Proverbe care încep cu litera N
2.031 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera N (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„N'a venit ca să te crească”
„N'ai văzut, mai auzit, taci!”
„N'are credemint ca și lupul cel fiămând”
„N'are de ce să se prindă mâța”
„N'are de ce să se prindă mâța.”
„N'are nici mâță la casă”
„N'are nici mâță la casă.”
„N'avem să trăim cât pietrele”
„N-a ajuns la creanga verde”
„N-a ajuns la gârlă și și-a ridicat picioarele”
„N-a ajuns pân' la pârâu”
„N-a ajuns pân' la pârâu și și-a ridicat poalele în brâu.”
„N-a apucat să-și dea sufletul și i dă cu Dumnezeu”
„N-a avut tată-său porci, și nici nu i-a păzit”
„N-a dat zapis cu Dumnezeu”
„N-a dat zapis cu Dumnezeu.”
„N-a deslegat sacul încă”
„N-a deslegat sacul încă. Dar să vezi vorbă adâncă.”
„N-a făcut gaură în cer”
„N-a făcut gaură în cer.”
„N-a pierdut nimeni norocul să-l găsesc eu.”
„N-a pierdut nimeni norocul, să-l gă”
„N-a rupt dracul degeaba opincile până i-a adunat.”
„N-a rupt dracul degeaba opincile, până”
„N-a spart Dumnezeu două case.”
„N-a țipat popa toată apa pe el”
„N-a țipat popa toată apa pe el.”
„N-a văzut nimeni gunoi de pâine”
„N-a zăcut degeaba de nu muri în grabă”
„N-a zăcut degeaba deși nu muri în grabă.”
„N-aduce anul ce aduce ceasul.”
„N-afară ca păpușii, ș-înăuntru sac de paie”
„N-ai ajuns la gârlă și ți-ai ridicat pălăria”
„N-ai ajuns la gârlă și ți-ai ridicat poalele.”
„N-ai băgat de seamă la început; pe urmă ți-au sărit ochii.”
„N-ai carte, n-ai parte.”
„N-ai fi crescut în biserică.”
„N-ai fi Domn-de-rouă!”
„N-ai o para chioară”
„N-ai o para chioară și lenea te doboară.”
„N-ai să te întorci din pricina lui”
„N-ai ușă la bordei”
„N-ai văzut din porc stup și din cidru cuc”
„N-am cuvinte să mă exprim.”
„N-am învățat carte și tot am mâncat”
„N-am învățat carte și tot am mâncat sărat.”
„N-am loc ca Drăgoiu în șase”
„N-am mai avea cine să ne tragă ciubotele”
„N-am mai văzut femeie”
„N-am omorât pe tata și pe mama, câinii”
„N-am păzit porcii împreună”
„N-am pus nici naforă în gură”
„N-am tors pe el”
„N-am văzut câine mort de struguri”
„N-am văzut câine mort de struguri.”
„N-ar fi lupi de n-ar fi oi.”
„N-ar fi lupi, de n-ar fi și oi”
„N-are a face banul birului cu gardul”
„N-are a face banul birului cu gardul țarinei.”
„N-are cățel, n-are purcel”
„N-are ce pune în blid”
„N-are cer, n-are pământ, șade ca într-un mormânt.”
„N-are cine să-l asculte”
„N-are cine să-l asculte și el spuie îndrugă multe.”
„N-are credemint ca și lupul cel flămând”
„N-are cu ce chiori un șoarece”
„N-are cu ce chiori un șoarece.”
„N-are cu ce sătura un șoarece”
„N-are cu ce sătura un șoarece.”
„N-are de ce lega frica”
„N-are de mâră”
„N-are de moară”
„N-are dinți să râdă pâinea, și-i cere inima mere acre”
„N-are Dumnezeu stăpân”
„N-are după ce bea apă și el se scobește în măsele”
„N-are după ce bea apă și el se scobește în măsele.”
„N-are după ce bea apă, și else scobește”
„N-are după ce bea apă.”
„N-are grăunțe în cap”
„N-are iarbă de ținere”
„N-are luătură”
„N-are minte, îi va crește de-acum înainte”
„N-are nas”
„N-are nici cap, nici coadă”
„N-are nici ce (să) să îmbrace”
„N-are nici cenușă în vatră”
„N-are nici o lețcaie chioară”
„N-are nici trei cumătri!”
„N-are nimeni șerpi în pungă”
„N-are ochi de cumătră pentru cineva”
„N-are ochi să mă vadă”
„N-are om să zică «nu i-l dăm».”
„N-are pe sine (el) nădragi”
„N-are să-i cânte cucul!”
„N-are să-mi ia meseria din mână”
„N-are scaun”
„N-are treabă de a lalelei Vangheli”
„N-ari arîndză.”
„N-aștepta clopotul să te deștepte, că te”
„N-aștepta de la gângav vorbă deslușită”
„N-aștepta de la gângav vorbă deslușită.”
„N-aștepta milă de la dușman, nici om”
„N-au de ce-i trage câinii”
„N-au de ce-l trage câinii”
„N-au de ce-l trage câinii.”
„N-aude, n-a vede, n-a greul pământului”
„N-o duci în rai”
„N-o fi cât Dunărea?”
„N-o lega de limba clopotului.”
„N-o lua ca Neagă”
„N-o să bage apa pe curechiu cu el”
„N-o să cânte cocoșul meu pe gardul lui”
„N-o să cînte cocoșul meu pe gardul tău.”
„N-o să o atârn cercel la ureche”
„N-o să o scoți în târg de vânzare”
„N-o să te faci popă”
„Nă căzane hârbe, ma nu scim qe vai sc6tă?”
„Na parale, dă-mi pastramă!”
„Na paraua, dă-mi covrigul”
„Na paraua, dă-mi sarmaua!”
„Na plânzi pe mormântul altuia”
„Na și ție, na și ție; d-apoi ce-mi rămâne”
„Na și ție, na și ție; d-apoi ce-mi rămâne mie?”
„Na ți-o bună că ți-am dres-o”
„Na ți-o bună că ți-am frânt-o”
„Na ți-o bună că ți-am frânt-o.”
„Na ți-o frântă că ți-am dres-o”
„Na ți-o frântă că ți-am dres-o.”
„Na zi os, dă-mi zi her.?”
„Na, câine, caș”
„Na, la drum!”
„Na, na, na”
„Na-ț-o frântă, că ț-am dres-o.”
„Na-ț-o frîntă, că ț-am dres-o.”
„Nacă tini ti fegi Stâ-Mâria, ș-mini mi”
„Năcăjeala la ciocan”
„Nada numai la plug e bună”
„Nădejdea ca o floare, ce înflorește pe tot anul și nici un”
„Nădejdea celui nemulțămitor ca zăpada se topește”
„Nădejdea Domnului este ca seninul cerului”
„Nădejdea la el ca pe un cui de tei”
„Nădejdea pe fugă, getatea la tufă”
„Năduhul prostului poartă grija altuia”
„Nădușala”
„Naltă”
„Nam mai av6 cine să ne tragă ciubotele”
„Nămolul se așază pe fund”
„Năpârtica la ce te mușcă”
„Năpârtica nu se bagă-n sân”
„Năpârtica nu-și spune picioarele”
„Năpârtica se mușcă de nas, se înfarmacă”
„Năpasta cade tot pe omul sărac”
„Năpasta cade tot pe omul sărac.”
„Năpasta nu cade pe butuci”
„Năpasta nu cade pe butuci.”
„Năpoi o are vorba coada.”
„Năravu 'nrădăcinat”
„Năravu-nrădăcinat nu poate fi vindecat.”
„Năravul din fire”
„Năravul din fire n-are lecuire.”
„Năravul din fire, n-are lecuire.”
„Naravul stă sub suflet”
„Năravurile din fire ca negreața la corb”
„Năravurile din fire ca negreața la corb.”
„Năravurile după părinți, că ceea ce iese din pisică șoareci”
„Nare de moară.”
„Narea are ari mari, ma nu are hari.”
„Nas subțire cu cheltuială se ține”
„Nașa știe, nașa să vie”
„Naște cu cămașa (cămeșa)”
„Naște cu tichia în cap”
„Naște în ceas bun”
„Nașterea omului e pentru alții; moartea”
„Nașul botează”
„Nasul Vlădichii”
„Nătăflete”
„Nătărău”
„Ndouă mănâncă, ndouă aruncă, și ndouă.”
„Ne ducem la casa cui ne are, că mai bine-i pare.”
„Ne furăm căciula unul altuia.”
„Ne găini avem, ne zi vulpi n-avem”
„Ne închinat pe la icoane”
„Ne învață că trebuie să mulțumim Domnului, când mâncăm”
„Ne lasă cu ismenele desfăcute”
„Ne luat în bardă, cioplit numai cu securea”
„Ne luat în bardă, cioplit numai cu securea.”
„Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc.”
„Ne speriem de ursă, să ne speriem și de zi”
„Ne tu cali, ne tu cărări”
„Ne-am depărtat cu povestea”
„Ne-am prăpădit, cu cai cu tot”
„Ne-am pricopsit cu cai cu tot”
„Ne-avem bine, ca cățelul cu purcelul.”
„Ne-avem ca câinele cu pisica.”
„Ne-cioplit”
„Ne-subțiat”
„Neagă”
„Neagă dracului”
„Neagă-rea”
„Neam ca neam, trag la ham.”
„Neam de a noua spiță”
„Neam de pe Adam”
„Neamț”
„Neamț gol”
„Neamț puturos”
„Neamțul crede în băutură”
„Neamțul e prost că spune drept”
„Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur.”
„Nebun este acela care vre să scie ce să”
„Nebună până 'n cur”
„Nebunia de om se lipește, ca o bâlă lipicioasă”
„Nebunia din naștere”
„Nebunia e soră cu prostia.”
„Nebunii dau mese și înțelepții mănâncă”
„Nebunii iau cetățile și (iar) înțelepții le”
„Nebunii iau cetățile și (iar) înțelepții le păzesc”
„Nebunii iau cetățile, iar înțelepții le stăpânesc.”
„Nebunii tulbură apa (și) înțelepții pes”
„Nebunii tulbură apa (și) înțelepții pescuiesc”
„Nebunii tulbură apa, înțelepții pescuiesc.”
„Nebunul bate balta și tot pe el se stro”
„Nebunul bate balta și tot pe el se stropește”
„Nebunul bate balta și tot pe el se stropește.”
„Nebunul cu steagul în mână”
„Nebunul cu steagul în mână.”
„Nebunul de la Răstoacă tot el cântă, tot el joacă.”
„Nebunul de la Răstoci”
„Nebunul din naștere”
„Nebunul din naștere leac nu mai are.”
„Nebunul din vorbă se cunoaște”
„Nebunul făgăduiește, și prostul trage nădejde”
„Nebunul inima în gură și-o are, iar înțeleptul”
„Nebunul inima în gură și-o are, iar înțeleptul limba în inimă și-o păstrează.”
„Nebunul nu asudă nici la vale nici la deal”
„Nebunul nu asudă nici la vale, nici la deal.”
„Nebunul nu râde ce vede, ci de ce-și”
„Nebunul nu râde ce vede, ci de ce-și închipuie”
„Nebunul pe mai marele său nu-l cunoaște”
„Nebunul râde când nu e de râs”
„Nebunul râde de ce-și aduce aminte, și cumintele de ce vede.”
„Nebunul se cunoaște după bâtă, prostul”
„Nebunul se cunoaște după bâtă, prostul după vorbă”
„Nebunul se laudă cu nebunia sa”
„Nebunul ține lingura, iar înțeleptul mănâncă”
„Nebunul ține lingura, iar înțeleptul mănâncă.”
„Nebunul, dacă te pui cu dânsul, te gâtui”
„Nebunului nici să-i faci, nici să-ți facă”
„Nebunului poți să-i îndrugi cât îți place”
„Nebunului poți să-i îndrugi cât îți place, că ce știe el tot face.”
„Necăjita lui viță”
„Necazul e de la dracu”
„Necazul învață pe om”
„Necazul învață pe om.”
„Necazul nu-i numai de un fel”
„Necazul nu-i numai de un fel.”
„Necazul vine când la unul când la altul, tocma ca păcatul”
„Necazurile sunt pentru oameni, și oamenii”
„Necazurile sunt pentru oameni, și oamenii pentru necazuri.”
