Proverbe care încep cu litera O
910 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera O (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„O adună și-o adună.”
„O adună ziua făina”
„O adună ziua făina.”
„O ai lăsa gura apă după ceva”
„O arde casa, pârlește-te”
„O aseamănă talpa gâștei cu floarea soarelui”
„O asemănă talpa gâștei cu floarea soarelui.”
„O babă a vândut o cociorvă și tot a băut”
„O băgat-o în sac”
„O bate cu muchia”
„O boală dacă vine la om, strigă către celelalte”
„O boală vindecă pe alta, când vine una după alta”
„O burtă plină nu poate învăța.”
„O calfă i-ea hicî odată mi-și găsește scule bune.”
„O calfă rea niciodată nu-și găsește scule”
„O cârpă, dacă e bună, o iei din gunoi”
„O carte bună este un prieten care nu te trădează niciodată.”
„O casă de copil”
„O casă n-are dară”
„O caută de ou”
„O căutătură dulce”
„O căzăne de herbe astupată, vai”
„O ce anevoie a dobândi prieten, curat la inimă și ade”
„O cercare”
„O ceri cu vârf, o dai îndesată”
„O Clanț”
„O crest la răvaș”
„O dă de coadă, când ți-e lumea mai dragă”
„O dă de coadă, când ți-e lumea mai dragă.”
„O dat cu nasul de râpă”
„O dat cutea peste cosă”
„O dat peste calul boierului”
„O dată o să mor, n-o să mor de două ori.”
„O duce ca câinele în car”
„O duce ca câinele în car.”
„O face prea încornorată”
„O face prea încornorată.”
„O faci de joacă înainte-ți pe taler”
„O făcui cu fierul de la mine”
„O făcui cu fierul de la mine.”
„O făcut cămașa ismene”
„O făcut minciuna iepurelui”
„O femeie bună prețuiește cât o lume.”
„O femeie care e rea de muscă.”
„O femeie care este urâtă ca muma pădurii.”
„o femeie vrednică e coroana casei”
„O fi, n-o fi”
„O fi, n-o fi.”
„O greșeală și de la Bagdad te întorce”
„O gură numai are omul și urechi două, dar dintr-o gură”
„O ia prea, prea mare”
„O iarnă de-a lui Han-Tatar”
„O îmbrățișare dulce mințile din locul lor departe ți le duce”
„O întoarce pe altă strună”
„O întoarce pe altă strună.”
„O judecată trasă de păr”
„O mai veni iar roata la știrb și drăguș”
„O mai veni murga la traistă”
„O mai veni murga la traistă.”
„O mână de”
„O mână spală pe alta”
„O mână spală pe alta și amândouă fața.”
„O mână spală pe alta și amândouă obrazul.”
„O mâncat trei dintr-un ou”
„O mârță și un cârlig”
„O meserie plătește cât o moșie”
„O meserie plătește cât o moșie și gâtul”
„O meserie plătește cât o moșie.”
„O mică îndrăzneală la vreme și după cuviință, mare izbândă”
„O mie de miei pe un lup nu-l pot goni”
„O mie de vorbe un ban nu fac.”
„O mie de vorbe, doi bani nu fac.”
„O mie de zboruri pentru un aspru.”
„O mie să auzi, și una numai să zici”
„O minciună bine ticluită plătește mai mult decât un adevăr.”
„O minciună bine ticluită plătește mai mult decît un adevăr.”
„O minciună ciocoiască”
„O minte și-așa grăiește”
„O minte și-așa grăiește.”
„O minte, și aia arbineșească”
„O nimeri, ca găina orbul baba”
„O nucă în mână lesne se încovoaie”
„O nuia singură se frânge”
„O oaie râioasă molipsește turma întreagă.”
„O pai varsă fierea”
„O palmă departe de nasul meu”
„O parcă i-a fript peste burtă”
„O persoană care este "ușă de biserică".”
„O plăti lupul oaia cu pelea.”
„O plăti lupul oaia cu pielea”
„O potrivă face treaba fierului”
„O prăjină (de om)”
„O prins o vulpe”
„O prins vulpea la rană”
„O pune în toporiște”
„O roză nu face prolicu”
„O să ajungă la Petrache”
„O să o spun și morților”
„O să se mântuie el odată sacul cu min”
„O să te vadă Dumnezeu”
„O să vadă din deget”
„O să-i facă pielea burduf”
„O să-i iasă (iasă) toate pe nas”
„O să-i mai ia curea amnarului”
„O să-și dea și cămașa”
„O să-și rupă dracul piciorul”
„O să-ți vie minte, mamă”
„O scântee e de ajuns ca să ardă gireada întreagă.”
„O singură nucă nu sună într-un sac”
„O singură nucă nu sună într-un sac.”
„O singură vorbă e de ajuns celui ce va să te înțeleagă.”
„O spuză”
„O ții de carne și el spune că e ciută”
„O ține ca gaia mațul în plisc”
„O trag nu vine, o 'mping nu merge”
„O trag nu vine, o împing nu merge”
„O traistă de hârtie”
„O tun”
„O turmă fără câine”
„O turmă și un păstor”
„O umblă (din loc în loc) ca căscatul din om în om”
„O vacă îmbălegată mânjește cireada toată”
„O vacă nu face ciurdă”
„O veni toaca la bocă”
„O viță în Gherghița și alta în Ialomița”
„O vițică cuturită murdărește gireada întreagă”
„O vițică cuturită murdărește gireada întreagă.”
„O vorbă bună stinge focul, mai curând”
„O vorbă ca o sută.”
