Proverbe care încep cu litera F
786 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera F (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„Fă bine ca să vezi rău”
„Fă bine ca să-ți auzi rău”
„Fă bine că ți-alege-se numele”
„Fă bine în curul dracului”
„Fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe.”
„Fă bine răului”
„Fă bine să găsești rău”
„Fă bine și așteaptă rău”
„Fă bine și așteaptă-te la gâlceavă”
„Fă bine și-l aruncă în apă”
„Fă bine și-l aruncă în baltă, că nici nu știi cum iese la iveală.”
„Fă bine și-l aruncă în drum”
„Fă bine, nu te teme de nimeni”
„Fă binele că el nu se îneacă”
„Fă bucătura cât ți-e gura”
„Fă bucătura cât ți-e gura.”
„Fă bun ș-arucă'l tu-amare, că și acloel”
„Fă bun ș-arucă-l tu-amare, că și acloel”
„Fă ce îți zice popa, (și) nu face ce face el”
„Fă ce poți, când n-ai altă de făcut”
„Fă ce poți, când n-ai altă de făcut.”
„Fă ce vorbești, sau vorbește după cum faci.”
„Fă ce-ți zice popa, nu face ce face el.”
„Fă cruce.”
„Fă cum faci, că bine faci”
„Fă cum faci, că bine faci.”
„Fă faptă și-ți vei primi răsplata”
„Fă hatâr calicului că-i duci traista”
„Fă împrumutări și te așteaptă la supărări”
„Fă milă și în zadar că vei avea mare dar”
„Fă orice în legea ta”
„Fă parte celor șapte ca și celor opt”
„Fă șagă cu cel nebun că el sare cu to”
„Fă șagă cu cel nebun că el sare cu toate”
„Fă și nu zi ceea ce vei să faci, dacă poți să faci”
„Fă și tu ce face toată lumea”
„Fă-i cu capul nebunului, că el o face mai mare”
„Fă-i rău că te pomenește”
„Fă-l ei de teiu”
„Fă-mă cu tihe și aruncă-mă tu mare.”
„Fă-mă prooroc”
„Fă-mă prooroc, să te fac bogat”
„Fă-mă, Doamne, prooroc, să fac năzdrăvănii.”
„Fă-mă, Doamne, prooroc, să te fac împărat”
„Fă-mă, Doamne, prooroc, să te fac năs”
„Fă-mă, mamă, (ca) să-ți semăn!”
„Fă-mă, mamă, cu noroc”
„Fă-mă, mamă, cu noroc Și m-aruncă apoi și în foc.”
„Fă-mă, mamă, cu noroc, și mă aruncă”
„Fă-mă, mamă, cu noroc, și mă aruncă în gunoi.”
„Fă-mă, mamă, ghicitor”
„Fă-mă, mamă, împărat să mă mir ce m-a”
„Fă-mă, mamă, împărat să mă mir ce m-a găsit.”
„Fă-mă, mamă, vrăjitor”
„Fă-mă, tată, ca să-ți seamăn ca frate cu frate geamăn.”
„Fă-mă, tată, să-ți semăn”
„Fă-mi proverbul, te voi face bogat”
„Fă-te cu dracul tovarăș, până treci puntea.”
„Fă-te frate cu dracul până treci lacul.”
„Fă-te luntre și punte, dacă vrei să fii om”
„Fă-te om de lumea nouă”
„Fă-te scai-mălai”
„Fă-te scai-mălai.”
„Fă-te topor de oase, numai să-ți ajungi scopul.”
„Fă-te topor de se, numai să-i ajungi”
„Fă-te tovarăș cu dracul”
„Fă-te tovarăș cu dracul până treci cu el lacul.”
„Fă-ți cruce mare, că e dracul bătrân”
„Fă-ți cruce mare, că e dracul bătrân.”
„Fă-ți de cap, ca oile lui Mihai”
„Fă-ți hin”
„Fă-ți iarna car, și vara sanie.”
„Face a vreme”
„Face borș cu”
„Face ca țiganul când s-a dus la naș-său”
„Face ca țiganul cu halmejul”
„Face ceva nerodit”
„Face ceva nerozește și fluerând îl privește.”
„Face chef de curcă beată”
„Face coracul după picior.”
„Face curul șapte-opt”
„Face din iarnă vară”
„Face din țânțar armăsar”
„Face din țânțar armăsar.”
„Face din umeri”
„Face două poteci”
„Face hatârul bogatului și mănâncă po”
„Face hatârul bogatului și mănâncă pomana săracului.”
„Face haz”
„Face haz De necaz.”
„Face noaptea zi și ziua noapte”
„Face nopți albe”
„Face paradă fără voia lui”
„Face pe frumos că e ponevos și pe cel urît că e aurit.”
„Face plan”
„Face planul ca țiganul.”