„Necazurile trupești nimic, nimic pe lângă cele sufletești”
„Nechează ca o iapă”
„Nechematul n-are loc.”
„Necredința la temere te duce”
„Necumpătarea bolnăvește trupul”
„Nedeia pe luncă”
„Nedreptatea răstârnă și scaunele celor mai puternici”
„Nedreptatea răstoarnă scaunele puternici”
„Nedreptatea, nașterea iadului”
„Nedreptățile scrie-le pe nisip, iar binele”
„Neg: zi arină hir, neg: zi ploce fustani”
„Neghina n-o duce la târg.”
„Negotind se face vânzarea”
„Negotul de vei să-ți fie sigur”
„Negoțul de vrei să-ți fie sigur, întoarce-l tu singur.”
„Negotul nu va păduchi”
„Negraba și chiverniseala cea bună, trece”
„Negru ca un Arap”
„Negru pe alb”
„Negustor de piei de ploșniță”
„Negustor greu ca fulgul pe apă”
„Negustor greu ca fulgul pe apă.”
„Negustor marghiol”
„Negustoria pe apă, dobândă peste dobândă aduce, când”
„Negustoria, ori o vinzi ori te vinde”
„Negustorie de om calic”
„Negustorii de piei de cloșcă”
„Negustorul are trei mâini: una de dat”
„Negustorul fricos nici nu câștigă nici nu păgubește.”
„Negustorul fricos nici nu câștigă, nici nu pierde”
„Negustorul fricos nu face câștig”
„Negustorul fricos nu face câștig.”
„Negustorul se înveselește când luxul se înmulțește și musa”
„Negustorul trăiește din săul său”
„Negustorul trebuie să aibă un pântece”
„Negustorul vinde cu cotul”
„Neîndurarea, semn de cumplire. Ferește-te de o asemenea”
„Neînvățatul, atât avut va să aibă, este”
„Nelegiuitului îi vine de hac necredinciosul”
„Nem ca doi sași în trei grădini”
„Nem, ne nem, da brânza îi pe bani”
„Nemaio ce este lâna și nu chelea”
„Nemilostivul iertare nu cunoaște”
„Nemțul cu trăsură”
„Nemțul e fecior de secară”
„Nemțul e fecior de secară.”
„Nemulțămitului i se ia darul.”
„Nemulțumitorului i se ia darul”
„Nemulțumitul trăiește nefericit”
„Nemulțumitului i se ia darul.”
„Nemulțumitului se ia darul”
„Nemulțumitului se ia darul (după drept)”
„Nenorocirea mehenghiul prieteșugului”
„Nenorocirea, când vine pe capul omului”
„Nenorocită cheftea”
„Nenorocul se ține de om ca umbra”
„Nenorocul se ține de om ca umbra.”
„Nepoftitul n-are scaun.”
„Nepotul Mitropolitului”
„Neputerea intră cu sacul, și iese”
„Nerăbdarea strică treaba”
„Nerecunoștința la om, cea mai mare greșeală”
„Nerodia are cheltuială mare”
„Nerodii pe flecari, și pe cei deșerți îi socotesc de oameni”
„Nerodul când e întrebat”
„Nerodul întâi o croiește”
„Nerodul întâi vorbește”
„Nerodul întâi vorbește și apoi se gândește.”
„Nerodul la orice face”
„Nerodul la orice fie, pe loc zice că știe.”
„Nerodul râde fără să știe de ce râde”
„Nerodul se cunoaște după bâtă și neroada după flori.”
„Nerodul se cunoaște după botă și neroada după”
„Nerodul și cu nebunul”
„Nerodul și cu nebunul amândoi sunt frați ca unul.”
„Nerodul socotește că le știe toate”
„Nerodului i se pare”
„Nerodului i se pare că toate în palmă le are.”
„Nerodului, dă-i tu lui orice, cât îți place”
„Nerodului, de-i vei face cu ochiul, el îți face cu cotul”
„Nerodului, în mână ce-i pică”
„Nerozia se ține cu cheltuială.”
„Nesățiosul ca lipitoarea, până nu se îndâpă, nu zice: «ajunge»”
„Nesomnul nu te iartă să uiți ceea ce dorești”
„Nespălatul”
„Neștiința toate le crede, la toate se supune, necunoscând”
„Netedește mâța de vrei (voiești) să-ți ridice coada”
„Netegea”
„Neunire în țară”
„Neunirea, urgia cea mai mare, că necazuri aduce la toți”
„Nevasta bună e o comoară la casa omului.”
„Nevasta cu mintea bună”
„Nevasta cu mintea bună e bărbatului cunună.”
„Nevasta e bună, dar nu e Armână”
„Nevastă în casă să-ți alegi pe cea mai cinstită, iar nu pe cea”
„Nevasta lui Vracă biși'n cor, zi se aude”
„Nevastă mai poți găsi, dar mamă ba”
„Nevastă nebătută și bani nenumerărați”
„Nevasta nu e cârpă să o descoși și să o coși”
„Nevasta ta, ca ruda ta”
„Nevastă, nu mă vezi? Zi, pe gard nu vedeai?!”
„Nevastă, taci, să tac”
„Nevăstuica este orb.”
„Nevăstuica mică, dar rău te pișcă”
„Nevăzut, neauzit”
„Nevinovăția unuia, oțapoc stă în ochiul”
„Nevinovăția unuia, oțapoc stă în ochiul altuia”
„Nevoe iaste bogatului a intra în împă”
„Nevoia e mama născocirilor”
„Nevoia e mama născocirilor.”
„Nevoia e mama tuturor aflărilor”
„Nevoia frânge fierul”
„Nevoia frânge fierul.”
„Nevoia învață cărăușie”
„Nevoia învață pe cărăuș”
„Nevoia învață pe om”
„Nevoia învață pe om și nuiaua pe copil”
„Nevoia învață pe om și nuiaua pe copil.”
„Nevoia învață pe om.”
„Nevoia mai mare, nevoia mai tare decât orice lege mare”
„Nevoia multe ne învață”
„Nevoia n-are stăpân”
„Nevoia n-are stăpân.”
„Nevoia schimbă legea”
„Nevoia supune și pe cel mai mare, când pe el se pune”
„Nevoia te duce (și) pe unde nu-ți e voie”
„Nevoia te învață a fi și cărăuș.”
„Nevoia te învață ce nu-ți e voie”
„Nevoia te învață minte”
„Nevoia tinereții”
„Nevoia toate învață”
„Nevoia vinde lemne și vremea le cumpără”
„Nevoia vinde, nevoia cumpără”
„Nevoia vinde, nevoia cumpără.”
„Nevoia, când vrea ea, și pe cel cu mare minte îl arată făr'”
„Nevoiașul cade în nuntă, când este lu”
„Nevoiașul la toate”
„Nevoiașul și prostul și în ziua de Paște postește.”
„Nevoiașul și prostul și în ziua de Paști”
„Nevoiașul și prostul și în ziua de Paști postește”
„Nevoile nu cad pe pietre ci pe oameni”
„Nevoile nu cad pe pietre, ci pe oameni.”
„Nevoile se țin mai mult de nevoiaș”
„Ni s-a scos sborul din gură”
„Ni s-a scos vorba din gură”
„Nică căpitanu”
„Nică cârciumă în drum”
„Nicăieri ca la casa omului”
„Nici acasă”
„Nici acasă nu-i aleasă”
„Nici acum și nici aiurea.”
„Nici albă, nici neagră”
„Nici ale doctorului toate, iar de la du”
„Nici am boi, nici am vaci”
„Nici apa împreună”
„Nici bob”
„Nici brumă”
„Nici ca o umbră”
„Nici câine, nici ogar”
„Nici cal nici măgar.”
„Nici cal, nici măgar”
„Nici cal, nici măgar.”
„Nici călare, nici pe jos”
„Nici călare, nici pe jos.”
„Nici cap, nici cior să nu se aleagă”
„Nici capra flămândă, însă nici tu varza cu multe foi”
„Nici capra nu merge în târg de voie”
„Nici cârciumă în drum, nici parale în pungă.”
„Nici cârciumă în pungă, nici parale în drum.”
„Nici carnea cu oase, nici frigarea arsă”
„Nici carnea nefriptă, nici frigarea să se ardă”
„Nici carnea să ardă, nici frigarea”
„Nici carnea să arză, nici frigarea.”
„Nici carnea, dar nici frigarea”
„Nici cât ai câștiga un ou”
„Nici cât ai chiori un purece.”
„Nici cât ai clipi un purece”
„Nici cât ai da în amnar.”
„Nici cât ai da în cremene”
„Nici cât ai scăpăra”
„Nici cât e negru sub unghie”
„Nici cât să astupi un clopot”
„Nici cât te-ai mânji la un ochi”
„Nici cât te-ai mânji la un ochi.”
„Nici cât un fir de mac”
„Nici cât unghia”
„Nici cerul cerc de bute, nici mojicul om de frunte”
„Nici cerul cerc de bute, nici mojicul om de frunte.”
„Nici chipărat, nici sărat”
„Nici coada frunții, nici fruntea cozii.”
„Nici copoiul”
„Nici cu dracul, nici cu Sfânta”
„Nici cu fetele la horă, nici cu nevestele la biserică.”
„Nici cu fetele, nici cu nevestele”
„Nici cu mâna nu te-am pus, nici cu mâna”
„Nici cu Nan, nici cu Bran”
„Nici cu o limbă de cuțit”
„Nici cu Prutul nu se sterge (spală)”
„Nici cu Prutul nu se șterge.”
„Nici cu viii, nici cu morții”
„Nici cum să te temi de câinele ce latră, ci de cel ce tace”
„Nici curcă, nici curcan”
„Nici cuțit tâmplă la vârf, nici cu do as”
„Nici de frică”
„Nici de nor de vară să te întristezi, nici de senin de vară să te înveselești.”
„Nici de o lițcaie”
„Nici de prescuri nu e bună”
„Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.”
„Nici din coș grăunțe, nici din postavă făină”
„Nici din grindă cerc de bute, nici din mojic om de frunte.”
„Nici din grindă nu cere de băut”
„Nici din gură basina, nici din cur vorba bună”
„Nici din gură basina, nici din cur vorba bună.”
„Nici din salce cerc de bute, nici din ciocoi om de frunte.”
„Nici din salcie cerc de bute, nici din cio”
„Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele”
„Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.”
„Nici din talpă fund de bute”
„Nici din talpă lemn de bute”
„Nici din talpă lemn de bute, nici din netot om de frunte.”
„Nici doi bani”
„Nici două babe legănate”
„Nici două mere degerate”
„Nici dracul”
„Nici dracul mai întâi”
„Nici dracul nu fură tămâie de la el”
„Nici dracul nu-l știe”
„Nici dracul să-ți iasă înainte”
„Nici dracul să-ți iasă înainte, nici să stai să-i dai plăcinte.”
„Nici dracului nu-i dă în gând să o facă asta.”
„Nici drumul tău, nici caii tăi”
„Nici Dumnezeu nu poate face pe voia”
„Nici el ca dracul, dar nici dracul ca el”
„Nici el popă, dar nici el cu rochie”
„Nici gândind, nici socotind”
„Nici ginere fecior, nici nora fată”
„Nici ginere fecior, nici nora fată.”
„Nici grijă să ai, nici capul să te doară”
„Nici grijă să ai, nici capul să te doară.”
„Nici hăis, nici cea”
„Nici hăisă, nici ceala”
„Nici hau, nici liert.?”
„Nici iadul, nici muierea, nici pământul”
„Nici iadul, nici muierea, nici pământul secetos nu zice: „Ajunge!"”
„Nici în Beiuș, nici în Binșele”
„Nici în borta șoarecelui”
„Nici în cap ce nu-ți pocnește”
„Nici în cap ce nu-ți pocnește a vorbi se pomenește.”
„Nici în cap nu-ți pocnește, a vorbi se pomenește.”
„Nici în car, nici în căruță”
„Nici în căruță, nici în teleguță”
„Nici în căruță, nici teleguță.”
„Nici în casă, nici afară”
„Nici în ciur nici în ciurel”
„Nici în ciur nici în veșcă”
„Nici în deal, nici în vale”
„Nici în dos, nici în față”
„Nici în Dunăre nu găsește apă”
„Nici în pat nici sub pat.”
„Nici în pat, nici sub pat”
„Nici în pivă nu-l poți lovi”
„Nici în rai”
„Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el.”
„Nici la amin”
„Nici la amin.”
„Nici la degetul cel mic nu te pui.”
