Proverbe care încep cu litera L
1.066 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera L (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„L-a apucat Paștile fără veste”
„L-a arcanit”
„L-a ars focul”
„L-a băgat în fiare.”
„L-a băgat în vată”
„L-a bătut ca la stroi”
„L-a călcat focul.”
„L-a călcat sacaua”
„L-a cântat popa aghiosul”
„L-a cumpărat cu cinci degete și cu cătătură rea”
„L-a dat de-a doua a preotului”
„L-a descântat.”
„L-a dus (tras) cu nasul la teică.”
„L-a dus de frâu”
„L-a făcut ca pe dracu”
„L-a făcut cum i-a venit la gură”
„L-a făcut de a fugit ca din pușcă”
„L-a făcut de cinci parale”
„L-a făcut de două parale”
„L-a făcut de n-avea ce lua (ie) jos”
„L-a făcut de nu înemeria ușa”
„L-a făcut de trei parale”
„L-a făcut mintea”
„L-a fătat ciuma”
„L-a iertat Dumnezeu”
„L-a împinge păcatul”
„L-a încântat cu migdale amare”
„L-a încântat cu migdale amare.”
„L-a încercat Scaraoțchi”
„L-a izbit cu ciocul”
„L-a lăsat în spangă”
„L-a lăsat Vodă în ziua de Paști”
„L-a lăudat de i-a pus coarne.”
„L-a legat la iesle”
„L-a legat la ochi”
„L-a lovit cu un bulgăre de iască în spate și se vaită”
„L-a lovit cu un bulgăre de iască în spate și se vaită că-l doare în coastă.”
„L-a luat Aghiuța”
„L-a luat Aghiuța.”
„L-a luat de nas”
„L-a luat sărăcia după urmă”
„L-a luat sărăcia după urmă ca o oaie rătăcită din turmă.”
„L-a mai îngrozit o teamă”
„L-a mâncat buricul”
„L-a mâncat știma”
„L-a mușcat albina de limbă”
„L-a mușcat șerpele de inimă”
„L-a păzit Sfântul”
„L-a prins cu coada între ușă.”
„L-a prins cu cotul între ușă”
„L-a prins în biliță”
„L-a prins în capcană”
„L-a purtat prin nori”
„L-a pus cu botul pe labe”
„L-a pus viii, și l-a sculat mort”
„L-a ras cu briciul lui Cuza”
„L-a răsturnat roșul”
„L-a scăldat mă-sa în gâscă albă”
„L-a scos apa la mal”
„L-a scos apa la mal.”
„L-a scos din apele lui”
„L-a spălat cu zahăr în gură.”
„L-a spălat fără apă”
„L-a strâns Dumnezeu”
„L-a trage păcatul”
„L-a trântit cățeaua”
„L-a trimis cu câinii la apă”
„L-a trimis cu câinii la apă.”
„L-a umplut borșul”
„L-a văzut Dumnezeu”
„L-acâțară Orli”
„L-acățară zi urecii.”
„L-afumă”
„L-ai avea ca oul acela roșu”
„L-ai dat cu narea, zi l-ai făcut avla”
„L-am jucat piperul”
„L-am pus bine”
„L-aș lăsa dar nu mă lasă”
„L-au apucat de urechi”
„L-au încălecat pe urechi”
„L-au îndrăgit Mândrele”
„L-au îndrăgit Mândrele.”
„L-au mușcat albinele de limbă.”
„L-au turnat către soare.”
„L-băgară pe măgar.”
„L-bâgară pri gumar”
„L-oiu ca gușterița în sân.”
„L-oiu ca neaua 'n sân.”
„La a doua înviere”
„La a doua înviere.”
„La Abrud unde-i aurul cel mult”
„La adunare cine tace”
„La adunare cine tace, el la niminea nu place.”
„La aga barbă, așa răsătură.”
„La amor și la domnie”
„La amor și la domnie Nu se cere tovărășie.”
„La apă cu măsură, la vin fără măsură”
„La argea, fără vergea, n-ai ce căuta”
„La argea, fără vergea, n-ai ce căuta.”
„La așa barbă, așa răsătură”
„La așa cap, așa căciulă”
„La așa cap, așa căciulă.”
„La așa cap, așa chiulaf”
„La așa cap, așa picioare”
„La așa obraz, așa brici”
„La așa obraz, așa brici.”
„La baie, într-o baie, și bun și rău se spală”
„La balega subțire puținică apă trebuie.”
„La balega udă nu-i trebuie multă apă.”
„La baligă mâle puțină apă îi trebuie”
„La baliga moale, puțină ploaie trebuie”
„La baligă moale, puțintică apă trebuie.”
„La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.”
„La bătrânețe”
„La bătrânețe dacă vei damele mai zece să te vadă, trebuie”
„La bătrânețe nu se mai prinde minte”
„La bătrânețe place vinul vechi și nevasta tânără”
„La bătrânețe s-a călugărit motanul.”
„La bătrânețe se simte cine nu s-a cruțat”
„La bătrânețe, tânăr să te arăți, și la tinerețe bătrân”
„La beție omul este pisică, maimuță și la urmă”
„La beție omul este pisică, maimuță și la urmă porc.”
„La biserică a mers”
„La buciumul viței trei vlăstari cresc: unul al sănătății, al veseliei și altul al turburării.”
„La buciumul viții trei vlăstari cresc: unul al sănătății”
„La București și câinii umblă cu covrigi”
„La bulboană se adună peștii.”
„La buturugi sfinți nu se prinde sfeșnicele”
„La cal gri, peste snop nu dai”
„La calendele grecești”
„La calic slujești, calic rămâi”
„La calul cel bun, o lovitură numai îi este îndestul”
„La calul nărăvit pinten ascuțit”
„La calul nărăvit, pinten ascuțit.”
„La cântare e vestită”
„La cap de masă și la colț de țară”
„La cap gâscă, la trup vulpe”
„La carne lesne e rea zama”
„La casa aprinsă și vecinul vrăjmaș aleargă să”
„La casa aprinsă și vecinul vrăjmaș aleargă să o stingă.”
„La casa cu două fete”
„La casa cu patru fete, se coc mâțele de sete.”
„La casa cu trei cumnate”
„La casa cui n-are”
„La casă fără femeie, mâncarea nu are gust.”