„O vorbă i-a scăpat”
„O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.”
„O vorbi pe negândite; și eși cam pe brodite.”
„O vreme să nu scoți câine din casă.”
„O zi nu e lumea întreagă”
„O zi nu e lumea întreagă.”
„O zi trepădu și un ceas praznicu”
„O! în deal; o! în vale”
„O, somnul e oglinda morții”
„O-arcă tufechia”
„Oaia ca să treacă prin tărâță, va-i smulge”
„Oaia care nu poate să-și ție lâna, trebuie”
„Oaia care nu-și poartă lâna, s-o mănânce lupii”
„Oaia care rămâne de turmă o mănâncă”
„Oaia nu se încrede lupului”
„Oaia paște acolo și lasă lâna”
„Oaia râioasă umple turma toată”
„Oaia să o mulgi: până-ți dă lapte, că de o vei trage”
„Oaia se duce la scaun, nu scaunul la oaie”
„Oaia unde paște, acolo își lasă lâna”
„Oaie căpiată”
„Oaie râioasă toată turma o umple”
„Oaie și toc”
„Oala dogită în zadar o mai legi”
„Oala fără mănușe”
„Oală întreagă și curechiul uns”
„Oala la foc și epurele în pădure.”
„Oala la foc și iepurii în pădure”
„Oala s-a spart în capul meu”
„Oala și cu căldarea nu pot să se lovească”
„Oala și țestul tot dintr-un lut amândouă”
„Oala spartă în zadar o mai legi.”
„Oala zmălțuită (jmulțuită) nu tulbură”
„Oala zmălțuită nu tulbură”
„Oamenii buni se împacă”
„Oamenii buni se împacă.”
„Oamenii ca degetele, nici unul cu altul nu se aseamănă.”
„Oamenii ca degetele, nici unul cu altul să aseamănă”
„Oamenii cei buni, și de s-ar duce și mor, dar numele nemuritor”
„Oamenii cu știință de carte sunt păsările cu ciocul de fier.”
„Oamenii se cunosc după ochi”
„Oamenii se cunosc după ochi.”
„Oamenii sunt fiare când le iei pământul.”
„Oase să fie multe, că câini se află destui”
„Oasele goale, fără măduvă, nici câinii nu le iau”
„Oaspătul nu mănâncă ce gândește, ci mănâncă ce găsește.”
„Oaspetele nechemat n-are scaun”
„Oastea bună, nu va ghiună!”
„Obicei nou în țară veche”
„Obiceiul învechit este deprindere cu ne”
„Obiceiul legii are putere”
„Obiceiul ușurează povara”
„Obiceiul ușurează povara.”
„Obiceiurile cele noi fac risipa țărilor”
„Obraz de câine”
„Obraz de pâslă”
„Obraz de scârță”
„Obrăznicia o dai afară pe ușă și ea intră pe fereastră.”
„Obraznicu”
„Obraznicul”
„Obraznicul are ceas”
„Obraznicul mănâncă praznicul.”
„Obraznicul trage folosul”
„Obrazul gros”
„Obrazul subțire cu cheltuială se ține.”
„Obrazul subțire cu mare cheltuială se ține”
„Obrazul subțire cu mare cheltuială se ține.”
„Obrazului fără nas îi stă rău”
„Obrintelă rănii de pre margini se cunoaște”
„Obștea judecă pe stăpân de este bun sau rău. Îngrijește-te”
„Ocara cu necinstea îi tot una”
„Ocările când încep, dragostea se depărtează”
„Ocaua lui Cuza”
„Ocazia face pe fur”
„Ocazia face pe hoț”
„Ochi albaștri mai rari, dar negri și la Țigani”
„Ochi au și nu văd, urechi au și nu aud”
„Ochi având ai fost ca orbul”
„Ochi de broască (broscuță)”
„Ochi de cutră”
„Ochi de gâscă”
„Ochi de pisică”
„Ochi de șarpe (șerpâică)”
„Ochi de vasilic”
„Ochii ai văzut, ochii să-i sară (sae)”
„Ochii apuși și curul apres.”
„Ochii care nu se văd, se uită.”
„Ochii ce nu se văd se uită.”
„Ochii ce nu se văd, lesne se uită”
„Ochii ce nu se văd, lesne se uită.”
„Ochii ce se văd rar sunt mai drăgălași.”
„Ochii departe văd, dar nu au sătul că. *)”
„Ochii femeii, ochii pisicei”
„Ochii înțeleptului văd (mai) departe”
„Ochii înțeleptului văd departe”
„Ochii înțeleptului văd departe.”
„Ochii înțeleptului văd mai departe.”
„Ochii muierii sunt la pungă”
„Ochii muierii, ca un semn de pușcă”
„Ochii neadormit”
„Ochii omului se par lacomi la pogace”
„Ochii porcului caută tot la pământ”
„Ochii rari se uită”
„Ochii săracului sunt în mâinile”
„Ochii săracului sunt în mâinile bogatului.”
„Ochii se înveselesc și inima rabdă 'n sec”
„Ochii sperie, mâinile bucură”
„Ochii stăpânului îngrașă calul”
„Ochii stăpânului îngrașă calul.”
„Ochii stăpânului mai mult spor fac, decât”
„Ochii sunt oglinda inimii”
„Ochii sunt oglinda sufletului.”
„Ochii sunt rupți din mare”
„Ochii te sperie, mâinile te-ajută.”
„Ochii văd, inima cere, dar e rău când n-ai putere.”
„Ochii văd, inima cere, mai rău e când n-ai putere.”
