Proverbe care încep cu litera I
1.234 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera I (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„I cu Hristosul, i cu Șucă”
„I s'a întins urechile”
„I s-a cam umplut măsura”
„I s-a curmat firul vieții”
„I s-a dus buhu”
„I s-a făcut inima cremene”
„I s-a încheiat codru”
„I s-a întins scara”
„I s-a întins urechile”
„I s-a întors punga pe dos”
„I s-a întors punga pe dos.”
„I s-a întunecat steaua”
„I s-a luat (tăiat) scara”
„I s-a luat (tăiat) scara.”
„I s-a mai pus ziua de mâine”
„I s-a pus (i-a sărit) în nas”
„I s-a pus la inimă”
„I s-a pus o scară bună.”
„I s-a scurtat firul vieții”
„I s-a spart oala”
„I s-a spart oala. I s-a frânt olu.”
„I s-a șters turaoa”
„I s-a șters veletul”
„I s-a teșcat nasul”
„I s-a umplut paharul”
„I s-a urât cu binele”
„I s-au (s-or) tăiat venele”
„I s-au făcut creierii apă”
„I s-au făcut mustățile pe șase”
„I s-au încălzit urechile”
„I s-au întors rânza”
„I s-au tăiat venele”
„I se bate inima ca la un purice mort”
„I se bate limba în gură ca calicii la po-mană.”
„I se clatină dinții”
„I se face gura pungă”
„I se mișcă plăselele”
„I se pare dealul vale.”
„I se pare dealul, vale”
„I se prinde vorba ca nuca în perete”
„I se usucă și limba din gură”
„I se vede luna”
„I se vede părul prin căciulă”
„I-a (mi-a) trecut făina prin traistă”
„I-a abătut ca lui Drăgoiu de stea”
„I-a adus pielea pe băț”
„I-a ajuns focul la degete”
„I-a ajuns focul la unghii”
„I-a arătat turnul bisericii.”
„I-a atârnat cingătorul de nas”
„I-a atârnat iabașaua de nas”
„I-a atârnat ievășcua de nas”
„I-a avut Dumnezeu de știre”
„I-a avut Dumnezeu de știre.”
„I-a bătut ca lui Drăgoiu de șase”
„I-a bătut ceasul norocului”
„I-a bătut ceasul norocului.”
„I-a cădea păr din palmă”
„I-a cam eșit brânza în barbă”
„I-a cam ieșit brânza în barbă.”
„I-a cântat (bine, de vreme) cocoșul”
„I-a cântat cocoșul.”
„I-a cântat cucul în față.”
„I-a cântat cucul în spate.”
„I-a cântat cucul în stânga”
„I-a cântat cucul în stânga.”
„I-a cântat cucul în straiță”
„I-a cântat cucul la (în) dreapta”
„I-a cântat cucul la dreapta.”
„I-a cântat vecinica pomenire”
„I-a căzut (picat) din coș”
„I-a căzut mirla pe piîrla”
„I-a căzut steaua”
„I-a căzut steaua.”
„I-a crescut păr în palmă.”
„I-a crește mustața în șase”
„I-a crește nasul cel tăiat”
„I-a crește păr în palmă”
„I-a dat caier de tors”
„I-a dat caier de tors.”
„I-a dat cu chibritul pe la nas.”
„I-a dat de cap”
„I-a dat de fund”
„I-a dat dracul cu coada pe la nas”
„I-a dat Dumnezeu bogăție, numa nu i-a”
„I-a dat oala 'n foc”
„I-a dat până s-a săturat”
„I-a dat penele alea bune”
„I-a dat peste cofița cu ouăle”
„I-a dat peste ochiul lucrului”
„I-a dat țița întreagă, nu numai gurguiul”
„I-a dat un fier ars prin inimă”
„I-a dus (tras) cu nasul la teică”
„I-a eșit floricele”
„I-a eșit ghiocei în barbă”
„I-a eșit lup în cale”
„I-a eșit lup în cale.”
„I-a eșit lupul înainte.”
„I-a făcut capul oborâcă”
„I-a făcut popa blană”
„I-a fătat ploșnițele”
„I-a fugit scaunul de sub cur”
„I-a găsit numai locul”
„I-a găsit numai locul.”
„I-a ieșit bunătatea pe față”
„I-a ieșit iepurele înainte”
„I-a ieșit lemnul pe nas”
„I-a ieșit pământul în față”
„I-a ieșit un popă înainte”
„I-a înghețat picioarele”
„I-a intrat șarpele în pungă”
„I-a legat bășica de coadă”
„I-a luat apa, a stătut mâra”
„I-a luat apa, a stătut moara”
„I-a luat Avram sporul”
„I-a luat ciuful (părul) foc”
„I-a luat la hogeag”
„I-a luat părul foc”
„I-a luat țița din gură”
„I-a mai sări în burtă”
„I-a mâncat cioara colacul”
„I-a mâncat cioara colacul.”
„I-a mâncat scândurile fața”
„I-a murit calul, a rămas pe jos”
„I-a ouat găina în căciulă”
„I-a picat pită bună”
„I-a picat râsul în picioare”
„I-a pierdut dracul măsura”
„I-a pocnit capul”
„I-a pus botnița în nas”
„I-a pus ciobul”
„I-a pus coadă”
„I-a pus Dumnezeu mâna în cap”
„I-a pus jugul după cap”
„I-a pus opinca”
„I-a pus paiul în mână”
„I-a pus parul la ușă”
„I-a pus sare în scăldătoare”
„I-a pus stavilă”
„I-a pus tinichaua de coadă”
„I-a răsărit luna în cap”
„I-a răsărit luna în cap.”
„I-a sărit o Sâmbătă.”
„I-a sărit Sâmbăta”
„I-a sărit săritele”
„I-a sărit țandăra în nas”
„I-a sărit un ochi să vadă cu celălalt mai bine”
„I-a scos ochii, ca de bufnag”
„I-a scos spinii din călcâie”
„I-a scuturat nădragii de praf”
„I-a stat alba-n ham.”
„I-a stat mâra”
„I-a stat moara”
„I-a stat moara.”
„I-a stat pe mână”
„I-a stat plugul”
„I-a șters pârjâla de pe foc”
„I-a suflat în lumânare”
„I-a suflat în lumânare.”
„I-a tăiat dintre ochi”
„I-a tăiat poșta”
„I-a tors mumă-sa pe limbă”
„I-a tras câteva scatoalce”
„I-a tras clapa”
„I-a tras clapa (clapsomul)”
„I-a tras nasul la rindea”
„I-a tras o făinălău”
„I-a tras potcoavele”
„I-a tras prin palmă”
„I-a trecut al lui”
„I-a trecut făina prin traistă.”
„I-a trecut rece prin inimă”
„I-a trecut rece prin spate”
„I-a trecut rece prin spate.”