„Face pumnul mic către fundul sacului”
„Face și el umbră pământului”
„Face și el umbră pământului.”
„Face și tace”
„Face socoteala fără birtaș”
„Face un lucru cum îl duce capul.”
„Face voie”
„Face voie de nevoie și haz de necaz.”
„Făceși biserica, fă și ușa.”
„Faci pe frumos”
„Faci tu și le trag ei”
„Făcu treaba ca corbul lui Noe”
„Făcui cruce cu mâna stângă”
„Făcut tobă de bătăi”
„Făcut-o lelea, aflat-o ingânatu”
„Făcut-o lelea, aflat-o ingânatu.?”
„Făcuți toți pe un calup”
„Făgăduiala dată”
„Făgăduiala dată e datorie curată.”
„Făgăduiala e bucuria prostului”
„Făgăduiala e mai rea decât datoria”
„Făgăduiala nedată, bucuria nebunului”
„Făgăduiește marea cu sarea”
„Făgăduiește marea cu sarea și Oltul cu totul.”
„Făgăduiește marea cu sarea.”
„Făgăduiește numai ce poți da”
„Făgăduiește puține, dar împlinește odată”
„Făgăduiește și minte”
„Făgăduiește și nu dă”
„Făgăduiește și nu împlinește”
„Făgăduiește, și nu da”
„Făgăduiești și-i dai la soroc, parcă te pune pe loc.”
„Făgăduința domnilor”
„Făgăduința domnilor, nădejdea nebunilor.”
„Făgăduirea domnilor”
„Fage guva ntre apă?”
„Faguri de miere sunt vorbele plăcute”
„Faguri de miere sunt vorbele plăcute.”
„Făina dracului (diavolului) se preface”
„Fală goală, traistă ușoară”
„Fală goală, traistă ușoară.”
„Fala mare”
„Fala mare, traistă n'are.”
„Fala și beția”
„Fălcile pline cântă mai bine”
„Falitu nu face plati”
„Fallei și preotul pre altar”
„Fân bun din iarbă proastă, anevoie a căpăta”
„Fân sau paie?”
„Fanaragiu”
„Fântâna adevărată nu îngheață niciodată.”
„Fântâna nu îngheață niciodată”
„Fântâna puturoasă împinge la vale, toate ale ei șuieră”
„Fapta bună”
„Fapta bună este pentru om cunună.”
„Fapta bună în viață”
„Fapta bună laudă pe om”
„Fapta bună nu are laudă”
„Fapta bună nu moare niciodată”
„Fapta bună nu moare niciodată.”
„Fapta bună vorbește de sine”
„Fapta bună, ca femeia frumoasă”
„Fapta cea rea tot, cândva, se pedepsește”
„Fapta face rușinea, iar nu pedeapsa”
„Faptele bune, în lume”
„Faptele, faptele, nu oala cu laptele.”
„Faptelor rele încăpătură, spre răi sfârșituri”
„Faptu n-dzuă zi Paști”
„Faptu-n grailu mari”
„Fără bărbat muierea greu (sarcină)”
„Fără cămașă”
„Fără ce rană te ustură, nu poți uita cuțitul ce te-a rănit.”
„Fără de lacrimi nu ești.”
„Fără doică nu poate”
„Fără formă, nu există artă.”
„Fără itie viră nu mori”
„Fără mânie nu-i iubire”
„Fără măsură nu bagă forfeca”
„Fără milă de păcat”
„Fără mumă, ca puli fără cloșcă”
„Fără ouăle de sub coțofană”
„Fără să zică: negri ți-s ochii”
„Fără să zică: negri ți-s ochii.”
„Fără să-l doară măcar capul”
„Fără să-l simtă nici măiestrele”
„Fără voia lui Dumnezeu, nimic în lume nu se mișcă”
„Fără zi făină nu se face turta”
„Fărâmiturile ce-ți rămân, dă-le și tu pe lai”
„Fată bărbată ca Doica Fira”
„Fata bătrână”
„Fata ca mama”
„Fata cea nebună”
„Fata după mumă, ca proba după pânză”
„Fața ei un tulpan”
„Fața face dragă și gâuza”
„Fata la vremea ei, ca mierea în fagul ei”
„Fata lui popa Gheorghiță”
„Fata mamii”
„Fată mare”
„Fată mare-n comândare”
„Fata munții și născu un șoarece”
„Fata nevastă cum se face, către soacră va fi”
„Fața subțire cu mare cheltuială se ține”
„Fața subțire cu mare cheltuială se ține.”
„Fața ta de nu e frumoasă, cu învățături”
„Fata, drac înzobonit”
„Fata-i ca salca, unde o pui, acolo să”
„Fățarnicul cu diavolul tot o meserie au amândoi împreună”
„Fățarnicul e ca un cărbune acoperit”
„Fățarnicul e ca un cărbune pe neștiute te arde.”
