Proverbe care încep cu litera M
1.294 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera M (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„M-a înzăbalat muierea”
„M-a trimis doamna de sus la cea de jos”
„M-ai pălit unde mă doare”
„M-ai umplut de brânză!”
„M-ai umplut de București”
„M-ai umplut de Filipești (Hilipești)”
„M-am băgat la popa slugă; eu stăpân și el slugă”
„M-am bucurat la avere și la vai de păcat”
„M-am bucurat la avere și la vai de păcatele mele.”
„M-am bucurat la mărețele tale”
„M-am învățat cu traiul rău și trăiesc bine.”
„M-am învățat cu traiul rău, și trăiesc bine”
„M-am învățat cu traiul rău, și trăiesc bine.”
„M-apropie cărintele, ca de părinte”
„M-aș duce, și-mi stă calea cruce”
„M-aș duce, și-mi stă calea cruce.”
„M-o ars la ficați”
„M-oi scula”
„Mă apucă dinții”
„Mă ard obelele”
„Mă bucurai de marele tău”
„Mă bucurai de marele tău Și fuse vai de capul meu.”
„Mă bucurai la avere”
„Mă chiorăște, parcă va să mă împuște!”
„Mă ciocănește ca covaciul”
„Mă ciupește năpârtica”
„Ma cu gust este mâcarea dila mâsa alântui!”
„Mă duc cu sare domnească”
„Mă duc în codru Mămului”
„Mă duc la bâlci”
„Mă duc până 'n scara murgului”
„Mă duc până în scara murgului.”
„Mă duc să am de unde veni”
„Mă duc să mă înec”
„Mă duc să mă înnec, unde-o fi lacul mai sec.”
„Mă făcui, pentru bani mulți”
„Mă gândesc să arăușesc zi cât să îngălbinească față”
„Mă ghine sclav tu Yemene, zi cât pâră”
„Mă mir ce parte”
„Mă mușcă năpârtica”
„Mă nu poți, să stai pe cur”
„Mă omori cu zile”
„Mă omori cu zile.”
„Mă uit în față să văd ce are în mațe”
„Mă uitai în fundul pungii”
„Mă-sa l-a făcut dormind”
„Măc-ul trage gi6ra multu, nu va să rupă”
„Măcă li dai față, ti ncalică pri gușă”
„Macă li dai față, ti ncalică pri gușă.”
„Măcar că-i asuni, spui câți s-auzi adunat”
„Măcar că-ți sunt, spui câți s-aduni.”
„Măcar din afară de prag”
„Măcar să fi picat cu lumânarea”
„Măcar să-l fi picat cu lumânarea.”
„Măcar să-l tragi la roată”
„Mâcarea disvalită u mâcă cătușa.”
„Măcelar fără cuțit nu se zice măcelar”
„Măduva de miel”
„Măgar fără samar nici cum se poate”
„Măgar îmbrăcat în piele de leu”
„Măgar legat, inimă rănită.”
„Măgarul când bădă în casă, mă va știi tu cohel”
„Măgarul când bolește, atunci numai nu-ți muncește”
„Măgarul când te lovește, să fugi și să-i mulțumești”
„Măgarul de dar nu se caută pe dinți”
„Măgarul din cerb lesne se cunoaște din sărituri”
„Măgarul din cerb lesne se cunoaște din săriturile”
„Măgarul duce povara altuia”
„Măgarul flămânzește, samarul agudește.”
„Măgarul la nuntă nu se cheamă”
„Măgarul nu șchiopătează de urechi”
„Măgarul oară”
„Măgarul tot măgar rămâne, de-l vei duce”
„Măgura cea gurguiată”
„Măgura cea gurguiată, n-o doboară vânt vreodată; dar șoarecii o scobesc pe dedesubt, și o găuresc.”
„Mai ai de Dumnezeu”
„Mai ai și coaste, nu numai pântece”
„Mai aproape cămașa decât untul”
„Mai aproape dinții decât părinții.”
„Mai aproape e cămașa decât cojocul.”
„Mai aproape e pielea decât cămașa”
„Mai aproape îi pielea decât cămașa.”
„Măi băiete, băiețele”
„Mai bine ar tot mânca”
„Mai bine aș mânca cașcaval”
„Mai bine aș mânca cașcaval.”
„Mai bine auzire multă și vorbă mai scurtă”
„Mai bine azi un ou”
„Mai bine azi un ou decât mâine un bou.”
„Mai bine bârna din ochiul tău să o scoți”
„Mai bine bârna din ochiul tău să o scoți decât gunoiul din ochiul fratelui.”
„Mai bine bârna din ochiul tău să o scoți, decât gunoiul din ochiul altuia”
„Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă!”
„Mai bine cap de pisică decât coadă de leu”
„Mai bine cap de pisică decât coadă de leu.”
„Mai bine cap la sat decât coadă la oraș”
„Mai bine cap la sat decât coadă la oraș.”
„Mai bine cară petri cu un înțelept, decât cu un prost”
„Mai bine cătana la spate, decât popa”
„Mai bine către tine decât pentru tine, să se plângă oricine”
„Mai bine ce face raciunu mânca nego”
„Mai bine ceva decât nimic”
„Mai bine ceva decât nimic.”
„Mai bine cu capul netuns decât cu el tăiat”
„Mai bine cu capul netuns decât cu el tăiat.”
„Mai bine cu cel cuminte la pagubă, decât cu prostul la câștig.”
„Mai bine cu cel voinic la pagubă, decât”
„Mai bine cu cel voinic la pagubă, decât cu cel mișel la câștig.”
„Mai bine cu înțeleptul a purta povară”
„Mai bine cu înțeleptul a purta povară, decât cu nebunul a bea vin la masă.”
„Mai bine cu muta decât cu limbuta”
„Mai bine cu muta decât cu limbuta.”
„Mai bine cu o copale decât cu coșul la apă”
„Mai bine cu om cuminte la pagubă”
„Mai bine cu pandurul, și el cu popa”
„Mai bine cu papuci cârpiți decât cu piciorul gol”
„Mai bine cu papuci cârpiți decât cu piciorul gol.”
„Mai bine cu un înțelept să cari piatră la o casă, decât cu un nerod la masă.”
„Mai bine cu un înțelept să cari pietră”
„Mai bine cu un om cuminte la lucru, decât cu cel nebun la masă.”
„Mai bine cu un om zdravăn la pagubă”
„Mai bine cu vorba decât cu restul”
„Mai bine două mâncări de cât o bătae”
„Mai bine două mâncări decât o bătaie”
„Mai bine două mâncări decât o bătaie.”
„Mai bine dreptatea să ți-o pierzi decât în judecăți să te”
„Mai bine după moarte, decât în viață, să te laude oricine”
„Mai bine e a câștiga puțin cu dreptate”
„Mai bine e a câștiga puțin cu dreptate, decât mult cu strâmbătate.”
„Mai bine e să fii stăpân mic, decât slugă mare”
„Mai bine e să fii stăpân mic, decât slugă mare.”
„Mai bine este a da decât a lua”
„Mai bine fă azi tot, și mâine te hodinește”
„Mai bine fata cinstită”
„Mai bine fata mărită”
„Mai bine fruntea cozii decât coada frunții.”
„Mai bine îl făcea ma-sa un mânz și-l mânca lupii”
„Mai bine în bordeiul tău decât în palatul altuia.”
„Mai bine în bordelul tău decât în palatul”
„Mai bine în luntre mică, și cu siguranță”
„Mai bine înghite bucățica mare”
„Mai bine înșeli nego cu câteva companie!”
„Mai bine înțelept între cei morți, decât”
„Mai bine înțelept între cei morți, decât între cei vii.”
„Mai bine între cei morți”
„Mai bine la pagubă cu un deștept, decât”
„Mai bine la vatra ta cu pipa în gură, decât la palat îm”
„Mai bine lâna s'o dai decât oaia s'o pierzi”
„Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi”
„Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi.”
„Mai bine legumă puțină și dragoste multă.”