„Ochii văd, inima cere.”
„Ochii verzi”
„Ochii zavistnicului văd și cele ce nu sunt”
„Ochii zavistnicului văd și cele ce nu sunt.”
„Ochitica, sapa și lopata”
„Ochiul ce vede, precum vede așa și inima simte”
„Ochiul de cucuvaie nu e ca cel de iepure”
„Ochiul dracului”
„Ochiul femeii nu doarme niciodată.”
„Ochiul gospodarului este comoara în agru”
„Ochiul lui Dumnezeu nu doarme”
„Ochiul omului îngrașă vita”
„Ochiul stăpânului îngrașă pe cine vede”
„Ochiul stăpânului îngrașă turma”
„Ochiul stăpânului îngrașă vaca.”
„Ochiul stăpânului îngrașă vita de jug”
„Ochiul trupului vede bine, dar al dracului mai bine”
„Ochiul zavistnicul, ca ochiul de șarpe”
„Ocneanu”
„Odată a zburat o rață friptă lui Nastra”
„Odată au vrut Ovreii să plece la seceră”
„Odată au vrut ovreii să plece la seceră și s-a întâmplat să fie sâmbăta.”
„Odată e Crăciunul într-un an.”
„Odată în patruzeci de ani sboară o gâscă friptă”
„Odată la patruzeci de ani zboară o gâscă friptă. La cincizeci de ani zboară și curcanul.”
„Odată moare omul”
„Odată nuntă”
„Odată pe an sunt Paștile”
„Odată voinic”
„Odată-i Crăciunul într-un an”
„Odată: hui!”
„Oglinda este dușmanul femeilor urâte”
„Oglinda este dușmanul femeilor urâte.”
„Oglinda mică încă arată persoana întreagă”
„Oh, câtă vreme / În trupul meu bolnav.”
„Oi ai, casă plină ai”
„Oi! trage chiadinlu, nu te mină de agia”
„Oile au bune, mai ai și crăpate”
„Oile grămadă merg”
„Oile să se hrănească, că miei or mai fi”
„Oile să se hrănească, că miei or mai fi.”
„Olăcar de cai șchiopi”
„Olarit dintr-un pământ”
„Olarul pune coada unde-i place. Ca olarul oalele când face, pune mănușa unde-i place.”
„Olarul unde voiește, acolo pune mânușa”
„Olea face dâle, Basaraba i le sparge”
„Olten cu douăzeci și patru de măsele”
„Oltul”
„Om al lui Dumnezeu cu cârnați”
„Om al lui Dumnezeu cu cârnați.”
„Om alege până om culege”
„Om bătrân și cu minte de copil”
„Om bun de colț”
„Om bun, dar cu năravul dracului”
„Om cinstit în casă goală”
„Om cinstit în casă pustie”
„Om cinstit în casă pustie.”
„Om copt”
„Om cu bour în frunte”
„Om cu bune nări”
„Om cu carte”
„Om cu casă”
„Om cu dare de mână”
„Om cu două minți”
„Om cu frica lui Dumnezeu”
„Om cu om nu se lovește”
„Om cu om, pre anevoie să se asemene întocma la față”
„Om de căugă”
„Om de cuvânt”
„Om drept ca funia în traistă”
„Om drept ca funia în traistă.”
„Om fără căpătâi; nici cățel, nici purcel”
„Om fâră pirdea.”
„Om gulerat”
„Om în doi peri”
„Om în trup destul de mare”
„Om în trup destul de mare, și minte de copil are.”
„Om iscusit”
„Om iscusit dar fără cuțit.”
„Om la om trage nădejde”
„Om la om trage nădejde (nedejde)”
„Om mare, fără vrăjmași nu este”
„Om priceporc !), minte de scrâfă”
„Om să fii”
„Om sfânt nu se pate”
„Om sumernic”
„Om tare de sfânt”
„Om urât, cu haine bune”
„Om verde”
„Om verde ca găinațul gâștei”
„Om voinic: e fătat, nu ouat”
„Ombăre-mă, Doamne, și mi-i lua zilele băr”
„Omenia e mai scumpă ca avuția”
„Omenia e mai scumpă ca avuția.”
„Omenia nu o putem cumpăra pe bani”
„Omenia nu-i cu carul”
„Omenia omenie cere, și cinstea cinste”
„Omenia omenie cere, și cinstea cinste.”
„Omenia pierdută nu o mai poți afla”
„Omenia ține mai mult decât minciuna.”
„Omu-nvață cât trăiește și când moare tot prost este.”
„Omul a intra în baie și a nu se îmbăia nu se poate”
„Omul a intra în baie și a nu se îmbăia nu se poate.”
„Omul a tot să fure că-ți mănâncă carnea”
„Omul a tot să fure că-ți mănâncă carnea.”
„Omul are și viță și moarte”
„Omul are un dulce și un amar”
„Omul auș, ca năsul să-și facă”
„Omul bătrân și nebun, leagă-l de gard și dă-i fân”
„Omul beat e ca un câine turbat”
„Omul bețiv nu știe ce face la beție”
„Omul bețiv, la beție, scoate din gură ceea ce are”
„Omul blând ca apa lină”
„Omul blând ca apa lină.”
„Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.”
„Omul bogat e ca iepurele; sare unde vrea”
„Omul bun după fapte se cunoaște.”
„Omul bun e ca pâinea cea de grâu”
„Omul bun e prost”
„Omul bun încape oriunde”
„Omul bun, după fapte se cunoaște”
„Omul bun, e de pus cu curul în drum”
„Omul ca luminarea, când luminează atunci să sfârșește”
„Omul ca o bășică, piere cum se sparge”
„Omul ca o beșică, piere cum se sparge.”