„I-a trosnit chibritul”
„I-a uscat cămeșile”
„I-a venit apa pe urechi”
„I-a venit apa pe urechi.”
„I-a venit doctorul după moarte”
„I-a venit doctorul după moarte.”
„I-a venit iapa la hăț”
„I-a venit iepa la hăț”
„I-a venit Ignatul”
„I-a venit vremea dar nu i-a venit ceasul”
„I-a zis popa la cap”
„I-a zvârlit lelea lațul”
„I-am acoperit cu un strai”
„I-am pus branțul.”
„I-am pus branțuri”
„I-am pus șanțul”
„I-au dat apă neagră”
„I-au fătat iepele”
„I-au pus ceapsă 'n cap”
„I-au rămas potcoavele”
„I-au țesut ițele”
„I-auzi frânzi multe, să-l iei cânestra.”
„I-o dat borșul în foc”
„I-o încăput (picat) în labă”
„I-o pus opinca în nas”
„I-o tras ca la Sevastopol”
„Ia ascultă la boieru”
„Ia casa lui să învârtești o mâță de coadă, n-are de ce să apuce.”
„Ia câte două și dă câte nouă.”
„Ia câte unul”
„Ia da cuiva de nuntă”
„Ia de pe vii și de pe morți”
„Ia dintr-un buzunar și bagă într-altul”
„Ia dintr-un buzunar și bagă într-altul.”
„Ia dintr-un sân și bagă într-altul.”
„Ia fă cinste, popo Brat”
„Ia îmbrobodit femeia”
„Ia locul trandafirului a pia urzieB.”
„Ia mucul lumânării”
„Ia nevastă din mahala, să te vadă lumea”
„Ia pe unul de picioare și lovește pe celălalt”
„Ia pe unul de picioare și lovește pe cellalt în cap, cine să apucă să învețe pe nerodul nu se osebește de nebun.”
„Ia pe unul și dă în celălalt”
„Ia puiul și culcă-te în cuib”
„Ia tuns bine”
„Ia-i boii să-i rămâie caii”
„Ia-i boul, lasă-i vaca.”
„Ia-lă-i după mine, că-l omor”
„Ia-o când o afli, s-o ai când lipsești”
„Ia-o când o afli, s-o ai când lipsești.”
„Ia-o pâinea”
„Ia-te bine cu nerodul până treci podul.”
„Ia-ți cortul”
„Ia-ți drumul la Fichetești”
„Ia-ți pâinea, să-ți ajungă cașul”
„Iacă și Adam”
„Iacă și mama Anghelușa”
„Ianoș”
„Ianuarie 31”
„Iapă albă-mi trebuia”
„Iapa flămândă își uită de mânzi”
„Iapa flămândă își uită de mânzi.”
„Iapa mea, moșia mea”
„Iar beat într-o lingură de apă”
„Iar s-a încins pielea pe Pavăl?”
„Iar s-a încins pielea pe Pavel?”
„Iar sa 'ncins pielea pe Pavăl?”
„Iarba bună în spini se găsește”
„Iarba bună în spini se găsește.”
„Iarbă în avlie”
„Iarbă în curte, sărăcie în casă”
„Iarba în ogradă e sărăcie în casă”
„Iarba nu-i pentru gâște”
„Iarba rea nu piere”
„Iarba rea nu piere.”
„Iarna e bună, dar trăiesc domnii”
„Iarna e ciuși și vara e cuc”
„Iarna grea, muierea rea”
„Iarna lui Barnovski”
„Iarna lui Cunițchie”
„Iarna n-au mâncat-o lupii.”
„Iarna n-o mănâncă câinii”
„Iarna poartă până și vara tambarea”
„Iarna să nu te cuprindă”
„Iarna să te ferești, pe apă să nu călătorești”
„Iarna să te ferești, pe apă să nu te călătorești, dacă vei să”
„Iarna se îmblânzesc perele acre”
„Iarna se îmblânzesc perele acre.”
„Iartă celor ce-ți fac rău”
„Iartă-i, Doamne, că nu știe ce face”
„Iată locul, iată șanțul, sări să te vedem”
„Iazuri să fie, broaște se găsesc”
„Ibomnică ca a mea”
„Ibovnica nu se ține cu stafide și smo”
„Ie de la mâna pân' la gură”
„Ieata-te bine cu nerodul”
„Iedul (edul) se bagă în gura lupului”
„Iedul sare mai sus decât capra”
„Iei câte unul”
„Iei cu o mână și dai cu alta”
„Iei cu o mână și dai cu zece”
„Iei din cur și bagi în gură, și păzește să nu te spurci”
„Iepure de două hotare”
„Iepure de două hotare.”
„Iepure de nouăzeci și nouă de hotare”
„Iepurele în copaie”
„Iepurele în culcușul săă să 'nveselește”
„Iepurele în culcușul său se înveselește.”
„Iepurele înainte!”
„Iepurele și scripca”
„Iepuri și-a semănat arde, pierirea capului lor”
„Ieri a plouat, azi a înseninat”
„Ieri a plouat, azi a înseninat.”
„Ieșchia nu sare departe de trunchi”
„Iese ca șerpele la drum”
„Ieși mucul lumânării.”
„Ieșind din biserică, la o zi mare, dacă vei auzi păsări cântând”
„Ieșiți morți, din gropi, să intrăm noi vii”
„Ig și ciumlechia ali Îirtată”
„Îi afumă nările.”
„Îi ajută la somn”
„Îi arăți pe Dumnezeu și zice că e dracu”
„Îi ard tălpile.”
„Îi arde căciula”
„Îi arde căciula.”
„Îi arde obrazul”
„Îi are trecută cârciuma”
„Îi bat buzele ca la iepuri”
„Îi bate darabana ca mâine”
„Îi bate darabana ca mâine.”
„Îi bate din clește ca la ariciu”
„Îi bea pulii apă”
„Îi biciu de foc”
„Ii bun de tors la fuiere (ca babele)”
„Ii bun se încălcescă fuiere”
„Îi ca curva”
„Ii ca mursa”
„Îi ca un câine ținut în lanț”
„Îi ca vaca la casa omului”
„Îi cace-n gușă”
„Îi cad balele”
„Îi cad balele.”
„Îi cade în gușă”
„Îi cal cât măgar”
„Îi cântă cucul în cap”
„Îi cânta grierul în sobă.”
„Îi cântă purecele în ureche”
„Îi cățea și mușcă”
„Îi caută în coarne”
„Îi cioplit numa din bardă”
„Ii ciubucciul lui Dumnezeu”
„Îi crapă măseaua în gură”
„Îi crapă pielea de a dracului ce-i”
„Îi cresc coarnele”
„Îi cresc coarnele. Scoate coarne.”