„Mai bine mă făceam cioban la oi”
„Mai bine mai mare între cei mici, decât”
„Mai bine mai mare între mici, decât mic între mari.”
„Mai bine mai mititel”
„Mai bine mai tălpăgos”
„Mai bine mai tălpăgos.”
„Mai bine mai târziu decât niciodată”
„Mai bine mai târziu decât niciodată.”
„Mai bine mâncare puțină de cât bâlă lungă”
„Mai bine mâncare puțină decât bâlă lungă”
„Mai bine mâncare puțină decât boală lungă.”
„Mai bine mort decât cu rușinea în nas”
„Mai bine nici cum să știi calea dreaptă a dreptății, decât”
„Mai bine nici o doctorie, decât doctorie cu greșeală”
„Mai bine o împăcare strâmbă decât o”
„Mai bine o împăcare strâmbă decât o judecată dreaptă.”
„Mai bine o învoială strâmbă decât o”
„Mai bine o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă.”
„Mai bine o pasăre în colivie decât o sută pe gard.”
„Mai bine o zi cocoș decât o vară găină”
„Mai bine o zi cocoș, decât o vară găină.”
„Mai bine obraz gros”
„Mai bine odată: ba! decât în toată ziua”
„Mai bine odată: ba! decât tot mereu: na!”
„Mai bine odată: n-am, decât zece: dă-mi”
„Mai bine odată: n-am, decât zece: dă-mi.”
„Mai bine orfan liber decât avut sclav.”
„Mai bine orfan și sănătos, decât avut”
„Mai bine panduru la spate, decât popa”
„Mai bine pizmaș”
„Mai bine pizmaș decât pătimaș.”
„Mai bine prigonire la holdă, decât gâlceavă la arie”
„Mai bine prigonire la holdă, decât gâlceava la arie.”
„Mai bine puțin cu dreptate decât mult”
„Mai bine puțin cu dreptate decât mult cu strâmbătate.”
„Mai bine puțin și bun decât mult și rău.”
„Mai bine puțin și bun, decât mult și rău”
„Mai bine puține știind să te arăți că știi mult, decât multe”
„Mai bine roagă-te la Dumnezeu decât la sfinți.”
„Mai bine să ai a face cu Dumnezeu decât”
„Mai bine să alergi la cei mâhniți și întristați ca să-i ușurezi”
„Mai bine să cazi din picioare decât de pe mănăstirea lui Manole.”
„Mai bine să ceri”
„Mai bine să ceri decât să furi”
„Mai bine să dai, decât să capeți”
„Mai bine să dai, decât să capeți.”
„Mai bine să fii cu un om vrednic la pagubă, decât cu un mișel la dobândă.”
„Mai bine să fii fruntea codii decât coada”
„Mai bine să îngrijești ca greșeli să nu se facă, decât în urmă să le îndrepți”
„Mai bine să îngrijești ca greșeli să nu se facă, decât să le îndrepti după ce s-au făcut”
„Mai bine să întreacă decât să n-ajungă”
„Mai bine să întreacă decât să n-ajungă.”
„Mai bine să întreacă, decât să nu ajungă”
„Mai bine să întrebi de două ori, decât să greșești o dată”
„Mai bine să întrebi decât să te rătăcești”
„Mai bine să locuiești în pădure singur”
„Mai bine să mănânc sare”
„Mai bine să mergi pe jos, decât să rămâi”
„Mai bine să mori de foame decât să iei”
„Mai bine să mori de foame decât să iei pâinea săracului.”
„Mai bine să mori, decât necinstit de toți să te numești”
„Mai bine să nu te îndatorezi decât să te îndatorezi și să nu plătești”
„Mai bine să pierd un deget decât mâna toată”
„Mai bine să pierzi un deget decât mâna toată.”
„Mai bine să șezi strâmb, și vorbește drept.”
„Mai bine să strângi decât să cheltuiești mult și să dai de sărăcie.”
„Mai bine să te îneci în apă decât să treci apa pe puntea nebunului.”
„Mai bine să te îneci în apă, decât să te cerți cu un nebun”
„Mai bine să te îneci, decât urâtă să-ți alegi”
„Mai bine să te însori de două ori decât”
„Mai bine să te întorci decât să rătăcești”
„Mai bine să te plângi tu, decât să mă plâng eu.”
„Mai bine să te sfădești cu mahalaua”
„Mai bine să zici: adă! decât: na!”
„Mai bine să-i acoperi omului un ochi decât să-i strici cheful.”
„Mai bine să-ți fie rușine decât să-ți fie frică”
„Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut decât”
„Mai bine să-ți rămână decât să nu-ți”
„Mai bine să-ți spargi papucii decât să-i ții învăliți.”
„Mai bine să-ți spargi papucii decât să-ți rupi picioarele”
„Mai bine să-ți zică dinainte decât zi”
„Mai bine sărac curat”
„Mai bine sărac curat decât negustor încurcat.”
„Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.”
„Mai bine sărac lipit”
„Mai bine sărac lipit decât avut prăpădit.”
„Mai bine sărac și curat”
„Mai bine șchiop decât fără picioare”
„Mai bine șezi strîmb și vorbește drept.”
„Mai bine slugă bogată, decât stăpân sărac”
„Mai bine slugă bogată, decât stăpân sărac.”
„Mai bine taci decât să-ți pară rău că ai zis.”
„Mai bine taci, căci, de grăiești dreptate, te vor bate”
„Mai bine țărână cu îndrăzneală, decât”
„Mai bine târziu decât niciodată”
„Mai bine te întoarce decât să rătăcești”
„Mai bine te-ai uita în oglindă”
„Mai bine te-ai uita în oglindă.”
„Mai bine trăiește un sărac lipit”
„Mai bine trăiește un sărac lipit, decât un bogat zgârcit.”
„Mai bine trăiești puțin și bine, de cât mult și prost”
„Mai bine un ban în pungă”
„Mai bine un ban în pungă decât făgăduială lungă.”
„Mai bine un câine viu decât un leu mort”
„Mai bine un câine viu decât un leu mort.”
„Mai bine un cap de somn, decât o mie de broaște.”
„Mai bine un cap de somn, decât omie”
„Mai bine un dram de minte decât o oca de noroc.”
„Mai bine un dram de minte, decât o”
„Mai bine un dușman cu minte, zi cât”
„Mai bine un iepure în frigare decât doi în câmp.”
„Mai bine un iepure în frigare, decât doi”
„Mai bine un iepure în mână, decât mii și sute pe câmp”
„Mai bine un măgar care te poartă, decât un cal care te aruncă”
„Mai bine un măgar care te poartă, decât un cal care te trântește.”
„Mai bine un ou azi decât un bou mâine.”
„Mai bine un pițigoi mort decât o vrabie pe cracă.”
„Mai bine un pițigoi mort, decât o vrabie”
„Mai bine un vrăjmaș înțelept decât un prieten nerod.”
„Mai bine un vrăjmaș înțelept, decât un”
„Mai bine un vrăjmaș înțelept, decât un prost prieten”
„Mai bine un: na! decât de ce: vezi bine”
„Mai bine un: ține! decât două: îți voi da!”
„Mai bine una și în colivie.”
„Mai bine varză acră cu învoială decât zahăr dulce cu cârteală.”
„Mai bine viață bună în sărăcie, decât ghimir în bogăție”
„Mai bine vorbe multe decât sulițe frânte.”
„Mai bine zece prieteni decât un dușman”
„Mai bine zece prieteni decât un dușman.”
„Mai bine: vai de mine! decât: vai de noi!”
„Mai bine: vai de noi! decât: vai de mine!”
„Mai bun e bughidanul plin de cât doi”
„Mai bun e un iepure în frigare decât doi în crâng.”
„Mai bun este prietenul cel de aproape”
„Mai bun este prietenul cel de aproape, decât fratele cel de departe.”
„Mai bun este vecinul și prietenul de aproape, decât fratele de departe.”
„Mai bun mâncăi decât călăreț”
„Mai bună e hula din satul tău, decât”
„Mai bună e hula din satul tău, decât lauda din satul străin.”