„La căsătorie mai mult mintea să cercetezi decât frumu”
„La căsătorie, unire sufletească, dragoste frățească și pungă”
„La Catrina la perete”
„La ce iubești te uiți cu drag”
„La ce lucru te folosești, la acela mai mult să te silești”
„La cel bogat merge și dracu cu colaci”
„La cel bogat toate curg, și laptele în pasat.”
„La cel ce te dușmănește”
„La cel norocit, toate cu înlesnire îi vine”
„La cele mai mari greșeli blestemăm pe diavolul, că el ne îndeamnă”
„La cele pline nu mai vine nimeni”
„La cele pline nu mai vine nimeni.”
„La cele sufletești cu curaj să te arăți, ca un nemuritor”
„La chip frumos”
„La cincizeci de ani zboară și curcanul”
„La cincizeci de ani, sbară și curcanul”
„La ciumă zi câine, căci sârmă zi pâine?!”
„La comori când numai gândești atunci te arăți de milos”
„La copacul fără poame nimenea nu aruncă piatră.”
„La copilărie cu jucărele, la tinerețe cu gusturi și plăcere”
„La Crăciun se vede dacă-i bună nuca.”
„La crai nu rămâne folosul”
„La creșterea de copii, întâi tu, pildă bună să le dai”
„La culcuș găina, că gura ți-i plină”
„La culesul viei nu merge cu struguri în traistă”
„La culesul viei nu merge cu struguri în traistă.”
„La cuptorul cald nu trebuie foc mult”
„La cuptorul cald puține lemne trebuiesc”
„La cuptorul cald puține lemne trebuiesc.”
„La curtea boierească și popescă nu e lipsă”
„La cuțit dacă ai îmbătrânit”
„La cuvânt când nu te supui, greșala înainte o pui”
„La darea pe seamă”
„La disperare omul nu mai judecă.”
„La Dobrușa”
„La domnii n-ai ce căuta cu mâna goală”
„La dracu în praznic”
„La Drăgășani și sfinții sunt cu nasurile”
„La dragi și cama înclo.”
„La drum când te călătorești, fără merinde să nu pleci”
„La drum mănâncă omul ce găsește”
„La Dumnezeu mergi, dar cu făclia în mână”
„La Dumnezeu să te rogi, iar pe Dracu' să nu-l superi.”
„La Dumnezeu și la Țara Românească”
„La el joacă ursul”
„La fântâna bună”
„La fântână bună mulți voinici s-adună.”
„La fapta bună”
„La fapta bună puțini se adună.”
„La fapte bune puțini s-adună; mult pot puțini buni împreună.”
„La fapte bune puțini se adună”
„La față frumos și înăuntru găunos, ca mărul cel”
„La față veche nu trebuie căptușeală nouă”
„La femeia lehuzei dacă intră om pricăjit, face copilul bube”
„La fin mai mult decât la aur poftește măgarul”
„La Florii se bea mărțișorul”
„La gardul uscat, poprele verzi”
„La gospodina bună”
„La grădinar crăstăveți să nu vinzi, că inima lui e acră de ei.”
„La grădinari castraveți să nu vinzi”
„La groapă cu cetera”
„La gură ca un miel, iar la inimă lup întreg”
„La gură ca un miel, iar la inimă lup întreg.”
„La gură mai zăbavnic și la slujbă mai pripelnic”
„La gură place, la cur ține-te drace”
„La gustare”
„La horă mă îndes, mă îndes”
„La Ilie în prăvălie”
„La început orice lucru este greu”
„La începutul sacului și pe la sfârșitul lui”
„La începutul stânii se mănâncă câinii, iar la spartul stânii se sfădesc stăpânii.”
„La însurătoare și la mărită nu se pate să”
„La însurătoare și la moarte nu se poate să n-ai parale.”
„La întâmplări grele să te pleci, dar nu de tot să te smerești”
„La întrebare și răspunsul”
„La Ispas”
„La joc”
„La joc și la beție se cunoaște românul”
„La joc și la beție se cunoaște Românul.”
„La joc toate se adună”
„La joc, foc”
„La Joia Verde”
„La laudă mare nu merge cu sacul”
„La laudă mare să nu te duci cu sacul mare.”
„La lăudat de i-a pus cârne”
„La lăudat de l-a procopsit”
„La lemne cioplind cărămidar nu te faci, nici meșter de lemne lucrând la cărămidă.”
„La lemne cioplind, cărămidar nu te faci”
„La lemnul tare trebuie secure ascuțită”
„La lemnul tare trebuie secure ascuțită.”
„La lipsă de înghețată, braga ne răcorește”
„La lipsă de înghețată, braga ne răcorește.”
„La loc, murgule”
„La loc, murgule.”
„La lucru slăbănog, la sudalmă e harnic”
„La lucru uituc”
„La luna câinilor”
„La luna câinilor.”
„La lupul alb”
„La lupul mort, câinii nu latră”
„La lupul mort, câinii nu latră.”
„La măgăriță bătrână, frâu poleit”
„La mămăliga mare vin multe haimanale.”
„La mămăliga mare, vin multe haimanale”
„La mânăstire, bogăție mare, dar milă nici de cum”
„La mâncare ca lupul”
„La mâncare lei și la lucru boi”
„La mâncare lup dar la lucru codaciu”
„La mâncare lup și la învățătură butuc”
„La mâncare lup și la învățătură butuc.”
„La mâncare lup și la treabă vulpe.”
„La mâncare nu grăbi”
„La mâncare să ai cumpătare”
„La mâncare să aibi cumpătare, și la băutură să fii cu măsură.”
„La mâncare să alibi cumpătare”
„La mâră cine se duce, se umple de făină”
„La mâră și la drâștelă”
„La masă când închini, să nu dai din mâini, nici paharele”
„La masă Grecul are lămâie”
„La masa nebunilor se adună cei cu minte”
„La măseaua care te doare, te lovește limba”
„La mațe zi câini, sârmă zi pâini??”
„La miere nainte, la război înapoi”
„La mihalți și ce-ți gândești”
„La moși ai veri”
„La muiere ca la baie, ce într-o baie și buni și răi”
„La muiere frumusețea ca la bărbat virtutea”
„La muiere, ca la moară, pururea le lipsește, la una”
„La muierea băutură”
„La multe cine gândește”
„La multe cine gândește, nici una nu isprăvește.”