„Omul ca o maimuță, ce vede la altul, aceea și el face”
„Omul ca o maimuță, ce vede la altul, aceea și el face.”
„Omul ca oul, cum îl atingi, îndată se sparge”
„Omul ca umbra, îndată piere cum îi lipsește lumina”
„Omul calic și fudul, și lui Dumnezeu îi”
„Omul calic și obraznic”
„Omul calic și obraznic merge nepoftit la praznic.”
„Omul când e beat să creadă împărat”
„Omul când i se face de trântelă, caută ceartă”
„Omul când îmbătrânește, copilărește”
„Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.”
„Omul când n-are ce să mănânce, mănâncă și pui fripți.”
„Omul când se îmbolnăvește”
„Omul când se însoră își mai pune o dâgă”
„Omul când suspină și dracului îi e milă”
„Omul care e balan, nu pare a fi țigan”
„Omul care e flecar”
„Omul care e flecar troncănește ca un car.”
„Omul care e stricat”
„Omul care e stricat, nu se teme de păcat.”
„Omul care este harnic”
„Omul care își spune mintea este cur”
„Omul care nu fumează”
„Omul care nu muncește, mai mult”
„Omul care omoară un orbete cu mâinile de la spate are leac de durere”
„Omul care se gândește”
„Omul care se gândește, ori în ce, el tot sporește.”
„Omul care se îneacă, se agață de orice”
„Omul care se năpustește toți îl urăsc”
„Omul care se năpustește toți îl urăsc.”
„Omul care știe a trăi cu păstru”
„Omul care știe carte”
„Omul care știe carte de toate are parte.”
„Omul care-i prost”
„Omul care-i prost / N-are nici un rost.”
„Omul cât de mic, aici el vede împărat, aici dă mâini legat”
„Omul cât de rău să trăiască, tot nu se îndură să moară.”
„Omul cât îl lași, atât se întinde”
„Omul cât să îmbătrânească”
„Omul cât trăiește”
„Omul cât trăiește învață”
„Omul cât trăiește învață, și tot moare ne”
„Omul cât trăiește învață, și tot moare neînvățat.”
„Omul cât trăiește învață.”
„Omul cât trăiește tot află”
„Omul cât trăiește-nvață, și moare tot nătăfleață.”
„Omul caută leac unde simte că îl doare.”
„Omul caută leac, unde simte că-l doare”
„Omul cel bogat”
„Omul cel înțelept se hrănește ca să trăiască”
„Omul cel mai iscusit”
„Omul cel nărăvit rău”
„Omul cel rebel și mănâncă capul lui.”
„Omul cerbicos”
„Omul chibzuiește și Dumnezeu hotărăște”
„Omul cinstește haina, nu haina pe om”
„Omul cinstește haina, nu haina pe om.”
„Omul cinstit se ține de cuvânt”
„Omul cinstit, și după moarte, cinstea nu și-o pierde”
„Omul cu cap ușor”
„Omul cu cap ușor se învârtește ca un mosor.”
„Omul cu capul să se spargă”
„Omul cu carte, cu patru ochi este”
„Omul cu dracu, de drac dă.”
„Omul cu dușmani”
„Omul cu lene mare zi foame”
„Omul cu meșteșug”
„Omul cu meșteșug nu piere”
„Omul cu meșteșug nu piere.”
„Omul cu minte își cumpără vara sanie”
„Omul cu minte își cumpără vara sanie și iarna car.”
„Omul cu nevastă și cu pisică trebuie să aibă răbdare”
„Omul cu noroc nu i-l poate lua nimeni.”
„Omul cu noroc nu-l poate lua nimeni”
„Omul cu pagubă e și cu păcate”
„Omul cu rude nu piere.”
„Omul cu rușine piere”
„Omul cu știință”
„Omul cuminte, liniște aduce”
„Omul cumplit”
„Omul dacă îmbătrânește”
„Omul dacă îmbătrânește grețos să pare la coconași”
„Omul dacă se păzește”
„Omul dator de multe ori trebuie să mintă”
„Omul de hoțul din casă nu se poate feri”
„Omul de muncă-i lăsat, pasărea - pentru zburat.”
„Omul de n-ar oftă”
„Omul de omenie crede omului de omenie.”
„Omul de să îmbătrânește”
„Omul de treabă nu iese cu mâna goală din casă”
„Omul de vină se teme și de umbră”
„Omul deștept găsește să scarpine pe fi”
„Omul după ce moare, atunci darul i se cunoaște”
„Omul după grai, ca clopotul după sunet, îndată”
„Omul după grai, ca clopotul după sunet, îndată se cunoaște.”
„Omul e avut când nu e dator nimic”
„Omul e ca iarba, zilele lui ca floarea”
„Omul e ca iarba, zilele lui ca floarea.”
„Omul e ca oaia”
„Omul e ca un puț cu apă: cu cât îi faci mai mult, cu atât dă mai mult.”
„Omul e ca un târg: când se ridică șatrele, se duce lumea.”
„Omul e cu moartea după cap”
„Omul e dator să cerce și bune și rele”
„Omul e dator să cerce și bune și rele.”
„Omul e dator să muncească, să nu-l gă”
„Omul e dator să muncească, să nu-l găsească lenea”
„Omul e dator să-și măsoare lungul nasului”
„Omul e mai tare ca fierul; că din fier”
„Omul e născut (ca) să umble și pasărea (ca) să zboare”
„Omul e născut (ca) să umble și pasărea (ca) să zboare.”