„Mai bună e o bucată de pâine goală, în pace, decât o mie de dulcețuri cu ceartă.”
„Mai bună jertfa săracului, fie cât de mică, decât darul”
„Mai bună mâncarea lungă de cât vorba lungă”
„Mai bună mâncarea lungă decât vorba lungă”
„Mai bună zi sănătate, ci-va nu-i!”
„Mai bună-i mâncarea lungă decât vorba lungă.”
„Mai cald soarele când răsare decât când apune”
„Mai cazace, căzăcele”
„Mai credincios lucru este a vedea decât a auzi”
„Mai credincioși ochii decât urechile”
„Mai credincioși ochii decât urechile.”
„Mai cu gust este mâncarea de la masa altuia”
„Mai cuminte oul decât găina”
„Mai curând capeți de la sărac o groșiță”
„Mai curând se poate folosi omul cuminte”
„Mai curând se poate folosi omul cuminte.”
„Mai curge apa pe unde a mai curs.”
„Mai curge apa, pe unde a mai curs”
„Mai dă din mâini și din picioare”
„Mai dați cu udătura”
„Mai de Dâmn-ajută”
„Mai de Dumnezeu”
„Mai de folos este cineva ale sale hotare”
„Mai degrabă soare de vale, că te mănâncă lupii”
„Mai dulce e oțetul dăruit decât mierea”
„Mai dulce oțetul fără plată decât mierea”
„Măi Dumitre”
„Mai e la picior”
„Mai e un deal, o vale și o limbă de pădure.”
„Mai e un del și o vale.”
„Mai fericit este cineva cu strâmt trai”
„Mai fericit este cineva cu strâmt trai în loc”
„Mai frumoasă din toate faptele bune, mulțumirea”
„Mai ghini ndoi cârbuii, zi nă Mili zi oi”
„Mai gustă până s-o coace”
„Mai înainte de ceasul morții să te îndreptezi, că la ceasul”
„Mai înainte de furare să te înveți”
„Mai încet (nu mă năvăli) cu dragostea”
„Mai încet cu gura și mai iute din mâini”
„Mai iute banul decât sacul.”
„Mai la ziua”
„Mai lasă din cătăramă”
„Mai lasă din patru-deci și opt”
„Mai leagă-ți cățeaua”
„Mai leagă-ți cățeaua.”
„Mai lesne (e) a vorbi adevărul decât”
„Mai lesne a întreba decât a răspunde”
„Mai lesne a răni decât a tămădui.”
„Mai lesne ar fi cuiva apa curată a opri, decât”
„Mai lesne de a vorbi adevărul decît minciuna.”
„Mai lesne încungiuri un spin, de cât să”
„Mai lesne să câștigi mia decât suta.”
„Mai lesne se câștigă mia decât suta”
„Mai lesne se croiește pomul, decât omul”
„Mai lesne vei face un puț în mare, decât o găurică în punga zgârcitului.”
„Mai lesne-i de ținut o gură decât un sat”
„Mai liniștit doarme cel ce se culcă flămând”
„Mai lungă e Vinerea ca Sâmbăta”
„Mai lungă Sâmbăta decât Duminica”
„Mai mare banul decât sacul”
„Mai mare daraua”
„Mai mare daraua decât ocaua.”
„Mai mare dracul decât dracii”
„Mai mare peste mai mici”
„Mai mergi cobză la Bogdănești?”
„Mai mult ață decât față.”
„Mai mult ce fi bogați nego poveri.!)”
„Mai mult ce-i mai lung, mai mult rând”
„Mai mult de picătura decât de ploaie repede să te”
„Mai mult de picătură decât de ploaie repede să te ferești.”
„Mai mult este lâna și nu chelea”
„Mai mult greșești când lași treaba din mână, decât când”
„Mai mult noroc ca minte”
„Mai mult păte datoria decât dania”
„Mai mult puterea ta și averea ta, și cinstea ta se întemeiază”
„Mai mult să te rușinezi când faci vreo greșală decât să o tăinuiești”
„Mai mult să te temi de apa cea lină decât de cea tulbure.”
„Mai mult să te temi de apa cea lină decât de cea turbure”
„Mai mult te-avursește sborul, ca ziua”
„Mai mult te-avursește vorba, ca ziua”
„Mai multă ață decât față”
„Mai multă fericire e în bordeiul săracului”
„Mai multă gură decât treabă.”
„Mai multă înțelepciune găsești în fețe”
„Mai multă înțelepciune găsești în fețele cele urâte, decât în cele frumoase.”
„Mai multă pâine mănânci cu miere decât”
„Mai multă pâine mănânci cu miere decât cu oțet.”
„Mai multe cioare biruie pe una”
„Mai multe conciuri decât căciuli”
„Mai multe din cur beșini”
„Mai multe guri”
„Mai multe piei de miei decât de oi la măcelari”
„Mai multe știe Stan-Pățitul decât toți”
„Mai multe știe Stan-Pățitul decât toți cărturarii.”
„Mai multe zile decât cârnați”
„Mai mulți bucătari pot strica rântașul”
„Mai mulți ghimpi înviază decât flori pe câmp”
„Mai mulți îneacă în băuturi ziua decât în apă”
„Mai mulți mărăcini decât trandafiri”
„Mai mulți năzdrăvani la război, decât”
„Mai mulți se uită la mireasă decât la mire”
„Mai nici unul fără ispită, dar ispita cu răbdare îndată să”
„Mai râd și curcile”
„Mai rară vedere”
„Mai rară vedere. Este mai cu miere.”
„Mai rărește-o cu paharele și mai întețește-o”
„Mai rău ca în vremea Turcului”
„Mai rău te rupi când vrei să te dregi”
„Mai scumpă căptușala decât blana”
„Mai scumpă căptușala decât blana.”
„Mai scurtează-ți cea limbă”
„Mai șezi, că nu șezi pe ghimpi”
„Mai știe Iuda”
„Mai știe sfântul și de frică”
„Mai știi păcatul”
„Mai strânge sfoara la gura sacului.”
„Mai strânge șfra la gura sacului”
„Mai strânge-ți coada”
„Mai strânge-ți coada.”
„Mai sunt și alții scurți de coadă”
„Mai tare și mai vrăjmașă jigănie de cât îi”
„Măi țigane, arde satul! Lasă-l să ardă”
„Măi țigane, mă-ta moare”
„Mai toți vor să se ajute, iar să ajute, foarte puțini”
„Mai treacă-meargă...”
„Mai urât om și nelegiuit, și Domnului neplăcut decât”
„Mai ușor ajungi mincinos decât câine”
„Mai ușor e a păzi un cârd de epari decât o femee.”
„Mai ușor e a ține un bostan în mână decât a-l”
„Mai ușor poți cumpăra două cuptoare”
„Mai văzut-ai nuntă 'n post”
„Mai vine Topolnița pe unde a mai venit”
„Măi, stai, plecare-ai, că acum veniși, duce-te-ai”
„Măi, țigane, dacă vrei”
„Maimuța e tot maimuță, de i-ar fi sfatul aurit.”
„Maimuța, ceea ce vede, aceea și face”
„Maimuții fes îi lipsește”
„Maimuții fes îi lipsește.”
„Mâine vom vede cine-i popă și cine-i porc”
„Mâini reci, inimă fierbinte!”
„Mâinile cele mai multe aduc și roduri mai multe”
„Maistru bun și nu de mult”
„Maistru strică”
„Maiul alege.”
„Mălai dulce împrumut se dă”
„Mălaiul”
„Mălama acață, băcăre i se face”
„Mălură din grâu”
„Mălură în grădina ta nici cum să semeni”
„Mama care păstrează buricul și moțul copilului său, să-l”
„Mama celui omorât doarme, iar a ucigașului”
„Mama cu țiță să nu umble cu canforă, nici usturoi să”
„Mamă de scoarță”
„Mama e lumina casei.”
„Mama lui Ștefan cel Mare.”
