
„Precum a venit așa se duce.”
„Precum a venit așa se și duce”
„Precum apele pisa râte odată inimile îmbărbă”
„Precum calul cu frâul, așa și omul cu cuvântul să se stăpâ”
„Precum cel mândru voiește ca toți ceilalți să-i fie lui ple”
„Precum e omul, așa-i și lucrul”
„Precum faci, așa tragi”
„Precum faci, să aștepți să ți se facă”
„Precum fum fără foc nicăieri se vede, așa și defăimare fără”
„Precum îi este firea”
„Precum îi este firea, așa și nărăvirea.”
„Precum jugul și hamul după gât se pune, așa și necazurile”
„Precum la boală pe cel mai bun doctor chemi, și la păcat”
„Precum la haine molia, așa și la bărbat muierea rea”
„Precum la multe mădulare un cap, așa”
„Precum lupul cu câinele, așa și lingușitorul și pișpăitorul”
„Precum peștele în mare, așa înțeleptul”
„Precum rândunelele primăvara vin și se adăpostesc sub stra”
„Precum rândunelele primăvara vin și se adăpostesc sub strașini”
„Precum te scarpină, așa și tu să-l scarpini”
„Precum te văd, așa te cred”
„Precum țin câinii Vinerea”
„Precum vine, așa trece”
„Precupețului târgul și dă de cap”
„Prefacerea și schimbarea la orice, plăcere ne aduce”
„Preli prelește,”
„Preotul cu masa lucrează”
„Preotul pe preot mănâncă, unul pe altul”
„Preotul vine din poli, preoteasa mulge”
„Prepelița în iarbă”
„Prepelița se ține că e cu coada”
„Prepelițele se duc și sturzii ne vin”
„Prepelițele se duc și sturzii ne vin.”
„Presurii și vrăbiile când se adună de cu seară pe la arii, e semn de ploaie”
„Pretutindeni e bine, dar acasă e mai bine.”
„Pricea nu ajută”
„Pricina i-e dată de Dumnezeu.”
„Pricina nu ajută”
„Prier fără ploaie”
„Prier, ori priește, ori despăie”
„Prier, ori priește, ori despoaie.”
„Prieten adevărat este acela care te sfătuiește”
„Prieten adevărat este acela care te sfătuiește spre bine.”
„Prieten de căciulă”
„Prieten din gură”
„Prieten la cataramă”
„Prieten la tortă”
„Prieten, prieten (preten, preten), ... dar brânza-i pe bani.”
„Prieteni ai mesei, iar nu ai nevoii”
„Prieteni din gură mai toți să arată, iar cu fapta prin ascuns”
„Prieteni noi mereu să-ți faci, dar pe cei vechi să nu-i lași.”
„Prieteni să ai puțini, dar buni.”
„Prietenia e posibilă doar între oameni buni.”
„Prietenia în veci, iar vrajba nici într-o zi”
„Prietenia mai încet, iar ura foarte tare aleargă”
„Prietenia Turcului e prietenie pe picior”
„Prietenii la necaz se cunosc”
„Prietenii nu se cumpără cu bani”
„Prietenii nu se cumpără cu bani.”
„Prietenii se țin cu cheltuială”
„Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.”
„Prietenul la bani se cunoaște.”
„Prietenul la vreme de nevoie se cunoaște”
„Prietenul la vreme de nevoie se cunoaște.”
„Prietenul omului este punga cu banii și sacul cu mălaiul.”
„Prietenul vechi este ca vinul care, pe cât se învechește, p-atât mai cu gust se bea.”
„Prietenului tău atunci îi slujești, când fără a te chema”
„Prieteșugul cel adevărat precum a fost așa și este, așa”
„Prieteșugul fără dragoste, ca pâinea fără”
„Prieteșugul judecătorului e pe genunchi”
„Priil priește și jupește”
„Primăvara e bătaia peștelui.”
„Primăvara nu vine c-o singură floare.”
„Primăvara se înveselesc câte pe pământ se ivesc”
„Primăvara, dacă se vor vedea sburând pe lângă casă rândunelele, e semn de belșug”
„Primește de bani buni tot ce-i dă”
„Primește de bani buni tot ce-i dă.”
„Primește pe oricine ca să afli de la oricine ce pățești”
„Primește-mă în casă, până ce vă veți găsi”
„Primiți-mă în casă până ce vă veți găsi dumneavoastră alta.”
„Prin depărtare dragostea se uită”
„Prin gardul bogatului nu bate nici vântul”
„Prin muncă și stăruință”
„Prin muncă și stăruință, vei ajunge la dorință.”
„Prin tine pieirea ta, o, Israel!”
„Prin treci Arbineșul i seacă mâna”
„Prinde chelul și ia-i părul”
„Prinde dracul, scoate-i ochii”
„Prinde dracul, scoate-i ochii.”
„Prinde hoțul, până nu te prinde el pe tine.”
„Prinde mingea”
„Prinde muște”
„Prinde orbul, scoate-i ochii.”