„La multe cine se gândește”
„La născânți tali dinții, ș-la născânți tali”
„La naștere se pune într-un blid apă sfințită, și șapte până la naștere”
„La neploaie e bună și grindina”
„La nevasta iute, oțetul e tare”
„La nevasta jucăușă, stă gunoiul după ușă.”
„La nevoie n-ai cu ce să-i stai împotrivă, decât cu dă”
„La noroc temei nici cum tu să pui, căci în cer te urcă”
„La nuntă tușește și la jale fug departe!”
„La o adică, toți suntem oameni.”
„La o mână de învățătură, se cere un car”
„La o treabă când se scâlă”
„La o treabă când se scoală, par'că are onă în poală.”
„La o trebă când se scâlă”
„La oi, că la capre ai fost”
„La olari, oală zdravănă nu găsești”
„La om viteaz, armă scurtă”
„La omul bătrân cucul nu-i cântă”
„La omul bătrân să nu-i muți cuvântul”
„La omul bogat și dracii vin cu colaci.”
„La omul cu noroc”
„La omul cu noroc Fierbe oala fără foc.”
„La omul fără noroc”
„La omul harnic se uită sărăcia pe fereastă, dar nu îndrăznește să între.”
„La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră”
„La omul sărac nici boii nu trag”
„La omul sărac nici boii nu trag.”
„La omul sărac nici luleaua nu-i arde”
„La omul sărac nici luleaua nu-i arde.”
„La omul sǎrac, nici boii nu trag.”
„La oraș șed câinii cu colaci (covrigi) în coadă”
„La oraș șed câinii cu colaci în coadă.”
„La orașul ce se vede călăuză nu trebuie.”
„La orașul ce se vede, călăuză nu trebuie.”
„La orfanul s-a rupt șorțul”
„La orice bolnav greu”
„La orice călătorie, nu pleca fără tovarăș”
„La orice îi sare glasul”
„La orice întâmplare, cu veselie mare”
„La orice întâmplare, cu veselie mare, dacă vei celor dimprejur”
„La orice întâmplare, să nu te supui la nici o întristare”
„La orice învățătură”
„La orice nenorocire, să te uiți la cei nenorociți ca să te”
„La orice sfătuire întâi pe ceilalți să asculți; apoi tu”
„La orice te vei pricepe”
„La orice treabă”
„La orice urmare, când îți vei adăoga ceea ce-i lipsește”
„La orice vârstă, prieteșugul trebuincios ca plugul”
„La orice vreme, și la oricine, nebunia își găsește a sa”
„La osul cu carne se adună cioarele”
„La osul cu multă carne trag ciorile.”
„La paguba altuia nu te mira”
„La paguba altuia nu te mira, că și tu o poți căpăta.”
„La pământul ud nu trebuie apă multă”
„La pământul ud nu trebuie apă multă.”
„La pânza urzită, Domnul ne dă bătătură”
„La părul lăudat cu sacul mare să nu te duci”
„La părul lăudat cu sacul mare să nu te duci.”
„La părul lăudat să nu alergi cu sacul”
„La părul stufos”
„La pasărea liberă.”
„La Paștele cailor”
„La Paștele calului.”
„La Paștile calului”
„La pat și la masă cu îndrăzneală se lasă”
„La piatra cea de lemn, unde s-a bătut”
„La piscu Cocorului”
„La plăcinte înainte, la război înapoi.”
„La plug se cunoaște Românul”
„La poarta a cufiui asună cât vrei”
„La poarta fugarului piere gunoiul”
„La poarta surdului”
„La poarta surdului urlă, zi nu ai lucru.”
„La pom lăudat să nu mergi cu sacul”
„La pom lăudat să nu mergi cu sacul.”
„La pomană”
„La pomană dă năvală, dar la război dă înapoi.”
„La pomul lăudat”
„La pomul lăudat Să mergi cu sacul spart.”
„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul”
„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.”
„La porcu și la scumpu îi iei folosul după”
„La porcu și la scumpu îi iei folosul după moarte”
„La primejdii cu curaj ca să n-ai nici un necaz”
„La primire ușa deschisă să-ți fie, ca să afli păsul și dorul”
„La Probajeni să nu probăjești omul, că peste tot anul e bolnav”
„La puntea raiului”
„La ra (luna) cailor”
„La răsplătire cu îndurare, la mânie cu umilință mai mare”
„La rău sărmanul aleargă cu poșta, iar la bine merge cu carul.”
„La război în coadă, și la fugă în frunte.”
„La război înapoi, și la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală.”
„La război nebunii intră în foc și înțelepții”
„La răzor cu carul gol”
„La răzor cu carul gol, La mejdină cu târna plină.”
„La rea mâră am dejugat”
„La rea moară am dejugat”
„La satul ce se vede călăuză nu ne trebuie”
„La scara murgului”
„La scump nu-i păcat”
„La sema calei”
„La Sfântu-Așteaptă”
„La Sfântul Așteaptă”
„La soare te poți uita”
„La șoarece mare, pisică și mai mare”
„La șoarece mare, pisică și mai mare.”
„La șopotul de treci nu asculta”
„La strâmtul tu și la largul meu”
„La stup de miere, roi de muște.”
„La tăbăcari cine slujește”
„La tabaci cine slujește, pielea i se tăbăcește.”
„La țanc”
„La târg nu se vinde peștele rămas în apă”
„La târg nu se vinde peștele rămas în apă.”
„La tâte porc-de-câne, numai la trebă do”
„La țeft”
„La tejghea, pentru ca să nu mai stea”
„La țigan stup și la popă porci”
„La timp a vorbi și a tăcea e arta cea mai grea”
„La tine cinste, la mine necinste”
„La tinerețe cine nu lucrează”
„La tinerețe lesne se învață cele rele”
„La toarta pământului”
„La toată binefacerea ce o faci, fii vesel”
„La toată casa”
„La toate porc-de-câne, numai la treabă do”
„La toate urma alege”
„La toate urma alege.”
„La tortă”
„La treabă se vede omul ce pățește”
„La trebă se vede omul ce pâte”
„La Turc dragostea e pe genunchi”
„La un cap de pod ne vom întâlni vre”
„La un cap de pod ne vom întilni vre”
„La un car de minte e bine să fie un”
„La un car de minte e bine să fie un dram de noroc.”