„Omul e născut să umble și pasărea să zboare.”
„Omul este ca oaia, lesne se ia după altul.”
„Omul este nesățios: cu cât are, tot ar vrea”
„Omul este pilda slăbiciunii, jefuirea vremii, jucăria”
„Omul este tare ca fierul și slab ca oul”
„Omul face banii și banii pe om”
„Omul face banii și banii pe om.”
„Omul face banii, nu banii pe om”
„Omul fără amici e ca stânga fără dreapta”
„Omul fără amici e ca stânga fără dreapta.”
„Omul fără de bani e ca pasărea”
„Omul fără de minte n-ajunge un ban”
„Omul fără dușmani”
„Omul fără mure, ca un om fără cămașă”
„Omul fără noroc”
„Omul fără omenie e ca și trupul fără”
„Omul fără omenie e ca și trupul fără suflet”
„Omul fără omenie e ca și trupul fără suflet.”
„Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.”
„Omul fără prieteșug”
„Omul fără socotință, ca carul fără proțap”
„Omul fără socotință, ca carul fără proțap.”
„Omul fără soție”
„Omul firește cere veselie, că veselia hrana vieții. Să-i slo”
„Omul fricos totdeauna umblă cu gheața”
„Omul fudul, și lui Dumnezeu nu-i place”
„Omul fudul, și lui Dumnezeu nu-i place.”
„Omul gândește”
„Omul gândește și rele și bune.”
„Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.”
„Omul gospodar, face vara sanie și iarna car.”
„Omul greșește”
„Omul harnic caută să adune bogății”
„Omul harnic, muncitor”
„Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.”
„Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.”
„Omul hotărăște și Dumnezeu împlinește”
„Omul îi om, și-i numai om”
„Omul îmbrăcat nu se teme de iarnă”
„Omul în ce chip a venit în lume, în același”
„Omul în copilărie”
„Omul în copilărie lesne învață orice fie.”
„Omul în mânie cade în nebunie.”
„Omul în mânie, lesne se mângâie, dacă blând i se vorbește, ori răspunde-se mutește, ori lumea îl ocolește.”
„Omul în vârstă să nu pună ochelari pe nas că îi pier vederile”
„Omul îndărătnic și pizmaș ca racul își”
„Omul îndărătnic și pizmaș ca racul își mănâncă carnea singur.”
„Omul îndărătnic toate dândărătul le face”
„Omul îndelung răbdător seamănă cu Dumnezeu”
„Omul inimos, ca un pom frumos; el te”
„Omul înțelept face ce poate, nu ce vrea”
„Omul înțelept face ce poate, nu ce vrea.”
„Omul înțelept își cumpără vara sanie”
„Omul înțelept își cumpără vara sanie și iarna căruța.”
„Omul învățat are stea în frunte”
„Omul învățat are stea în frunte.”
„Omul învățat o palmă de loc n-are, dar toată lumea e țara lui.”
„Omul învățat și necinstit, e ca belciugul”
„Omul învățat, dar fără stare, e ca un”
„Omul învățat, dar ne-pățit, e ca pușca”
„Omul ipocrit”
„Omul își cumpără clește ca să nu-și”
„Omul își face singur usturimea curului”
„Omul la bătrânețe ajunge în mintea copiilor”
„Omul la beție”
„Omul la mânie, cade-n nebunie.”
„Omul la masă când șade”
„Omul la nevoie se miră și ce nu-i voie”
„Omul la nevoie se prinde și de ascuți”
„Omul la nevoie se prinde și de ascuțișul sabiei.”
„Omul la om trage și vita la vită.”
„Omul la rău aleargă cu armăsarul”
„Omul la rău aleargă cu armăsarul, și la bine merge cu carul.”
„Omul la scădere cunoaște pe prieten”
„Omul la scădere cunoaște pe prieten.”
„Omul lacom e ca și calul care, cum trece drumul”
„Omul lăudăros”
„Omul lăudăros ca pușca fără cocoș.”
„Omul leneș e bou la mâncare și vulpe”
„Omul lucrător”
„Omul lui Dumnezeu (și) cu năravul dracului”
„Omul lui Dumnezeu (și) cu năravul dracului.”
„Omul lui Dumnezeu cu firea dracului”
„Omul lui Dumnezeu cu firea dracului.”
„Omul lui Dumnezeu cu gândul dracului”
„Omul lui Dumnezeu cu gândul dracului.”
„Omul mănâncă, bagă ziua, glăraaști. ?)”
„Omul mândru și lui Dumnezeu îi e urât”
„Omul moare de bătrân și tot nu le învață”
„Omul moare de bătrân și tot nu le învață pe toate.”
„Omul muncitor”
„Omul muncitor ca un pom roditor.”
„Omul muncitor de pâine nu duce dor.”
„Omul ne-pățit, chiar văzând nu vede”
„Omul nebun găsește de lucru”
„Omul neca poartă bragheșile, și muierea”
„Omul neca poarta sev criș”
„Omul nedrept se teme de toți”
„Omul neînvățat ca un lemn neîndreptat”
„Omul neînvățat ca un lemn neîndreptat.”
„Omul nemulțumit fuge de bine, Și dă peste mărăcine.”
„Omul neslujit e ca lemnul necioplit. La nevoie se cunoaște prietenul și la boală nevasta.”
„Omul nevoiaș se îneacă pe uscat”
„Omul nu caută ce e în inimă, ci ce e în gură”
„Omul nu e niciodată mulțumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.”