„Mama m-a făcut pe mine, nu eu pe mama”
„Mama mai lesne pe copii îi învață; de aceea mamele să”
„Mama proștilor e mereu gravidă.”
„Mamă, unde ești să mă vezi”
„Mamă, vădui ismene pe gard, și peștin purcesei grea”
„Mamă, zi să vie nenea”
„Mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!”
„Mămăliga când prinde coajă se împute”
„Mămăliga când prinde coajă se împute.”
„Mămăliga cere alb în căpăstru”
„Mămăligă de râșniță”
„Mămăligă în traistă”
„Mămăligă mare”
„Mămăligă nefartă”
„Mămăliga nesărată e ca nunta fără lăutari.”
„Mămăligă! vezi tu brânza, mergi și goală.”
„Mămăligă, măi bătrâne; fie crudă, numai mare”
„Mămăligă, măi Ioane”
„Mămăliga-i stâlpul casei”
„Mămăliga-i stâlpul casei; pâinea-i cinstea mesei.”
„Mâna altuia nu te scarpină cum îți place”
„Mâna altuia nu te scarpină cum îți place.”
„Mână apa la mâra lui”
„Mână apa la moara lui”
„Mâna care dă nu se mușcă”
„Mâna care dă nu se mușcă.”
„Mâna celui bărbat să umple de avuție”
„Mâna delicată la sapă nu rabdă”
„Mâna întinde ca un sărac, ochii și-i aruncă la gurișag”
„Mână măgarul!”
„Mână mâinile și ciocul, ta să dai și gura.”
„Mâna mână spală, și amândouă fața.”
„Mâna măsură nu are”
„Mâna omului tot către el trage”
„Mână pe mână spală, și amândouă spală obrazul.”
„Mână piperată”
„Mâna stângă, mâna curului”
„Mâna ta, mama ta.”
„Mână, Stanco, mână”
„Mănâncă azi un bou, mâine ai mânca doi.”
„Mănâncă brânză cu mămăligă goală”
„Mănâncă ca cu gura altuia”
„Mănâncă ca cu gura altuia.”
„Mănâncă ca dintr'al săi”
„Mănâncă ca dintr-al săi”
„Mănâncă ca în târgul lui Cremene”
„Mănâncă ca în târgul lui Cremene.”
„Mănâncă ca și calul, pân' ce moare”
„Mănâncă ca trântorul de-a gata.”
„Mănâncă ca trei, lucrează ca șapte.”
„Mănâncă ca un lup”
„Mănâncă ca un lup.”
„Mănâncă ca un muritor și clădește ca un nemuritor”
„Mănâncă cât patru”
„Mănâncă cât șapte”
„Mănâncă cât un popă în sărbători”
„Mănâncă cât un popă în sărbători.”
„Mănâncă ce cloștru dă”
„Mănâncă cenușă pe vatră”
„Mănâncă de la tine și slujește la mine”
„Mănâncă gheorghinele și îngână măslinele.”
„Mănâncă ghiorghinele și îngână măslinele”
„Mănâncă ghiorghinele și îngână măslinele.”
„Mănâncă la mine și muncește la tine”
„Mănâncă la mine și muncește la tine.”
„Mănâncă la prânz și gândește la seară”
„Mânâncă lut și pămînt”
„Mănâncă musca herlu”
„Mănâncă norii.”
„Mănâncă pâine csenă”
„Mănâncă până dă din el”
„Mănâncă para până-i frumoasă, nu aștepta”
„Mănâncă sfinți și fată draci”
„Mănâncă sfinți și scârțâie draci”
„Mănâncă sfinți și scuipă draci”
„Mănâncă și bea cu-a ta, și dă-i încolo”
„Mănâncă și opincile lui Sfântul Petru”
„Mănâncă unt după pieptene.”
„Mănâncă urdă din tobă”
„Mănâncă, lupe, de-a gata”
„Mănâncă, numai să nu te mănânce”
„Mănâncă, ser (se vede) viu fi”
„Mănâncă-ți hrana”
„Mănâncă-ți hreanul că ți-ai dat banul.”
„Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști.”
„Mănăstirea întâi o făcu, că-ți afli calul”
„Mănăstirea să fie bună, că călugări câți”
„Mâncă mere, mâncă pere”
„Mâncă te-ar rușinea târgului”
„Mâncă te-ar rușinea tirgului”
„Mânca ți-ar rușinea nasul”
„Mânca Topana”
„Mânca-ți-aș ochii”
„Mâncare cu perje, bucate boierești”
„Mâncare grecească”
„Mâncare sârbească”
„Mâncare țigănească”
„Mâncarea de deminâță lungește vi6ța”
„Mâncarea de dimin6ță e ca însurătârea de tînăr”
„Mâncarea de dimin6ță las-o pentru s6ră”
„Mâncarea de dimineață e ca însurătoarea de tânăr”
„Mâncarea de dimineață las-o pentru seară”
„Mâncarea de dimineață lungește viața”
„Mâncarea de dimineață și însuratul de tânăr niciodată nu strică.”
„Mâncarea disvalită o mănâncă cătușa”
„Mâncarea e fudulie, băutura e temelie.”
„Mâncarea e unde e, dar băutura e fudulie”
„Mâncarea poteplită nu e bună de muncă”
„Mâncarea și băutura țin trupul și sufletul la un loc.”
„Mâncări fără sare, gust n-are”
„Mâncări fără sare, gust n-are.”
„Mâncași prânzul, mutrea și-ți arăta.”
„Mâncat, nemâncat”
„Mâncați cu bine”
„Mâncător”
„Mâncatul de dimineață și însuratul de vreme”
„Mâncele corac-i cela de la ușă.”
„Mancia vota se se face lu ciace și lu”
„Mândră ca o păuniță”
„Mândra, bea și chinește”
„Mândria ne face să ne arătăm cu daruri, și când nici un”
„Mândria orbește pe om”
„Mândria orbește pe om.”
„Mândria vine înaintea căderii”
„Mândrul nu poate suferi pe alt mândru, ca un câine pe alt”
„Manea”
„Manea să trăiască”
„Mânecă la tâmbare va să te adune?”
„Mânecă și întunecă”
„Mângâiere de om bolnav”
„Mângâierea cea mai mare, la cel ce cade în cea mai mare”
„Mângâierea săracului e moartea.”
„Mângâierea ușurează orice necaz pătimești”
„Mânia când ți-o stăpânești, greșelile lesne le ierți”
„Mânia cu nimic alt se potolește, decât cu îndelunga răbdare”
„Mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelungă răbdare.”
„Mânia de seară să o lași pe dimineață.”
„Mânia Domnului”
„Mânia lungă sâmbăta decât duminica.”
„Mânia lungă, bâlă îndelungată”
„Mânia mare, mic prânz face”
„Mânia mațe varsă”
„Mânia nici cum cunoaște la nici o dreptate”
„Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.”
„Mânia pierde omenia.”
„Mânia rea vatămă mintea cea mai bună, și mare căință ne”
„Mânia să apună odată cu soarele”
„Mânia să n-o păstrezi în vreme îndelungată, nici s-o arăți”
„Manoli cu sârmele afară anoghi ș-a”
„Manta”
„Manta de vreme rea”
„Mânușele mamei și tătuței”
„Mănușiță mârță”
„Mânzul, când îi lipsește muma, începe a striga”
„Mâra bună și pietre macină”
„Mâra când stă, atunci se sfărâmă”
„Mâra nu macină până nu o ungi la fus”
„Mărăcinele, și rodul lui ca el”
„Mare apă, mari valuri”
„Mare apă, mari valuri.”
„Mare casă, mare masă”
„Mare ciudă duc în car, mai mare va fi”
„Mare cu cei mici, și mic cu cei mari”
„Mare după ce bei apă”
„Mare e Dumnezeu, dar meșter e și dracul!”
„Mare e noaptea, bun e Domnul”
„Mare e noaptea, bun e Domnul.”