„Fățarnicul lăudându-te te strică”
„Fățarnicul, când e să te cufunde, atunci îți arată cea mai mare prietenie”
„Fățarnicul, e ca un cărbune acoperit”
„Fătat nu ouat”
„Faur ferecă și desferecă”
„Fecior de babă”
„Fecior de lele”
„Fecior de popă”
„Fecior de popă, om cinstit nu e”
„Fecior de popă, știe carte”
„feciori acatâți Sâmbăta”
„feciori să fie, mă fete câte să vrei”
„Fecioria cinstea fetei, cine-o pierde n-o mai vede”
„feciorii acei cu minte plâng mai înainte zi căci”
„Feciorii mănâncă mere, și aușilor li amurțe”
„Feciorul lui bani gata”
„Felenarul înainte când nouă ne merge, mai mult”
„Felenarul luminează, însă nu și dedesubt”
„Femeia "ușoară" zice: "Iubite, bine faci, dar rău plătești...”
„Femeia "ușoară" ...zboară și, ...iar zboară.”
„Femeia a îmbătrânit pe dracul”
„Femeia a prinde minte”
„Femeia a scos pe om din rai”
„Femeia are gândul dracului, ca și el să te arunce”
„Femeia are multe guri, și cere multe”
„Femeia blândă îmblânzește și pe cel mai aspru bărbat.”
„Femeia bună e comoara bărbatului.”
„Femeia bună e plug de aur în casă”
„Femeia când e bine caută pe dracul”
„Femeia când nu poate naște să bea apă din pumn. Vasele să nu fie goale”
„Femeia care e rea de muscă.”
„Femeia care face pe mironosița.”
„Femeia care nu voiește să aminte, toată ziua cerne”
„Femeia care nu voiește să frământe, toată ziua cerne.”
„Femeia care nu vrea să facă mămăligă toată ziua”
„Femeia care se teme de Dumnezeu nu se teme de nimic.”
„Femeia care zboară ca cioara din par în par.”
„Femeia ce poartă cojocul pe umere, călărește”
„Femeia cea nebună, casa își dărâmă”
„Femeia cinstită e piatra de temelie a casei.”
„Femeia cu cap, comoară în casă.”
„Femeia cuminte ține casa cu rânduială.”
„Femeia de ciomag fuge, nu de colac”
„Femeia deșteaptă ține casa cu mintea.”
„Femeia e ca umbra: urmează pe cine o fuge și fuge de cine o urmează.”
„Femeia e câine, latră dar nu mușcă”
„Femeia e dracul”
„Femeia e floarea casei.”
„Femeia e inima casei, iar bărbatul e mâna.”
„Femeia e lucrul dracului”
„Femeia e mai dihai decât dracul”
„Femeia e sac fără fund”
„Femeia e scula dracului”
„Femeia e sora dracului”
„Femeia este un rău necesar.”
„Femeia frumoasă e comoara cea mai nestatornică.”
„Femeia gospodină e coroana casei”
„Femeia harnică e mândria casei.”
„Femeia harnică face din piatră pâine.”
„Femeia harnică își ține casa ca un pahar.”
„Femeia harnică nu șade niciodată degeaba.”
„Femeia harnică ține casa cu fusul”
„Femeia hotărăște și Satana împlinește”
„Femeia îi tot femeie”
„Femeia îngreunată nu trebuie să poarte ace în piept.”
„Femeia înțeleaptă își zidește casa”
„Femeia judecă pe dracul și-l scoate dator”
„Femeia nebătută e ca mâra neferecată”
„Femeia nebătută, e ca moara neferecată.”
„Femeia nemăritată e ca moara neferecată”
„Femeia numai după urs nu se duce”
„Femeia pe lup îl scoate afară din pădure”
„Femeia rea e foc în casă.”
„Femeia rea e mai amară decât moartea.”
„Femeia rea își scoate bărbatul din minți.”
„Femeia să tacă în biserică”
„Femeia și câinele să nu crezi”
„Femeia și câmpul cer de la om multă trudă.”
„Femeia și moara vor totdeauna ceva.”
„Femeia și sarea nu-și arată prețul decât la nevoie.”
„Femeia și via, de la om cer grija.”
„Femeia stearpă este ca pomul fără rod”
„Femeia știe de trei ori mai mult decât vorbește.”
„femeia te face să-ți iei ale trei îmori și lumea în cap”
„Femeia te ridică, femeia te coboară/ Femeia îți dă viață, femeia te "omoară".”
„femeia tot femeie”
„Femeia trebuie să se teamă de bărbat”
„Femeia vede unde bărbatul abia zărește.”
„Femeia, când vrea, din piatră scoate apă.”