„Nici la degetul cel mic nu te pune”
„Nici la lucru să te pună”
„Nici la lucru să te pună, dar nici cina să te treacă.”
„Nici la mare norocire, să te bucuri peste fire, nici la împo”
„Nici la muncă”
„Nici la rai nu e bine singur”
„Nici la vârful degetului”
„Nici laie, nici bălaie”
„Nici laie, nici bălaie.”
„Nici laptele negru, nici minciuna un”
„Nici lelea cu bârnâță, nici badea cu altițe”
„Nici lelea cu bărneață, nici badea cu altițe.”
„Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.”
„Nici leneș, nici hiatru”
„Nici leneș, nici hiatru.”
„Nici limba nu-i asudă”
„Nici lucra ei, că de toți viți”
„Nici lucru nu ne-ajunge, nici cina nu te”
„Nici luleaua nu arde”
„Nici lupul flămând, nici oaia cu doi miei”
„Nici lupul flămând, nici oaia cu doi miei.”
„Nici lupul pe bălaia, nici bălaia pe lup”
„Nici lupul pe bălaie, nici bălaia pe lup.”
„Nici lupul pe oaie, nici oaia pe lup”
„Nici mama tatii n-a dat de pomană”
„Nici mărăcinele struguri scoate, nici scaietele smochine.”
„Nici mărăcinele struguri scoate; nici scaietele smochine”
„Nici mărgea ne-însirată”
„Nici masa mare gard, da nici pumnul n-are lacăt”
„Nici miere am mâncat, nici inima mă doare”
„Nici mucii să nu ți-i dai pe el”
„Nici n-a avut popa porci”
„Nici n-ai cu cine trăi, nici cu cine muri”
„Nici n-ai cu cine trăi, nici cu cine muri.”
„Nici n-am frați și nici surori, pare că-s picat din nori.”
„Nici n-am frică”
„Nici n-am la ce muri, nici la ce trăi”
„Nici nebunul cârne, nici înțeleptul aripi”
„Nici nora fată, nici soacra mumă”
„Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.”
„Nici nu i s-a dus bine lipul de după urechi”
„Nici nu pute, nici nu miroase”
„Nici nu știi de unde sare iepurile.”
„Nici nu te ia să te prăpădești”
„Nici nu te lasă să te prăpădești, nici nu te lasă ca toți să trăiești.”
„Nici nu-i frică”
„Nici nu-i ninge, nici nu-i plouă”
„Nici nu-i ninge, nici nu-i plouă.”
„Nici nu-i om ăla care n-are dușmani”
„Nici nu-i pute, nici nu-i miroase”
„Nici nu-i știi voia, nici nevoia”
„Nici nu-mi pasă”
„Nici nu-mi plouă, nici nu-mi ninge”
„Nici o boală mai grea ca boala bătrânețelor”
„Nici o boală mai grea la muiere se înțelege, ca depărtarea”
„Nici o cârtă”
„Nici o casă fără fum”
„Nici o ceapă degerată”
„Nici o dragoste fără bănuială, nici un noroc fără invidie.”
„Nici o faptă”
„Nici o fapta bună nu scapă nepedepsită!”
„Nici o fată nu-ți mai zice”
„Nici o frumusețe fără cel mai mic cusur, ca nici un trandafir”
„Nici o frumusețe fără cel mai mic cusur, ca nici un trandafir fără spini”
„Nici o iotă”
„Nici o muiere”
„Nici o nuntă fără vorbă, nici o moarte”
„Nici o plăcere mai bună, ca plăcerea de a învia”
„Nici o pomă nu-i mai amară”
„Nici o tămăduire mai lesne la întristare ca uitarea. Ține”
„Nici oaia cu doi miei, nici lupul flămând”
„Nici oaie între lupi, nici lup între oi”
„Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).”
„Nici oala nu crapă, nici căldarea nu se sparge”
„Nici Oltul nu-l satură”
„Nici Oltul nu-l satură.”
„Nici otrava nu e rea ca muierea rea”
„Nici pânză, nici muiere să nu cumperi”
„Nici pe curvă s'o cinstești mai mult decât pe nevastă”
„Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ți faci.”
„Nici pe dracul nu huli”
„Nici pe dracul să vezi, nici cruce să-ți faci.”
„Nici pe dracul să-l vezi, nici cruce”
„Nici pe față, nici pe sub mânecă”
„Nici pe față, nici pe sub mânecă.”
„Nici pe sine nu se procopsește, nici pe altul nu folosește.”
„Nici pentru amic nu negă dreptatea”
„Nici pește bătrân, nici muiere bătrână”
„Nici pic de om”
„Nici picior de om”
„Nici piparca n-o întrece”
„Nici ploaia îl udă, nici soarele îl arde.”
„Nici ploaia nu-l udă, nici soarele nu-l arde”
„Nici popă nu-i mai trebuie”
„Nici praji nu mai mănânc”
„Nici prea econom”
„Nici prea-prea, nici foarte-foarte”
„Nici prea-prea, nici foarte-foarte.”
„Nici pui de maică”
„Nici răchita cerc de bute, nici mojicul om de frunte.”
„Nici răchita pom”
„Nici răchita pom de bute”
„Nici să te bolnăvești, nici să (nu) ai trebuință (lipsă)”
„Nici să-i vezi”
„Nici să-l vezi, nici să te vadă! nici să-i”
„Nici salcia cerc de bute, nici nerodul om de frunte.”
„Nici salcia nu e pom de munte”
„Nici salcia nu-i ca pomul”
„Nici salcia pom”
„Nici salcia pom, nici dezmățatul om.”
„Nici salcia pom, nici mojicul om.”
„Nici salteaua dracului zi casă, nici sinșudlu”
„Nici sare cu pâine gustă”
„Nici șoarece, nici liliac”
„Nici șoarecii nu mănâncă din mâna lui”
„Nici stîrpește nărăvirea.”
„Nici talpa casii cerc de bute, nici mojicul om de frunte.”
„Nici tata Domn”
„Nici tate a popei, nici toate a doftorului”
„Nici toate a popii, nici toate a doctorului.”
„Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii.”
„Nici toate ale doctorului, dar nici toate ale duhovnicului.”
„Nici toporul fără coadă, nici muierea fără bărbat”
„Nici tu carul tău, nici tu vitele tale”
„Nici tu casă, nici tu masă”
„Nici tu în beciu, nici eu pe casă.”
„Nici tu în beciuri, nici eu pe casă”
„Nici tu, nici drumul”
„Nici tuns, nici ras”
„Nici tuns, nici ras.”
„Nici Turc nu-i, nici turlac”
„Nici turc, nici turleac la un fleac.”
„Nici tuzluc, nici ipingea”
„Nici un ban”
„Nici un capăt de ață”
„Nici un lucru nu face ceva de nimic”
„Nici un lucru nu rămâne nerăsplătit”
„Nici un lucru nu-i fără necaz”
„Nici un lucru să nu crezi”
„Nici un lucru să nu crezi, cu ochii până nu vezi.”
„Nici un meșteșug nu e rău, ci oamenii”
„Nici un meșteșug nu e rău, ci oamenii sunt răi.”
„Nici un om fără supărări”
„Nici un om pe lume fără nici un cusur, decât că unul”
„Nici un păr mic”
„Nici un părinte nu-și îneacă copiii”
„Nici un prooroc nu e fericit în țara sa”
„Nici un prooroc nu-i cinstit în țara sa.”
„Nici un prooroc nu-i fericit în țara sa.”
„Nici un prooroc primit în țara lui”
„Nici un rău fără bine”
„Nici un trandafir fără ghimpi”
„Nici un trandafir să nu-și arate numa: îndată co”
„Nici una, nici două”
„Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit.”
„Nici usturoiu a mâncat, nici gura îi pute”
„Nici zahăr nu-i mai trebuie”
„Nicio apă mai rea decât cea care dârme”
„Nicio faptă fără răsplată.”
„Nicio pâine fără coadă”
„Nicio tovărășie între albină și între trântor, ca unul”
„Niciodată de (din) tot pomul”
„Niciodată în lume să nu te-arăți fără chef, că atunci duș”
„Niciodată nu e prea târziu pentru a fi ceea ce ai fi putut să fii.”
„Niciodată nu te vei căi că ai tăcut”
„Niciodată nu te vei căi că ai tăcut.”
„Niciodată, pentru un prieten nou câștigat”
„Niciodată, pentru un prieten nou câștigat, nu lepăda pe cel vechi.”
„Nicolae”
„Nicolae, chiabur mare”
„Nicovala frică n-are de ciocan”
„Nicovala mult rabdă până este nicovală”
„Nicuchir ț-ești, pită-ți mănânci”
„Nime nu scie mai bine unde 7] strînge cizma”
„Nimenea nu întreabă de casa frumosului, ci de casa vrednicului.”
„Nimenea nu poate să zică: „acum le știu toate”.”
„Nimenea nu poate ști cât e adâncă borta șarpelui.”
„Nimeni n-a dat zapis cu Dumnezeu cât o să trăiască”
„Nimeni n-a moștenit pământul.”
„Nimeni n-o să trăiască”
„Nimeni nu e lemn de biserici”
„Nimeni nu e lemn de biserici.”
„Nimeni nu e profet în patria sa”
„Nimeni nu e ușă de biserică”
„Nimeni nu e ușă de biserică.”
„Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.”
„Nimeni nu întreabă de casa împodobită, ci de casa”
„Nimeni nu moare de lucru”
„Nimeni nu poate să zică: «acum le știu»”
„Nimeni nu poate sări ca cocoșul d-odată în prid”
„Nimeni nu poate ști, cât e adâncă borta”
„Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști.”
„Nimeni nu s-a născut învățat”
„Nimeni nu s-a născut învățat.”
„Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită.”
„Nimeni nu se naște meșter”
„Nimeni nu se vaită de gras”
„Nimeni nu știe mai bine unde îl strânge cizma”
„Nimeni nu știe mai bine unde-l strânge cizma decât cel ce o poartă.”
„Nimeni nu zice: ia-mi, Doamne! ci: dă-mi, Doamne!”
„Nimeni nu-i profet în țara lui.”
„Nimeni nu-i suflă în borș”
„Nimeni nu-i suflă în borș.”
„Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.”
„Nimeni nu-și mărturisește nebunia ce-l stăpânește”
„Nimeni nu-ți pune sare în mămăligă”
„Nimeni nu-ți pune sare în mămăligă.”
„Nimeresc orbii Suceava”
„Nimic ai dat și nimic ai luat”
„Nimic alt în adevăr mai scârbos pe lume decât linguși”
„Nimic alt mai bun pe lume, decât un prieten bun”
„Nimic alt mai dulce ca muierea dulce”
„Nimic mai bun pe lume, decât un prieten bun”
„Nimic nu câștigi scăpat.”
„Nimic nu e mai greu pe lume decât să fii om.”
„Nimic nu e nou sub soare.”
„Nimic nu-i fără osteneală”
„Nimic să nu faci fără vreme”
„Ningă multe frunimăzi, bună e și una”
„Niște ari Ghiani tu tastru.”
„Niște pui de graur”
„Niște zile amărâte”
„Njeva face gras pământ”
„Noapte bună găină că ți-e gușa plină.”
„Noapte bună, că tata e la Iași”
„Noapte cu soare nu s-a pomenit”
„Noapte cu soare nu s-a pomenit.”
„Noapte de decemvrie, noapte de vis.”
„Noaptea când însetoșază”
„Noaptea când însetoșează, sticle și oale visează.”
„Noaptea cea mai bună, spre socotință bună”
„Noaptea e cel mai bun sfetnic.”
„Noaptea e cu urechi”
„Noaptea fură”
„Noaptea fură, ziua jură.”
„Noaptea nu e bine să te cauți în oglindă că îți faci de rău”
„Noaptea nu-i balană, dar pământul odihnește”
„Noaptea să ne odihnim, ziua să ne ostenim”
„Noaptea să nu te călătorești, ca să nu te poticnești”
„Noaptea și hainele sunt frumoase”
„Noaptea toată (orice) vaca e neagră”
„Noduri grecești”
„Noi boiernași”
„Noi din șepte petece”
„Noi într-un fel le gândim”
„Noi n-avem ce mânca, și câinii se plimbă cu colaci în coadă.”
„Noi n-avem pâine și câinii umblă cu colaci în coadă”
„Noi n-avem pâine și câinii umblă cu colaci în coadă.”