„La un car de minte trebuie două de noroc”
„La un norod nerod pururea găsești de ce să te ferești”
„La un puț bun mulți voinici s-adună.”
„La un puț bun mulți voinici se adună”
„La un sac de învățătură trebuie un car”
„La un sac de învățătură trebuie un car de minte.”
„La un sac de învățătură trebuie un sac de minte.”
„La unii li s-a dat capul ca să nu-i plouă-n gât.”
„La unii mumă, și la alții ciumă.”
„La unii nevoie, iar la alții bună voie”
„La unii nevoie, iar la alții bunăvoie.”
„La unii unele, și la alții altele”
„La unul fără suflet, trebuie unul fără de lege.”
„La unul mumă și la altul ciumă.”
„La unul mumă, la altul ciumă.”
„La unul parte și altuia părticică”
„La ureche ce se zice, în pădure se aude”
„La ureche ce se zice, în pădure se aude.”
„La urechi mari nu trebuie cercei”
„La ușa săracului nu vine nici un câine”
„La ușa săracului nu vine nici un câine.”
„La ușa surdului”
„La ușa surdului când bați, bate să se audă”
„La vale în buiestru”
„La vale lesne alunecă, rar în sus anevoie te urci”
„La vale lesne aluneci, iar în sus anevoie te urci.”
„La vânat cu pușca seacă să nu mergi.”
„La vânat cu pușca secă să nu mergi”
„La vânători sărăcia le râde opincile”
„La vara cailor”
„La vijelii copacii cei mari jos cad, iar buruienile pe loc rămân.”
„La voie bună”
„La voie bună Românii se adună”
„La vorbă, la mâncare, la băutură și la orice altă plăcere”
„La vreme de bătrânețe, mănâncă mere pădurețe”
„La vreme de lipsă și unealta rea e bună”
„La vreme de nevoie și cu lături poți”
„La vreme de nevoie și cu lături poți stinge cel mai mare foc.”
„La vreme de vei semăna, mai mult vei căpăta”
„Laba gâștei”
„Lac mic, dar lipitori multe”
„Lac mic, dar lipitori multe.”
„Lac să fie, broaște multe.”
„Lac să fie, că broaște-s destule.”
„Lacătul nu se pune la ușă pentru hoți, ci pentru oameni cinstiți.”
„Lacom la bogăție și sărac la minte”
„Lacom tânăr, cerșitor bătrân”
„Lăcomia”
„Lăcomia curmă vița”
„Lăcomia e rea și păgubitoare boală”
„Lăcomia pierde omenia.”
„Lăcomia sparge sacul”
„Lăcomia strica omenia”
„Lacomii sunt de unde mare mărul coje și cioro”
„Lăcomind la al altuia, sosește de pierde”
„Lacomul e de unde n-are pomul cade”
„Lacomul, de puțin nu se mulțumește”
„Lacomul, nici sie nici altuia nu este de folos”
„Lacomul, și sătul, flămând este”
„Lacrimile mișcă de multe ori și pietrele”
„Lacrimile nu s-ar mai usca, dacă mor”
„Lacrimile săracilor, nici soarele nici vântul”
„Lacrimile săracilor, nici soarele nici vântul nu le poate usca.”
„Lacul din ploaie nu ține”
„Lacul din ploaie nu ține.”
„Lacuri să fie, broaște multe”
„Lăcusta îndurare dă bucate nici cum are”
„Lăcusta puțin trăiește, dar paguba mare face”
„Lăcusta puțin trăiește, dar pagubă mare face.”
„Lăcustă-Vodă”
„Lada la mine și cheia la tine”
„Lada la mine, cheia la tine.”
„Lămâia după ce o storci, coaja o arunci jos”
„Lampa nu arde pentru cel care doarme”
„Lâna cea bună prin spini rămâne”
„Lâna cea bună prin spini rămâne.”
„Lâna de oaie laie”
„Lână în lână, păr în păr”
„Lângă cuhnia cea bogată, sărăcia gata”
„Lângă culmea cea bogată.”
„Lângă stână, la un loc cu câinii.”
„Lapădă spinul din cale”
„Lapădă spinul din cale.”
„Lapte acru în călămări”
„Lapte acru în călimar”
„Lapte de bou”
„Lapte de cuc”
„Lapte de pui pârță în casă”
„Lapte dulce”
„Lapte fiert l-a opărit”
„Lapte fiert, opărit, suflă și-n cel covăsit.”
„Lapte numai de vei mulge, vei dobândi și unt”
„Laptele până nu-l bați, smântână nu poți să scoți.”
„Laptele se varsă, se adună cu sile”
„Laptele și al vacii frumoase, ca și al vacii prăsite”
„Laptele și al vacii: frumoase ea și al vacii proaste face coraslă.”
„Laptele tinerilor e vinul bătrânilor”
„Laptele, până nu-l bați, smântână nu poți să”
„Las că mai are vulpea lipsă de coadă”
„Las că-i bine, cu toate că-i rău”
„Las că-i bine, cu toate că-i rău.”
„Las cuscria la pustia”
„Las' că așa oi zice, Românico!”
„Las, că o să tragă la mâră”
„Las, că o să tragă la moară”
„Las, să-i rupă coada a cui îi vaca”
„Las-o (mai) moale.”
„Las-o baltă/moartă.”
„Las-o jos, că măcăie. '”
„Las-o mârță în popușoi”
„Las-o spânzurată”
„Lasă așa, că'i bine așa; c'o mai fost așa”
„Lasă așa, că-i bine așa; c-o mai fost așa”
„Lasă boul în voia lui, dacă vrei să meargă departe”
„Lasă că și salcia mea va să facă auă”
„Lasă câinii să te latre”
„Lasă câinii să te latre, numai bine să”
„Lasă câinii să te latre, numai bine să știi face.”
„Lasă cuscria la pustia”
„Lasă în pace pe cel beat că singur va cădea.”
„Lasă lumea să vorbească”
„Lasă lumea, să cam treacă”
„Lasă mânia de sară pe dimineață”
„Lasă mânia de seară pe dimineață.”
„Lasă pe mâine ce poți face azi, că poate mâine nu mai ai nevoie.”
„Lasă să ardă și moara, numai șoarecii să moară.”
„Lasă să fie, bine că nu-i”
„Lasă să fie, bine că nu-i.”