„Femeia, pușca și calul n-au credință”
„Femeia, zi mumă armâne orfană”
„Femeii bărbatul îi zace”
„Femeii nici dracul nu-i vine de hac”
„Femeile nechibzuite, ca bucatele nesărate”
„Femeile, când se adună, parcă-s gâștele la pârâu”
„Ferească Dumnezeu de caii de la Cohalm”
„Ferească Dumnezeu de fuga șchiopului”
„Ferească Dumnezeu de fuga șchiopului.”
„Ferească Dumnezeu de gura lumii.”
„Ferească Dumnezeu de mai rău”
„Ferească Dumnezeu pe om de gura sa”
„Ferească Dumnezeu pe om de gura satului.”
„Ferească Dumnezeu să crească porcului”
„Ferească Dumnezeu să crească porcului coarne.”
„Ferește-mă, Doamne, de hoții din casă”
„Ferește-mă, Doamne, de hoții din casă, că de cei d'afară mă feresc singur.”
„Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.”
„Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă voi păzi singur.”
„Ferește-mă, Doamne, și-mi dă pace”
„Ferește-te de bătrână fată mare, ca de-o vacă îm”
„Ferește-te de boierii noi și de fetele bătrâne”
„Ferește-te de câine mut și de om tăcut”
„Ferește-te de câine mut și de om tăcut.”
„Ferește-te de câine mut, așișderea... de om tăcut.”
„Ferește-te de cărbunele acoperit”
„Ferește-te de fapte de rușine”
„Ferește-te de hrăpire, că te duce la pierire”
„Ferește-te de lingușitori”
„Ferește-te de popă spân și fără nevastă”
„Ferestrele au ochi, iar gardul și pereții urechi”
„Ferestrele au ochi, iar gardul și pereții urechi.”
„Ferice de acel împărat, ce credământ nu prea dă la curte”
„Ferice de acela, căruia îi spui o vorbă”
„Ferice de acela, căruia îi spui o vorbă și o prinde.”
„Ferice de cel ce nu deschide ușile domnului”
„Fericirea adevărată, cu cât se vechește”
„Fericirea adevărată, cu cât se veștejește, cu atât”
„Fericirea grabnică curând obosește”
„Fericirea grabnică curând obosește.”
„Fericirea și sărăcia nu pot sta împreună”
„Fericirea și sărăcia nu pot sta împreună.”
„Fericit acela care se mulțumește cu puțin”
„Fericit e acel ce poate încălzi mai mulți”
„Fericit e acel ce poate încălzi mai mulți la soba lui.”
„Fericit omul care se mulțumește cu ce are”
„Fericit omul care se mulțumește cu ceva mai puțin decât are.”
„Fericiți cei săraci cu duhul, că acelora”
„Fericiți sunt cei blânzi, că aceia vor moș”
„Fete multe, sărăcie la casă”
„Fetele în ziua de Sfântul Toader să se scalde cu scuturătură de fân”
„Fetele învățate”
„Fetele și după urși se duc”
„Fetele și oalele, numai la bătrânețe le afli prețul.”
„Fetele, la casa omului, sunt petre de mâră”
„Fidea cu apă.”
„Fie bine, fie rău”
„Fie butea cât de plină”
„Fie ca o naibă”
„Fie ca o naiba, numai bani să aibă.”
„Fie cât de crudă, numai să fie mare”
„Fie cum dici, să nu fie cum știu eu”
„Fie iarna cât de rece”
„Fie leac, nu fie”
„Fie măcar aurit”
„Fie omul cât de calic, numai bani să aibă”
„Fie pâinea cât de proastă”
„Fie pâinea cât de rea”
„Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta.”
„Fie pâinea cât de rea, tot mai bună în vatra mea.”
„Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.”
„Fie popă cine o fi și pârcălab cine o vrea”
„Fie Sasul cât de prost, numai să fie mare”
„Fie și un lup mâncat de oaie”
„Fie trei zile cu cea de alaltăieri.”
„Fie trei zile, cu cea de alaltăieri”
„Fie tufa cât de mică, își are și ea umbra ei”
„Fie un băț descojat”
„Fie un băț descojit, tot se numește bărbat.”
„Fie'i de bine, pân 'i-o fi de cap”
„Fie-ce obraz”
„Fie-i de bine, pân-i-o fi de cap”
„Fie-n zarzale de aur”
„Fie-ți gura aurită (rostul aurit)”
„Fie-ți gura aurită.”
„Fiecare are câte o meteahnă”
„Fiecare are câte o nevoie, altul câte”
„Fiecare are câte o nevoie, altul câte nouă.”
„Fiecare caută să aibă icoană la care să”
„Fiecare caută să aibă icoană la care să se închine.”
„Fiecare cioară își laudă puiul.”
„Fiecare cu norocul lui trăiește”
„Fiecare cu norocul lui trăiește.”