„Noi putem fi frați, dar pungile noastre”
„Noi putem fi frați, dar pungile noastre nu sunt surori.”
„Noi râdem de unul, doi”
„Noi râdem de unul, doi, și patruzeci râd de noi.”
„Noi rîdem de unul-doi și patruzeci rîd de noi.”
„Noi și pământul, pământul și cu noi.”
„Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...”
„Noi suntem stăpâni pe noi.”
„Noi unele (una) adăstăm”
„Noi vrem pământ!”
„Noi vrem să știm că soarele răsare și pentru noi.”
„Nor mare - ploaie mică.”
„Nora cu soacra, ca șoarecele cu pisica”
„Nordce, în floci”
„Norii cei mici se duc la cei mari”
„Norii cei mici se duc la cei mari.”
„Noroc e, parte nu”
„Noroc noroc și cu nasu-n troc.”
„Noroc și bani”
„Noroc, și moarte în țigani!”
„Norocirea când te găsește, trebuie să do”
„Norocirea și mărirea unuia, fără ne-no”
„Norocu-i și după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din senin);”
„Norocul”
„Norocul calcă în urma minții”
„Norocul când va cu tine”
„Norocul dă lapte când mintea paște”
„Norocul dracului”
„Norocul dracului în casa popii”
„Norocul dracului în casa popii.”
„Norocul e ca o scară”
„Norocul e chior”
„Norocul e de la Dumnezeu”
„Norocul e de la Dumnezeu și necazul de la oameni.”
„Norocul e de partea celor curajoși.”
„Norocul e după cum și-l face omul”
„Norocul e nimic, înțelepciunea e totul”
„Norocul e nimic, înțelepciunea e totul.”
„Norocul e schimbător”
„Norocul e schimbător; când nu știi să-l”
„Norocul e schimbător; când nu știi, și el te lasă.”
„Norocul e spart în fund”
„Norocul este orb”
„Norocul îi stătea în doi peri”
„Norocul întâi râde, apoi plânge”
„Norocul l-a spălat ploaia”
„Norocul nu fuge după om, ci omul”
„Norocul nu fuge după om, ci omul după noroc.”
„Norocul nu împarte cu oborocul”
„Norocul nu stă în drum”
„Norocul prostului”
„Norocul s-a fudulit, căci trage numai pe la case mari.”
„Norocul se învârte ca roata”
„Norocul se învârte ca roata.”
„Norocul vine când nici cu gândul nu gândești.”
„Norocul, ca soarele, când mai mult arde”
„Norocul, ca soarele, când mai mult arde, ploaie ne aduce.”
„Norocul, ori fugi de el ori dai peste el”
„Norocul, ori fugi de el, ori dai peste el.”
„Norul de dimineață vestește ploaie”
„Norul, până nu se îngrașă, furtună nu aduce”
„Norul, până nu se îngroașă, furtună nu aduce.”
„Nouă luni din an.”
„Nouă și frumoasă și unde să te pui?”
„Nu "pune mâna", că "te frigi".”
„Nu 'mbucă, cât nu-ți încape 'n gură.”
„Nu (ari) țîni pâresimni”
„Nu (îi) are toate drepturile.”
„Nu a îmbătrânit pe cărările bisericii”
„Nu a mâncat pască tot de la aceeași gospodină”
„Nu acață năpârtica de cap, să nu te muște”
„Nu adăoga la sărăcie și calicie”
„Nu aduce anul ce aduce ceasul”
„Nu aduce anul ce aduce ceasul; când va vrea norocul să-și întoarcă pasul; nu aduce anul ce aduce ceasul.”
„Nu ai ajuns la râu și ai ridicat poalele”
„Nu ai ajuns la râu și ai ridicat poalele.”
„Nu ajunge cucul”
„Nu ajunge nici o lulea (pipă) de băgat”
„Nu ajunge nici o pipă de băgat”
„Nu ajungi la bete”
„Nu ajungi la bete, dacă nu ai spete.”
„Nu alerga după trăsura care nu te așteaptă”
„Nu alergați cu sacul la pere lăudate”
„Nu arde nici focul în vatră”
„Nu are balta pește”
„Nu are măduvă, tu cocă.”
„Nu are obielele toate”
„Nu aruncă apa cea tulbure înainte de a avea pe cea limpede.”
„Nu arunca cu piatra în câinele care te”
„Nu aruncă mărgăritarul înaintea porcilor”
„Nu arunca sare tu mighirie csenă?”
„Nu ascunde mâța, că i se văd unghiile”
„Nu așteaptă mură în gură.”
„Nu aștepta mură în gură”
„Nu asvârli cu piciorul, că-i vei duce dorul.”
„Nu ațâța cărbunii păcătosului, ca să nu arzi în flacăra focului lor.”
„Nu ațâța foc peste foc”
„Nu avem decât o viață - numai pisica are nouă.”
„Nu averea face pe om, ci omul averea”
„Nu averea face pe om, ci omul averea.”
„Nu băga bâta în furnicar”
„Nu băga bâta în furnicar.”
„Nu bagă piper în mâncare când e”
„Nu băga pita 'n cuptor, până nu arde”
„Nu bate Dumnezeu cu biciul”
„Nu bate poamele ce nu sunt încă coapte”
„Nu bate toba la urechile surdului”
„Nu bate toba la urechile surdului.”
„Nu bate unde nu ți se deschide”
„Nu bate unde nu ți se deschide.”
„Nu bea apă că faci brânză”
„Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.”
„Nu bea în paharul păcătosului, că amar”
„Nu bea până te vei îmbăta”
„Nu ca cel ce pe Lazăr a gonit, ci ca cel”
„Nu calcă a popă”
„Nu calcă în padi”
„Nu calcă nici musca”
„Nu calcă pe scândură sănătoasă”
„Nu calcă șarpele pe coadă dacă nu vrea să te muște”
„Nu călca șerpele care d6rme”
„Nu căra apă cu ciurul.”
„Nu căra apă la fântână.”
„Nu casa frumosului, ci (ce) a gospodarului”
„Nu câte știi, ci cum le știi”
„Nu câte știi, ci cum le știi.”
„Nu căuta a amăgi calul cu sacul deșert”
„Nu căuta acul în carul cu fân”
„Nu căuta cai morți să le iei potcoavele.”
„Nu căuta câinelui, ci al cui e câinele”
„Nu căuta ce am fost, ci vezi ce sunt”
„Nu căuta ce am fost, și vezi acum ce sunt.”
„Nu căuta ce-am fost, ci te uită acum ce sunt.”
„Nu căuta în cinstea câinelui, caută al cui e câinele.”
„Nu caută la față, ci la năravul ce are în față”
„Nu căuta la ploscă, ci ce e în ploscă”
„Nu căuta la ploscă, ci ce e în ploscă.”
„Nu caută puricele în paie”
„Nu căuta puricele în paie.”
„Nu căutând la față faceți judecata!”
„Nu cauți și o găsești”
„Nu ceea ce bagi în gură ci ceea ce-ți iese din gură, Domnul judecă”
„Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură.”
„Nu ceea ce vei, ci ceea ce pot și se cuvine să dea su”
„Nu cel ce bagă lemne în cuptor, ci cel ce le”
„Nu cel ce se împotrivește, ci cel ce vine asupra ta, acela”
„Nu cercă butea, numai ce e în bute”
„Nu cercă marea cu degetul, nici apa”
„Nu cerca marea cu degetul, nici apa fiartă cu bățul.”
„Nu cerca radul cu nebunul.”
„Nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi. (Eminescu?)”
„Nu cerceta butea, numai ce-i în bute.”
„Nu cere bătrânului băț, nici babei cârjă”
„Nu cere ce nu ți se poate da.”
„Nu cere de la prost învăț”
„Nu cere de la prost învățătură”
„Nu cine trăiește mult știe multe; și cine umblă mult, știe multe.”
„Nu cine trăiește mult, știe multe; ci cine umblă mult”
„Nu ciugulește secara altuia”
„Nu cred că o fi Stana noastră”
„Nu crede ce e în carte”
„Nu credeam să-nvăț a muri vreodată.”
„Nu cu bâta”
„Nu cu oricare opincă să te încalți”
„Nu cumpăra pisica în traistă”
„Nu cundști cât fi țîni aumbra.”
„Nu cunoști cât îți ține umbra.”
„Nu cutează să-și arate dinții.4)”
„Nu da bota în mâna prostului”
„Nu da bota în mâna prostului.”
„Nu da cu bâta în baltă, că te stropește.”
„Nu dă darul cu piciorul”
„Nu da împrumut că-ți faci dușmani”
„Nu dă nimănui loc”
„Nu dă nimeni loc să te blesteme cu foc.”
„Nu da oaia în paza lupului”
„Nu da oaia în paza lupului.”
„Nu da obraz lui Ivan”
„Nu da orbului brânci că cade el singur”
„Nu da pâine câinilor altuia, că te latră ai tăi.”
„Nu da pasărea din mână pe porumbul”
„Nu da pasărea din mână pe porumbul din gard.”
„Nu da post”
„Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci”
„Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci nu te ascultă.”
„Nu da sabia în mâna vrăjmașului.”
„Nu dă sfat”
„Nu da sfaturi, - prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori”
„Nu da vorba tronc, că dai în bolbocă”
„Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.”
„Nu dai ei ismene pe călător”
„Nu dai, ai”
„Nu de ce lemn e plosca, ci ce e în ploscă”
„Nu depărta privigherea ta nici de la cel mai credincios”
„Nu descântă nimeni de frică.”
„Nu deșteaptă pe urs când dârmă”
„Nu deștepta câinele care doarme”
„Nu deștepta pe urs când doarme.”
„Nu disprețui pe nici un inimic, fie oricât de mic.”
„Nu doriti toți câți au ochii închiși.”
„Nu dormi până nu-i noapte”
„Nu duce apa cu ciurul, ca Călburenii”
„Nu duce la urechi”
„Nu după cum le-ai găsit, ci cum mai bine să le îndreptezi”
„Nu după suman trebuie judecat omul”
„Nu după suman trebuie judecat omul.”
„Nu e altul și-n nas nu se vede.”
„Nu e bănuială”
„Nu e bețiv cine bea, ci cel ce se îmbată”
„Nu e bețiv cine bea, ci cel ce se îmbată.”
„Nu e bine să ia din păr copilului mic tot nașul ce l-a botezat”
„Nu e bine să se laude cineva pe sine”
„Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lână, că-ți”
„Nu e botezat cu toată apa”
„Nu e bună câda care a mai slujit la un”
„Nu e bună coada care a mai slujit la un topor.”
„Nu e căpușă”
„Nu e carne fără oase.”
„Nu e cârpă să o descoși și să o lepezi”
„Nu e cer fără nori.”
„Nu e cu barda, ci cu judecata”
„Nu e cu lopata”
„Nu e cu toată apa”
„Nu e cu toată apa.”
„Nu e de fragă, ci e de desagă”
„Nu e de mutra lui”
„Nu e deal fără vale”
„Nu e departe coada de iepure”
„Nu e destul a ști bine face, ci trebuie”
„Nu e drept, ce e bun pre cei buni să”
„Nu e după cum vrea omul, ci după cum poate”
„Nu e după cum vrea omul, ci după cum poate.”
„Nu e faptă fără plată”
„Nu e faptă fără răsplată”
„Nu e frumos ce e frumos”
„Nu e frumos ce e frumos, ci e frumos ce-mi place mie.”
„Nu e frumos ce este frumos, ci este frumos”
„Nu e fum fără foc”
„Nu e grâu fără neghină”
„Nu e grâu fără neghină.”
„Nu e greu să te sui în sus, e greu să te ții acolo.”
„Nu e în bobii lui”
„Nu e în bobii lui.”
„Nu e în toate grăunțele.”
„Nu e în toate zilele Paște”
„Nu e în totdeauna Vinerea-Mare.”
„Nu e învățat cel ce citește cărți, ci cel”
„Nu e legată de gard”
„Nu e loc de joc”
„Nu e locul ci e dobitocul.”
„Nu e mai grea bâlă”
„Nu e mai grea boală decât punga goală.”
„Nu e meșteșug a găti mâncare”
„Nu e meșteșug a găti mâncare, ci e meșteșug a o potrivi din sare.”
„Nu e meșteșug a găti mîncare, ci e meșteșug a o potrivi din sare.”
„Nu e miere fără fiere”
„Nu e miere fără fiere.”