„Mare este omul, dar la război mică îi”
„Mare jug la om, jugul căsătoriei, dar cu dulceață îl purtăm”
„Mare naște, care va contenti viu fi”
„Mare nebunie, să trăiești sărac și să mori bogat, cu sgâr”
„Mare poznă cu Bălașa”
„Mare rușine la bărbat, muierea să-l hrănească”
„Mare să fii”
„Mare scârșnetul roților astupă vorba”
„Mare și fără straiță”
„Mare stăvălă”
„Mare ți-e grădina, Doamne (poarta-i deschisă și proștii sar gardul).”
„Mare venin, muierea la om”
„Mare, mare”
„Mare, mare și în gropare (îngropare)”
„Mare-i Dumnezeu”
„Mare-i puterea boului, dar și un copil îi pune funia în coarne.”
„Mare-i puterea boului, dar și un copil îl”
„Marea”
„Marea că e mare și încă are fund, dar inima omului”
„Marea că e mare și încă are fund, dar inima omului.”
„Marea cu sarea”
„Marea e plină de talazuri”
„Marea e plină de talazuri, și lumea cu feluri de necazuri.”
„Marfa gata”
„Marfa să fie bună, mușteriii nu lipsesc”
„Mărgăritarul stă în fundul mării și mortăciunea plutește”
„Mărgăritarul stă în fundul mării, și murdăria plutește pe deasupra apei.”
„Margine”
„Maria”
„Mărirea celor mari, după fapte se cunoaște”
„Măritatul e lucru mare”
„Marte din post nu lipsește”
„Marțea și Sâmbăta, dacă pleacă cineva pe drum, să nu pornească”
„Marțea și Sâmbăta, dacă pleacă cineva pe drum, să nu pornească.”
„Martie uscat, Aprilie ud, Mai temperat, beat”
„Mărul cel frumos îl mănâncă porcii”
„Mărul cum măr cade”
„Mărul de aur la cea mai frumoasă”
„Mărul nu cade departe de pom.”
„Mărul nu cade departe de rădăcină”
„Mărunțișuri”
„Mârza, ca să vrei să ajungi, nu-ți înfige”
„Masa Armanului și cuibul pupăzel”
„Masa întinsă te lasă cu punga linsă.”
„Masa, cleștele, ohtica, sapa și lopata, și ciuma fuga”
„Mascul înaintea ta nici cum să pri”
„Măsoară de două ori și taie odată.”
„Măsoară de multe ori și croiește odată”
„Măsoară de multe ori și croiește odată.”
„Măsoară drumul”
„Măsoară stelele.”
„Măsoară-te pe tine cu însuși palma ta”
„Măsoară-ți cuvintele !”
„Mâța blândă zgârie rău”
„Mâța blândă zgârie rău.”
„Mâță blândă, dar gheare rele”
„Mâță blândă, dar gheare rele.”
„Mâța cu clopot nu prinde șoareci”
„Mâța cu clopot nu prinde șoareci.”
„Mâța cu clopoței nu prinde șoareci.”
„Mâța dacă nu ajunge la slănină zice că pute”
„Mâța îngrășată nu prinde șoareci”
„Mâța îngrășată nu prinde șoareci.”
„Mâța se 'nvață de mică a prinde șoareci”
„Mâța se 'nvață de mică a prinde șoareci.”
„Mâța se învață de mică a prinde șoareci.”
„Mâță udă”
„Mâță udă.”
„Mâța, unde nu ajunge, zice că pute”
„Mâța, unde nu ajunge, zice că pute.”
„Matca Oltului”
„Matei, Matei”
„Mâțele în om încă tot se ceartă”
„Matracucă”
„Mătură ca mâța (pisica)”
„Mătura cea nouă în cui se atârnă”
„Mătura cea nouă în cui se atârnă.”
„Mătura nouă e bună”
„Mătura nouă mătură bine”
„Mătura nouă nu lasă praf în urmă”
„Mătura veche ajunge la grajd”
„Mătura veche ajunge la grajd.”
„Măture fiecare la ușa sa (lui)”
„Măture fiecare la ușa sa.”
„Mazăre 'n părete”
„Me adi, me mâne”
„Medic beat și spițerul țârâie”
„Medicul mai bun face rana mai mare”
„Melcii îi frig pe cărbuni”
„Mercantul și porcul se pese după moarte”
„Mere pădurețe”
„Merele frumoase”
„Merele frumoase pot fi și viermănoase”
„Merele putrede strică pe cele bune, fără ca vreo”
„Merele putrede strică pe cele bune, fără ca vreodată cele bune să poată drege pe cele stricate.”
„Merele se strică unul de la altul”
„Merele se strică unul de la altul.”
„Merg pe cărare lină”
„Merge ca câinele, când îl tragi de coadă la deal.”
„Merge ca grapa pe uscat”
„Merge ca grapa pe uscat.”
„Merge ca iepurele.”
„Merge ca iepurii”
„Merge ca sania pe gol”
„Merge ca surdu-n oaste”
„Merge cotind drumul”
„Merge cruda cu nesărata”
„Merge cruda cu nesărata.”
„Merge cum îi untul”
„Merge de-a dreptul”
„Merge drept ca Neamțul”
„Merge înainte ca pajura (pajera) nem”
„Merge încet, dar merge bine”
„Merge mai mult în trei zile decât într-una”
„Merge mai mult în trei zile decât într-una.”
„Merge pe alăturea cu drumul”
„Merge pe nouă poteci”
„Merge pe nouă poteci.”
„Mergi încet ca să ajungi departe.”
„Mergi încet, c-ajungi departe”
„Mergi încet, că ajungi departe”
„Mergi la nuntă și zi: «și la anul»!”
„Mergi mai nainte la tulburarea apei”
„Mergi mereu, departe ajungi”
„Mergi, muncește, ca să ai”
„Merit, merit cu glas mare să strigi și să grăiești când în joc e dreptatea”
„Meritul omului, după a sa destoinicie și după a sa slujbă”
„Mese întinse, pahare pline”
„Meseria este brǎțarǎ de aur.”
„Meseria nu se învață, se fură.”
„Meserie are bună, însă ea nu schimbă”
„Meserie are bună, însă ea nu schimbă firea,.”
„Mestecă cât poți înghiți”
„Mestecă cât poți înghiți.”
„Mestecată bucată”
„Meșter e dracul”
„Meșterul cel bun cu cel mai sănătos lemn caută să se slujească.”
„Meșterul cel bun umblă ca banul din mână în mână.”
„Meșterul cel bun, cu cel mai sănătos”
„Meșterul se cunoaște la lucru”
„Meșterul se cunoaște la lucru.”
„Meșterul strică”
„Meșteșugul e brățară de aur, și gâtul”
„Meșteșugul la om e brățară de aur”
„Meșteșugul la om e brățară de aur.”
„Meșteșugul nu poate schimba firea”
„Meșteșugul vreme cere”
„Mi s-a săturat inima.”
„Mi s-a umflat pânteca.”
„Mi s-au făcut ochii bucăți.”
„Mi se pare, de rușine”
„Mi-a ajuns mucul la deget”
„Mi-a făcut silă”
„Mi-a pus foc la casă”
„Mi-a pus foc la ușă”
„Mi-a pus o pupăză în obraz”
„Mi-a scos peri pe limbă.”
„Mi-a scos peri sub limbă.”
„Mi-a tăiat la cuțit într-una”
„Mi-a veni (și mie) apa la mâră”
„Mi-a veni (și mie) apa la moară”
„Mi-a veni și mie apa la moară.”
„Mi-a zis preoteasa: „minciuni, preot; care”
„Mi-adusi sufiitiu la gură.”
„Mi-ai luat pe svercă”
„Mi-ai pătat steagul”
„Mi-am bătut capul cum să capăt bătăși”
„Mi-am sărat inima!”
„Mi-arse hicatul (trâ nâsă)”
„Mi-arse hicatul (trâ nâsă).”
„Mi-au puiat căței în cap”
„Mi-au pus căței în cap.”
„Mi-e dor de el ca de o casă aprinsă”
„Mi-e drag ca tăciunele la nas”
„Mi-e foame de nu te văd”
„Mi-e foame de nu te văd.”