„Lasă să latre în spatele mele”
„Lasă să ningă, să plouă, numai vreme rea să nu se facă”
„Lasă să zică cumătra, bine că nu-i adevărat”
„Lasă să zică el, numai el să nu zică”
„Lasă și eu să-l ating”
„Lăsa te-aș (da te-aș) de malul Oltului!”
„Lasă vreun lucru pe mâine”
„Lasă, lasă să vedem, strigă cimpoiele, la nuntă”
„Lasă, nici când nu-i bun”
„Lasă-i să-și scoată ochii, că ei o (or) da seamă”
„Lasă-l în pace pe cel beat că singur va cădea”
„Lasă-l în pat, lasă-l pe pat, să cace în pat”
„Lasă-l în salba lui”
„Lasă-l pe salba lui”
„Lasă-l pe salba lui.”
„Lasă-l să-l moșească eu”
„Lasă-mă de barbă că se rupe leuca”
„Lasă-mă în cât mă găsesc”
„Lasă-mă sub pat, lasă-mă în pat”
„Lasă-mă, lasă-te”
„Lasă-mă, mamă, și pe mine”
„Lasă-mă, mamă, și pe mine, că vine sâmbătă”
„Lasă-te după păr”
„Lasă-te, cum s-a lăsat Neamțul de izmene”
„Lasă-te, mâle”
„Lasă-ți, lele, lucrul”
„Lăsați lucrul”
„Latră ca o șulfă”
„Latră în doi ca în doisprezece și nu-l poate scoate nici douăzeci și patra.”
„Latră, dar nu mușcă”
„Lătrătura câinelui și zbieretul măgarului (asinului)”
„Lauda adevărată, cea ce ți-o dă, când nu ești de față”
„Lauda aduce pagubă”
„Lauda cea adevărată după moarte se ivește, că până când”
„Lauda de sine”
„Lauda de sine nu miroase-a bine.”
„Lauda de sine pute”
„Lauda în față e jumătate ocară”
„Lauda la cel înțelept îl îndeamnă la mai mare înțelepciune”
„Lauda mincinosului, bucuria nebunului.”
„Lauda nu-i cu bani”
„Lauda seamănă dragoste, dar zavistnicul cu lauda îți sapă”
„Lauda vine de la sine”
„Laudă-mă gură că d-aia-ți dau friptură.”
„Laudă-mă, gură”
„Laudă-mă, gură, bine”
„Laudă-mă, gură, bine, că ți-oi da miere și pâine.”
„Laudă-mă, gură, că dacă nu mă vei”
„Laudă-mă, gură, că ți-oiu da plăcinte”
„Laudă-mă, gură, că-ți voi da friptură.”
„Laudă-mi, gură, că te bat”
„Laudă-te gură”
„Laudă-te gură să nu te spargi”
„Laudă-te gură, că alții nu se îndură.”
„Laudă-te, gură”
„Laudă-te, gură, că ești destulă”
„Laudele pe hârtie, iară hulele pe table”
„Lăutarul cântă mai bine când își cântă”
„Lăutarul cântă mai bine când își cântă lui.”
„Lăutarul crede vede, crede visează”
„Le aruncă în traista dinapoi”
„Le aruncă muște”
„Le cânta de zor până nu se cunună”
„Le cântă de zori până a nu se cununa”
„Le închide numa-așa”
„Le îndrugă ca cu furcoiul”
„Le mestecă ca în bota țiganului”
„Le muți de la Ana la Caiafa.”
„Le spune toate pe zară”
„Le spune tot cu cărni”
„Le-a dat toate pe (pentru) una”
„Le-a dat toate pe una, și nici aia nu-i”
„Le-a făcut pe piele”
„Le-a pus tâte la spinare”
„Le-a pus toate la spinare”
„Le-adună curățile”
„Leac”
„Leac de frică nu-i”
„Leac de frică nu-i.”
„Leac la rană, muierea cea bună”
„Leacul e în limba de clopot.”
„Leacul fie sau nu fie”
„Leacul fie, ori nu fie”
„Leacul mai rău decât rana”
„Leagă banul pe zece locuri”
„Leagă calul unde zice stăpânul”
„Leagă calul unde zice stăpânul, măcar lupul să-l mănânce.”
„Leagă cățeaua de gard”
„Leagă paraua cu zece noduri”
„Leagă prietenie cu câinele, numai nu lăsa”
„Leagă prietenie cu câinele, numai nu lăsa bâta din mână.”
„Leagă sacul până-i rotund”
„Leagă tei de curmeie”
„Leagă-te de curea”
„Leapădă opinca ruptă și 'n urmă iară”
„Leapădă pe dracul și ia pe Satana.”
„Leașcă”
„Lebăda numai un pui face și bun”
„Lecul (său) e limba de clopot”
„Leg de pe vii și de pe morți.”
„Legă calul unde zice stăpânul, măcar”
„Legă mărul până când e mic”
„Legă-ți singur iu ti dâre”
„Legaiu cinci, mai am cinci, și apoi să”
„Lege”
„Legea e după cum o fac domnii”
„Legea înainte, șireții după ea”
„Legea, dreptatea ta”
„Legile le fac oamenii”
„Leheceanul musgurit”
„Lele fugi că te ajunge”
„Lelea joacă până în noapte”
„Lelea joacă, dănțuiește”
„Lelea s-a săturat de mere acre”
„Lelea, sărind într-un picior”
„Lemnul care se îndoaie e mai bun decât cel care se rupe.”
„Lemnul care se îndoiește e mai bun decât cel care”
„Lemnul cel strâmb, focul îl arde”
„Lemnul strâmb, focul îl îndreptează”
„Lemnul strâmb, focul îl îndreptează.”
„Lenea e cucoană mare, șade ca un trântor”
„Lenea e cucoană mare, șade ca un trântor.”
„Lenea e începutul răutății.”
„Lenea e începutul răutăților”
„Lenea e la om ca și rugina la fier”
„Lenea este (e) începutul sărăciei”
„Lenea face pe bogatul a i se urî”
„Lenea jupână mare”
„Lenea mănâncă lemne”
„Lenea pierde vremea”
„Lenea șade (zace) pe un scaun de aur”
„Lenea, când este mai mică”
„Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.”
„Lenea-i domn mare.”
„Leneș ca dracu”
„Leneșa, când se scaldă”
„Leneșa, când se scoală, pare că are ouă în poale.”