„Nu e moarte fără județ”
„Nu e mult să nu se găte, și puțin să nu se umple.”
„Nu e nebun cel ce ia, ci e nebun cel”
„Nu e nebun cel ce ia, ci e nebun cel ce dă”
„Nu e nebun cel ce mănâncă nouă pite”
„Nu e nebun cel ce mănâncă nouă pite late ci cel ce i le dă.”
„Nu e nebun cel ce mănâncă șapte mălai, ci e”
„Nu e nebun cel ce mănâncă șapte mălai, ci e nebun cel ce i le dă.”
„Nu e nebun cine e nebun, ci e mai ne”
„Nu e nebun cine e nebun, ci e mai nebun cine se pune cu nebunul.”
„Nu e nici cal, nici măgar.”
„Nu e nici cu morții, nici cu vii”
„Nu e nici fată nici nevastă”
„Nu e nici o brânză de el”
„Nu e nici o faptă fără plată”
„Nu e nici o îndoială”
„Nu e nici topuz, nici tuiu”
„Nu e nimic ca sănătatea și banii”
„Nu e nimic fără cusur”
„Nu e nimic fără cusur.”
„Nu e numai un câine scurt de coadă.”
„Nu e numai un vâine ciont.”
„Nu e ocaua”
„Nu e om fără cusur”
„Nu e om fără cusur.”
„Nu e omul niciodată bătrân, când e vorba de învățătură.”
„Nu e omul niciodată bătrân, cânde”
„Nu e orfan cel fără tată și fără mamă”
„Nu e păcat ceea ce intră în gură, e păcat ceea ce iese.”
„Nu e pădure codrului să-și plătească.”
„Nu e pădure fără uscături.”
„Nu e pentru cine se gătește”
„Nu e pentru cine se pregătește/ E pentru cine se nimerește!”
„Nu e pomană în toate sâmbetele”
„Nu e pomană în toate Sâmbetele.”
„Nu e prost cine mănâncă, ci e prost cine îi dă.”
„Nu e prost cine mănâncă, ci e prost cine îl dă”
„Nu e rușine a citi, ci mai rușine, a nu ști a citi”
„Nu e sat făr de popă”
„Nu e sat fără câine”
„Nu e sfânt să nu vrea a avea și el lumea”
„Nu e soare fără umbră”
„Nu e stăpân fără stăpân”
„Nu e suiș fără coborâș.”
„Nu e totdeauna Vinerea Mare”
„Nu e tuns nici ras pe cap”
„Nu e varză”
„Nu e vrednic codrul să-și plătească”
„Nu ese sânge din mine”
„Nu este alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților.”
„Nu este bun ce este bun, ci este bun ce-mi place mie.”
„Nu este bun ce este bun; ci este”
„Nu este horă fără mărminte”
„Nu este prea bine vaci”
„Nu este prea bine vacii că vine tata, îmi pare, cu pielea ei în spinare.”
„Nu este răsur să n-aibă cusur.”
„Nu este sărman acela care nu are pă”
„Nu este trandafir să n-aibă cusur.”
„Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fără să te sprijini.”
„Nu ești copil fără dinți”
„Nu ești în toate mințile.”
„Nu ești om cât timp nu ești om pentru ceilalți.”
„Nu există pădure fără uscături.”
„Nu fac nici două cepe degerate.”
„Nu fac toate muștele miere”
„Nu fac toate muștele miere.”
„Nu fac vii ce zic morții”
„Nu fac viii ce zic morții”
„Nu face altuia ce nu-ți place”
„Nu face azi ce poți lăsa pe mâine.”
„Nu face blana cât face fața”
„Nu face din capul tău calendar”
„Nu face fața cât ața”
„Nu face fața cât ața.”
„Nu face nimic numai pe jumătate”
„Nu face nimic numai pe jumătate.”
„Nu face omul cât haina”
„Nu face parale”
„Nu face pe prostul că așa rămâi.”
„Nu face purici mulți pe aici.”
„Nu face rău fratelui tău, că se sparge în capul tău.”
„Nu face șeaua, cât îi face piedica”
„Nu face țeapa cât îi face piedica.”
„Nu face un ban”
„Nu faci nici cât un câine arinos”
„Nu faci porcul să bea apă din urcior”
„Nu faci, Doamne, din el”
„Nu făgădui ce nu poți da”
„Nu făgădui ce nu poți împlini”
„Nu făgădui ce nu poți împlini.”
„Nu feșteli bățul tot”
„Nu feșteli dracul pe părete.”
„Nu fi ieftin la tărâțe și scump la făină”
„Nu fi pentru unii mamă, pentru alții”
„Nu fi prieten cu omul mâniog, și cu prietenul”
„Nu fi Tănase”
„Nu fiecare bordei are splină de tei”
„Nu fiecare bordei are splină de tei.”
„Nu fiecare gâză face miere”
„Nu fii cu inima mare”
„Nu flueră când sunt curcanii de aproape.”
„Nu fluieră când sunt curcanii de aproape”
„Nu fluiera în casă că e pagubă.”
„Nu foarfecele bune fac croiala dreaptă”
„Nu fugi (alerga) după cocia care nu te”
„Nu fugi după căruța care nu te așteaptă”
„Nu fură, nu jefuiește, numai giolește”
„Nu găsește nici apă în puț”
„Nu găsește nici apă în puț.”
„Nu grăbi cu Paștile”
„Nu grăbi cu «Dumnezeu să-l ierte»”
„Nu hiii gumar s-mi ncalici pri urechii”
„Nu hiii măgar să-mi încalici pe urechii.”
„Nu hrănirea de la altul, ci dobânda din munca ta te face”
„Nu i s-arde psatha”
„Nu i se ajunge cârpa în gaură”
„Nu i se îmbulzesc pițulele în buzunar”
„Nu i-a eșit de multe ori popa din casă”
„Nu i-a înălbit barba de cărările bisericii.”
„Nu i-a picat cașul de la gură.”
„Nu i-a rămas peștele pe uscat”
„Nu i-a rămas peștele pe uscat.”
„Nu i-a rămas peștii pe uscat”
„Nu i-a stat pe bună”
„Nu i-a tors mă-sa pe limbă”
„Nu i-a tors mamă-sa pe mâlele capului”
„Nu i-e cherestea obrazul.”
„Nu i-s porcii (vacile) acasă”
„Nu iei unul, ci iei doi”
„Nu ieslea merge la bou, ci boul la iesle.”
„Nu ieslea merge la bou, ci boula la iesle”
„Nu îi amic omului ciudos”
„Nu îi dă dinte.!”
„Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.”
„Nu împrumuta pe cel ce voiești să-l”
„Nu împrumuta pe cel ce voiești să-l ai”
„Nu împrumuta pe cel ce voiești să-l ai prieten.”
„Nu în mult stă bunul, ci în bun stă”
„Nu în toate albiile te poți scălda”
„Nu încă nu l-am văzut, și numele i l-am pus”
„Nu încalecă calul vecinului: teu”
„Nu încălța opinci de om mort”
„Nu încap două săbii într-o teacă”
„Nu încerca marea cu degetul”
„Nu încerca marea cu degetul.”
„Nu încerca vadul cu nebunul”
„Nu închide lupul în stână”
„Nu închide lupul în stână.”
„Nu închide ușa, căci e porcul scăpat”
„Nu încrede untura pe mâță”
„Nu îngrașă pe nimeni, că nici un mulțumit”
„Nu întărâta câinii în sat de vrei să scapi nemușcat”
„Nu întărâta viesparul că te mușcă”
„Nu întinde coarda până se rupe”
„Nu întinde mâinile la torțele cerului”
„Nu intră în joc dacă nu vrei să joci.”
„Nu intră în târgul altuia”
„Nu intra unde nu ești chemat”
„Nu întreba pe om la boli”
„Nu învăța găina să facă ouă.”
„Nu învăța pe dracul a îneca copii.”
„Nu învăța pe dracul cum se înțărca copii.”
„Nu înveți pe dracu cum se înțarcă copiii”
„Nu înveți pe dracul a îneca copii”
„Nu judeca ca să nu fii judecat”
„Nu judeca ca să nu fii judecat.”
„Nu judeca urma, iese unde o eși”
„Nu la cele de jos, ci la cele de sus, tu să te gândești”
„Nu la doctor, ci la pătimitor”
„Nu la glas, ci la dulceața glasului”
„Nu la glas, ci la dulceața glasului.”
„Nu lăsa ce este, pe ce nu-i”
„Nu lăsa ce este, pe ce nu-i.”
„Nu lăsa laptele pe sufletul vițelului”
„Nu lasă mâna ce-i văd ochii”
„Nu lăsa pe dracu să piară, că nu te lasă.”
„Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”
„Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.”
„Nu lăsa să care pe cel ce nu poate munci”
„Nu lăsa să te ia boii în coarne”
„Nu lăsa să te ia boii în coarne.”
„Nu lăsa să te muște câinele, fără să-i smulgi din păr”
„Nu lăuda ori-câți vor da, că în urmă vei căuta și nu vei”
„Nu lăuda pe cel rău, că pricină îi dai la alt mai mare”
„Nu le zice iuva, mași la bătale și la dri”
„Nu lega gura boului: la vreme de pașune”
„Nu legea lui să o cercetezi, ci cu mult mai bine năravul”
„Nu li se duce fumul îndrept”
„Nu linge unde (ce) ai scuipat”
„Nu lipsește ca Martie din post”
„Nu lua ce nu-i al tău, că te arde”
„Nu lua ce nu-i al tău, că te arde.”
„Nu m-a mâncat calea bisericii”
„Nu m-am tras eu de limbă”
„Nu mă călca pe colțul ișlicului”
„Nu mă călca pe opincă”
„Nu mă călca pe picior”
„Nu mă crede sulă de opinci”
„Nu mă culc, nu mă scol fără gustul de pelin.”
„Nu mă doare nici ceafa trăgând, nici cărnele ținând”
„Nu mă doare nici ceafa trăgând, nici coarnele ținând.”
„Nu mă ia după gude pe sate”
„Nu mă încred nici în sân”
„Nu mă învăța să-mi înec copiii”
„Nu mă lăsa să mor, că nu te voi lăsa să trăiești”
„Nu mă lăsa să mor, că nu te-oi lăsa să trăiești.”
„Nu mă plec de-aș ști că m-aș târî cu inima pe pământ”
„Nu mă prinde somnul”
„Nu mă purta ziua cu lumina”
„Nu mă spăl de el nici cu apele Oltului”
„Nu mă strânge de mână”
„Nu mai are baftă”
„Nu mai bate vântul care bătea ieri”
„Nu mai bate vântul care bătea ieri.”
„Nu mai crește (nu se prinde) carnea pe el”
„Nu mai dau prin București cu el”
„Nu mai e găina care făcea ouăle mari”
„Nu mai e în timpul Turcului (acum)”
„Nu mai e pomana aia”
„Nu mai e timpul lui Pasvante”
„Nu mai e timpul lui Pasvante.”
„Nu mai mănâncă colivă”
„Nu mai mult tăria vinului în cap, decât”
„Nu mai poate de bucurie.”
„Nu mai scârțâi ușa degeaba”
„Nu mai scârțâi ușa degeaba.”
„Nu mai spune minciuni d-ale tale, că-s sătul d-ale mele.”
„Nu mai spune minciuni de ale tale, că-s”
„Nu mai știe pe unde să pună (scoată) cămașa”
„Nu mai sunt copii”
„Nu mai turna foc peste pară aprinsă”
„Nu mai turna foc peste pară aprinsă.”
„Nu mai umbla brambura.”
„Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”
„Nu mai vine Dumnedei pe Padină”
„Nu mănâncă ce nu-ți place”
„Nu mânca bob”
„Nu mânca ce nu-ți place.”
„Nu mâncă ce nuțți place”
„Nu mânca cu domnii cireșe din un blid”
„Nu mânca eu domnii cireșe din un blid, căci îți aruncă sâmburi în ochi.”
„Nu mânca pești, până nu ți se udă curul”
„Nu mândresc toți așa zi cum greșesc”
„Nu măsura pe alții (altul) cu palma ta”
„Nu merge carul care are două roate de un fel și două de alt fel.”
„Nu merge cu cei ce fug de tine”
„Nu merge în pădure fără secure.”
„Nu merge la soare de frică să nu i se topească nasul”
„Nu merge-n pădure fără secure”
„Nu merită să te sinucizi, fiindcă te sinucizi întotdeauna prea târziu.”