„Omul nu ese cu dosul la oameni, ci cu obrazul”
„Omul nu face ce vrea, numai ce poate”
„Omul nu face ce vrea, numai ce poate.”
„Omul nu fuge de colac ci de ciomag”
„Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.”
„Omul nu poate să facă”
„Omul nu poate să facă un lucru la toți să placă.”
„Omul nu poate scăpa de ce îi este scris în frunte”
„Omul nu se cunoaște decât în vreme de restriște.”
„Omul nu se pricopsește”
„Omul nu știe din ce se îngrașă”
„Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască”
„Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască.”
„Omul nu trebuie să fie nici prea-prea, nici foarte-foarte”
„Omul nu-i lilice să-l amurzești.”
„Omul nu-și cunoaște nici fericirea sa, nici norocirea sa”
„Omul numai odată în viață”
„Omul numai odată în viață Dă cu norocul față.”
„Omul oricât trăiește”
„Omul păcătos”
„Omul păcătos e la toate fricos.”
„Omul până nu slujește stăpân nu ajunge”
„Omul până nu slujește, stăpân nu ajunge.”
„Omul pățit e mai învățat”
„Omul pățit e mai învățat.”
„Omul pe pământ, dar îngerii în cer”
„Omul pe pământ, dar îngerii în cer.”
„Omul plânge, că i-a murit muierea”
„Omul poate povățui pe altul, dar pe sine niciodată.”
„Omul prea bun e nebun”
„Omul prinde să se mintuiască și-nainte și-napoi”
„Omul propune, Dumnezeu dispune”
„Omul prost”
„Omul prost crede tot”
„Omul prost din fire”
„Omul prost din fire N-are lecuire.”
„Omul prost din vorbuliță și nuca din ușurință.”
„Omul prost nu îmbătrânește”
„Omul prost nu vede pădurea din cauza”
„Omul prost nu vede pădurea din cauza copacilor.”
„Omul prost, șade între noi”
„Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește.”
„Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te”
„Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde te înnegrește.”
„Omul rău, om nu se face.”
„Omul să zică în gândul său”
„Omul să zică în gândul său: Doamne ferește de omul rău.”
„Omul șade lângă un gard și tot mătură”
„Omul sărac”
„Omul sărac e al doilea drac”
„Omul sărac e tot de râs”
„Omul sărac nu știe ce-i bogăția.”
„Omul sărac tot de necaz a fost”
„Omul se culcă unde-i mâne”
„Omul se culcă unde-i moale.”
„Omul se cunoaște când intri cu el în plug”
„Omul se cunoaște când intri cu el în plug.”
„Omul se cunoaște din umblet ca și după vorbă”
„Omul se cunoaște din umblet ca și după vorbă.”
„Omul se cunoaște din vorba sa, cum și nuca cea”
„Omul se cunoaște din vorba sa, cum și nuca cea seacă din ușurința sa.”
„Omul se cunoaște din vorba sa, și unca, cea saca”
„Omul se cunoaște după fapte”
„Omul se cunoaște după mers”
„Omul se deprinde cu răul ca viermele în hrean”
„Omul se deprinde cu răul ca viermele în hrean.”
„Omul se îmbată și de inimă rea și de inimă bună”
„Omul se îmbată și de inimă rea și de inimă bună. Stă, îmbucă lăcomește, ca un lup când se pripește.”
„Omul se îndreaptă după oameni”
„Omul se luptă cu durerea.”
„Omul se naște ca să moară”
„Omul sfințește locul.”
„Omul și din ne-cătare”
„Omul și pofta, ca iadul nesățioase”
„Omul și să agunisește, tu multe agârșește”
„Omul singur ceea ce-și face, nimenea nu-i poate desface”
„Omul tânăr să nu taie râșchitor din pădure, că înfâră”
„Omul tot învață până moare”
„Omul tot mereu învață și nu se învață”
„Omul trage la om și dobitocul la dobitoc.”
„Omul trage la om, și dobitocul la dobitoc”
„Omul trage la om, și dobitocul la dobitoc.”
„Omul trăiește ca să moară, și moare ca să trăiască”
„Omul trăiește cu ce bagă în gură”
„Omul trebuie să aibă milă de câine”
„Omul trebuie să cinstească”
„Omul tu zor a porcului lală "li dzice"”
„Omul udat nu-i pasă de ploaie.”
„Omul udat, nu-i pasă de ploaie”
„Omul una gândește și alta nemerește.”
„Omul una gândește și alta nimezește”
„Omul viclean se îmbracă când în piele”
„Omul viclean se îmbracă când în piele de oaie, când în piele de vulpe.”
„Omul viclean și când doarme la înșelăciuni gândește”
„Omul viclean tot de vicleșuguri gândește”
„Omul voinic nu se sperie de toate muștele”
„Omul voinic nu se sperie de toate muștele.”
„Omul vrednic să face munte și punte”
„Omul vrednic se face luntre și punte”
„Omul vrednic se face luntre și punte, și trebuie să iasă la capăt.”
„Omul vrednic se face luntre!) și punte”
„Omul vrednic se face mii și punte.”
„Omul zice și isprăvește”
„Omul(ui) fără dușmani”
„Omul, când e să se înece, se acață și de un pai.”
„Omul, când își pierde drumul, nu găsește”
„Omul, când se pornește, zice, da când”
„Omul, cât îl lași atât se-ntinde.”