„Fiecare cu treaba lui, ca țiganul cu treaba”
„Fiecare cum apucă”
„Fiecare cum își așterne, așa doarme.”
„Fiecare e stăpân în casa sa”
„Fiecare este stăpân pe capul lui”
„Fiecare este stăpân pe capul lui.”
„Fiecare face cum se pricepe”
„Fiecare grăunte are făină, dar are și tărâțe”
„Fiecare grăunte are făină, dar are și tărâțe.”
„Fiecare își are necazurile sale”
„Fiecare își duce crucea pe care a primit-o.”
„Fiecare își știe păsul său”
„Fiecare își știe pasul său.”
„Fiecare lucru e pe șartul său”
„Fiecare lucru e pe șartul său.”
„Fiecare măgar cu povara lui”
„Fiecare mătură întâi înaintea porții lui.”
„Fiecare nădăjduiește după câștig, dar puțini”
„Fiecare nebun poate să câștige bani dar nu poate să-i păstreze.”
„Fiecare nebun știe să câștige, dar nu știe”
„Fiecare nu știe ce-i suferința”
„Fiecare oaie își duce lâna ei”
„Fiecare oaie își duce lâna ei.”
„Fiecare om are o mitologie personală.”
„Fiecare om e o poveste care se scrie singură.”
„Fiecare om își poartă destinul în propriul suflet.”
„Fiecare om își poartă în sine o lume întreagă.”
„Fiecare pai cu umbra sa”
„Fiecare pâine are fărâmiturile ei”
„Fiecare pasăre își iubește cuibul”
„Fiecare pasăre pe limba ei piere.”
„Fiecare pentru sine și Dumnezeu pen”
„Fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru toți”
„Fiecare pentru sine tăietor de pâine.”
„Fiecare pentru sine, Dumnezeu pentru toți”
„Fiecare plătește cu ce are”
„Fiecare pune bucuros șeaua pe calul vecinului”
„Fiecare pune mâna unde îl doare”
„Fiecare să măture înaintea ușii sale”
„Fiecare să ține mai cu minte decât”
„Fiecare să-și cunoască lungul nasului său”
„Fiecare se leagă unde-l doare.”
„Fiecare se ține mai cu minte decât altul.”
„Fiecare sfânt trage cu mâna către el”
„Fiecare sfânt trage cu mâna către el.”
„Fiecare singur știe unde îl strânge.”
„Fiecare știe unde îl doare”
„Fiecare știe unde îl doare măseaua.”
„Fiecare știe unde-l doare măseaua”
„Fiecare știe unde-l strânge cizma.”
„Fiecare trage acolo unde cunoaște.”
„Fiecare trage foc la oala lui”
„Fiecare trage foc la oala lui.”
„Fiecare trage foc spre turta lui.”
„Fiecare trandafir cu ghimpele lui”
„Fiecare unde cunoaște acolo trage”
„Fiecare unde cunoaște, acolo trage.”
„Fiecare vierme găsește bortița lui”
„Fiecare voiește a avea biserica lui”
„Fiecăruia i se pare că copilul său e mai frumos”
„Fiece nebun știe să câștige, dar nu știe să păstreze.”
„Fier pe fier îl ascute”
„Fierăria e urâcioasă”
„Fierbe fasolea.”
„Fierbe mărgica”
„Fierbe mazărea și taci”
„Fierbe sângele în tine (mine) ca într-o câjă de rac”
„Fierbe sângele în tine ca într-o coajă de rac.”
„Fierbi un Jidan și ies doi Greci; fierbi”
„Fierul că-i fier și încă ruginește”
„Fierul care nu se întrebuințează ruginește”
„Fierul cât de tare, tot se moaie la foc”
„Fierul cât de tare, tot se moaie la foc.”
„Fierul de este fier și tot putrezește”
„Fierul e tare și încă se rupe (frânge)”
„Fierul lesne ruginește”
„Fierul neîntrebuințat ruginește”
„Fierul rău cât să-l bați e degeaba”
„Fierul rău cât să-l bați e degeaba.”
„Fierul rău nici în foc nu piere”
„Fierul rău nu se pierde”
„Fierul rău nu se prăpădește”
„Fierul rău nu se prăpădește.”
„Fierul rău nu se topește”
„Fierul rău să tot îl bați”
„Fierul rău, cât să-l bați e în zadar”
„Fierul rău, de ce-l bați, crapă mai rău”
„Fieșce în vasul săi, iar pântecele vas de obște”
„Fiește-care cu ce poate, să-și ajute țara lui”
„Fiește-care, în parte, de deosebit dar are parte”
„Fii bun ca să trăiești mult”
„Fii bun cu tine însuți, ca să poți fi bun cu ceilalți.”
„Fii coada, ca vulpea, în toate părțile”
„Fii cuminte”
„Fii cuminte ca înainte; nu fi prost precum ai fost.”