„Mi-e fudul buricul”
„Mi-era dor de dânsul ca de o casă pustie”
„Mi-o am ca nuca în sân”
„Mic ca acul”
„Mic de trup, dar tare de vină”
„Mic drac, țârâie mari”
„Mic la stat”
„Mic la stat, mare la sfat.”
„Mic și afurisit”
„Mic și drac”
„Mic și mare într-un cazan fierbem”
„Mic, dar nu-l ajunge”
„Mic, dar voinic”
„Mic, mic, dar adânc”
„Mici și mari într-un cazan fierbem.”
„Micșuneaua cât dă frumoasă, dar până 'n vară nu ține”
„Micșuneaua cât de frumoasă, dar până în vară nu ține.”
„Mie mi mirosea a ud”
„Mie nici nu-mi intră în pungă nici nu-mi”
„Mie-mi arde casa, și el își pârlește bâta”
„Mie-mi miroasă a floare, dar altuia a putoare.”
„Mieii sunt buni de mâncat la Ispas”
„Miel te faci, lupul te va mânca”
„Miel te faci, lupul te va mânca.”
„Mielul blând suge la două oi”
„Mielul blând suge la două oi.”
„Mielul caprei”
„Mielul care suge la două oi e mai gras.”
„Mielul care suge la două oi, e mai gras”
„Mielul după ce e slab, are și coada lată”
„Mielul lui Dumnezeu”
„Mielul pe lup”
„Mierea e moartea muștelor”
„Mierea în gură e plăcere”
„Mihai săracu”
„Mihai Vitezu”
„Mihai, Mihai”
„Mii și sute de întâmplări de la mână până la gură.”
„Mii și sute de voinici nu pot despărți pe cel”
„Miile și sutele”
„Miile și sutele mărită pe slutele.”
„Mijlocelul ca nojița”
„Mijlocul cel mai înlesnitor de a îndrepta ideile privește”
„Milă”
„Mila de la bărbat ca umbra de la gard”
„Mila de la copil de suflet ca umbra de mărăcine”
„Mila de la copil de suflet ca umbra de mărăcine.”
„Mila de la străin”
„Milă de mumă vitregă”
„Milă de silă și dor de nevoie”
„Milă de silă, dor de nevoie”
„Mila Domnului”
„Milă mi-e de haina lui, dar de cămașa mea și mai tare.”
„Mila Sfântului!”
„Mila străinului”
„Mila străinului nu se prinde”
„Milostenia este din rai”
„Miluiește câinele de vrei să nu te latre”
„Miluiește câinele de vrei să-ți fluture coada”
„Miluiește câinii până eși din sat”
„Miluiește câinii până eși din sat.”
„Miluirea de multe nevoi ne scapă”
„Mincinos pe mincinos nu poate înșela”
„Mincinos pe mincinos nu poate înșela.”
„Mincinos, soț furtișagului”
„Mincinosul face ziua noapte și noaptea zi”
„Mincinosul face ziua noapte și noaptea zi.”
„Mincinosul încornorează țânțarul”
„Mincinosul nu se mai crede nici când”
„Mincinosul nu se mai crede nici când ar spune adevărul.”
„Mincinosul roade osul.”
„Mincinosul și fură că spune drept”
„Mincinosul tatăl minciunii, și minciuna”
„Mincinosul, cu dăsila, face musca cât cămila.”
„Mincinosul, cu de-a sila”
„Mincinosului, când adevăr vorbește”
„Minciuna a umblat cât a umblat”
„Minciuna a umblat până i s-a înfundat.”
„Minciuna are picioare scurte”
„Minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede.”
„Minciuna are picioare scurte.”
„Minciuna are și ea loc pe unde se trece.”
„Minciuna are și ea loc pe unde trece”
„Minciuna are și ea pe unde să trece.”
„Minciuna ca glonțul în apă se afundă și îndată ca frunza iese în undă.”
„Minciună cât Colțea de mare”
„Minciună cât toate zilele de mare”
„Minciună cât toate zilele de mare.”
„Minciună cât ziua de ieri”
„Minciună cât ziua de ieri.”
„Minciună cu cârne”
„Minciună cu coadă.”
„Minciună cu coarne.”
„Minciună în prăjină”
„Minciună în prăjină.”
„Minciuna lată”
„Minciuna lată îți aduce rea răsplată.”
„Minciună negândită”
„Minciuna nu merge departe”
„Minciuna o are ca în palmă”
„Minciuna poate până la un loc”
„Minciuna se afundă ca plumbul și iese”
„Minciuna se afundă ca plumbul și iese ca frunza.”
„Minciuna sparge case de piatră, dar alte”
„Minciuna sparge și case de piatră”
„Minciuna sparge și case de piatră.”
„Minciuna spusă nu ră, nu se bagă tu”
„Minciuna te dă de gol”
„Minciuna umblă în lume, iar dreptatea”
„Minciunele, una pe alta se ajung”
„Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.”
„Mingea când se aruncă, nici când cade”
„Mingea se cuvine la cel ce știe s-o trântească”
„Mint de frig”
„Minte ca din carte”
„Minte de bătrân, putere de tânăr și îndrăzneală de nebun la război se cere.”
„Minte de cimpoier”
„Minte de cimpoieș”
„Minte de este”
„Minte de îngheață apele.”
„Minte de sfânt pământul”
„Minte de stă piatra în loc”
„Minte de stă piatra în loc.”
„Minte de stă soarele 'n loc”
„Minte de stă soarele în loc.”
„Minte de svântă pământul.”
„Minte feminină”
„Minte multă, tihe bună.”
„Minte traltă, rea”
„Mintea avde, mintea vede”
„Mintea cu hunia nu s- târnă”
„Mintea cu pradzi nu s-acumpără”
„Mintea cu zurlâcul surori sunt.”
„Mintea de ar crește pe toate cărările, ar paște-o și măgarii.”
„Mintea de-acum s-o aveam mai înainte!!”
„Mintea de-ar crește pe toate cărările, ar”
„Mintea e bună, dacă e soră și cu norocul”
„Mintea e bună, dacă e soră și cu norocul.”
„Mintea ia mulere să nu o spui”
„Mintea lui nu plătește nici o ceapă degerată.”
„Mintea nu stă în mușuțeță”
„Mintea ta a mai fost la un fes de babă.”
„Mintea unde lipsește”
„Mintea vine la noroc”
„Mintea vine la noroc, ca și fetele la joc.”
„Mirancea be, Mirancea plătește”
„Mirancea bea, Mirancea să plătească”
„Mircea, Mircea”
„Mireasa intrând în casa socrilor toți țin”
„Mireasa plânge când se mărită.”
„Mirele nu se plânge când mireasa e pre”
„Mirenii ai iscodit o mulțime de sărbători spre desfătări”
„Miroase a groapă”
„Miros”
„Mirosea a ceva”
„Mirosea a nas belit”
„Mirosea a putoare”
„Mita anglitgă amarea.”
„Mita anglitgă amarea.!”
„Mitul este istoria cea mai adevărată.”
„Mlădiță de tânără se poate îndrepta.”
„Mlădița de tineră se poate îndrepta”
„Mlădița strâmbă, numai de tânără se îndreaptă”
„Mlădița viței, de nu va fi în viță, rod nici-cum aduce”
„Moara bună și pietre macină”
„Moara când stă, atunci se sfărâmă”
„Moara nu macină până nu o ungi la fus”
„Moara nu macină până nu o ungi la fus.”
„Moară stricată”
„Moare calul, îi rămâne șaua; moare omul, îi rămâne”
„Moare calul, îi rămâne șeaua; moare omul, îi rămâne numele.”
„Moare de ciudă ca pițigoiul în colivie.”
„Moare de foame cine se nutrește cu speranță”
„Moarte fără bănuială”
„Moarte fără bănuială, și nuntă fără vorbe, anevoie”
„Moarte fără râs, și nuntă fără plâns nu se scapă”
„Moartea a fost așa sigură de victorie, încât ne-a dat o viață avans.”