„Omul, cu stăruință”
„Omul, dă ceea ce-i place, d-aceea se îngrașă”
„Omul, haraoa, făge tiner și găileia”
„Omul, la mânie”
„Omul, muierea când îi râde, atunci se înveselește”
„Omul, până nu pătimește, nu se învață”
„Omul, până nu pătimește, nu se învață.”
„Omului beat să-i bați în strană”
„Omului cu învățătură”
„Omului cu învățătură îi curge miere din gură.”
„Omului cu sila poți să-i iei, dar să-i dai”
„Omului cu sila poți să-i iei, dar să-i dai nu poți.”
„Omului de mult bine, îi vine a sărbători”
„Omului de unde nu gândește”
„Omului de unde nu gândește, binele i se răsplătește.”
„Omului doar cârne-i lipsește”
„Omului fericit și popa îi dă colacul uns”
„Omului fericit și popa îi dă colacul uns cu miere, celui nenorocit nici covrigel stângerei.”
„Omului îi plac toate”
„Omului înțelept sfaturile îi sunt zădarnice”
„Omului înțelept sfaturile îi sunt zadarnice.”
„Omului învățat îi curge miere din gură”
„Omului mare îi sună clopotul și la viță”
„Omului nimenea nu poate să-i dea minte și noroc”
„Omului rău dă-i și cămașa și fugi”
„Omului rău dă-i și cămașa și fugi.”
„Omului sărac i se stinge lumânarea în biserică.”
„Omului, cu stăruință”
„Omului, la scârbă, dragaica îi lipsește”
„Ondrea vândută”
„Opinca din piele groasă se face”
„Opinca din piele groasă se face.”
„Opincar”
„Opincar a fost și a rămas”
„Opinci rupte și zile pierdute”
„Opincile să se rupă, stăpânul să trăiască”
„Opincile să se rupă, stăpânul să trăiască.”
„Oprește la ou până la măr”
„Opt un cal”
„Or la bal, or la spital.”
„Or păr din el să lipește, or că vreun alt narav.”
„Ora dimineții”
„Ora unsprezece a sunat”
„Orânduiala la orice lucru, temeiul lui cel nestrămutat”
„Orb pe orb povățuind cad amândoi în groapă”
„Orb pre orb când poartă, ce va fi?”
„Orbă credință te orbește peste fire. Departe de ea”
„Orbă credință, în numele Domnului, înjunghie și jupoaie”
„Orbii nu se cată la ochi”
„Orbii și șchiopii împotrivă s-au pus”
„Orbul când dă de perete socotește că s-a isprăvit”
„Orbul cu întrebarea a nemerit Brăila”
„Orbul cu întrebarea a nemerit Brăila.”
„Orbul de la toți, și de la orb nimeni (nimenea)”
„Orbul duce pe orb”
„Orbul își caută acul în aria cu paie, și surdul îl povățuiește unde sună.”
„Orbul își caută acul în aria cu paie.”
„Orbul își caută acul în aria cu paiele, și surdul îl”
„Orbul la vedere râvnește”
„Orbul trebuință de masala n-are”
„Orbul, cu întrebare, a nimerit Vașcoul”
„Orbului degeaba i s-a făcut (i se face) ziua”
„Orbului degeaba îi spui că s-a făcut ziua”
„Orbului degeaba îi spui că s-a făcut ziua.”
„Ordinea e câștig de timp”
„Ore, minte nu-mi dă, parazi, parazi.”
„Orele trecute”
„Orfan să fii cu o călivă, măcar a ta călivă să fie”
„Orfanul aduce scumpetea”
„Ori (sau) te poartă cum îți e vorba, ori (sau) vorbește”
„Ori astă-zi, ori mâine, tu de vei muri, tot o moarte vei”
„Ori că zici baba Bada, ori că zici Bada baba, e tot una.”
„Ori caftan până în pământ, ori strânsul de gât”
„Ori câștig carne, ori pierd urechile”
„Ori câștig coarne, ori pierd urechile.”
„Ori cât de subțire ai târce, tot trebuie”
„Ori colo, ori colea tot Neacșă mă cheamă”
„Ori cu capul de piatră, ori cu piatra de cap, tot atâta-i.”
„Ori cu cine vei trăi”
„Ori cu cine vorbești cu dulceață să-i grăiești, ca dragoste să câștigi”
„Ori cu cine vorbești cu dulceață să-i grăiești, ca dragoste să-i faci”
„Ori dă-mi bărbat, ori să plec”
„Ori de ce se agață se usucă.”
„Ori fură, ori ține sacul, e tot hoț”
„Ori gură, ori văgăună”
„Ori în neam de câine, ori de împărat”
„Ori își umple sacul”
„Ori își umple sacul, ori își pune sacul”
„Ori își umple sacul, ori își pune sacul.”
„Ori la muncă”
„Ori la unul, ori la trei, tot o lumânare arde”
„Ori la unul, ori la trei, tot o lumânare arde.”
„Ori laie, ori bălaie”
„Ori mai bine, ori mai rău”
„Ori mai bine, ori mai rău, știe unul Dumnezeu.”
„Ori mișcă”
„Ori om, ori semănătură”
„Ori om, ori semănătură, nu se schimbă din natură.”
„Ori prea rar să te împrumuți, ori niciodată, și mai ales”
„Ori să fii cu mierea în gură”
„Ori să păzești o turmă, ori nevastă tânără”
„Ori Stan ori căpitan”
„Ori Stan ori căpitan.”
„Ori Stan, ori căpitan”
„Ori Stan, ori căpitan.”
„Ori te însoră, ori te fă ostaș, ori te fă”
„Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul.”