„Fii de grijă să nu-ți moară mulți înainte”
„Fii domn peste limba ta”
„Fii după cum te arată chipul”
„Fii după cum te arată chipul.”
„Fii hoț cu limba scurtă”
„Fii hoț cu limba scurtă.”
„Fii înțelept ca șarpele, muncitor ca albina și dornic ca turturica.”
„Fii pe pace, că mirla-i pe șase”
„Fii prost cu minte”
„Fii sigur, n-ai nădejde”
„Fii strălucesc în casă, și ale mele hârburi pă”
„Fii tată celor buni, și biciu celor răi”
„Fii tu bun cât ai trăi”
„Fii tu bun cât ai trăi.”
„Fii, inimă, răbdătoare”
„Fii, inimă, răbdătoare ca pământul sub picioare.”
„Fiica mlearea? — Fiica.”
„Filosofia nu e o meserie, e o boală.”
„Filosofii pururea cuvânt cer la orice”
„Filosofului nu-i pasă nici de cele trecute, nici de cele viitoare”
„Finele mâniei e începutul căinței”
„Fire amestecate, pânză țesută rău”
„Fire-ai tu de mâșe”
„Fire-ai tu de mâșe.”
„Firea muierii sat n-are”
„Firea-te zi caplu zi-arâu”
„Firea-ți zi om cu semn.”
„Firele când se încurcă”
„Firile cînd să-ncurcă anevoie se descurcă.”
„Firul rupt nu se mai târce”
„Firul rupt nu se mai toarce.”
„Fistic afară!”
„Fistic în casă!”
„Flacăra când vâlvăiește”
„Flăcău unguresc”
„Flămândul codri visează”
„Flămândul codri visează și vrabia mei.”
„Flămândul nu așteaptă coptul, nici golul nălbitul”
„Flămândului îi pare miere codrul cel uscat.”
„Flămândului îi pare miere, codrul cel uscat”
„Flămândului, și o bucată de mămăligă.”
„Flămânzii visează mâncând”
„Flămânzilor nu le trebuie poftire multă”
„Fleacul ca chiotul în pădure și pe văi, cu cât mai tare o”
„Fleacul ca chiotul în pădure și pe văi, cu cât mai tare o spui, cu atât mai mult răsună”
„Flecarul e ca oala ce mai mult sună când o lovești goală.”
„Flecarul e ca oala, ce mai mult sună când”
„Flecarul multe trâncănește dar nimic pricepe”
„Floare în cor”
„Floare în legătură”
„Floare la ureche”
„Floarea cum se deschide se vede ce rod dă”
„Floarea la floare merge”
„Floarea până a nu se veșteji s-o aduci la nas ca să”
„Floarea până n-o pui la nas, nu cunoști ce miros are”
„Floarea până n-o pui la nas, nu cunoști ce miros are.”
„Florile una de alta când n-ar fi rămase, nici una”
„Flueră după el, să pricepi tu”
„Flueră toată ziua”
„Fluieră în biserică”
„Fluieră în bute”
„Fluieră-vânt”
„Fluture”
„Fluturele când se întoarce pe lângă vâlvâre, aripile”
„Fluturele când se întoarce pe lângă vâlvoare, aripile și le arde.”
„Foaie verde lobodă, gura lumi-i slobodă.”
„Foamea e cel mai bun bucătar”
„Foamea e soră bună cu setea”
„Foamea face bucate bune”
„Foamea gonește pe lup din pădure.”
„Foamea se uită la poarta omului muncitor, și nu îndrăznește să intre.”
„Foamea și rușinea”
„Foamea și sărăcia strică omenia.”
„Foamea te scoate afară din casă.”
„Foc de paie”
„Foc după foc, rău după rău”
„Foc după foc, rău după rău.”
„Foc fără mâncare”
„Foc la mine”
„Foc mare și frigare mică”
„Foc mare și frigare mică.”
„Foc pă foc nu stinge, ci mai mult el aprinde”
„Foc peste foc, și la mijloc tufa”
„Foc să faci, și fum să nu iasă, peste putință se înțelege”
„Foc să faci, și fum să nu iasă, peste putință se înțelege.”
„Foc stins în casă”
„Foc sub cenușă”
„Focul acoperit arde înnăbușit.”
„Focul acoperit arde înnădușit”
„Focul când se încinge”
„Focul când se încinge, anevoie se stinge.”
„Focul ce nu te supără, nici cum să-l scormoni”
„Focul ce nu te supără, nici cum să-l sgândări.”
„Focul ce se socotește stins, de multe ori sub cenușă”
„Focul cu apa nu se pot împăca”
„Focul cu foc nu se stinge”
„Focul în pădure din scânteia mică se aprinde.”
