Proverbe care încep cu litera G
388 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera G (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„Gâdilă-mă să râd”
„Gâdilă-mă să râd.”
„Găina bătrână”
„Găina bătrână face ciorbă bună”
„Găina bătrână face zeama bună.”
„Găina bea apă și se uită la Dumnezeu.”
„Găina când (îi) e foame, tot la tărâțe gândul își are”
„Găina când bea se uită în cer”
„Găina când cântă cocoșește, se întâmplă moarte ori pagubă”
„Găina când cântă cocoșește, se întâmplă moarte ori pagubă.”
„Găina când cârcârățește”
„Găina când prea mult ne cârcârățește, nu prea ne”
„Găina când prea mult ne cârcârățește, nu prea ne clocește.”
„Găina când se vede în tărâțe, dă cu picioarele”
„Găina când se vede în tărâțe, dă cu piciorul.”
„Găina care cântă seara, dimineața n'are ouă”
„Găina care cântă seara, dimineața n-are ou”
„Găina care cântă, făcut-a ou”
„Găina care cântă, făcut-a ou. 4)”
„Găina care cârcâie seara, dimineața n-are ou.”
„Găina care clocește niciodată nu e grasă”
„Găina care clocește, niciodată nu e grasă”
„Găina care râcâie mult își scoate ochii”
„Găina cu grăuntele umple gușa de bucate”
„Găina cu grăunțele umple gușa de poame”
„Găina cum naște oul, la clocit gândește”
„Găina curătură visează și vrabia meiul”
„Găina de ce scurmă?”
„Găina înaintea cocoșului nu cântă”
„Găina înaintea cocoșului nu cântă.”
„Găina nu se poate cu două”
„Găina oarbă încă află câte un bob”
„Găina oarbă încă află câte un bob.”
„Găina p'un ou face atâta zgomot, cât o”
„Găina până nu scurmă nu mănâncă”
„Găina până nu scurmă nu-și găsește”
„Găina până nu scurmă nu-și găsește mâncare.”
„Găina până nu scurmă, nu se ține sătulă”
„Găina pentru un ou multă gălăgie face”
„Găina scurmă și în gramadă”
„Găina se hrănește de acolo de unde scurmă”
„Găina vecină este tot mai bună”
„Găina vecinului face ouă mai mari.”
„Găina vecinului face ouăle mai mari”
„Găina vecinului face ouăle mai mari.”
„Găina vecinului nu piere”
„Găina vecinului nu piere.”
„Găina vecinului totdeauna îi curcă.”
„Găina vecinului totdeauna ouă”
„Găina, când îi vine, atuncea ouă”
„Găina, când îi vine, atunci ouă”
„Găina, ce-i găină, bea apă și se uită la cer”
„Găina, găină; puii, pui; și Guli, ouă”
„Găina, pentru un ou, toată ziua cotcodăcește”
„Găinușă cu găinușă se umple sacul”
„Gala lesne se iartă”
„Galantom cu (la) punga altuia”
„Gălăza noastră și altă potecă știe.”
„Galben ce gras”
„Gâlceavă fără încăierare”
„Gana lesne să ierte, iar porumbița se ceartă”
„Gând la gând cu bucurie”
„Gând la gând cu bucurie.”
„Gândacul nici cum nu moșește pe vultur când naște”
„Gândește de azi ce vei mânca mâine”
„Gândește de azi și pe mâine”
„Gândește de azi și pe mâine.”
„Gândește întâi, apoi vorbește”
„Gândește să nu mai lase în bute”
„Gândește-te de astăzi și pentru mâine.”
„Gândește-te înainte de a vorbi”
„Gândești că e floare la ureche.”
„Gândești că e măritișul păpușe”
„Gândul fuge mai iute decât vântul”
„Gândul meu, pe unde aleargă”
„Gândul omului e iad”
„Gândul omului e iad, și un adânc fără vad.”
„Gândul rău”
„Gândul rău se ascunde greu.”
„Gândul zboară ca vântul”
„Gânduri multe, fără treabă”
„Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.”
„Gânduri multe, fără treabă, dovedește minte slabă.”
„Gândurile muierii sunt rășchirate ca coada dracului”
„Gâr-gâr, la muiere privește, ce ca gâsca”
„Gardul are ochi și zidul urechi”
„Gardul are ochi și zidul urechi.”
„Gardul cu poprele cade pe vânturi grele”
„Gardul cu proptele nu cade în timpuri grele.”