„Îi cu greluș în cap”
„Îi cu vânt în cap”
„Îi cură miere din gură”
„Îi cură mucii”
„Îi cură untura pe nas”
„Îi curg obielele”
„Îi curge numai miere”
„Îi dă ciocul săi”
„Îi dă pășușu”
„Îi dă vine”
„Îi dă vine.”
„Îi dădea pinteni să stea”
„Îi dai cuiva „mură în gură”.”
„Îi dai degetul, el îți apucă mâna”
„Îi dai pâine și el te blestemă”
„îi dai un ban să te rază și doi să te lase.”
„Îi dai un ort și îți ia un cot”
„Îi dăm bună-dimineață”
„Îi dedei bună-dimineață, și-mi găsii be”
„Îi dedi tastrului.”
„Îi duce dâgele”
„Îi e drag ca cuțitul caprei”
„Îi e milă ca țiganului de pilă”
„Îi e rușine pe la nas”
„Îi era frică să nu-i ia sfinții la goană”
„Îi fac o haină în spate”
„Îi face foc în spinare”
„Îi făgăduiește ce nu curge pe apă”
„Îi făgăduiește ce nu curge pe apă.”
„Îi făgăduiește marea cu sarea, și-i dă ce nu curge pe apă.”
„Îi fierb mațele în cineva”
„Îi fierbe oala fără foc.”
„Îi freacă ridichea la nas”
„Îi frică ca țiganului de albină”
„Îi gospodină”
„Îi gros în brăcinar”
„Îi ies ghiarele prin sac”
„Îi îmburdat cu lăgănul”
„Îi încă cu ciocul galben”
„Îi intră pana în inimă.”
„Îi întrebi de bob, și-ți răspund mazăre”
„Îi învățat ca țiganul cu ciocanul”
„Îi învechit în zile rele”
„Îi joacă ochiul.”
„Îi joacă șoarecii în călcâi”
„Îi joacă șoarecii în călcâie.”
„Îi legat ca orbul de gard”
„Îi lipsea lupului un păzitor?”
„Îi lipsește niște grăunțe”
„Îi lipsește o lună”
„Îi lung la degete”
„Îi lungă a lui Tudorică”
„Ii lungă hora!”
„Îi măgărie și ea lingura”
„Îi mai învățat puiul decât cioara”
„Îi mănâncă câinii din tastru”
„Îi mănâncă câinii din traistă”
„Îi mănâncă câinii din traistă.”
„Îi mănâncă urechile cuiva”
„Îi mare oborul lui Dumnezeu”
„Îi mare și în taină”
„Îi merg fulgii, ca de găină neagră”
„Îi merge ca câinelui în car.”
„Îi merge ca din apă.”
„Îi merge gura ca la o coțofană”
„Îi merge plugul”
„Îi merge vestea ca de popă tuns”
„Îi merge vestea ca de popa tuns.”
„Îi merge vestea și povestea”
„Îi mic, numa' îndesat”
„Îi Miercuri”
„Îi mirosea de-aia nu vine”
„Îi Neamț botezat fără fece”
„Îi numai umbra de dânsul”
„Îi numai umbra de dînsul”
„Îi numără bucăturile”
„Îi numără bucăturile.”
„Îi o cățea de prisacă”
„Îi pare gardul pârleaz”
„Îi pare lumea vânătă”
„Îi pârță de nas, ca pe urs”
„Îi pică inima de somn”
„Îi pică mucu”
„Îi piere carul în pietri”
„Îi place a face treaba ca câinelui a linge”
„Îi place a făgădui”
„Îi place soba”
„Îi plăcea măicii hora și luă bărbat”
„Îi poartă pe la icoane”
„Îi prea cu coarne”
„Îi pute gura a usturoiu”
„Îi pute urma”
„Îi râde inima”
„Îi rupe călcâiele cu ușa”
„Îi s'or tăiat tâmpinile”
„Îi s-or tăiat tâmplele”
„Îi șade (stă) bine, ca și câinelui cu claie”
„Îi șade bine ca și câinelui cu oala în cap.”
„Îi șade bine, ca și câinelui cu claie”
„Îi șade popa la cap”
„Îi sănătos, galben de vârtos”
„Îi sar călcâiele”
„Îi sar copitele”
„Îi sărat cum îi ocna”
„Îi sare țandăra.”
„Îi sărută mâinile și pe față și pe dos”
„Îi sătul de dulce, vrea și amar câteodată.”
„Îi se acață alețile de zile și de frică.”
„Îi smintit din botez.”
„Îi sporește ca laptele țiganului”
„Îi stă ca piperul în nas”
„Îi stă ca șeaua pe gunoi”
„Îi stă gândul în altă parte”
„Îi stă în gât”
„Îi stă înainte cu cracii”
„Îi stă pe inimă”
„Îi stă viața într-un fir de ață.”
„Îi șterge sub nas”
„Îi sticlesc ochii în cap.”
„Îi suflă vântul”
„Îi suflă vântul cenușa”
„Îi suflă vântul cenușa.”
„Îi sună dogele”
„Îi tace gura ca melițoiul”
„Îi tace gura-n gece”
„Îi taie capul”
„Îi taie cârda”
„Îi taie cuștura așa”
„Îi taie iapa de la gard”
„Îi taie limba ca foarfecele”
„Îi taie mintea.!”
„Îi tare în fălci”
„Îi ține maț”
„Îi ține saț ca calului; trecând drumul”
„Îi țiuie urechile”
„Îi trage pielea de pe el”
„Îi tragi de urechi ca să-l duci la miere, și apoi îi rupi coada și tot nu-l poți depărta de la stup.”
„Îi trăznește prin cap ce nici cu gândul nu gândești.”
„Îi trebuia și lui însurătoare ca curului”
„Îi trebuie dadacă”
„Îi trece aleasa prin nări”
„Îi trece un șarpe rece prin sân”
„Îi tremură barba ca de vrăjitoare”
„Îi tremură cuiva nasul”
„Îi tremură mâinile de mult ce a dat de pomană”
„Îi tremură mâinile de mult ce a dat de pomană.”
„Îi tremură mâna de milostenie”
„Îi tremură mâna de milostenie.”
„Îi tricu tastrului.”
„Ii umblă gura ca chichirezu la m6ră”
„Îi umblă gura ca chichirezu la măr”
„Îi umblă gura ca curul.”
„Îi umbla gura ca și la țarci”
„Îi umblă gura fără el”
„Îi umblă plugul (bine)”
„Îi uns cu toate unsorile”
„Îi unse rău bine”
„Îi urâtă calea inimii”
„Îi vin hachițele”
„Îi vine a cânta ca Rusului”
„Îi vine ca puliul la cucuvea”
„Îl adună grosul zlot.”
„Îl alege de bun, și iese nebun”
„Îl amăgește Dumnezeu din zile”
„Îl are împărăția (cu toate cărnurile) în pânză”
„Îl atârnă într'o parte”
„Îl atinge unde îl doare”
„Îl auzi numai”
„Îl bagă în boală”
„Îl bagă pe somn”
„Îl băgă tu mânecă la timpari.”