„Nu mi te fă sare tu mâncare, că mestec”
„Nu mi-a nins ca să nu-mi deger”
„Nu mi-a nins ca să nu-mi degere”
„Nu mi-a nins ca să nu-mi degere.”
„Nu mi-ar fi necaz să mă fi ars o zamă”
„Nu mi-ar părea rău când m-ar ciupi o cioară cu plisc; da mă ciupește una fără plisc.”
„Nu mi-ar părea rău, când m-ar ciupi o cioară cu plisc”
„Nu mi-e că s-o îmbolnăvi”
„Nu mi-e ciudă că trece păduchele prin barbă, da mi”
„Nu mi-e frică de ciovlică”
„Nu miroase a trandafir”
„Nu mor caii, când vor câinii.”
„Nu mor oamenii de cald.”
„Nu mulțimea cuvintelor umple dărăbănia”
„Nu munții se spară, ci nămeții”
„Nu muri mâșa zi sbâră că muri de foame”
„Nu ne ajunge c'avem două și ne vin și alte nouă.”
„Nu ne ajunge că avem două”
„Nu ne putem înțelege”
„Nu ne sinucidem pentru că ni-e lene.”
„Nu numai cu cuvântul, ci mai mult cu mijloc blând să”
„Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu”
„Nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum se cuvine.”
„Nu număra foile la plăcintă.”
„Nu o crăpa dracu”
„Nu o să iei lumea cu tine, cititorule”
„Nu o să îndreptez eu lumea cu umărul”
„Nu o să îndreptez eu lumea cu umărul.”
„Nu o să mă omor singur ca Iuda”
„Nu odată se altoiește pomul și se culege rodul”
„Nu odată se seamănă și se seceră”
„Nu orbul, ca calul cu ochi, judecă de văpsele”
„Nu orice gloabă a fost cal.”
„Nu orice muscă face și miere.”
„Nu persista în prostie.”
„Nu plânge pe morminte, că nu te doare”
„Nu plătește bogatul ci săracul”
„Nu plătește bogatul ci vinovatul”
„Nu plătește bogatul ci vinovatul.”
„Nu plătește bogatul, ci săracul.”
„Nu plătește nici apa care o bea.”
„Nu plătește nimic apa care o bei”
„Nu plătiți vorba ce o pierd cu voi”
„Nu pleacă la drum cel ce-i e frică de nori”
„Nu poartă el clopul”
„Nu poate ajunge la creanga verde.”
„Nu poate fi cineva (și) cu slănină 'n pod”
„Nu poate fi nălbitorul, tovarăș cu văpsitorul”
„Nu poate fi tot mireasă”
„Nu poate pomul pădureț plod bun face”
„Nu poate ține cineva doi pepeni într-o mână”
„Nu pofti ce nu ți se dă cu voie”
„Nu pofti ce nu ți se pare dat”
„Nu pomeni pe tatăl tău cu coliva altuia”
„Nu pot scăpa de el ca de dracul”
„Nu pot trăi decât în adevăr.”
„Nu poți cere omului ce n-are”
„Nu poți cere omului ce n-are.”
„Nu poți da ceea ce n-ai”
„Nu poți face pe gustul tuturora”
„Nu poți fi în cuptor și la moară”
„Nu poți fi și cu cloșca și cu pui”
„Nu poți fi și cu ouă și cu pui”
„Nu poți fi și cu pui, și cu ouă, și cu găina grasă”
„Nu poți fi și negustor și vrăjitor”
„Nu poți lua două piei de pe boi”
„Nu poți lua două piei de pe boi (o ție)”
„Nu poți pi gumarul, dai pi sumarul”
„Nu poți pi măgarul, dai pi samarul.”
„Nu poți rămâne și cu codița și cu co”
„Nu poți să faci din rahat bici și sǎ mai și pocneascǎ.”
„Nu poți să pați cu buretele”
„Nu poți sluji la doi stăpâni deodată”
„Nu poți ține doi bostani într-o mână”
„Nu poți ține doi bostani într-o mână.”
„Nu poți ține doi pepeni într-o mână”
„Nu pre multă cercetare, că cea peste măsură te supune”
„Nu preamări ziua până nu apune soarele”
„Nu prinde pește înaintea mrejii.”
„Nu pune cal de curse să tragă la plug.”
„Nu pune degetul între ciocan și nicovală”
„Nu pune degetul între ciocan și nicovală.”
„Nu pune mâinile sub fălci”
„Nu pune mâinile sub fălci; știu că n-ai să moștenești.”
„Nu pune mâna unde nu-ți fierbe oala”
„Nu pune mâna unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu pune paie pe foc.”
„Nu pune paie peste foc”
„Nu pune paie peste foc.”
„Nu pune pegula în barca lui alți.”
„Nu pune piciorul în gerușe, că poate focul în nutrn”
„Nu pune seu în carne grasă”
„Nu purta povara celui mai tare ca tine”
„Nu purta povara celui mai tare ca tine.”
„Nu râde de alții, uită-te la tine.”
„Nu râde de măgar că vine vremea să încaleci pe el”
„Nu râde de necazul altuia.”
„Nu râde de nenorocit, căci norocul e”
„Nu râde de nenorocit, căci norocul e schimbător.”
„Nu răspunde neîntrebat”
„Nu ridica lucru care nu l-ai pus”
„Nu ridică picioarele înainte de a ajunge la gârlă”
„Nu rup căciula până te văd”
„Nu rup căciula până te văd.”
„Nu rupe firul, dacă vrei să vezi rodul lui”
„Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.”
„Nu s-a însurat cu fata, ce cu banii”
„Nu s-a întâlnit în lume cu rușinea”
„Nu s-a văzut nici babă frumoasă, dar nici doctorii”
„Nu să poate omul să fie cu două: și tânăr, și cu minte”
„Nu sbura 'n ferică ma'n biserică.”
„Nu scapă nici în gaură de șerpe”
„Nu scormoni focul de sub cenușă”
„Nu scormoni focul de sub cenușă.”
„Nu scorni din casa ta pe cel ce aleargă la ajutorința ta”
„Nu scuipa în puț că se poate să bei apă”
„Nu scuipa în puț, că se poate întâmpla să bei din el.”
„Nu scuipa în puț, căci se poate întâmpla să bei”
„Nu se acață sărbătorile de zile fucărați”
„Nu se ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul”
„Nu se alege câștigul din pagubă”
„Nu se ascunde soarele cu mutarea.”
„Nu se cumpără omul pe căciulă”
„Nu se cumpără omul pe căciulă.”
„Nu se curăță de coajă”
„Nu se dă pe șapte”
„Nu se dă pe șapte.”
„Nu se face cerc din lemn uscat.”
„Nu se face cu una, cu două”
„Nu se face gard de țarnă cu banii”
„Nu se face Gog preft”
„Nu se fură tămâie de la dracu.”
„Nu se ies două piei de pe un bou”
„Nu se împacă, când se încurcă”
„Nu se începe niciodată sacul de la fund”
„Nu se începe niciodată sacul de la fund.”
„Nu se înnoadă la ceartă ca mojicul”
„Nu se întoarce cu mâna goală acasă.”
„Nu se lasă nici o babă”
„Nu se mai aude, nici în cer nici pe pământ”
„Nu se mai satură Novac”
„Nu se mănâncă în toate zilele plăcinte”
„Nu se mânie ziua, până nu se ivește ziua”
„Nu se mișcă nici frunza, dacă nu suflă”
„Nu se mulțumește nici în car, nici în căruță, nici în sanie, nici în teleagă.”
„Nu se părăsea de rele”
„Nu se poate omul să fie cu două: și tânăr, și cu minte”
„Nu se poate pădure fără uscături”
„Nu se poate și în căruță și în teleguță”
„Nu se poate sluji doi stăpâni”
„Nu se poate ține bine pe picioare, nefiind de gilele”
„Nu se poate, ca de moarte”
„Nu se poate, nici de cum”
„Nu se poate, nici de cum. Când frigi să nu iasă fum.”
„Nu se prinde carnea pe el”
„Nu se pune cadră în perete”
„Nu se scăpa ușor mielul din gura lupului”
„Nu se spală cu apa Puzdrei (Bistriței)”
„Nu se spală el cu câtă apă e în Mureș”
„Nu se spală nici cu apa Bahluiului”
„Nu se spală nici cu apa Dunării”
„Nu se sparie Elimplu zi neuă.”
„Nu se știe ca pământul, Din ce parte bate vântul.”
„Nu se știe cine moare și cine trăiește”
„Nu se știe cine moare și cine trăiește.”
„Nu se știe pe pământ”
„Nu se uită mancele liubava.”
„Nu se vede că-i gol nap”
„Nu se vinde gogoșarului gogoși”
„Nu se vinde mâță în sac”
„Nu șede cu curul în două luntri”
„Nu șede, că-ți șade norocul”
„Nu semăna nedreptăți, că chiar pentru tine, îndecât le vei”
„Nu spune "hop" până n-ai sărit.”
„Nu spune oricând ceea ce știi, dar să știi totdeauna ce spui.”
„Nu spune tot ce știi, nu crede tot ce auzi”
„Nu spune tot ce știi, nu crede tot ce auzi.”
„Nu stă ca un nemernic”
„Nu sta ca un nemernic dacă te cunoști vrednic.”
„Nu stă departe ca să nu fii uitat”
„Nu stă, că-ți stă norocul”
„Nu sta, că-ți stă norocul.”
„Nu stau colacii pe garduri”
„Nu știe a face deosebire între oaie și berbec”
„Nu știe buche”
„Nu știe ce a mâncat aseară”
„Nu știe ce-i cale pe vale”
„Nu știe ce-i cale pe vale.”
„Nu știe ciobanul”
„Nu știe cum să câștige paraua”
„Nu știe din câte pături se face plăcinta”
„Nu știe încă cum se mănâncă mămăliga”
„Nu știe nici ce a mâncat aseară.”
„Nu știe nici la deal, nici la vale.”
„Nu știe nici la del, nici la vale.”
„Nu știe nici să treacă drumul”
„Nu știe nici șapte nici opt”
„Nu știe nimeni când îi bate ceasul.”
„Nu știe omul ce știe Dumnezeu”
„Nu știe pe unde se pișe găina”
„Nu știe pe unde se udă găina”
„Nu știe să împartă paie la doi măgari.”
„Nu știe să încurce două paie”
„Nu știe să încurce două paie.”
„Nu știe să lege două paie”
„Nu știe să strice nici iarba”
„Nu știe să strice nici iarba.”
„Nu știe să-și numere degetele”
„Nu știe să-și numere degetele.”
„Nu știe stânga ce face dreapta.”
„Nu știe una, două”
„Nu știe unde-l mănâncă”
„Nu știi ce aduce ziua de mâine”
„Nu știi ce aduce ziua de mâine.”
„Nu știi cum să întorci crângul”
„Nu știi cum se întoarce crânițul.”
„Nu știi cum se întoarce roata”
„Nu știi de unde sare iepurele”
„Nu știi de unde sare iepurele.”
„Nu știi dimineața ce te așteaptă seara”
„Nu știi din care peri”
„Nu știi pe ce lume trăiești.”
„Nu știi să torci, nici să țeși”
„Nu știi unde ți-i crăpat pământul”
„Nu știm ce cerem de la Dumnezeu”
„Nu știu, n-am văzut”
„Nu strică fânul pe capre”
„Nu strică fânul pe gâște”
„Nu strica merele ca cel deprins a mânca pădurețe.”
„Nu strică merele cu cel deprins a mânca păduchi”
„Nu strică orzul pe gâște, când îi iarba”
„Nu strică vorba cu nebunii”
„Nu striga că deștepți muștele.”
„Nu suferi în ochi fum și muere rea, că te îmbătrânește de timpuriu.”
„Nu suferi în ochi fum și muiere rea”
„Nu sună banul când e unul singur în pungă”
„Nu sună banul când e unul singur în pungă.”
„Nu sunt doctorii bune”
„Nu sunt porci acasă”
„Nu supăra floarea, ca să poți mânca rodul ei”
„Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.”
„Nu tace o gură arțagă”
„Nu tăia pomul din rădăcină, ca să cază și să-i culegi rodul, ci mai bine urcă-te în el, ca să culegi și la anul.”
„Nu tăia pomul din rădăcină, ca să cazi și săn culegi”
„Nu tâte femeile, cu cheile în brîu, sunt”
„Nu te 'mbiă ca popa la pomană”
„Nu te acăța ca scaiul de gard”
„Nu te adară mâșe, că te arzi.?”