„Focul în pădure din scânteie mică se aprinde”
„Focul nu se aprinde până nu-l ațiți”
„Focul pe cele mai uscate mai lesne le topește”
„Focul scormolit mai multă pară dă”
„Focul se aprinde din scântei”
„Focul te întărește și frigul te moaie”
„Focul te întărește și frigul te moaie.”
„Focul, cu cât mai mult îl scormonești, cu atât mai mult se și aprinde.”
„Focul, cu cât mai mult îl scormoni, cu atât mai mult”
„Fofelniță”
„Folclorul este arhiva sufletului unui popor.”
„Fomtolog (fofolog)”
„Forfă”
„Forfă la gură”
„Forma fără fond e goală; fondul fără formă e haos.”
„Fost-a, badeo, om voinic”
„Frâiele de aur nu fac mai bun calul”
„Frâiele de aur nu fac mai bun calul.”
„Frământă făina cu picioarele și lutul cu mâinile”
„Frământă făina cu picioarele și lutul cu mâinile.”
„Frângi-ți mintea să-ți amintești lumea.”
„Frate la câștig și străin la pagubă”
„Frate la câștig și străin la pagubă.”
„Frate ori nefrate, brânza pe bani este.”
„Frate, frate; dar pita-i cu bani”
„Frate...,frate, da' brânza-i pe bani.”
„Fratele codru, săracul”
„Fratele frate la necazuri să se arate”
„Fratele îți scoate ochii”
„Frică de ursă, frică și de baligă”
„Frica mai mare decât spaima”
„Frica păzește bostănăria.”
„Frica păzește pădurea”
„Frica păzește pepenii”
„Frica păzește pepenii (în bostănărie).”
„Frica păzește pepenii.”
„Frica păzește via”
„Frica păzește, frica păzește”
„Frica ți-dă zile.”
„Frica totdeauna aduce primejdie”
„Frica-i din rai”
„Fricos ca un iepure”
„Fricos și sfios, tocma ca un iepure”
„Fricosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul”
„Fricosul se sperie de umbra sa”
„Fricosul se sperie și de umbra lui.”
„Fricosului urma, da viteazului capul”
„Frig de crapă ouăle corbului”
„Frig, ger de crapă lemnele”
„Frig, ger de crapă pietrele”
„Frige-linte”
„Frigurile, ca dragostea, când se lipește, cu totul te”
„Friptura bună nu se face la fum.”
„Frumoasă coadă”
„Frumoasă de foc (mama focului)”
„Frumoasă de muc”
„Frumoasă de pică”
„Frumoasă noră dobândiși”
„Frumoasă noră dobîndiși, dar se uită cam piaziș.”
„Frumoasă poveste, dar mare minciună”
„Frumoasă poveste, dar mare minciună.”
„Frumoasă, parcă e ruptă din rai.”
„Frumos ca firea fierului”
„Frumos picat din sare”
„Frumos să privești furtuna pe mare, dar cam de departe.”
„Frumos și găunos”
„Frumos, ca un greiere borțos”
„Frumos, frumos”
„Frumosul la frumos trage, dar noi sluții”
„Frumusețe de maimuță”
„Frumusețea cui nu-i place! Dar nu știi în ea ce zace.”
„Frumusețea e jumătate din adevăr.”
„Frumusețea la om, ca floarea în pom”
„Frumusețea la om, ca floarea-n pom.”
„Frumusețea muierii, cea mai amăgitoare, că dă la ea dra”
„Frumusețea muierii, cea mai amăgitoare, că dă la ea dracul”
„Frumusețea trece, iar mintea crește”
„Frumusețea vestejește”
„Frumusețea veștejește, dar înțelepciunea crește.”
„Frumusețea, ca roșața, la față se caută”
„Fruntea 'n București”
„Frunză (foaie) verde de dai n-ai”
„Frunză și iarbă”
„Frunză verde ceapă căpătă”
„Frunză verde de gutui.”
„Frunză verde, lobodă.”
„Frunză verde, solz de pește”
„Frunză verde, solz de pește, Apa-n vale nu cotlește, Omul prost nu-mbătrânește.”
„Fu dracul agel mic, nu fu agel mare.”
„Fudulia aduce sărăcia”
„Fudulia aduce sărăcia.”
„Fudulia e soră bună cu prostia”
„Fudulia intră 'n casă, sărăcia "i după ușă”
„Fudulia intră-n casă, sărăcia-i după ușă”
„Fudulia mare”
„Fudulia și sărăcia sunt surori”
„Fudulul are doi tovarăși: prostia și să”
„Fudulul are doi tovarăși: prostia și sărăcia.”
„Fudzi d-iu si ncagie, tradzi zi nă parte.”
„Fug ca de Anapole”
„Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă”
„Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.”
„Fuga e rușinoasă, dar sănătoasă.”
„Fuge ca când îl gonește cu biciul de foc”
„Fuge ca când îl gonește cu biciul de foc.”