„Moartea când este să vie, cine poate să ți-o ție?”
„Moartea cât de mică de nimeni are frică”
„Moartea e mai aproape decât cămașa”
„Moartea e știută, dar ceasul nu se știe”
„Moartea fără jale, ca o nuntă fără cântare”
„Moartea găinilor”
„Moartea împacă pe toți”
„Moartea în două rânduri”
„Moartea le bagă capac la toți”
„Moartea le închide gura la toți”
„Moartea lupului e sănătatea oilor”
„Moartea lupului e sănătatea oilor.”
„Moartea mumei, moartea copiilor”
„Moartea n-are pricină”
„Moartea nimeni nu o vede, numai urmele”
„Moartea nu spune când vine”
„Moartea nu va să știe de averi, de bogăție.”
„Moartea nu vine când o chemi”
„Moartea nu vine când o chemi, ci te ia când nu te temi.”
„Moartea numai, la om odată se ivește, iar celelalte toate”
„Moartea pisicilor”
„Moartea potolește ori-ce patimă pe lume, sufletească și trupească”
„Moartea potolește pe toată lumea”
„Moartea să o lași să vie, ea pe drumul ei, iar nu tu să-i”
„Moartea și tu, Vilii, te-află”
„Moartea voastră, viața noastră”
„Moartea, ca pisica, la șoareci mici râvnește”
„Moartea-i mare, ura te așteaptă.”
„Moașa 'n pod!”
„Moaștele Sfântului Vasile”
„Mocan”
„Mocnește focul în cenușe”
„Mojicul bogat e ca câinele lățos, care”
„Mojicul bogat e ca câinele lățos, care numai lui își ține de cald.”
„Mojicul de ce-i place, de-aia se îngrașă”
„Mojicul e tot mojic și în ziua de Paști.”
„Mojicul mândru, mai prost la minte și decât măgarul”
„Mojicul, când îi dai mireasmă, i se pare scârnă”
„Moldovan, cap de bou”
„Moldovanul e lat la vorbă”
„Mor întocmai ca tot omul”
„Morile când plutesc”
„Mort a fost și a-nviat.”
„Mort bumben”
„Mort buștean”
„Mort și îngropat”
„Mort-copt”
„Mort-copt, be popă aghiasmă”
„Morții cu morții și vii cu vii.”
„Morții cu morții, și vii cu vii”
„Morții îndelungat, fiecare îi moartea”
„Morții nu se întorc”
„Morții, numai, loc între muritori nu s-au aflat”
„Mortul al dracului și banul al popii.”
„Mortul de e moale, e semn că va muri o rudă a sa după el”
„Mortul de e moale, e semn că va muri o rudă a sa după el.”
„Mortul multe zice, viul face ce știe”
„Mortul se scoate din casă cu picioarele înainte, căci altfel se întoarce”
„Moș Adam”
„Moș Ion știe, el să vină să spună”
„Moș Martin”
„Moș Martin se sparge de apă, vântul vine”
„Moșii sunt buni și babele sunt rele”
„Moșul traiul și-l remerit”
„Moț pe pupăză”
„Moț, Catinco”
„Motanului bătrân puii de șoareci îi place”
„Motanului bătrân șoricei tineri îi plac”
„Moțpan”
„Mucos”
„Muerea 'n pat, bărbatul sub pat”
„Muerea credință n'are”
„Muerea te face să zici: Lasă-mă, mamă, și pe mine”
„Mufluzipsi daraclu ș'mutrește veclili dif”
„Muiere tăcută anevoie a găsi”
„Muierea a îmbătrânit pe dracul (dracu)”
„Muierea are coadă lungă și minte scurtă.”
„Muierea are nouă găuri”
„Muierea bărbată”
„Muierea bărbată, avuția casei”
„Muierea bărbată, de-abia intră în război”
„Muierea bătrână și de vină bună, somn urât aduce”
„Muierea bună, ca pâinea caldă”
„Muierea ca castravetele, până e verde se mănâncă”
„Muierea ca sfârleza, cine știe mai bine să o învârtă”
„Muierea ca un vas slab ce lesne se sparge”
„Muierea ca vița, cum o pici lăcrimează”
„Muierea când are pat, la nimic alt nu mai gândește”
„Muierea când lipsește”
„Muierea care nu vrea să frământe, toată ziua”
„Muierea care nu vrea să plămădească, toată ziua cerne.”
„Muierea cât de bună să n-o slăbești din frâu”
„Muierea cât de puternică, bărbat pe jumătate”
„Muierea cea mai bună, ceea-ce viață bună cu bărbatul ei”
„Muierea cicala, gârna ca toca-tâca”
„Muierea cinstită”
„Muierea cinstită, podoaba casei sale”
„Muierea credincioasă, cinstea casei”
„Muierea cu cât îmbătrânește cu atât mai mult se înțelepțește”
„Muierea cu nouă suflete”
„Muierea cu ochi frumoși”
„Muierea cuculeț de noapte, iar bărbatul cocoș de noapte”
„Muierea curată”
„Muierea dă la cap răcește”
„Muierea dacă îmbătrânește și nimeni o mai privește”
„Muierea dacă se mărită, la trebile casei trebuie să se supuie”
„Muierea desfrânată e ca calul fără frâu”
„Muierea drac împelițat”
„Muierea după dinți”
„Muierea e ca să pară.”
„Muierea e dracu, numai coarnele îi lipsesc”
„Muierea e jumătate de cruce, românul e cruce întreagă”
„Muierea e mai drac și zi drac.”
„Muierea e un vas slab: din nimica se sparge”
„Muierea fără bărbat”
„Muierea fără bărbat, ca carul fără proțap”
„Muierea fără bărbat, ca casa fără temelie”
„Muierea fără bărbat, ca furca fără fus”
„Muierea fără bărbat, ca lopata fără coadă”
„Muierea fără bărbat, ca un cui fără ciocan”
„Muierea frumoasă”
„Muierea grasă îți umple brațul, iar cea subțire, printre”
„Muierea îmbătrânește”
„Muierea în pat, să nu se suie fără bărbat”
„Muierea înghite o mare întreagă”
„Muierea înțeleaptă casa ți-o împodobește cu însuși a ei”
„Muierea înțeleaptă coroana bărbatului”
„Muierea întrece și pe dracul”
„Muierea iute ca ceapa, când o miroși lăcrimezi, dar bu”
„Muierea judecă pe dracul, îl scăpă și dator”
„Muierea la bătrânețe să se îngrașe de vie, ca poftă dăti”
„Muierea la război, ca bărbatul la argea”
„Muierea limbută, gura ei făcută ca toaca să-i turuiască”
„Muierea mâncată întocmai ca o iazmă pocită”
„Muierea mi-e urâtă, dar zestrea ei mi-e”
„Muierea minte ușoară”
„Muierea moartă este marea fără vad”
„Muierea multe face, și bărbatul vede și tace”
„Muierea negătită”
„Muierea orânduiala casei”
„Muierea pământul cel mai roditor, dar fără udătură”
„Muierea părul lung, mintea scurtă”
„Muierea peste n-are.”
„Muierea poftește și la urdă de curcă, și la lapte”
„Muierea rea”
„Muierea rea lăcașul dracului”
„Muierea rea singură își dă palme, și-și bate capul”
„Muierea rea, la bărbat scurtare de viață”
„Muierea rea, război în casa ta”
„Muierea se 'nțelege din fire vicleană”
„Muierea se uită la mână”
„Muierea și cea mai bună, are fire cam ciudată”
„Muierea tăcută anevoie a găsi”
„Muierea tânără ca vinul nou fierbe”
„Muierea te iubește”
„Muierea temerară, învață pe bărbat curvăr”
„Muierea ține trei cantuni de casă, și omul unul”
„Muierea văduvă tot castraveți visează”
„Muierea, pisica casei”
„Muierea, poale lungi, minte scurtă.”
„Muierii nu-i cămeși, s-o aleci cându”
„Muierile în necazuri la lacrimi aleargă”
„Muierile putrezesc focul.”