„Nu te agonisi ca să auzi agonia”
„Nu te amesteca ca mărarul în toate bucatele”
„Nu te amesteca ca mărarul în toate bucatele.”
„Nu te amesteca ca pătrunjelul în toate bucatele.”
„Nu te amesteca în gâlceava altora”
„Nu te amesteca în gâlceava altora.”
„Nu te amesteca în toate ca sarea în bucate”
„Nu te amesteca în toate ca sarea în bucate.”
„Nu te amesteca nepoftit în vorba altora.”
„Nu te amesteca unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu te amesteca, nepoftit, în vorba altora”
„Nu te arată dascăl până a nu fi ucenic”
„Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic.”
„Nu te atinge că te frige”
„Nu te atinge că te frige.”
„Nu te atinge de cele sfinte”
„Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.”
„Nu te băga unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu te bucura la munca altuia”
„Nu te căca lângă casă, că ție îți pute”
„Nu te culca pe o ureche”
„Nu te da laie, da nici tu bălaie, și tu cor”
„Nu te dă, nu te predă”
„Nu te face înțelept în tot locul”
„Nu te face înțelept în tot locul.”
„Nu te face mesteacău”
„Nu te face miel de ghindă”
„Nu te face miel de ghindă.”
„Nu te face popă în biserică străină”
„Nu te face popă în biserică străină.”
„Nu te face știutor”
„Nu te făli în barbă lungă când mintea îți e scurtă”
„Nu te făli, când ești ghini, zi vrei s-nu”
„Nu te gol! înainte de-a ajunge la gârlă”
„Nu te grăbi”
„Nu te grăbi ca fata mare la argea, șica”
„Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.”
„Nu te grămădi ca baba la rai.”
„Nu te hărăsi, hărăsite, că agonia vine”
„Nu te hărăsi, hărăsite, și nu te învârte”
„Nu te hârși, bârșită; nu te învirina, înviri”
„Nu te hrăni cu nădejdea”
„Nu te îmbăta până n-ai băut”
„Nu te îmbăta până n-ai băut. Cine odată s-a îmbătat, anevoie se dezbată.”
„Nu te îmbulzi unde n-ai loc”
„Nu te încerca a sbura, înainte de a ave”
„Nu te încerci a zbura, înainte de a avea aripi.”
„Nu te închina până a nu ști cine-i sfântul”
„Nu te închina până a nu ști cine-i sfântul.”
„Nu te încrede celor tăcuți”
„Nu te încrede în câinele care dă din coadă.”
„Nu te încrede în cei tăcuți.”
„Nu te încrede în tot câinele care dă din coadă”
„Nu te încrede lingușitorului”
„Nu te încrede nici cămeșei tale”
„Nu te încurca ca curca în spini”
„Nu te însoți cu cine nu ești deopotrivă”
„Nu te însură, măi vere”
„Nu te întinde”
„Nu te întinde la cașcaval”
„Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.”
„Nu te întinde pe cât n-ai, ci te întinde pe cât ai”
„Nu te întinde, cât nu ajunge verinca”
„Nu te întreabă nevoile ce vârstă ai”
„Nu te întreabă nevoile ce vârstă ai.”
„Nu te întrece în apă rece”
„Nu te înverina, înverinate, că agonia vine”
„Nu te juca cu coada ursului”
„Nu te juca cu dracul”
„Nu te juca cu Europa în bumbi”
„Nu te juca cu focul”
„Nu te juca cu focul că îndată te pârlește”
„Nu te juca cu focul!”
„Nu te juca cu năravul popii”
„Nu te juca cu tichia chelului”
„Nu te juca cu un pistol, dacă...(?) are glonț în încărcător.”
„Nu te lăsa Naie, doar ai face”
„Nu te lăuda că ești palma (pumnul)”
„Nu te lăuda celui ce te știe”
„Nu te lăuda celui ce te știe.”
„Nu te lega unde nu te dâre”
„Nu te lenevi, cât de departe va fi dascălul de casa ta”
„Nu te linguși pe lângă muiere, când cântă ea de dor”
„Nu te lua cu nimeni în pizmă”
„Nu te lua după gura lumii că dai în gropi.”
„Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.”
„Nu te măsura cu cei mai mari”
„Nu te măsura cu cei mai mari.”
„Nu te măsura cu cei mari”
„Nu te măsura cu cei mari.”
„Nu te măsura cu cine n-ai de a face.”
„Nu te măsura cu cine n-ai de-a face”
„Nu te pișa în potriva vântului”
„Nu te pricepi să împarți un pai la doi boi”
„Nu te prinde, Ioane, că e noaptea mare”
„Nu te prinde, Stane, că e noaptea mare”
„Nu te pripi ca neghioaba la argea”
„Nu te pune cu dracul”
„Nu te pune cu mai marele tău, nici te”
„Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.”
„Nu te pune la mintea nebunului.”
„Nu te râde că te-ajunge!”
„Nu te râde că te-ajunge.”
„Nu te răzima de stâlp putred”
„Nu te rezema nici de umbră, nici de stâlp putred.”
„Nu te ruga de sfântul care nu-ți ajută”
„Nu te scărpina dacă nu te mănâncă pielea”
„Nu te sluți înaintea morții”
„Nu te speria de acela care face gură, ci de acela care tace și face.”
„Nu te speria de câinele care latră, că te”
„Nu te sui ca găina în vârful grămezii”
„Nu te sui pe tei jupit.”
„Nu te sui pe teiul jupuit”
„Nu te supăra de neștiința celorlalți, nici să-ți bați joc”
„Nu te teme de toată tufa”
„Nu te ține gardul putred”
„Nu te ține gardul putred.2)”
„Nu te uita că ai cămașa albă, că păte în cre”
„Nu te uita în gura câinelui, ci într-a stăpânului”
„Nu te uita în pocitura lui”
„Nu te uita în traista altuia”
„Nu te uita la albăția sacului, când săpunul”
„Nu te uita la cojoc, ci te uită ce e sub cojoc”
„Nu te uita la haine, ci la ce este în haine”
„Nu te uita la haine, ci la ce este în haine.”
„Nu te uiți ca piperul”
„Nu te umili, broască, în tâlpi”
„Nu te vârî ca să nu fii pe brânci dat afară”
„Nu te vârî ca să nu fii pe brânci dat afară.”
„Nu te vei încălzi de el”
„Nu te-ai întâlnit cu o gâlcă murgă, cu o iapă”
„Nu te-ntinde pe cât n-ai, ci te-ntinde pe cât ai.”
„Nu teiu-beleiu, ci belenii-teau”
„Nu ți-e fasolea fiartă”
„Nu ți-e necaz când te izbește un armăsar, ci când te trântește un măgar.”
„Nu ți-e plugul de așa brazdă.”
„Nu ți-e plugul de-așa brazdă”
„Nu ți-i poftă de-o căpșună, da ți-i de banița plină.”
„Nu țin bine scările”
„Nu ține minte de la gură până la nas”
„Nu ține pe om locul, ci mila”
„Nu ținti unde nu poți ajunge”
„Nu ținti unde nu poți ajunge.”
„Nu toată nuca are miez bun”
„Nu toată nuca are miez bun și sănătos”
„Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii.”
„Nu toate apele mari”
„Nu toate apele mari fac și valuri tari.”
„Nu toate femeile, cu cheile în brâu, sunt”
„Nu toate lulelele miros a smalț”
„Nu toate maicele sunt surorile lui Hristos”
„Nu toate maicile sunt surorile lui Hristos.”
„Nu tot ce lucește, e diamant.”
„Nu tot ce poartă rasă și camilafcă e călugăr”
„Nu tot ce poartă rasa și camilafca e călugăr.”
„Nu tot ce zboară se mănâncă”
„Nu tot ce zboară, se mănâncă.”
„Nu tot ce-i dulce e miere, nu tot ce sclipește e aur”
„Nu tot cea ce faci, mai dă și hois.”
„Nu tot celă, mai dă și hois”
„Nu tot lingură, ci și blid.”
„Nu tot omul e om”
„Nu tot omul e om.”
„Nu tot pe mâine, ca să poți suferi și cele tare”
„Nu tot pe moale, ca să poți suferi și cele tare.”
„Nu toți care închid ochii dorm”
„Nu toți ce te bagă în căcat îți vor răul, și nici toți cei ce te scot de-acolo îți vor binele.”
„Nu toți cu urechile mari sunt din viță”
„Nu toți sfinții sunt de-o potrivă”
„Nu toți sunt făcuți într-o zi”
„Nu toți udjacarli qe-afumă ai nicuchirată.2)”
„Nu trage clopotul într-o dungă”
„Nu trage la cumpănă”
„Nu trage prea mult că se rupe ața”
„Nu trage prea mult că se rupe ața.”
„Nu trebuie să imităm decât pe aceia care”
„Nu trebuie să râdem de zidirea lui Dumnezeu”
„Nu trebuie să știi toate, căci îmbătrânești”
„Nu trece cu vederea vorbele celor bătrâni, că de la ei înveți”
„Nu trece gârla dacă nu-i vezi fundul”
„Nu tulbura apa din care vrei să bei”
„Nu tulbura fântâna ce te-a îndestulat.”
„Nu turbura fântâna ce te-a îndestulat”
„Nu umbla brambura.”
„Nu umbla cu doi bani în trei pungi”
„Nu umblă cu mâța în sac, că i se văd”
„Nu umblă cu mâța în sac, că i se văd.”
„Nu umblă cu mâța în sac, e ghiulea.”
„Nu umblă cu pila în turetcă”
„Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”
„Nu umbla după fete, că rămâi fără ghete”
„Nu umbla în două luntre”
„Nu va scăpa omul de ce e ursit să pățească”
„Nu văd cu ochii, vai văd cu zilele.”
„Nu văd unul ci văd doi”
„Nu văita pe sărac de traistă”
„Nu vasul, dar ce pui în el, miroasă”
„Nu văzu zi ocli, vai vădă zi dzâni? *)”
„Nu vede mai departe decât lungul nasului.”
„Nu vede pădurea de copaci.”
„Nu vede pădurea de lemne”
„Nu vede pădurea de lemne.”
„Nu vezi pădurea de copaci.”
„Nu vinde castraveți la grădinar”
„Nu vinde castraveți la grădinar.”
„Nu vinde ce nu ai, teu”
„Nu vinde ce nu-i al tău”
„Nu vinde flori la grădinar”
„Nu vinde pepeni la grădinar”
„Nu vinde pielea înainte de a prinde vulpea.”
„Nu vinde pielea ursului înainte de a-l ucide”
„Nu vinde pielea ursului până nu l-ai pușcat”
„Nu vinde pielea vulpei înainte de a o prinde.”
„Nu vine vorba la cădelniță”
„Nu vorbi a plevea”
„Nu vorbi de funie în casa spânzuratului”
„Nu vorbi de funie în casa spânzuratului.”
„Nu vorbi pe dintregul, ca baba chidra, că să gă”
„Nu vorbi peste măsură”
„Nu vorbi unde nu sunt urechi”
„Nu vrea să fie soacră”
„Nu vrea să-mi dea nevastă”
„Nu zădări câinele care nu-ți face nimic”
„Nu zi: hop! până n-ai sărit”
„Nu zice: hop! până n-ai trecut dâlma”
„Nu zice: hop! până nu te vezi în joc.”
„Nu “i-e cherestea obrazul”
„Nu'i vrednic să'i tragă ciubotele”
„Nu-i acasă toate oile”
„Nu-i ajunge cu strănutarea la nas”
„Nu-i ajunge curul de călcâie”
„Nu-i ajunge nas că n-are”
„Nu-i ajungi cu prăjina la nas.”
„Nu-i amic omului ciudos”
„Nu-i arăta lupului pădurea”
„Nu-i arăta lupului pădurea.”
„Nu-i arde nici focul în vatră. Nu-i ard tăciunii în vatră.”
„Nu-i arîse dintili. 2)”
„Nu-i bătrân de bătrânețe”
„Nu-i bine de tors Marțea, căci ai să căpieze oile.”
„Nu-i bine să te pui vizitiu la cai albi”
„Nu-i bine să-l înveți pe bărbat cu nă”
„Nu-i bine să-l înveți pe bărbat cu năravul”
„Nu-i boii acasă”
„Nu-i bun face contu fără ostaș”
„Nu-i cărtea să nu-ți ambută”
„Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.”