„Leneșul adoarme din picioare.”
„Leneșul are gura împiedicată”
„Leneșul ca o piatră aruncată în tină zace”
„Leneșul cată lucru, dar nu dorește să-l găsească.”
„Leneșul caută lucru, dar nu dorește să-l”
„Leneșul e frate cu cerșetorul”
„Leneșul e greu să se apuce de lucru”
„Leneșul e greu să se apuce de lucru, căci de lăsat lasă lucrul oricând.”
„Leneșul fuge de danț”
„Leneșul la toate zice că nu poate.”
„Leneșul mai mult aleargă”
„Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește.”
„Leneșul mai mult aleargă, și scumpul mai mult păgubește.”
„Leneșul mănâncă puțini colaci”
„Leneșul, când îi este lene, visează că s-a înțepat.”
„Leneșul, când îi este lene, visează că sa”
„Leneșul, la toate”
„Leneșului îi pute pământul sub el.”
„Leneșului, toți îi zâmbesc”
„Leneșului, toți îi zâmbesc.”
„Lenevia e soră bună cu sărăcia; când”
„Leoaica numai un pui face și bun”
„Lepădă pe dracu și ia pe Satana”
„Lepră”
„Lesne a atârna tivga de coadă, dar anevoie a o purta”
„Lesne a băga în urechile acului, când vezi”
„Lesne a ierta, dar anevoie a uita”
„Lesne a intra în casa omului, anevoie a ieși”
„Lesne a intra în casa omului, anevoie a ieși.”
„Lesne a judeca pe altul”
„Lesne a se-nsură”
„Lesne a zice, anevoie a face”
„Lesne din gură, anevoie din mână”
„Lesne din gură, anevoie din mână.”
„Lesne douăzeci și cinci (cinci, desi, o sută) de bice”
„Lesne e a da, anevoie a lua”
„Lesne e a făgădui, dar e greu a împlini”
„Lesne e a făgădui, dar e greu a împlini.”
„Lesne e a învăța, greu a face”
„Lesne e pune vița, (și) bea vin!”
„Lesne poți să arunci o piatră în mare”
„Lesne se înșală, dar anevoie scapă, ca peștele din plasă”
„Lesne, pune viță și bea vin.”
„Lesne-i a face cârlig, dar să ai ce acăța”
„Lesne-i a face cârlig, dar să ai ce agăța de el.”
„Leul când se va scula, atunci veți vedea”
„Leul cât e de mare, dă cucurigu cocoșului numai de cât”
„Leul cu furnicile nici cum se luptă”
„Leul după urme se cunoaște”
„Leul după urme se cunoaște.”
„Leul nu se luptă cu umbra, nici la întuneric”
„Leul nu se uită când îl latră un cățel”
„Leul nu se uită când îl latră un cățel.”
„Leul, și în lanț fiind, se uită ca un voinic”
„Leului nu i-a fost ciudă că l-a rănit vânătorul, ci că l-a lovit măgarul.”
„Leușteanul, de-l tură, se usucă în grădină.”
„Li are tricută cîrehâua 1)”
„Li bagă pirdea tu ocii.”
„Li căzu sborul în pâine”
„Li căzu vorba în pâine”
„Li dziseră a zurlui că e gione; se-aruncă”
„Li fită gumara”
„Li fită măgara.”
„Li mâcai grânlu”
„Li mută bușiu; Îi spuse câtlu.”
„Li s-a întors spinul”
„Li s-a rupt giro”
„Li s-a spart cuibarul”
„Li s-a stins șopotul”
„Li s-au spânzurat lingurile de gât.”
„Li se agață mâna.”
„Li se ascârci”
„Li se dă armată.”
„Li se usucă lingura”
„Li si fită Hristolu n-casă”
„Li trage călușeul”
„Li-aghisi oslu.”
„Li-ai trădari al Mihali.”
„Li-apiri Sumedru la poartă!”
„Li-apreasi pali n-cap.”
„Li-da apă”
„Li-pâti plâtarea.”
„Li-u afumă”
„Libertatea este un cuvânt pe care nu-l poți pronunța decât liber.”
„Licsandru inimă rea”
„Limbă”
„Limba boului e mare, dar nu poate grăi”
„Limba când greșește, adevărul grăiește”
„Limba dulce mult aduce.”
„Limba dulce, dos viclean”
„Limba dulce, limba amară, că și cele bune, și cele rele”
„Limba e bună, limba e rea”
„Limba e dulce ca mierea și amară ca fierea”
„Limba e dulce ca mierea și amară ca fierea.”
„Limba este cea mai înaltă expresie a sufletului unui neam.”
„Limba este haina gândirii unui neam.”
„Limba îndulcește”
„Limba îndulcește, limba amărește.”
„Limba îndulcește. Limba amărăște.”
„Limba întărește, limba slăbește”
„Limba izbește în dintele ce te doare”
„Limba lungă îți face greață”
„Limba lungă ușor se scurtează”
„Limba muierii cuțit cu două ascuțituri”
„Limba n-are oase.”
„Limba nebunului este o moară fără gră”
„Limba nebunului este o moară fără grăunțe”
„Limba nebunului este o moară fără grăunțe.”
„Limba nu are oase, se îndoaie după gând.”
„Limba nu are oase, și sfărâmă umerile”
„Limba oase n-are și oase sfăramă.”
„Limba oase n-are, dar oase sfărâmă.”
„Limba păcătosului adevărul grăiește”
„Limba păcătosului adevărul grăiește. Gura păcătosului adevărul vorbește.”
„Limba scapă în gură”
„Limba se vinde mai bine la târg”
„Limba și dulce și amară se arată”
„Limba slobodă mult te vatămă”
„Limba sparge capul și cetățile”
„Limbă subțire”
„Limbă subțire.”
„Limba taie ca forfecile”
„Limba tocmește, limba strică”
„Limba vacii este lungă”
„Limbă-lată”
„Lindina când se satură ese în lața sa vagă tâta lu”
„Linge mierea de pe degete, dar să nu le rozi.”
„Linge talere”
„Linge tipsia”
„Linge unde a scuipat”
„Linge-lapte.”
„Lingura goală rupe gura.”
„Lingura mare strică gura dar drege fața.”