„Muierile tot vorbesc”
„Mulge capra din zbor”
„Mulge lapte și nu scânteie sânzii”
„Mulge lapte și nu scoate sânze”
„Mulge oaia din zbor.”
„Mult a așteptat, până n-a veni mura în gură.”
„Mult a fost, puțin a rămas”
„Mult e până în rai, dar până în iad e”
„Mult e până în rai, dar până în iad e numai un gard și ăla e tot spart.”
„Mult mult să îngrijăști de trupului sănătate, dar cu mult”
„Mult o clociși”
„Mult pe mult nu strică”
„Mult tocat”
„Mult trăiești, multe auzi, multe vezi”
„Mult trăiești, multe auzi, multe vezi.”
„Mult trăiești, multe vezi”
„Mult umbli, multe înveți; mult trăiești, multe vezi”
„Mult umbli, multe înveți; mult trăiești, multe vezi.”
„Mult umbli, multe pătimești, multe înveți”
„Mult umbli, multe pătimești, multe înveți.”
„Mult umbli, multe vezi”
„Mult, mult să te ferești de cele măgulitoare și înșelătoare”
„Multă lucrare face pe meșterul bun”
„Multă lucrare face pe meșterul bun.”
„Multă lume-i necăjită”
„Multă lume-i necăjită.”
„Multa minte îl face pe om zurlu.”
„Multe aleargă tru-alăgare, ma și înveți și multe bune.”
„Multe am dat și pe sema dracului”
„Multe am tras și nu m-am ras. Nici de asta nu m-oi tunde.”
„Multe bucătărese sărează zama”
„Multe cioare bat uliul”
„Multe Doamne-Doamne și-al Domnului”
„Multe flori sunt pe lume, dar puține miroase.”
„Multe gâște înving porcul”
„Multe grăiește popa, dar fără plată gura”
„Multe grăiește popa, dar fără plată gura nu și-o deschide.”
„Multe greșești, multe înveți”
„Multe guri afurisite.”
„Multe mâini fac sarcina mai ușoară”
„Multe mâini fac sarcina mai ușoară.”
„Multe râuri fac torent”
„Multe scrie, multe croiește”
„Multe spune dar bob mănâncă.”
„Multe spune Românul la beție”
„Multe spune, dar bob mănâncă”
„Multe știe, multe croiește, și nici una nu isprăvește.”
„Multe sunt dorite, dar nu toate dau folos”
„Multe tocate”
„Multe trăiești, multe pătimești; multe greșești, multe”
„Multe trăiești, multe pătimești; multe greșești, multe înveți.”
„Multe trebuințe nesat de interes la toți ne deschide”
„Multe vase sunt pe din afară smălțuite”
„Multe vorbe la mâră se zic”
„Multe vorbe la moară se zic”
„Multe vorbesc, dar nimic nu isprăvesc”
„Multe, multe să auzi și puține să grăiești”
„Multe, un fel se gândesc”
„Multe-am tras”
„Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde.”
„Multe-ori se duce curcubeta la fântână, ne-dreaptă”
„Mulți ai bănuială și la cele fără greșală”
„Mulți ai bănuială și la cele fără greșală, de aceea și greșesc”
„Mulți aleargă la lupte, dar cel ce întrece acela numai culege”
„Mulți aleargă la nuntă, dar numai ginerele”
„Mulți câini latră pre urs, dară nici unul nu-l mușcă.”
„Mulți chemați, dar puțini aleși”
„Mulți chemați, dar puțini aleși.”
„Mulți chemați, puțini aleși”
„Mulți copaci de mare vânt cad.”
„Mulți copaci pe din afară se văd frumoși.”
„Mulți Crăciuni a mâncat”
„Mulți mănâncă sfinți și cacă draci”
„Mulți nebuni îți ies în cale”
„Mulți nume mincinoase dobândesc de față, dar vremea le”
„Mulți știu să adune, dar puțini să țină.”
„Mulți sunt chemați, dar puțini aleși”
„Mulți tovarăși totdeauna fac mai mult decât o mână.”
„Mulți tovarăși, totdeauna”
„Mulți văd puțini înțeleg.”
„Mulți văd, dar puțini înțeleg”
„Mulți văd, puțini cunosc.”
„Mulți văd, puțini înțeleg”
„Mulți vede omul cât bândește”
„Mulți voinici se pot găsi și prin cele mai mici bordee”
„Mulți, mari lucruri socotesc”
„Mulțimea de boli, la doctor pâine moale”
„Multul cu multul”
„Mulțumesc ție, Doamne, că e coșarul gata”
„Mulțumim lui Dumnezeu”
„Mulțumim lui Dumnezeu și de bine și de rău.”
„Mulțumim lui Dumnezeu.”
„Mulțumim ție, căciulă”
„Mulțumire se dă la cel ce ne dă, iar nu și la cel ce făgăduiește”
„Mulțumirea sufletească”
„Mulțumită sacă”
„Mulțumită săracă”
„Muma cea bună nu întreabă pe copii de le este foame.”
„Muma gionilor plândzi”
„Mumă și tată nu găsești”
„Muma unde lovește carnea crește.”
„Muma unde lovește, carnea crește.”
„Munca e blagoslovită”
„Munca e bogată ca Dumnezeu”
„Munca e brățară de aur”
„Munca e brățară de aur.”
„Munca e comoară”
„Munca este mama săracilor”
„Munca este mama săracilor.”
„Munca face poftă de mâncare”
„Munca înnobilează pe om.”
„Muncă jidovească”
„Munca muncitorului pe mâna risipito”
„Munca muncitorului pe mâna risipitorului”
„Munca pământului e bogăție”
„Munca sfințește locul”
„Muncește astăzi ca să mănânci mâine”
„Muncește ca câinele la umbră.”
„Muncește de când cu buricul verde, și tot n-are”
„Munte cu munte nu se întâlnește”
„Munte cu munte nu se întâlnește, dar om cu om când nici nu gândești.”
„Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.”
„Muntele nu așteaptă, dipul așteaptă și arhitește.”
„Munten cu limba neagră”
„Munții noștri aur poartă”
„Munții noștri cu aur plini”
„Muntrea nafoară, și vezi năuntru”
„Muntrea nafoară, și vezi năuntru.”
„Mura câmpului”
„Mura de sine în gura omului nu se bagă.”
„Mura în gură”
„Mura, de sine, în gura omului nu se bagă”
„Murătura din mură nu se face”
„Murdăria pierde omenia”
„Mureș, Mureș, apă lină”
„Muri cumbarlu, duse cumbârila”
„Muri ghifta de tălâvadă”
„Muri nevasta, duseră cuscrii”
„Muritor fiind pe lume, cele de moarte să nu le uiți”
„Murlu se face și cu pietre mici”
„Mușat”
„Mușata postolă va fi anca mușata zavată”
„Musca când își vâră tot capul în miere, acolo și-l lasă”
„Musca când își vâră tot capul în miere, acolo și-l lasă.”
„Musca nu-i trage prin nări”
„Musca pentru puțină dulceață”
„Musca sătulă nu prea mușcă tare”
„Musca sătulă nu prea mușcă tare.”
„Musca trece peste flori, și se pune pe altele”
„Musca, și dacă nu mușcă tare, tot îți aduce supărare”
„Muscalu, de și-i creștin”
„Mușcătură mare de șoareci, și zbor mare de șoim”
„Mușchiul la mândră, urâțenia la casă.”
„Mușchiul trece, dar mintea rămâne.”
„Mustățile îi caută a șasea”
„Mustățile-n jos, Armâne”
„Mușteaua lui (moș) Adam”
„Muștele sunt pe pahar”
„Mut în dungi”
„Mută mortul la ușa altuia.”
„Mută munții, mută casa”
„Mutră-ți pravda, să-ți mutrească.”
„Mutre-mecu unul, să te mutrești cu dânsul.”
„Mutu”
„Mutul tace dar le face.”
„Mutul, deși nu știe vorbi”