„Gardul cu proptele nu-l dă vântul jos”
„Gardul cu ragele”
„Gardul fără proptele nici cum poate sta”
„Gardul lui nu-l fură, numai a vecinului”
„Gardurilor dă ocol”
„Gârla se ceartă cu marea.”
„Gârla se certa cu marea”
„Găsești parale în drum și tot trebuie să”
„Găsești parale în drum și tot trebuie să le numeri.”
„Găsi om meșteșugos”
„Gașper”
„Gâștele cu caprele te slujesc: la arie”
„Gât codrul ia mâna asupra mâinii.”
„Gât sunt de necăjit, să dau cu cuțitul în mine, sânge nu iese.”
„Gata ca o cămașă de sac”
„Gătit ca o păpușă”
„Gâtul popii, litră dreaptă”
„Gazda păcătuiește cât și hoțul”
„Ge azore ai trî pârte al Cunduri că e”
„Ge un chirut l6gă, dzași mintioși nu pot”
„Geaba binele cu sacul după ce a murit săracul.”
„Geaba faci vecinului bine cu ce ai furat”
„Geaba te fudulești”
„Geambaș”
„Geba binele cu sacul”
„Geba îi tata craiului”
„Geba te fudulești”
„Geba vii, geba te duci”
„Geba viu, geba mă duc”
„Gelozia e sora dragostei.”
„Genunchi goi”
„Genunchiul cu mult mai aproape decât călcâiul”
„Gerul Bobotezei”
„Gerul lui Ciuciulea”
„Gerul și gerul nu se sperie de furtună.”
„Gesta cu trepădatele”
„Get-beget coada vacii”
„Gheara nescurtată, zgârâie odată.”
„Ghemul e mare, însă e mic cine l-a făcut”
„Gheorghe”
„Gheorghe, Gheorghelaș”
„Gheorghe, Gheorghișor”
„Gheorghiță”
„Ghici boule, pricepe-te măgarule”
„Ghicitorul înainte iar nu în urmă ghicește”
„Ghicitorul înainte iar nu în urmă ghicește; acela ghicitor bun”
„Ghifta ghiftopluii și alavdă. !)”
„Ghiftul era trăgăgica și căftă.”
„Ghiftul ș'celnic, la cârbuni vali hibă”
„Ghimpe la ghimpe”
„Ghimpele ușor intrat, mai greu e de-nlăturat.”
„Ghini fagi, ghini vai afli”
„Ghini fagi, ghini vai afli.”
„Ghinioanele se țin lanț.”
„Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.”
„Ghinionul nu vine niciodată singur.”
„Gi are cămila îndreptă ziua întreagă”
„Gia când se depărtează o mănâncă lupii”
„Gia care nu poate să-și ție lâna, trebuie tăiată”
„Gia s-o tunzi, iar nu s-o rade”
„GiGră s-a dara”
„Gina știe are patru ochi”
„Gîndește-n mintea-i adîncă numai el pîine mănîncă,.”
„Ginerele e sac spart.”
„Ginerile și nurorile sunt saci fără fund”
„Giocă preotul ziua biliard”
„Giofule, mânca-te-ar băla”
„Gionile acel bun, cu soți mulți!”
„Giuvaiergiu bun își cunoaște diamantul”
„Giuvaiergiu bun își cunoaște diamantul.”
„Glarlu dzice că ca nâs cu minte, altu”
„Glas de câine nu merge în cer”
„Glasul cucului din glasul pupăzii nedespărțind”
„Glasul lui asin nu merge în cer”
„Glasul nebunului nu se aude în cer”
„Gluma pisicii, moartea șoarecilor”
„Gluma pisicii, moartea șoarecilor.”
„Gluma se face ceartă.”
„Gluma se face certă”
„Gluma sparge gura”
„Gluma, glumă ; treba, trebă”
„Gluma, glumă; treaba, treabă”
„Glumele nevinovate”
„Glumele nevinovate sunt ca sarea în bucate.”
„Glumele să-ți fie ca sarea în bucate”
„Glumele să-ți fie ca sarea în bucate.”
„Glumește numai cu gura”
„Gogorița, și cu hlamidă de să va îmbrăca”
„Gogoșar”
„Gogoși!”
„Gogoșile plăcintarului”
„Gogule!”
„Gol ai venit, gol te duci, cu tine de aici nimic”
„Gol ca degetul”
„Gol cântă vasul”
„Gol chilug”
„Gol chilug și gras butuc”
„Gol de haine, puturos”
„Gol făcăleț”
„Gol m-am născut, gol o să mă duc.”