„Lingușela dulce”
„Lingușirea miere dulce, dar otravă ne aduce. Cam departe”
„Lingușirea se lipește unde sarea lipsește”
„Lingușitorul când vede un fulg în barba ta, ți-l ciugulește”
„Lingușitorul, ca scorpia, cu gura te mângâie și cu coada te”
„Lingușitorul, orice te înveselește, aceea nu mai ți-o grăiește”
„Linivoslu tut prufiții "ți spune.”
„Linte văduvi, linte spuni”
„Lipitoarea până nu cade, nu zice: ajunge”
„Lipitoarea până nu cade, nu zice: ajunge.”
„Lipitoarea satului”
„Lipsa frânge legea”
„Lipsa pisicilor, bucuria șoarecilor”
„Lipsa schimbă legea”
„Lipsa și sărăcia smerește și mândria cea”
„Lipsește Martie din post?”
„Lipsește mâța, șoarecii își fac de cap”
„Lipsește mâța, șoarecii își fac de cap.”
„Lipsește mierea, se duc muștele”
„Lipsește mierea, se duc muștele.”
„Lira și sborul”
„Lira și vorba”
„Liță cu frate-său Ghiță”
„Litenul e om viclean”
„Literatura e oglinda vieții.”
„Literatura este expresia cea mai înaltă a sufletului unui popor.”
„Litfă”
„Liturghie cu bragă”
„Livada fără zi schimb nu se face”
„Loași mântuiala care ai spus-o”
„Loași mântuiala care ai spus-o?”
„Loc de casă în curtea bisericii”
„Loc de casă în curtea bisericii.”
„Locul bun și grâul alb”
„Locul oalei, când o iei de la foc, de pe vatră, să-l astupi cu cenușă”
„Logofăt, scrie pe băț, și pe hârtie nu scrie”
„Logofete”
„Logofete, brânză-n cui”
„Logofete, golofete!”
„Lopata când bate în apă, sperie pe pești”
„Lopata când bate în apă, sperie pe pești și-i scapă.”
„Lopata grămădește și sapa risipește”
„Lopata grămădește și sapa risipește.”
„Lovește-mă, lele, în spate, c-un bulgăre de iască”
„Lovi-m-ai, lele, 'n spate, c-un bulgăre de gheață înghețată”
„Lovit ca capul de pragul de sus și de cel de jos.”
„Lovit cu capul de pragul de sus și de cel de jos”
„Lovit cu leuca”
„Lovit de la paie”
„Lozia bună îi tare scumpă”
„Lu 'ncălecară pri urecii.”
„Lu m'că fărmaclu cu pulmul”
„Lu-acâțară tu prași”
„Lua-voi samarul și se va vedea amarul”
„Luăși basmaua, dacă spuseși?”
„Luași bazmaua?”
„Luca nu vede că-i plouă în casă”
„Luca, care și-a scăldat căciula în baltă”
„Lucrătorul de pământ, cu cât mai mulți copii are”
„Lucrătorul mănâncă de unde lucrează”
„Lucrează boul și mănâncă calul”
„Lucrează ca boul”
„Lucrează ca câine și mănâncă ca domnul”
„Lucrează ca o vită”
„Lucrează ca sclav, să bănezi ca afend”
„Lucrează ca un rob”
„Lucrează de îngheață și mănâncă de asudă”
„Lucrează de noapte până în noapte”
„Lucredză ca câni ș-mâcă ca domnu.”
„Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.”
„Lucru bun, ca vinul bun, ce de sine se laudă”
„Lucru cu Vie, orbu va lu-adari.”
„Lucru de Beci, lucrat cu ață de buci”
„Lucru de geremea”
„Lucru de grabă”
„Lucru de haimana”
„Lucru de noapte, el vede ziua și râde”
„Lucru dracului.”
„Lucru împrumutat”
„Lucru la timp dăruit”
„Lucru la timp dăruit prețuiește îndoit.”
„Lucru merge găitan”
„Lucru ortăcesc”
„Lucru ortăcesc, lucru țigănesc”
„Lucru sus legat cu ață”
„Lucru' amestecat, pute a căcat.”
„Lucru' de doi bani, doi bani face.”
„Lucrul are rădăcini amare dar fructe dulci.”
„Lucrul are rădăcini amare, dar fructe dulci”
„Lucrul bine început”
„Lucrul bine început e pe jumătate făcut.”
„Lucrul bun anevoie se dobândește”
„Lucrul bun nu se face iute”
„Lucrul bun și care-ți place nu întrebi în cât timp se face.”
„Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.”
„Lucrul dăruit”
„Lucrul de astăzi nu-l lăsa pe mâine”
„Lucrul de astăzi nu-l lăsa pe mâine.”
„Lucrul de seară nu-l lăsa pentru dimineață”
„Lucrul de tovărășie miroase a sărăcie.”
„Lucrul din vecinătate totuna-i cam bun”
„Lucrul dracului în casa nănașului”
„Lucrul dracului în casa popii”
„Lucrul face sănătate”
„Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.”
„Lucrul făcut nu se mai poate desface”
„Lucrul greu apasă pe cel ușor”
„Lucrul la timp dăruit”
„Lucrul la timp dăruit prețuiește îndoit.”
„Lucrul lungește viața, iar lenea o scurtează”
„Lucrul rău nu piere”
„Lucrul rău nu piere cu una cu două”
„Lucrul rău nu piere cu una cu doua.”
„Lucrul și cu rugăciunea fac pe om bun”
„Lucrul străin nu ține de cald”
„Lucrul străin nu ține de cald.”
„Luleaua lui Dumnezeu”
„Lumânarea e pe sfârșit”
„Lumânarea luminează casa, numai pe sine nu se vede”
„Lumânarea se aprinde pentru cei ce văd, nu pentru cei orbi”
„Lumânarea se aprinde pentru cei ce văd, nu pentru cei orbi.”
„Lumânarea, când tai mucul, atunci mai mult luminează”
„Lume și viață”
„Lume, lume”
„Lume, lume și viață”
„Lume, lume, și viața brăcinariu de ață”
„Lume, lume. Cum ți-aș pune nume!”
„Lume-lume, nu e de glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Șapte muzici - trei!”
„Lumea arde în foc și cocâna se gătește”
„Lumea asta e pe dos”
„Lumea asta e pe dos; toate merg cu capul în jos.”
„Lumea asta nu-i a mea”
„Lumea cu lumea, și noi cu noi”
„Lumea cu lumea, și noi cu noi.”