„Prinde să ne ținem brâu cu brâu”
„Prinde să plângă feciorul și-i dă mama țița.”
„Prindei iepuri cu el”
„Printr-o crăpătură mică străbate apa în corabia cea mare.”
„Printre flori cresc și buruieni.”
„Printre grâu, mălura crește”
„Printre grâu, mălura crește.”
„Printre ițe și fuscei”
„Printre mumă, printre moașe”
„Printre picături (a sări, a lucra, etc.)”
„Printre spini trebuie să umbli încălțat”
„Printre spini trebuie să umbli încălțat.”
„Prinzi iepuri cu el.”
„Pripa fără socotință, mult vătămătoare, că în multe greșeli”
„Privește la el”
„Privește-mă în față”
„Privește-mă în față, și mă întreabă de viață.”
„Privighetoarea cântă prea dulce, dar curând tace.”
„Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.”
„Privighetoarea urâtă, dar frumos ne cântă, păunul”
„Privighetorile contenesc”
„Procopseala nu e cârpă să o mototolești”
„Procopseala nu se cumpără cu bani”
„Procopseala nu se cumpără cu bani, ci se câștigă cu ani.”
„Profit după Hristos, gumar ești”
„Pronia dumnezeiască calcă socoteala omului”
„Propteaua gardului”
„Prost ca gardul”
„Prost ca noaptea”
„Prost cu prost când trăiește”
„Prost cu prost când trăiește Lesne se îngăduește.”
„Prost la minte se arată cel-ce târzii se deșteaptă”
„Prost se naște, prost crește, prost moare”
„Prost, din prost care se naște”
„Prost, din prost care se naște. E ca vita, doar nu paște: Prost trăiește, fără nume Prost se duce și din lume.”
„Prost, prost, da-i al nost'.”
„Prostia cu mare cheltuială se ține”
„Prostia cu mare cheltuială se ține.”
„Prostia din naștere”
„Prostia din naștere Niciodată leac nu are.”
„Prostia e boierie mare”
„Prostia și mândria cresc pe aceeași creangă.”
„Prostia și nerodia”
„Proștii”
„Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.”
„Prostu-nvață bărberie la capul tău.”
„Prostul cearcă gârla-n glumă și se îneacă înadins.”
„Prostul crede pe oricine mai prost decât dânsul.”
„Prostul e cu noroc”
„Prostul e mai cuminte decât nerodul”
„Prostul e prost și în ziua de Paște.”
„Prostul e prost și în ziua de Paști”
„Prostul este ca orbul când dă de perete.”
„Prostul face ce vede și ce aude crede”
„Prostul face ce vede și ce aude crede.”
„Prostul face ce vede, și ce aude crede”
„Prostul face ce vede, și ce aude crede.”
„Prostul făgăduiește, și nebunul trage”
„Prostul învață barberie la capul tău”
„Prostul mamei preotesei”
„Prostul mănâncă postul și Vinerea cu dulce.”
„Prostul n'asudă nici la deal, nici la vale”
„Prostul n-asudă nici la deal, nici la vale”
„Prostul nici să-i faci, nici să-ți facă”
„Prostul nici să-i faci, nici să-ți facă.”
„Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul.”
„Prostul nu le știe, dar le nimerește.”
„Prostul nu știe multe”
„Prostul râde singur de prostia lui”
„Prostul râde singur de prostia lui.”
„Prostul se cunoaște după râs și mers”
„Prostul se cunoaște după râs și mers.”
„Prostul se cunoaște după vorbă, și șiretul”
„Prostul se cunoaște după vorbă, și șiretul după ochi.”
„Prostul se cunoaște pe bâtă și prăsta”
„Prostul se cunoaște pe bâtă și proasta pe flori.”
„Prostul se simte jignit înainte de-i vorbești.”
„Prostul și pruncul fie de ce se sperie”
„Prostul spune tot ce știe”
„Prostul taie copacul ca să-i mănânce”
„Prostul taie copacul ca să-i mănânce rodul.”
„Prostul uită, din natură, de la mână pân' la gură.”
„Prostul, cât să-i dai bătaie”
„Prostul, este ca orbul când dă de părete”
„Prostul, întâi vorbește”
„Prostului minte-i lipsește”
„Prostului nu-i stă (șade) bine dacă”
„Prostului nu-i stă bine dacă nu-i și fudul.”
„Prostului zi-i prost, că se supără”
„Proverbele românești”
„Pruna nu cade departe de tulpină”
„Pruna și arușește agonia, are verm nă”
„Pruncul se naște în piele goală, alții dau cămașa”
„Pruncul și bătrânul în toate”
„Prune necoapte nu se mănâncă”
„Pst! că prind pești”
„Puchinos”
„Pui de lup nici cum se pune cu mieii împreună să”
„Pui mârțoaga în nasul porcului și el spune că e ghindă.”
„Pui migdala în nasul porcului și el spune”
„Puica de la vecin ni se pare gâscă mare”
„Puica pe creastă se cunoaște ce neam o să fie”
„Puiu de lele”
„Puiul cel bun din ou se cunoaște.”