„Îl bate până-i pune curu a usturoiu”
„Îl blestemă pâinea care o mănâncă”
„Îl blestemă pâinea care o mănâncă.”
„Îl călăresc halele”
„Îl cerci de mazăre și (el) se face bob”
„Îl cerci de mazăre și se face bob.”
„Îl cheamă Virgil”
„Îl cunosc toți ca pe o iapă albă”
„Îl cunosc toți ca pe o iapă albă.”
„Îl dă necazul de nod”
„Îl fac o haină în spate.”
„Îl face de mănâncă și mere pădurețe”
„Îl face de mănâncă și mere pădurețe.”
„Îl fierbe fără apă”
„Îl freacă de gâlci”
„Îl fură Aghiuță”
„Îl fură Aghiuță.”
„Îl găsesc frigurile pungii”
„Îl ia cu furca lungă”
„Îl ia de la roată”
„Îl ia gura pe dinainte.”
„Îl împunge (înțeapă) orzul”
„Îl întinde ca pe o obială”
„Îl întoarce ca în dulap”
„Îl iubesc ca gheața în sân”
„Îl iubesc ca gheața în sân.”
„Îl iubesc ca pe Drăgănescu, și l-aș băga”
„Îl latră câinii”
„Îl mână păcatul”
„Îl mănâncă barba pe cineva”
„Îl mănâncă într-o parte și se scarpină în alta”
„Îl mănâncă nasul”
„Îl mănâncă pielea”
„Îl pasc bobocii”
„Îl paște norocul”
„Îl paște păcatul”
„Îl poartă de nas pe unde îi place.”
„Îl poartă lumea în gură, cum poartă prun”
„Îl poartă mâna zi și noapte.”
„Îl poftești la masă, și el se bagă sub masă.”
„Îl rade fără briciu”
„Îl râde în fălci”
„Îl scurmă paralele în pungă”
„Îl sfârâie cu ulcica”
„Îl spânzură timparea.”
„Îl strâng frâiele”
„Îl strânge cămașa”
„Îl strânge cămașa.”
„Îl strânge cureaua”
„Îl strânge în spate”
„Îl strânge opinca”
„Îl strigă moartea”
„Îl taie de la mână”
„Îl ține ca 'n dinți”
„Îl ține Dumnezeu de păr”
„Îl ține în nouă frâie”
„Îl ține norocul de păr”
„Îl ține norocul de păr.”
„Îl trag câinii pe drumuri”
„Îl trag copiii de pălărie”
„Îl trage ca ursul în brațe, până îi ies ochii”
„Îl trage vița”
„Îl tragi cu sila la bine, și el trage tot înapoi.”
„Îl trec prin cămeși”
„Îl trimit în sat la foc”
„Îl trimit în sat la foc, și el mi-aduce busuioc.”
„Îl umblă mâra”
„Îl umblă moara”
„Îl vede Dumnezeu”
„Îl zolește fără săpun”
„Ilie”
„Ilie, Ilie”
„Îmblătește în șură și vântură afară”
„Îmblătește paie goale”
„Îmbrăcămintea nu face pe om”
„Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).”
„Îmbrăcat pistol”
„Îmbrățișarea fără sărutare, nici un dar are”
„Îmbrățișarea te încălzește, ca cloșca când clocește”
„Îmbucă de pare că se bat lupii la gura lui”
„Îmbucă de pare că se bat lupii la gura lui.”
„Îmbucătura cea mare”
„Îmbucătură mare poți băga în gură, dar vorbă”
„Îmbucătură mare să înghiți, și vorbă mare să nu zici.”
„Îmbucătură mare și vorbă mică”
„Îmbucătura mare strică stomacul”
„Îmbuibarea îți îngreunează stomacul, flămândia de tot te slăbește”
„Îmburdat cu legănul”
„Îmi ca gălina umbrată”
„Îmi cară din spate fum”
„Îmi crapă obrazul de rușine”
„Îmi dici hârb, îți zic ciob”
„Îmi place acru, dar foarte acru”
„Îmi scapă peri roși, nu albi”
„Îmi stă ca un ghimpe la picior”
„Îmi vin toți dracii”
„Îmi vine pe limbă și nu pot să spun”
„Îmi zici hârb, îți zic ciob.”
„Îmi zici urâtă, îți zic slută”
„îmi zici urâtă, îți zic slută.”
„Îmi zici «domnule» până la primăvară”
„Împiedică la deal și despedică la vale.”
„Împiedică la del și despedică la vale.”
„Împrejurarea face pe hoț”
„Împrumuți pentru dobândă și pierzi și capetele.”
„Împrumutul împrumut așteaptă”
„Împrumutul nu trăiește”
„Împrumutul se dă cu vârf și îndesat”
„Împrumutul se dă cu vârf și îndesat.”
„Împunge ca o viespe”
„În an mare nu e bine să te însori.”
„În apa în care te scalzi, în aceea te vei”
„În apa în care te scalzi, în aceea te vei îneca.”
„In avzi frauzi multe s'llia. canestra acea rhica”
„În baltă șade dracul”
„În bani nu te gurguiă”
„În bătaia fierului”
„În biserică când te duci, la cei ce citesc să asculți”
„În Brusa”
„În buciumul cel mic te împiedici”
„În buze miere și în inimă fiere.”
„În buze miere, sân în inimă fiere”
„În căldura îngerilor cuvântul nu prinde loc”
„În cămașă”
„În câmpii cei mai frumoși și plini de flori se găsește”
„În câmpii cei mai frumoși și plini de flori se găsește și scaietele.”
„În care cămașă s-a mâniat într-aceea s-a dezbărat”
„În care cămașă s-a mâniat, într-aceea”
„În carne și în os”
„În casa cu bârne subțiri în pereți nu locuiește”
„În casa cutăruia ședea vrea putea cânta”
„În casa lăutarului fiecare joacă”
„În casa leneșului totdeauna e sărac”
„În casa lui să învârtești o mâță de eod n-are”
„În casă și piper nu găsești”
„În casa trândavului e sărăcie lucie”
„În casele zgârcitului nici șoarecii nu să”
„În cât l-am cumpărat”
„În ce apă se scaldă?”
„În cea mai mare slujbă așa tu să urmezi, ca după acea”
„În ceas bun”
„În cel mai bun grâu găsești și câte un”
„În cel mai bun grâu găsești și câte un fir de neghină.”
„În cel prost”
„În cenușa lepădată nu e bine să calci, că-ți faci de urât.”
„În cinstea nunului joacă toți proștii”
„În coadă la arat, în față la adunat.”
„În coș fărâmiturile să pun”
„În coșul gol nu-și fac șoarecii cuib”
„În cură va 'șică?”