„Ori toți cozii, ori nici unul”
„Ori tuns, ori ras”
„Ori Turcu, ori samarul, ori măgarul”
„Ori vei cânta, ori nu vei cânta”
„Ori-ce mâncare satură pă om, ca orki-ce apă”
„Oricând e loc de mai rău.”
„Oricare rar se vede mai dulce ni se pare”
„Oricât ai îngriji, tot nespălat rămâne”
„Oricât ar păți omul, nu se lovește una”
„Oricât ar păți omul, nu se lovește una.”
„Oricât de mică piatra”
„Oricât de nalt să fie copacul, frunzele cad tot pe pământ.”
„Orice adevăr nu e bun de spus”
„Orice apucă se usucă.”
„Orice boală are leac”
„Orice cal ajunge gloabă.”
„Orice câtă apă bea un pește, tot o scoate pe urechi”
„Orice cum faci, așa ți se face”
„Orice dă silă, multă vreme nu ține”
„Orice de trebuință, cu mare cuviință”
„Orice defăimare rană mare are”
„Orice dulce îmbucătură dă călugări”
„Orice e de trebuință, din vreme să îngrijești”
„Orice e de trebuință, din vreme să îngrijești ca să nu-ți lipsească”
„Orice e oprit, aceea și mai dorit”
„Orice faci e împrumut”
„Orice faci e împrumut, și ce-i rău și ce-i plăcut.”
„Orice faci, cu drag să faci, ca să iasă spre bine”
„Orice faptă are și răsplată”
„Orice faptă are și răsplată.”
„Orice fără voie el, năpăstuire să înțelege”
„Orice fel de meserie”
„Orice fel de meserie nu e rău omul să știe.”
„Orice floare a înflorit curând s-a și veștejit”
„Orice floare la sfârșit își pierde mirosul ei”
„Orice gust să nu ți-l ierți că te topește d-a'npicerele”
„Orice ham nu încape pe orice cal”
„Orice împiedecare de multe ori spre bine”
„Orice învăț își are și dezvăț.”
„Orice jertfă pentru țara ta”
„Orice jug, cât de ușor, nu se poartă cu voință, dar fără”
„Orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie.”
„Orice lemn își are viermele său”
„Orice lemn își are viermele său.”
„Orice lemn nu face țăpuș la bute”
„Orice lucește nu se înțelege aur”
„Orice lucește nu se înțelege aur.”
„Orice lucru are sfârșitul său”
„Orice lucru cu măsură”
„Orice lucru cu măsură.”
„Orice lucru este bun la timpul său”
„Orice lucru este bun la timpul său.”
„Orice lucru la vremea sa se potrivește.”
„Orice lucru, când e mai puțin, se pare”
„Orice lucru, când e mai puțin, se pare mai cu gust.”
„Orice mâncare satură pe om, ca orice apă”
„Orice minune nu ține decât trei zile.”
„Orice naș își are nașul.”
„Orice ne dă Dumnezeu toate sunt bune”
„Orice nenorocire ție ți se va întâmpla, ascunsă să o ții”
„Orice nu știi bine nu-l poți judeca bine. De aceea lasă”
„Orice nucă în gădcea sa”
„Orice o fi nu-i pasă”
„Orice obrăznicie”
„Orice peste măsură, nu ține multă vreme”
„Orice plăcere cu drojdiile ei, ca vinul”
„Orice plăcere nu se înțelege nici pentru toată vremea”
„Orice plăcere nu se înțelege nici pentru toată vremea, nici pentru o clipă”
„Orice pravilă cu deosebirea ei”
„Orice sat cu al său obicei”
„Orice se aude, pururea cu îndoială, până”
„Orice sub păstrare, ca un cărbune acoperit, ce multă”
„Orice ți se întâmplă, la mulți alții s-a întâmplat, cu mult”
„Orice treabă, lăsată pe trândălă, aduce”
„Orice trup cu umbra sa”
„Orice zboară nu se mănâncă.”
„Orice-or zice pentru tine, dintr-acelea să te îndreptezi”
„Orologiul la șase și un sfert bate mai mult”
„Orzul îl ară boii, și-l mănâncă caii”
„Orzul îl ară boii, și-l mănâncă caii.”
„Orzul în copt a dat”
„Os sfânt”
„Osânda nu se iartă, nici trece pe om”
„Osânda trage la plată”
„Osia când se unge, carul mai lesne umblă”
„Osia când se unge, carul nici cum scârțâie”
„Osia neunsă scârție”
„Osia neunsă scârție.”
„Osia unsă nu cârâie”
„Ospătarul nu mănâncă ce gândește, ci mă”
„Ospăți casă afară, casă nu aspeardă”
„Ospe veciiu, câne veciiu”
„Ostatu ca șoarecele în biserică”
„Ostea lui Papuc-Hogea-Hogegariul”
„Osul gol nici câinii îl mănâncă.”
„Osul gol, nici câinii nu-l mănâncă”
„Oțetul cu încetul se face oțet”
„Oțetul tare vasul său își strică.”
„Oțetul, cu încetul se face oțet”
„Ouăle ce se giugiulesc se frâng”
„Ouăle cu vârste nu se roșesc.”
„Ouăle nu se roșesc cu minciuni”
„Ouăle nu se roșesc cu minciuni.”
„Oul de azi e mai bun decât găina”
„Oul de viginlui tot mai mare este.”
„Oul din sat e mai bun ca cel de acasă”
„Oul din sat e mai bun ca cel de acasă.”
„Oul învață pe găină.”
„Oul nu se ia cu curul”
„Ovreiul, până nu înșală, nu mănâncă”