„Fuge ca cerbul”
„Fuge ca de căpcâni”
„Fuge ca de cel drac”
„Fuge ca de nălucă (vedenie)”
„Fuge ca dracul de scăldătoare”
„Fuge ca dracul de tămâie”
„Fuge ca dracul de tămâie.”
„Fuge ca și când ar fi scăpat din pușcă”
„Fuge ca și când ar fi scăpat din pușcă.”
„Fuge ca taunul cu părul”
„Fuge ca un iepure scăpat”
„Fuge Cula, da nu spune vina”
„Fuge de câini și dă peste lupi.”
„Fuge de dracu și dă peste Satana”
„Fuge de dracul și dă peste Satana.”
„Fuge de la aolei”
„Fuge de lumină ca liliacul”
„Fuge de lumină ca liliacul.”
„Fuge de mănâncă nori”
„Fuge de mănâncă pământul.”
„Fuge de muma dracului”
„Fuge de noroc ca dracul de tămâie”
„Fuge de pare că mănâncă pământul”
„Fuge de pare că mănâncă pământul.”
„Fuge de ploaie și dă în noroaie.”
„Fuge de ploaie și dă în noroi”
„Fuge de rupe brazde”
„Fuge de rupe pământul.”
„Fuge de scapără pietrele”
„Fuge de scapără pietrele.”
„Fuge de un rău și dă peste altul”
„Fuge de un rău și dă peste altul.”
„Fuge de-i ese sufletul”
„Fuge de-i scapără călcâiele”
„Fuge de-i sfârâie călcâiele.”
„Fuge de-și scoate ochii”
„Fuge Drăgia de Nădrăgia”
„Fuge în copcă”
„Fuge paraua că-i strâmbă”
„Fuge pe deal ca pe vale”
„Fuge ziua de bivoli, iar noaptea trece”
„Fugi ca Uvrăulu zi cârividhă.”
„Fugi ca zi de lup”
„Fugi cela după cela”
„Fugi cioară, că nu-i pui, ei-i găină.”
„Fugi cioară, că nu-i puiu, ci-i găină”
„Fugi cu mine, ori fug singur?”
„Fugi de cei răi”
„Fugi de cel ce pupă în bot, că îți ia din pungă tot”
„Fugi de cel ce pupă-n bot, că îți ia din pungă tot.”
„Fugi de la oala cu știr”
„Fugi de muiere ca de pușcă.”
„Fugi de omul îndărătnic, că te dă de prăpastie”
„Fugi de ploaie, și dai tu băltoace.”
„Fugi de una și dai de alta”
„Fugi de unde cel bătut plătește gloaba”
„Fugi din sat, trage ziua în parte”
„Fugi pită că te ajunge mălaiul”
„Fugii de la naiba și dedei peste dracu”
„Fugii de la naiba și dedei peste dracu.”
„Fugii de lup și dădui de urs”
„Fugii de lup și dădui de urs.”
„Fugiți călcâie, că vă calc”
„Fulgerul și-arâde ziua, jibicosul!”
„Fum cam mare, dar frigarea cam mică”
„Fumăraia la Zamă”
„Fumul din uliu pă albina o scâte”
„Fumul să se ducă ambar, deam udjeaclu a shibă”
„Fumul se vede ziua, și noaptea arde focul”
„Fund de ceaun”
„Funia cea îndoită cu mult mai mult ține”
„Funia cea îndoită cu mult mai mult ține decât cea desfăcută.”
„Funia întreită anevoie se va rupe”
„Fur din Colona”
„Fură bine, ascunde rău”
„Fură de la el și duce la altul”
„Fură de la el și duce la altul.”
„Fură ouăle (oul) de sub cloșcă”
„Fură ouăle de sub cloșcă.”
„Fură ouăle de sub țarcă”
„Fură oul de sub găină și vițelul din vacă”
„Fură și jură”
„Fură și se dă de păgubaș”
„Fură și se dă de păgubaș.”
„Fură, jură și se cură”
„Furași cheile la biserică”
„Furcă fără fus, nici cum se poate”
„Furcă lungă, mârtea mea!”
„Furnica cu furnică, fie cât de mică, face mare mo”
„Furnică cu furnică, fie cât de mică, face mare moșoroi.”
„Furnica își strânge hrana”
„Furnica își strânge hrană de cu vară pentru iarnă.”
„Furnica, când îi vine moartea, scoate aripi”
„Furnica, cât de mică, dar și ea se mișcă”
„Furtuna, când va să trântească, întâi ru”
„Furtuna, când va să trântească, întâi rupe”
„Furtunile vieții și după cea mai mică luptă lasă semne”
„Furul acață furul”
„Furul acață furul.”
„Furul face numai un păcat, dar păgu”
„Furul face numai un păcat, dar păgubașul, până-l află, face o sută.”