„În curul smeritului lăcuiește dracul”
„În dar”
„În dar a venit, în dar s-a dus”
„În dar a venit, în dar s-a dus.”
„În deșert sunt toate”
„În deșert sunt toate. Dacă este moarte!”
„În doi peri”
„În dor de epure iei un sac de halice”
„În dorul amorului”
„În dorul căpșunelor mănânci frunzele.”
„În dorul fragilor rodi coțofenele”
„În dorul fragilor rozi cotoarele.”
„În dorul lelei”
„În dorul scrobului lingi cârda tigăii”
„În dorul scrobului lingi coada tigăii.”
„În dragoste și în domnie”
„În dragoste și în domnie nu încape tovărășie.”
„În fântâna unde nu-i brânză, apa nu-i bună”
„În fântâna unde nu-i broască, apa nu-i bună.”
„În față dinții îți albește”
„În față i se oglindește inima omului”
„În față miere”
„În față miere, și în dos fiere.”
„În fața mumei și în dos ei ama.”
„În față nu-ți vorbește”
„În față te cinstește”
„În față te gugulește, și în dos te hulește”
„În față te linge”
„În față te netezește”
„În fiecare om șade un dobitoc”
„În fiecare om șade un dobitoc.”
„În fine m-am văzut și cu gura într-o parte”
„În fine plesnește biciul”
„În focul lui că a murit”
„În ger l-am căutat și pe loc l-am aflat”
„În ghiarele de ochi îți zice bună-dimineață”
„În gol”
„În gură cu Dumnezeu și în inimă cu dracul.”
„În gura mare”
„În hatârul dumneavoastră”
„În hatârul prietenului său s-a spânzurat”
„În hatârul prietenului său s-a spânzurat.”
„În inima smeritului șade dracul grecește”
„In inima smeritului șede dracul grecește”
„În inima tăcutului locuiește dracul”
„În inima tăcutului locuiește dracul.”
„În lacul mare se adună broaște multe”
„În lacul mare se adună broaște multe.”
„În leagănul copilului să nu se culce altul, că e rea somn”
„În leagănul copilului să nu se culce altul, că e rea somn.”
„În lege”
„În lipsa cârmaciului corabia se cufundă”
„În lipsa cârmaciului, corabia se cufundă.”
„În lipsă de ploaie e bună și piatra”
„În loc de dobândă”
„În loc de dobândă se pomenește cu osândă.”
„În loc de plată”
„În loc să mai crească scade”
„În loc să plângă fetele, plâng nevestele”
„În loc să scârțâie carul, scârțâie măgarul”
„În loc să-l scoată din undă”
„În loc să-ți zic ei ție, îmi dici tu mie”
„În locul tău și pietrele ți-ar vorbi”
„În locul trandafirului a pus urzică”
„În mâini străine”
„În mână nu-ți pică”
„În mâna zi, îngheli are și dragi.”
„În mare gea laea”
„În mighirie, ș-ea piper”
„În mijlocul ariei se bate fusul”
„În mijlocul ariei se bate fusul.”
„În mojic și în ciocoiu”
„În munte, omul se simte mai aproape de cer.”
„În nădejdea bălțatului rămâne brează”
„În nădejdea slugii dai de fundul pungii.”
„În nădejdea tatei rămâne mama fată”
„În nădejdea tatii moare mama”
„În nădejdea tatii rămâne mama stearpă”
„În necaz că i-a zis nerodă”
„În necaz că, i-a zis neroada, Și-a tăiat din rădăcină coada.”
„În necazuri când tu cazi, atunci cunoști pe orice om”
„În noaptea Sfântului Andrei seara, se ung crucile ferestrelor”
„În oala acoperită nimenea nu știe ce fierbe”
„În oala acoperită nimenea nu știe ce fierbe.”
„În oala acoperită nu cad gunoaie.”
„În oala acoperită nu cade gunoi”
„În oala acoperită nu știi ce fierbe”
„În ochi cu gura te unge”
„În ochi de lup îți dă bună-dimineață”
„În orice gaură poți găsi șarpe cât de mic”
„În orice gaură se vâră șarpe cât de mare”
„În pământ când pui sămânță alegi pe cea mai bună, așa”
„În pământul negru se face pita albă”
„În pâncuri bune”
„În pielea șarpelui găsești pe dracul”
„În pielea șarpelui se ascunde dracul”
„În pofida fragilor mănâncă frunzele”
„In pofida fragilor mănâncă frunzele.”
„În pofida fragilor te îneci cu foi”
„În pomul mare afli și crânguri uscate”
„În putina cu argăseală”
„În putină cu dubală”
„În România, chiar și cerul se supără când îl lauzi prea mult.”
„În sac și la mâră”
„În sac și la moară.”
„În sacul legat”
„În sânge se preface datina”
„În sânge se preface datina.”
„În șapte zile”
„În sat nu ne lasă și întrebăm de casa”
„În sat nu ne lasă și întrebăm de casa popii.”
„În sec”
„În șoaptă trebuie să fie o dracie”
„În șoaptă trebuie să fie, și vreo diavolie.”
„În spatele cuiva”
„În spre Sfântu Vasile cerul se deschide, și atunci vitele”
„În sufletul tăi locuința Domnului, d'aceea să nu-l superi”
„În sus să te uiți, când vei să mulțumești Domnului”
„În taină dă cu găvanul și scârțâie cu coada”
„În țara orbilor cel cu un ochi este împărat”
„În țara orbilor cel cu un ochi este împărat.”
„În țara orbilor, chiorul este împărat.”
„În târg și la moară”
„În te atinge”
„În tivga secă cât să sufli”
„În toate zilele sunt sfinți, dar nopțile sunt”
„În tot lacul sunt mai multe lipitori ca pești.”
„În treaba altora nu te băga”
„În trup sănătos, minte voioasă”
„În unele greșim și în altele ne osândim; de aceea să nu so”
„În unire stă tăria”
„În unire stă tăria.”
„În urma bătăliei mulți voinici se adună.”
„În urma dușmanilor multe bârfesc babele”
„În urma focului mulți dascăli se arată”
„În urma focului mulți dascăli se arată.”
„În urma lupului latră câinii”
„În urma războiului mulți viteji se arată.”
„În urma zaverei mulți viteji se arată.”
„In vas spurcat ori-ce i pune, ca vasul să”
„În vasul mare intră și mult și puțin.”
„În veselia nunții, iată și birăul”
„În vestitul oraș al nostru”
„În viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.”
„În viață e bine să te ferești chiar și de greșelile altora.”
„În viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: "trage" și "împinge".”
„În voia cea bună”
„În vremea războiului e mai scump fierul”
„În zădar bați șaua, c'o fătat iepa”
„În zadar gugulești coada de câine, că tot aceea rămâne.”