„Gol meri”
„Gol nap”
„Gol pistol”
„Gol prin cămașă”
„Gol pușcă”
„Gol și gol”
„Gol șușanea”
„Gol tâcă”
„Golătatea încunjură, iară foamea dă de-a dreptul”
„Golea ici, Golea colea”
„Golescu golește”
„Goliciunea când se arată dobitocia omului ne arată”
„Goști fără traistă”
„Graba”
„Graba pierde adevărul de multe ori; iară”
„Graba strică treaba.”
„Grădina va muncitorii ca albinele la ulei”
„Grăitorul de rău borește ca un câine și ceea ce n-a mâncat”
„Graiul bun află loc bun.”
„Graiul dulce”
„Graiul dulce mult aduce.”
„Gras ca gardul”
„Gras ca pepenele”
„Gras ca târnu”
„Gras ca un fus”
„Gras cobză”
„Gras de-i numeri coastele”
„Grec cu limba neagră”
„Grec cu minte și cal verde”
„Grec galantom, Ovreiul prost și țiganul cinstit”
„Grec, Grec capu sec, și tata și mama”
„Grecăs-erai, și ahât dișchisă nu vrea hii.”
„Grecu G-ari stricătura aruptă.”
„Grecu s-te umple ș'cu dore, nu 'l-aprâchie”
„Grecu' și-a aprins ciubucul de la candelă”
„Grecu-i bâlă lipicioasă”
„Grecu-i fiară dușmănoasă”
„Grecu-i lemn putred”
„Grecu-i lemn putred.”
„Grecu-i limbă veninoasă”
„Grecu-ș-arhund, aiiu va mpută”
„Grecul e capră râioasă”
„Grecul e vidră spurcată”
„Grei la cuhnie”
„Grei la del, rău la vale.”
„Grei s-aduni, ușor s-împrăștii”
„Grei s-aduni, ușor s-împrăștii.”
„Greierele în vremea agoniselii cântă, și iarna cere să se împrumute.”
„Greierul în vremea agoniselii cântă”
„Greșala cea mai mare când vei să treci peste puterea ta”
„Greșala din mintea ta, iar nu dintr-a altuia”
„Greșala din mintea ta, iar nu dintr-a altuia; de aceea nu o arunca pe altul”
„Greșala părinților la creșterea de copii, sub jug bagă pe copii”
„Greșalele către prieteșug, anevoie să tămăduiesc”
„Greșalele către prieteșug, anevoie să tămăduiesc. Ferește-te de ele”
„Greșalele noastre lesne se uită când numai de noi sunt”
„Greșeala are și iertare”
„Greșeala de o clipă e, adesea, supărare”
„Greșeala îndreptare așteaptă”
„Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.”
„Greșeala se întoarce și de la Brusa”
„Greșelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”
„Greșind învață omul”
„Greu îi este săracului a trăi, și bogatului”
„Greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici.”
„Greu la deal cu boii mici.”
„Greu la deal și greu la vale”
„Greu la poartă sau la pâlthirea.”
„Greu se cunoaște cineva pe sine.”
„Gribingiani gălbejioși.”
„Grija altuia, este boală grea.”
„Grija de cele streine, rană fără leac, și scurtare de viață”
„Grija morarului, de vamă!”
„Grijește ca ochii din cap”
„Grijile-s la creditori”
„Grijile-s la creditori mai mult decât la datori.”
„Grijlivul pururea treaz și deșteptat este”
„Groapa sapă și cade într-însul cel ce l-a făcut”
„Gros pe gros mănâncă”
„Grozavă gura iadului, când o cască să te”
„Grumbo lucrează ei, că niș”
„Guda”
„Gui, negui”
„gulobi și feciori ca casa”
„Gulobi și feciori ca cu casa.”
„Gumar legat, inimă arihâtipsită”
„Gumar zi la Cazăclarii”
„Gumarlu tu gumaraigati, și Grecul tu”
„Gumarul dit mese lupul mănâncă.”
„Gumarul ftisești, sumarul agudești”
„Gumarul zi hare nv's caută la dinți.”
„Gunoiul de vară e piper de iarnă”
„Gunoiul de vară e piper de iarnă.”
„Gunoiul vechi când se aprinde, anevoie se stinge”
„Gunoiul vechi se aprinde”
„Gura”
„Gura aduce ura.”