„Nu-i coasă”
„Nu-i coasă cu mătasă.”
„Nu-i cu cap, nici cu picioare”
„Nu-i cu putință să vii găina în oul din care a eșit.”
„Nu-i cu toată apa”
„Nu-i cu toată mintea”
„Nu-i cui se menește”
„Nu-i cui se menește.”
„Nu-i cum îi disa”
„Nu-i cum vrem noi, ci cum vrea Cel de sus”
„Nu-i da binelui cu piciorul”
„Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă o să-i duci dorul.”
„Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.”
„Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.”
„Nu-i dă nici unghia de la degetul cel mare de la picior”
„Nu-i de târg ca de adălmaș”
„Nu-i deal fără plai”
„Nu-i deal fără vale.”
„Nu-i dracu cum e pictat, nici sfântul”
„Nu-i dracul așa de negru, cum îl face.”
„Nu-i dracul drac”
„Nu-i după cum îi zisa”
„Nu-i el de vină, ci Enache”
„Nu-i fânul pentru gâște”
„Nu-i fi (vrei să fii) și cu sufletul în rai și cu pielea”
„Nu-i fi inima la loc”
„Nu-i fierbe oala.”
„Nu-i frumoasă. Da-i hăzoasă.”
„Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.”
„Nu-i frumos ce-i frumos, fără-i frumos”
„Nu-i frumos cine-i frumos, da-i frumos”
„Nu-i gard fără pârlaz, Și om fără necaz.”
„Nu-i gard fără pârleaz”
„Nu-i greu să te sui în sus, îi greu să te ții acolo”
„Nu-i harnic cine dă; ci-i harnic cine ține”
„Nu-i în toate grăunțele”
„Nu-i în totdeauna cum se chitește, ce-i și cum se nemerește.”
„Nu-i încap colacii în sân”
„Nu-i leac”
„Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.”
„Nu-i mai cântă cucul.”
„Nu-i mai mare dușmănie, de cât când”
„Nu-i mai trăi narea”
„Nu-i nici câine, nici ogar”
„Nu-i nici câine, nici ogar.”
„Nu-i nici cal, nici măgar, numai catâr”
„Nu-i nici popă nici preoteasă”
„Nu-i nici popă nici preoteasa.”
„Nu-i nimeni sfânt pe pământ”
„Nu-i numai un câine scurt de coadă”
„Nu-i nuntă fără plâns, nici comândare”
„Nu-i om fără păcat, nici pădure fără”
„Nu-i ovăzul pentru gâște”
„Nu-i pentru cel ce se gătește”
„Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește.”
„Nu-i plâng copiii de foame”
„Nu-i prost cine dă, numa cel ce rabdă”
„Nu-i prost cine dă, numai cel ce rabdă.”
„Nu-i sâmbătă fără soare, nu-i muiere fără iubire”
„Nu-i sat ca Gilad, oraș ca Caciova, târg”
„Nu-i sminteală”
„Nu-i stă alături ca șila într-o cliu”
„Nu-i suflă nimeni în foc”
„Nu-i sunt toate caprele acasă”
„Nu-i sunt toți porcii acasă”
„Nu-i taie briceagul.”
„Nu-i taie capul nici două mere degerate”
„Nu-i taie cuștura”
„Nu-i Tanda ci-i Manda”
„Nu-i țară ca Banatul și om ca Românul”
„Nu-i teiu-beleiu, ci-i beleiu-teiu.”
„Nu-i toată ziua duminică”
„Nu-i totdeauna cum se chitește, ce-i”
„Nu-i tută dzuă Paști”
„Nu-i vinovat câinele; el intră unde vede ușa deschisă”
„Nu-i vinovat cine mănâncă șapte pite”
„Nu-i voinicește a da, ci-i voinicește a răbda”
„Nu-i vrednic să-i tragă ciubotele”
„Nu-i zănat”
„Nu-i zice bâlos, să nu-ți zică micșos”
„Nu-i zice bâlos, să nu-ți zică micșos.”
„Nu-i zice nimeni nici: dă-te mai încolo”
„Nu-l ajunge nici umbra lui”
„Nu-l ajunge nici umbra lui.”
„Nu-l ajunge nici vânt rece”
„Nu-l apucă soarele sfărâmătura de pe masă”
„Nu-l are subași la loc”
„Nu-l atinge unde îl doare”
„Nu-l căuta al cui este”
„Nu-l căuta al cui este.”
„Nu-l cureți de coajă.”
„Nu-l dă în căciulă”
„Nu-l duci nici cu carul cu boi”
„Nu-l încălzește soarele”
„Nu-l încape cămașa”
„Nu-l mai dor dinții”
„Nu-l mai dor dinții.”
„Nu-l mai împacă nici Dumnezeu”
„Nu-l mai încape pielea”
„Nu-l poți prinde nici de cap nici de coadă.”
„Nu-l poți prinde nici de cap, nici de coadă”
„Nu-l primesc în sat și el întreabă de casa”
„Nu-l primise în sat și el întrebă de casa”
„Nu-l scăpa misterul tu migdane care s-ar vrea”
„Nu-l țin proptelele”
„Nu-l ține gura parale.”
„Nu-l ține pământul”
„Nu-mi aprinde arânia!”
„Nu-mi aprinde paie 'n cap”
„Nu-mi cobi, bărbate”
„Nu-mi mai trebuie, că m-am prăjit odată.”
„Nu-mi place pentru că-i frumos, ci-i frumos pentru că-mi place”
„Nu-mi place pentru că-i frumos, ci-i frumos pentru că-mi place.”
„Nu-mi plâng copiii de foame”
„Nu-mi trăiește târgul”
„Nu-mi vorbi de moșu tău armăsar, ci de tată-tău”
„Nu-s cununat cu nimeni!”
„Nu-s din luna lui Pilat”
„Nu-s rari”
„Nu-s tot Paști, mai sunt și Rosalii”
„Nu-s tuns nici ras pe cap.”
„Nu-și (mai) pune mintea cu nebunul”
„Nu-și cunoaște câinele stăpânul.”
„Nu-și cunoaște lungul nasului. (E încrezut).”
„Nu-și face cruce cu stânga”
„Nu-și încape în piele”
„Nu-și mătură gunoiul dinaintea casei lui”
„Nu-și mătură gunoiul dinaintea casei lui.”
„Nu-și poate purta lâna sa”
„Nu-ți băga ace în călcâie”
„Nu-ți băga ciocul în tot locul”
„Nu-ți băga ciocul în tot locul.”
„Nu-ți băga cu el în plug”
„Nu-ți băga degetele în foc până ai”
„Nu-ți băga degetele în foc până ai clește.”
„Nu-ți băga degetele în foc, că te arde”
„Nu-ți băga în cârd cu dracul”
„Nu-ți băga limba unde nu-ți fierbe oala.”
„Nu-ți băga lingura, unde nu-ți e blidul.”
„Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.”
„Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.”
„Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.”
„Nu-ți bate singur cuie in talpă.”
„Nu-ți capeți cal fără nărav, și muiere”
„Nu-ți căuta chichirez, că te închichirezi”
„Nu-ți cer nimic. Dar totuși, dacă se poate, / Aș vrea să-mi dai un lucru pe care nu-l ai.”
„Nu-ți da arama pe fată!”
„Nu-ți dă cheia pe mâna altuia”
„Nu-ți da cu capul de părete.”
„Nu-ți da cu capul de perete”
„Nu-ți da în petic.”
„Nu-ți da sfatul”
„Nu-ți e necaz când te izbește un armăsar”
„Nu-ți este puterea”
„Nu-ți face capul apă”
„Nu-ți face crucea iu nu-ți ajută”
„Nu-ți face moră în cap”
„Nu-ți face staul până nu ai oile.”
„Nu-ți face staul, până nu ai oile”
„Nu-ți fie milă de șarpe”
„Nu-ți lăuda singur faptele, că îți pierzi”
„Nu-ți lipsesc clin, să-ți cos, că îți lipsesc”
„Nu-ți lipsește a face să-ți cumpăr, ți-l”
„Nu-ți lipsește clin, dar muma întreagă!”
„Nu-ți lua apă peste cap.”
„Nu-ți mai bate capul”
„Nu-ți pierde limba, iuva nu te întoarce”
„Nu-ți pune mintea cu nebunul”
„Nu-ți pune mintea cu nebunul.”
„Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.”
„Nu-ți pune obrazul pentru altul”
„Nu-ți ridica bâta asupra capului tău”
„Nu-ți ridica bâta asupra capului tău.”
„Nu-ți spune că s-au făcut parazii cărbuni.”
„Nu-ți sumuța câinele”
„Nu-ți tale briciul”
„Nu-ți trebuie cap mare ca la țigani, ci-ți trebuie minte”
„Nu-ți vârî capul în roată”
„Nuca nu crapă decât când o despică”
„Nuca nu crapă până nu dai cu ciocanul”
„Nuca nu crapă până nu dai cu ciocanul.”
„Nui'i lungă a lui”
„Numai a zice miere, gura nu se îndulcește.”
„Numai acoperișul știe ce fierbe în olă”
„Numai atunci este singur cel procopsit”
„Numai atunci este singur, cel ce este”
„Numai boierii mari și cânii nu închid ușile”
„Numai c-o lovitură copacul nu cade.”
„Numai câinii și împărații nu închid ușile.”
„Numai când moare omul se cunoaște ce a fost.”
„Numai când te rătăcești, atunci la țara ta râvnești și dă”
„Numai cel ce a pătimit și a suferit, cunoaște îndurarea”
„Numai cioc și gheare are”
„Numai cu apă și cu sare nu se face varzare.”
„Numai cu apă: și cu sare nu se face”
„Numai cu degetul”
„Numai cu duh mare, fără înfrânare, nu ești mai presus”
„Numai cu o floare ghirlandă nu se face”
„Numai cu un găinaț de cioară marea nu se spurcă”
„Numai cu un găinaț de cioară marea nu se spurcă.”
„Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă”
„Numai cu vorba.”
„Numai de nu i-ar muri mulți înainte”
„Numai degeaba te iei la trântă cu pâr”
„Numai din miros nu te saturi”
„Numai dracul e sărac, că n-are suflet.”
„Numai Dumnezeu este veșnic”
„Numai Dumnezeu face voia la toți”
„Numai Dunărea știa”
„Numai găinarii șed la pușcărie”
„Numai găinarii șed la pușcărie.”
„Numai gâsca altuia să o ferbi în varza”
„Numai gura îi de el”
„Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.”
„Numai într-un taciune”
„Numai jumătate de picior are minciuna”
„Numai la Dumnezeu e dreptate”
„Numai la morți e noapte”
„Numai la război ne cunosc vitejii.”
„Numai mătura a rămas acasă”
„Numai miere, zicând gura nu se îndulcește”
„Numai moartea e fără leac”
„Numai o rândunică nu aduce primăvară.”
„Numai o rândunică nu ne aduce primăvara”
„Numai odată vede nașa ceea a finului”
„Numai odată-s botezat”
„Numai omul seriman”
„Numai pământul astupă gura flecarului”
„Numai pământul astupă gura.”
„Numai pielea lui știe”
„Numai popă n-am fost”
„Numai popa pate umblă cu cădelnița”
„Numai popa poate umbla cu cădelnița.”
„Numai proștii se tem de moarte”
„Numai sfinții și stâlpiile se satură de miros”
„Numai Soarele poate să încălzească toată lumea”
„Numai tată și mamă nu poți cumpăra”
„Numai țopii îi lipsește”
„Numai traistă îi trebuie”
„Numai tu scii unde te strînge ciobota”
„Numai tu știi unde te strânge ciobota”
„Numai un câine scurt de coadă?”
„Numai un pic nu-i bine, și iacă-i rău”
„Numai una știe toate limbile”
„Numai urzala de el”
„Numără pietrele”
„Numele bun e mai scump decât aurul”
„Numele bun e mai scump decât aurul.”
„Nuntă (luntă) fără cârciumă nu se face!”
„Nuntă fără ceartă și moarte fără bănuială nu se poate.”
„Nunta fără lăutari e ca ziua fără soare.”
„Nuntă fără lăutari și ceartă fără bătaie”
„Nunta fără lăutari, ca pișatul fără bășini”
„Nuntă fără râs și moarte fără plâns nu se poate.”
„Nunta n-are har”
„Nutrești câinele”
„Nutrești câinele să-ți mănânce vinele.”