„În zadar numai cu postul raiul vei lua”
„În zadar te rumenești”
„În zi de criză, omul prinde să se arunce”
„În zi de lucrătoare toate oasele mă dor”
„În ziua de Ana-Foca gâlca soarele în apă”
„În ziua de azi, cât îi apuca cu mâna”
„În ziua de Blagovește”
„În ziua de Crăciun să mănânci întâi carne de porc, ca să fii sănătos”
„În ziua de Maria Egipteanca se pun pomi”
„În ziua de Moși se ceartă lut pe lut și Dumnezeu râde”
„În ziua de Paști s-a dus să vândă fasole”
„În ziua de Probajini: se probajanesc frunzele copacilor”
„În ziua de Rusalii se pune la ușă pelin și-l poartă toată lumea”
„În ziua de Sfântu Andrei umplu femeile covata, ca să aibă”
„În ziua de Sfântu Toader se tund vitele în frunte”
„În ziua lucrului vine bâlciul trupului”
„Înainte ca să faci vreun lucru, adună-te”
„Înainte de a porunci învață a te supune.”
„Înainte de a porunci, învață a te supune”
„Înainte de a porunci, învață a te supune.”
„Înainte te mărește, iar în dos te hulește”
„Înainte, popă Stoico!”
„Înalt ca bradul, prost ca gardul”
„Înalt ca bradul, prost ca gardul.”
„Înalt ca un munte”
„Înalt cât o prăjină și prost cât o ceapă”
„Înalt și cocorât, umblă în picioare pe sub pat”
„Încă cu cașul la gură”
„Încă din fașă”
„Încă o dată”
„Încălecă pe roșu”
„Încălecă pe roșu.”
„Încalecă și fute, descalecă și du-te.”
„Încălță-te cu cloaia-ți!”
„Încălțat cu ghetele de la botez”
„Încălzește-te cât arde focul”
„Încălzește-te cât arde focul.”
„Încarcă briciul la capul meu”
„Încarcă vadul cu nebunul”
„Încarcă-ți dobitocul”
„Încearcă marea cu degetul”
„Încearcă marea cu degetul.”
„Încearcă-ți dobitocul până unde îi e sorocul.”
„Începe de la Ivan și ajunge la Adam”
„Începe una și isprăvește alta”
„Începutul e greu”
„Începutul fie cum o fi, sfârșitul să fie bun”
„Începutul înțelepciunii e temerea de Dumnezeu”
„Începutului îi este anevoie”
„Încercarea”
„Încercarea moarte n-are.”
„Încet, încet departe mergi”
„Încet, încet, departe ajungi”
„Încetul cu încetul”
„Încetul cu încetul departe ajungi”
„Încetul cu încetul departe ajungi.”
„Încetul cu încetul pierde timpul”
„Încetul cu încetul pierzi timpul.”
„Închide grajdul după ce a furat calul”
„Închide grajdul după ce îi fură calul.”
„Închide lupul în stână”
„Închide lupul în stână.”
„Închide ușa”
„Închide ușa că iese iepurele”
„Închide ușa pe din afară”
„Închide-ți ușa casei până a nu ți-o goli-o furul.”
„Închide-ți ușa casei, până a nu ți-o goli”
„Închină-te la Dumnezeu, dar nu te lăsa păcălit”
„Închină-te la Dumnezeu, dar nu te strica nici cu dracul.”
„Încornorează țînțarul de ți-l face cît magarul.”
„Încotro te întorci, tot de el te freci”
„Încunjură lucrul și caută mâncarea”
„Îndărătnicia nu te iartă nici însuși folosul tău să-l dobândești”
„Îndoaie nuiaua până se poate”
„Îndoaie teiul până e tânăr”
„Îndoaie teiul până e tânăr.”
„Îndoiala la orice și bănuiala de orice te face să cerce”
„Îndrăznește ca nașul”
„Îndreaptă-ți mustățile.”
„Îndreptarul nu mai mult pre lucrul strâmb”
„Îndrezi-ți dinții. »)”
„Îndurare la cei mari cam anevoie se găsește”
„Îndurarea, năravul cel mai blând. De el să te ții”
„Înecare de bani, dar nu de tuse”
„Înger de baltă”
„Înghite (la) dulceață”
„Înghite cât poți mestecă”
„Înghite dulceață.”
„Înghite la noduri, cât pumnul”
„Înghite la răbdări prăjite”
„Înghite și taci, că n-ai ce să faci.”
„Înghite, Agachi”
„Înghite-câlți”
„Înghițitură mare să înghiți, vorba nu zici.”
„Inginer de poduri”
„Inglezul și ac”
„Inglezul și ac.”
„Îngrijește ca ziua cea din urmă, aceea să fie cea mai cin”
„Îngrijește ca ziua cea din urmă, aceea să fie cea mai cinstită”
„Îngroșe obrazul”
„Inimă albastră”
„Inimă curată, iar nu colivă lată, cere Domnul de la tine”
„Inimă de argint viu”
„Inimă de paie”
„Inimă de putregai”
„Inimă de tei”
„Inima de vânător”
„Inima de vânzător e venin otrăvitor.”
„Inima femeii e un ocean de taine.”
„Inima înțeleptului e în limbă, și a ne”
„Inimă laie”
„Inimă mare, largă, să ai dacă vrei să”
„Inima mea multe știe, n-are gură să spună!”
„Inima mea plânge și el râde”
„Inima nu minte.”
„Inima o au pe limbă”
„Inima omului e ca marea: nu se cunoaște fundul.”
„Inima sănătoasă e viața trupului.”
„Inima și limba sunt de o palmă una de alta”
„Inima vicleană, întâi din minciuna cuvântului”
„Inima voioasă, picioare ageri.”
„Inima vrea ce vrea.”
„Inima-mi crapă de foc”
„Inimicului care se duce, fă-i pod”
„Inimicului care se duce, fă-i pod.”
„Înjurăturile întină pe înjurător”
„Înmulțindu-se păcatul, se naște pedeapsa”
„Înnegrind pe altul nu te albești pe tine”
„Înnegrind pe altul nu te albești pe tine.”
„Înnoadă ața de la cap”
„Înnoureză la Gemăn”
„Înoată ca curca pe baltă”
„Înoată în seu”
„Înoată pe uscat”
„Înrăutățit în zile rele”
„Însă pe unde-l știe”
„Înserează și noptează”
„Înșiră de pe apa Dunării”
„Înșiră-te mărgăritare”
„Însoară-te până nu-ți trece vremea.”
„Însoră când vrei, mărită când poți”
„Însoră-te până nu-ți trece vremea”
„Însurare fără stare, să fii gata la țesală”
„Însurarea de tânăr, ca mâncarea de dimi”
„Însurătoarea de tânăr e ca gustarea de dimineață.”
„Însuratul de tânăr și mâncarea de dimi”
„Însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață n-au greș.”