„Gura are de vorbit.”
„Gură are și gura nu i se aude.”
„Gură are, și gură nare”
„Gura ascuțită, gura-adară.”
„Gura aspardze, gura-adară.”
„Gura bate curul.”
„Gura bate șegutu”
„Gura că e mare”
„Gura care e împuțită.”
„Gura care e-mpuțită altui e nesuferită,.”
„Gura care singură pre sine se laudă, pute.”
„Gura copilului adevăr grăiește.”
„Gură de aur”
„Gura de multe ori capul jos îl aruncă”
„Gura de multe ori capul jos îl aruncă.”
„Gură de petecă”
„Gură de Târgoviște”
„Gura desfrânată mai tare aleargă decât piatra din praștie.”
„Gură dulce”
„Gura e mare, dar bagă omul și iară.”
„Gura face mare pe omul cu malura”
„Gură farfara”
„Gura femeii nu stă niciodată.”
„Gura ginerelui îi fluier la curul soacră-sa”
„Gura ia pahar de miere”
„Gura îi dziși, narea îi avdi.”
„Gura îi gură, șura îi șură; ce are a face?”
„Gură în gură”
„Gura îndulcește”
„Gura îndulcește.”
„Gura îndulcește. Gura amărăște.”
„Gura înfundă iadul”
„Gura înțeleptului când se deschide, tace”
„Gură largă”
„Gura lilice și inima cernice.”
„Gura lui e clopot”
„Gura lui plătește țara”
„Gura lui suflă când cald, când rece.”
„Gura lui trebuie pusă în alt loc”
„Gura lui trebuie pusă în alt loc.”
„Gura lumii n-o astupă nici pământul.”
„Gura lumii nici pământul n-o astupă.”
„Gura lumii nu o poți opri (astupa).”
„Gura lumii numai mormântul o astupă.”
„Gura lumii numai pământul o astupă.”
„Gura lumii-i slobodă.”
„Gura mai lesne vorbește adevărul decât minciuna.”
„Gura mereu curățată”
„Gura mincinosului adevăr grăiește”
„Gură multă, ispravă puțină”
„Gura nebunului adevărul grăiește”
„Gura nebunului adevărul grăiește.”
„Gura nebunului, primejdie la mulți aduce”
„Gura nu are săturare; dă-i cât vrei, nu poate să se afle.”
„Gura nu cere chirie, poate vorbi orce fie.”
„Gura nu cere chirie, poate vorbi orice fie.”
„Gura nu cere chirie.”
„Gura nu zice: nimal!”
„Gura omului e iad.”
„Gura omului e plină, și varsă când i se pleacă.”
„Gura păcătosului adevăr grăiește.”
„Gura păcătosului adevărul vorbește”
„Gura priponește mâna”
„Gura rea numai pământul o astupă.”
„Gura sacului legată pururea să nu o ții”
„Gura sacului legată pururea să o ții.”
„Gura se satură, dar ochii niciodată.”
„Gură slabă”
„Gură strâmbă”
„Gura ta să te scadă, și a lumii să te”
„Gura ta și trei parale”
„Gură tăcută”
„Gura taie mai mult decât sabia.”
„Gura vorbește adevărul și minciuna”
„Gura zice, gura minte”
„Gura zice, gura minte; omul tot rămâne om de omenie.”
„Gura zice, inima tace.”
„Gura zice, vântul duce”
„Gura-cască, semn de minte prăsită”
„Gura-i iarnă: mai mult ce li se dă, mai mult mănâncă.”
„Gura-i pârâtă lăcată”
„Gură-largă”
„Gură-lată”
„Gușa vulpei albă, dar coada ei roșie.”
„Gușa vulpei e albă, dar coada ei roșie”
„Gușații cu gușații se încuscresc”
„Gust mălăeț”
„Gust pâinii”
„Gust pâmbiiu”
„Gustă apoi mâncă”
„Gustul dascălului nu-i ca al preutesei”
„Gustul dascălului nu-i ca al preutesei.”
„Gustul dispotă n-are”
„Gustul filonichie n-are”
„Gustul filonichie n-are.”
„Gustul muștei”
„Gustul omului este mare boier”
„Gustul omului este mare boier.”
„Gustul pe toți stăpânește; tu pe el să-l stăpânești”
„Gusturile lesne de schimbat, dar dragostea cam anevoie”
„Guvă tu apă”
„Guvă tu pită?!”