„Puiul mai cu minte decât craiul”
„Puiul, chiar de drac, și tot e frumos”
„Puiul, pene dacă face.”
„Pulbere și cenușe”
„Pun țiganii de mămăligă”
„Punctul lui Iuda”
„Pune aici, bagă aici”
„Pune boii la tânjală și scoate gunoiul afară”
„Pune boii la tânjală și scoate gunoiul afară.”
„Pune botul ca calul”
„Pune brânza în sticlă și întinge pe din afară”
„Pune brânza în strachină și întinge pe alăturea”
„Pune căpăstru în Prut și iese calul”
„Pune căpăstru în Prut și iese calul.”
„Pune căpăstru în Prut, și iese calul”
„Pune capra grădinar”
„Pune capra și-l împunge”
„Pune curul la tânjală”
„Pune de mămăligă la chiotorea casei.”
„Pune floarea trandafirului cu băsina-porcului”
„Pune laptele în sticlă și întinde pe din afară”
„Pune laptele în sticlă, și întinde pe din afară.”
„Pune mâna, și o să pună și Dumnezeu mila!”
„Pune oala la foc”
„Pune paie lângă foc, și să nu se aprindă?”
„Pune pisica în fiară, când mulge vaca”
„Pune punctul pe „i”.”
„Pune pușca jos și prinde iepurele”
„Pune strajă mâța la lapte”
„Pune strajă mâța la lapte.”
„Pune țara la cale.”
„Pune viță, bea vin; ară, macină, mănâncă”
„Pune-i sare pe coadă”
„Pune-i sare pe coadă.”
„Pune-l să stea să-ți vorbească”
„Pune-l să stea să-ți vorbească, de vrei să te păcălească.”
„Pune-o în traistă”
„Pune-o în traistă și înghite gutuia.”
„Pune-te, masă”
„Pune-ți căciula dinainte și te judecă singur”
„Pune-ți căciula dinainte și te judecă singur.”
„Pune-ți căciula jos și, după ce te vei judeca”
„Pune-ți căciula jos și, după ce te vei judeca la dânsa, fă ce ți-ai pus în gând.”
„Pune-ți frîu la gură și lacăt la inimă gardul are ochi și zidul urechi.”
„Pune-ți nădejdea în Domnul”
„Puneți frâu la gură și frâu la inimă.”
„Puneți frâu la gură și lacăt la inimă”
„Puneți frâu la gură și lacăt la inimă.”
„Punga altuia e mai mare”
„Punga e cel mai bun prieten”
„Punga i-a făcut păianjen la gură.”
„Punga îi e mare”
„Punga la gură i-a făcut păianjeni”
„Punga plină până-mi fuse”
„Punga scumpului pe mâna desmierdatului”
„Pungă turcească și sermaia nemțească”
„Punga vorbește”
„Pungaș”
„Punte peste mare nu se arată?”
„Puntea s-a făcut”
„Puntea s-a făcut.”
„Pupăza în gunoi își face cuibul său”
„Purcelului de vei tăia urechile și coada din grădină”
„Purcica nu mănâncă numai grăunțe, mă”
„Purcica nu mănâncă numai grăunțe, mănâncă și lături.”
„Purecii din brânză”
„Purecile cînd îi place cît un elefant îl face.”
„Puricele când îi place”
„Puricele cât de mic, dar sare ca o căprioară”
„Puricele te pișcă, rău mare nu-ți face, dar îl prinzi”
„Puricii fac gonitoare”
„Purtat ca bâta străjii”
„Pururea cele noi ni se par lucruri mari, și în urmă ne”
„Pururea să te silești ca mai nainte să vezi ceea ce o să urmeze”
„Pururea să te supui la a locului stăpânire”
„Pușca goală sperie pe doi urși”
„Pușca până nu se vlăguiește, slujbă bună”
„pușca, calul și femeia nu se împrumută”
„Puschie pe limbă”
„Puse-ii dorul căpătâiul”
„Pustă”
„Pute a căcat și mai are un zmag”
„Pute a ouă clocite.”
„Pute locul pe unde umblă”
„Puterea la om sunt anii”
„Puterea la om sunt anii și aripile lui banii.”
„Puterea silinței, cea mai mare înlesnire la orice”
„Puți câți s-lă, cu dispoti mâcă?')”
„Puțin câte puțin, șaizeci de vei pune”
„Puțin dai, puțin porți”
„Puțin să dormi pe această lume, că pe cealaltă în veci”
„Puțin și des face mult”
„Puțin și des face mult.”
„Puțină credință să dai la cel ce cercetează ale tale intenții”
„Puțină milostenie, te scapă de mare rău”
„Puțină ploaie, multă imală (tină)”
„Puține cuvinte și ispravă mai bună”
„Puține cuvinte și ispravă mai bună.”
„Puțini suie, mulți coboară”
„Puțini sunt care nu au viermi la inimă”
„Puțintică sare pururea în tivgă să păstrezi”
„Puturos nici cum să fii, nici soios la haine că scârbă aduci”
„Puzderie”