„Însuși ai mei prieteni fără sfială mă vând, când de sus”
„Întâi ascultă și pe urmă vorbește”
„Întâi capul să gândească”
„Întâi capul să gândească, ș-apoi gura să vorbească.”
„Întâi clătește-ți gura, apoi varsă”
„Întâi clătește-ți gura, apoi varsă.”
„Întâi gândește”
„Întâi judecă-te pe tine, și apoi judecă”
„Întâi judecă-te pe tine, și apoi judecă pe altul.”
„Întâi părul de pe capul tău să ți-l vezi, apoi de păr”
„Întâi pe cei mai de aproape, apoi pe cei mai de departe să-i”
„Întâi puterile să ți le măsori, apoi să te apuci de orice”
„Întâi să gândești în gură, ceia ce vei să vorbești, apoi să grăiești”
„Întâi să înveți cum bine să gândești, apoi să urmezi”
„Întâi să procitești în gură, ceia ce vei să vorbești, apoi să grăiești”
„Întâi să se gândească”
„Întâi să se gândească și apoi să o croiască.”
„Întâlnirea rară”
„Întâmplarea”
„Întâmplarea vină n-are.”
„Întârzierea certării, Dumnezeu cu asu”
„Înțelege-te Bălan”
„Înțelege-te Bălan.”
„Înțelepciunea când grăiește, pune-ți mâna”
„Înțelepciunea este mai fără de moarte decât”
„Înțelepciunea la tinerețe, ca zilele de primăvară”
„Înțelept și procopsit ca Solomon”
„Înțeleptul adună și prostul risipește”
„Înțeleptul adună și prostul risipește.”
„Înțeleptul e răbduriu”
„Înțeleptul făgăduiește și nebunul trage”
„Înțeleptul făgăduiește și nebunul trage nădejde.”
„Înțeleptul învârtește de șapte ori limba în gură”
„Înțeleptul învârtește de șapte ori limba în gură, înainte de a vorbi.”
„Înțeleptul învață din pățania altora, ne”
„Înțeleptul învață din pățania altora, nebunul din a sa”
„Înțeleptul învață din pățania altora, nesocotitul nici din a sa.”
„Înțeleptul își gătește”
„Înțeleptul stă la masa nebunului”
„Înțeleptul tace și face”
„Interesul”
„Interesul poartă fesul.”
„Interesul te mișcă la orice urmare”
„Întinde petecul numai cât ajunge, căci se rupe”
„Întinde petecul numai cât ajunge, căci se rupe.”
„Întinde-o la drum”
„Întinde-te cât îți ajung plapoma.”
„Întinde-te cât te ajunge cureaua”
„Întinde-te cât ți-e pielea”
„Întinde-te cât ți-e plapuma”
„Întinde-te până unde ajungi.”
„Întinde-te până unde îți ajunge punga.”
„Întinde-te, că vine umbra.”
„Întinde-te, masă; ridică-te, masă.”
„Întoarce cojocul după vreme”
„Întoarce cu limba, nu întoarce cu carul”
„Întoarce sumanul din cotro suflă vântul”
„Întoarce umbrela din cotro vine ploaia”
„Întoarce umbrela din cotro vine ploaia.”
„Întoarce-o că s-a fript”
„Întoarce-ți capul când vezi muiere frumoasă, că îndată te”
„Întoarcerea fiului risipitor”
„Într-o bătaie de ochi”
„Într-o clipă (de ochi)”
„Într-o zi nu fost Roma făcută”
„Într-o zi nu fost Roma făcută.”
„Într-un an de zile te sui la deal, și într-un”
„Într-un coșar se poate pune și un vițel”
„Într-un coșar se poate pune și un vițel.”
„Într-un fir de păr”
„Într-un hambar gol, și șoarecele să cadă, capul”
„Într-un noroc”
„Într-un papuc și o opincă”
„Într-un papuc și-o opincă”
„Intră bou (la școală) și iese vacă.”
„Intră în doi ca în doi-spre-zece, și nu-l”
„Intră lupul tu mați.”
„Între ai mei am fost și ai mei nu m-au”
„Între baros și nicovală”
„Între bătrâni să te amesteci, și de cel mai înțelept să te”
„Între ciocan și nicovală”
„Între doi munți este o vale”
„Între doi munți este o vale.”
„Între doi saci goi, alegi p-ăl cu paie.”
„Între doi saci goi, alegi pe cel cu paie”
„Între două”
„Între două pietre tari”
„Între ilău și ciocan”
„Între ilău și ciocan.”
„Între lup și între miel credință nu se păzește”
„Între miere amestecă fiere”
„Întreabă ce a ascuns”
„Întreabă ce a ascuns, de vei să-ți auzi răspuns.”
„Întreabă ostașul, se are bur vir?”
„Întreabă pe leneșul să te învețe minte”
„Întreabă pe leneșul să te învețe minte.”
„Întreabă pe pătimaș”
„Întreabă-i tuți, și zi mintea ta să nu-ți iasă”
„Întrebându-l omul s-duge până în Poli!!)”
„Întrebându-se vire en Roma”
„Întrebară cămila: — zi, de ce ai gușa”
„Întrebarea”
„Întrebarea / Trece marea.”
„Întrebarea moarte n'are”
„Întrebarea moarte n-are.”
„Întrebarea n-are greș”
„Întrebarea nare greș”
„Întrebarea nu costă bani”
„Întrebarea trece marea.”
„Întrebi pe bolnav: «vrei să-ți dai perna?»”
„Întricoșază-ți cusurul”
„Intrigantul de pizmă, când nu izbutește, crapă de necaz”
„Întristarea la inimă ca pomul lăcrămează pentru rodul ce-a”
„Întru cât te cunoști pe tine, întru atât ești.”
„Intru seara și ies dimineața și lumea zice că am dormit”
„Întru zadar sărutare când nu-i dai de mâncare”
„Întru zadar te muncești noaptea ziuă să o faci.”
„Întru zadar te muncești, noaptea ziua să o faci”
„Întuneric și pute a brânză”
„Întunericul, cel mai mare vrăjmaș al luminei”
„Inul încă-i plantă”
„Învârte tuginile”
„Învață bărbierie la capul tei”
„Învață de la alții, dar fă cum știi tu.”
„Învață la tinerețe ca să știi la bătrânețe”
„Învață la tinerețe ca să știi la bătrânețe.”
„Învață oul găina”
„Învață pe alții, ca să fii învățat și tu.”
„Învață și tu, acum la bătrânețe”
„Învață ursa ziua la munte”
„Învață-ți copiii a mânca spureat cu tată-su”
„Învățat este mai știut pățitul.”
„Învățătura cea mai bună avuție”
„Învățătura dată rău se sparge în capul tău.”
„Învățătura dată ru”
„Învățătura e grea muncă!”