„Lumea din țânțar o face armăsar.”
„Lumea e amăgitoare”
„Lumea e ca un puț cu două ciuturi; când”
„Lumea e înșelătoare”
„Lumea este ca o roată, cine poate învârtește.”
„Lumea este ca o roată; cine poate învârti”
„Lumea este din bucăți”
„Lumea este din bucăți, cere unul, dai la toți.”
„Lumea moare de Tătari”
„Lumea moare de Tătari, Stanca bea cu lăutari.”
„Lumea n-a fi făcut într-o zi.”
„Lumea noastră întreagă este ca o scară”
„Lumea nu s-a făcut într-o zi”
„Lumea nu-i cât se vede prin fereastră”
„Lumea nu-i cât se vede prin fereastră.”
„Lumea o vede cât oul”
„Lumea o vede cât oul.”
„Lumea piere de belea”
„Lumea piere și vecina se dă în leagăn”
„Lumea piere și vecina se dă în leagăn.”
„Lumea piere, baba se piaptănă.”
„Lumea prin târg o vorbește”
„Lumea prin tîrg o vorbește”
„Lumea printre călărași”
„Lumea să te laude, câinii lasă să te latre”
„Lumea scârțâie și chinul lumea.”
„Lumea și de cei cu răi”
„Lumea și un om”
„Lumea-i făcută din bucăți; vede unul”
„Lumea-i o carte și noi suntem literele ei.”
„Lumea-n culme, vezi șoldii”
„Lumina cărții risipește întunericul neștiinței.”
„Lumina ce-o simt năvălindu-mi în piept când te văd.”
„Lumina e lumină, numai cel fără ochi”
„Lumina e lumină, numai cel fără ochi n-o vede.”
„Lumina la întuneric mai mult luminează”
„Lumina la întuneric mai mult luminează.”
„Lumina luminării și pe cel mai urât îl arată de frumos”
„Lumina mare pre cea mică întunecă”
„Lumina rămâne lumină de și orbul n-o întâmpină”
„Lumina rămâne lumină deși orbul n-o întâmpină.”
„Lumina vădește ziua”
„Luminează-te și vei fi”
„Luna mi s-a mâniat, soarele să-mi trăiască”
„Luncanul e ciop de bute”
„Lunea, marțea n-am lucrat”
„Lunecă și cade”
„Lung în mână, scurt în vină”
„Lungă e limba boului, dar la capăt tot n-ajunge”
„Luni îi lunei”
„Luni, lunei”
„Luntrea pe mare, pe margine o tragi.”
„Luntrea pe mare, pe margine s-o tragi”
„Lup te cheamă, și lup ești”
„Lup vechi.”
„Lup, și moș oilor, unde s-a mai văzut”
„Lupii cu mieii nici cum se împacă, nici deopotrivă”
„Lupii mănâncă înșelăciuni”
„Lupii nu se mănâncă între dânșii”
„Lupii se ceartă pe dobitocul sângerat”
„Lupii se ceartă, pe unde vin”
„Lupii se țin după oi și corbii după hoit”
„Lupii se țin după oi și corbii după hoit.”
„Lupii totdeauna se bucură în timp de furtună”
„Lupii totdeauna se bucură în timp de furtună.”
„Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.”
„Lupul are nume rău, însă vulpea le gâtui”
„Lupul când îmbătrânește, atunci și șoarecii încalecă”
„Lupul când îmbătrânește, atunci și șoarecii încalecă pe el.”
„Lupul când poruncește nu mănâncă”
„Lupul cioban oilor, unde s-a mai pomenit?”
„Lupul cioban și capra grădinar”
„Lupul cu slugi nu face gâtul gros”
„Lupul de aceea-i cu ceafa groasă, că singur”
„Lupul de aceea-i cu ceafa groasă, că singur își câștigă masa.”
„Lupul de oaie nu se face.”
„Lupul duce mielul și însemnat”
„Lupul după ce-și pierde părul, poți să-l măsori”
„Lupul e cu numele și vulpea cu darul”
„Lupul fără dinți.”
„Lupul îl vedem și urma (urma) îi căutăm.”
„Lupul îl vezi și toiagul îi cauți”
„Lupul îmbrăcat în piele de oaie”
„Lupul îmbrăcat în piele de oaie.”
„Lupul împrejurul lui nu strică”
„Lupul în doi peri strică mai rău”
„Lupul în doi peri strică mai rău.”
„Lupul își crapă n'are de mil și sute de ou”
„Lupul își gătește singur de mâncare”
„Lupul își pierde părul, dar nu obiceiul”
„Lupul la turburări se înveselește”
„Lupul mănâncă și din oile numărate.”
„Lupul negura caută.”
„Lupul nu caută că oile sunt numărate”
„Lupul nu caută că oile sunt numărate.”
„Lupul nu mănâncă niciodată la gaură”
„Lupul nu se satură cu o mică îmbucătură”
„Lupul orice găsește înghite”
„Lupul păcurar nu se face.”
„Lupul părul își schimbă, dar năravul nu.”
„Lupul părul schimbă dar năravul ba.”
„Lupul părul schimbă, nu firea”
„Lupul păstor oilor”
„Lupul pe dimandate nu mănâncă”
„Lupul pe unde a mâncat măgarul, tot dă ocol câteodată.”
„Lupul s-a tocmit cioban la oi, și se cântă”
„Lupul și singur fiind, nu se sperie de mii și sute”
„Lupul slugă de-ar mână”
„Lupul stătea și el zicea: «gi, cântec mi lipsește»”
„Lupul tace și face și lasă câinii să latre.”
„Lupul tace și face, și lasă câinii să latre”
„Lupul te pârăște, lupul te judecă”
„Lupul te pârește, lupul te judecă.”
„Lupul, lup rămâne”
„Lupul, pe dimineață nu mănâncă”
„Lupul, pe unde a mâncat măgarul, tot dă ocol”
„Lupul, și dacă îmbătrânește, năravul nu și-l părăsește”
„Lupului îi dă cu untdelemn și el piere de flămând”
„Lupului îi e necaz încă”
„Lupului, de i-ar fi frică de ploaie, ar purta ipingea”
„Lut de la roata carului, e bun la umflatul țiței femeilor.”
„Luxul în adevăr împodobește pe om, dar și îndată îl lasă”