„Învățătura nu e cârpă să o mototolești”
„Învățătura nu se cumpără pe bani”
„Învățătura nu se cumpără pe bani.”
„Învățătura nu se târnă pe la urechi cu hunia !)”
„Învățătura, dacă o dai răi”
„Înveți ari și desveți”
„Înveți cățeii, și pe urmă te latră”
„Înveți pe dracu să dea cu pușca”
„înveți pe dracu să dea cu pușca.”
„Înveți pe dracul să dea cu pușca.”
„Ioana, Ioana”
„Ion, Ion”
„Ion, Ion, Ion”
„Ionel, Ionel”
„Iordache Burtă-Verde”
„Ipece înțelepți nu pot să descurce ceea”
„Îs buni să-i legi de olaltă și să-i arunci”
„Îs grase băirile la pungă”
„Isbește cu călcâiele în pinteni.”
„Iscodă de departe de război ne face parte și gâlceavă ne”
„Iscusința și puterea la om privește; iar la muiere supu”
„Iscusiunea născocește, duhul ghicește și isprava săvârșește”
„Își aruncă țărână în (pe) spate ca buha”
„Își aruncă țerna ca buhaiul”
„Își aruncă țerna ca buhaiul.”
„Își băgă pâlili n-brân.”
„Își bagă viliile”
„Își bate boii”
„Își bate calul”
„Își bate dracul nevasta”
„Își bate gura-n taină”
„Își câini rana și-o linge”
„Își caută de treabă”
„Iși caută de trebă”
„Își cunoaște moșii nepoții.”
„Își dă în cap și-n cur”
„Își dă părul pe mâna altuia”
„Își face cale”
„Își face coada colac”
„Își face coada colac.”
„Își face de dragoste cu buruieni de urât”
„Își face sărindare”
„Își face singur sunet curul”
„Își face spaima singur, ca calul de vânt”
„Își face sunet de coadă”
„Își face sunet de coadă.”
„Își face ură capului”
„Își găsește gaura petecul”
„Își găsește gaura petecul.”
„Își găsește moașă să-l moșească”
„Își ia funia în traistă”
„Își ia inima-n dinți”
„Își încearcă gândul săi”
„Își încearcă gândul său, ori pe bine ori pe rău.”
„Își îneacă gura în vin până dă din el”
„Își întoarce șuba după cum suflă vântul”
„Își întoarce șuba după cum suflă vântul.”
„Își linge labele ca ursul”
„Își mănâncă carnea de pe el”
„Își mănâncă coliva și comândul”
„Își mănâncă credința ca țiganul biserica”
„Își mănâncă credința ca țiganul biserica.”
„Își mănâncă de sub (sub) tălpi”
„Își mănâncă de sub el (dinsul)”
„Își mănâncă de sub unghie”
„Iși mănâucă de sub el (dinsul)”
„Își mănîncă credința, ca țiganul biserica.”
„Își mărește coarnele”
„Își mărește coarnele.”
„Își nemeri șchiopul coborâșul.”
„Își nimeri șchiopul coborâșul”
„Își pierde cumpătul”
„Își pierde cumpătul ca țiganul umbletul.”
„Își pune capul cel sec”
„Își pune gura în pod”
„Își pune unghia 'n gât”
„Își răcește gura-n zadar”
„Își sparge dracu opincile.”
„Își teme temeia ca cucul”
„Își trage fusul prin cur”
„Își trage rugul prin cur”
„Își trage spuză pe turta lui.”
„Ișido lângre în lume nu-aduce cu năsă mârtea”
„Ișlicar”
„Ișlicul e mare, dar capul e mic”
„Ispas”
„Isprava, de întâi te silește la mai mari izbânzi. Nu te lăsa”
„Ișt pune unghia 'n gușă”
„Isteț ca broasca”
„Istețul făgăduiește, și prostul trage nădejde”
„Istoria e cartea de înțelepciune a omenirii.”
„Istoria se scrie în fiecare zi, dar rămâne înscrisă doar după sute de ani.”
„Îți amânare trei ghinde.”
„Îți ard tălpile”
„Îți bate vântul în traistă”
„Îți cântă greierul în sobă”
„Îți dă cu lingurița și îți scoate cu furculița”
„Îți dă cu lingurița și-ți scoate cu furculița.”
„Îți dă mâna să faci ceva.”
„Îți dă o măslină și-ți cere un butoi de untdelemn.”
„Îți fac buzunar la burtă!”
„Îți faci singur palton de scânduri.”
„Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă.”
„Îți judecă pe dracul și ți-l scoate și dator.”
„Îți mănâncă gândacii făina”
„Îți pare mâța cât ursul”
„Îți pare mâța cât ursul.”
„Îți plâng copiii de pe vatră, ori te aș”
„Îți pocnesc măselele”
„Îți pute botul a lapte”
„Îți slujesc ca un câine, dar vreau să mă”
„Îți tai craca de sub tine.”
„Îți trântește vorba ca ciomagul”
„Îți trosnesc măselele”
„Îți zic una, îți zic două”
„Iu are curată iară va s'cura?”
„Iu e loare”
„Iu masă, și ea cu lingura”
„Iu nu te semenă, nu fitrusia”
„Iu nu-l bagă, aclo fitrusește”
„Iu s-ti duși, loclu i misurat.!”
„Iu s-ti duși, ucălu i patru sute”
„Iu si-l vezi, crugea s-ți faci.”
„Iu sunt multe mâini, lucrul costă.”
„Iu toți Turgili și Asan”
„Iu-i grei, ți-ajută și Dumnezeu”
„Iubește tot-dâ-una a mâncă bine”
„Iubește-mă puțin, dar ține-mă mult.”
„Iubește-mă, că te tai”
„Iubește-mă, că te tai.”
„Iubește-ți copilul ca și cum ar fi al tău. //proverb marinăresc”
„Iubire din ochi”
„Iubirea adevărată e o stare de grație.”
„Iubirea aproapelui este singura cale spre Dumnezeu.”
„Iubirea de muncă, avere îți bagă în pungă”
„Iubirea este singura formă de cunoaștere totală a celuilalt.”
„Iubirea este un cuvânt prea mic pentru ceea ce simt.”
„Iubirea mojicească e ca gluma câinească”
„Iubirea peste măsură”
„Iubirea trece prin apă”
„Iubirea trece prin apă, nu-i e frică că se îneacă. Urâtul trece pe sec și strigă: mă 'nnec, mă 'nnec!”
„Iuda”
„Iuda, pentru treizeci de arginți, a vândut”
„Iute ca ardeiul.”
„Iute la minte, rău la fire”
„Iuțeala la mânie”
„Ivan”
„Izbanda numai atunci titlul biruinței a ago”
„Izbește cu călcâiele în pinteni”
„Izicuță dracu”
„Izvoarele curg în sus”