Proverbe care încep cu litera D
2.064 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera D (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„D-aoleo, nene Matei”
„D-ar fi pâinea cât de bună”
„D-ar muri bălțata”
„D-arâul ce doarme s-te-aspari”
„Dă (azvârle) cu barda în Dumnezeu”
„Da anul nu cuprinde sumanul”
„Dă bir cu fugiții”
„Dă bună-dimineață gâștelor.”
„Dă ca din ochii lui”
„Dă caii la apă”
„Dă ce te lasă inima.”
„Dă celui care îți cere, dar nu făgădui.”
„Dă celui care-ți cere, dar nu făgădui”
„Dă cheile Mariucăi”
„Dă cu bâta în baltă”
„Dă cu călcâiul în pinteni”
„Dă cu dinții de piatră”
„Da cu o mână ca să ia cu două”
„Dă cu o mână ca să ia cu două.”
„Da cu o mână și ia cu o mie”
„Dă cu o mână, ca să ia cu două”
„Dă cu o mână, ia cu alta”
„Dă cu piatra în Dumnezeu”
„Dă cu pușca în Dumnezeu”
„Dă cu pușca în lună”
„Dă cu ruda 'n baltă”
„Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.”
„Dă din brânci și taci din gură”
„Dă din coadă”
„Dă din mâini dacă vrei să ieși la liman”
„Dă din mâini dacă vrei să ieși la liman.”
„Dă din mâini până nu te îneci”
„Dă din mâini să nu te îneci”
„Dă din mâini și cerul îți va ajuta.”
„Dă din urechi ca iepurele”
„Dă din urechi ca iepurele.”
„Dă Doamne sănătate, că belele curg.”
„Dă două jumătăți pe una întreagă”
„Dă foc casei ca să ardă șoarecii”
„Dă foc casei ca să ardă șoarecii.”
„Dă în mine, și mă doare pe el”
„Dă în mine, și-l doare pe el.”
„Dă în palme când mănâncă”
„Dă înapoi ca bobocii de rață ori de gâscă”
„Dă la cei fără obraz, și cumpără obraz”
„Da la del, da la vale.”
„Dă luase porumbul de pe foc”
„Dă măciuca în mâna văcarului”
„Dă masai ana pe un poponeț.”
„Dă nuiele la cei care îngrădesc”
„Dă oul, să iei găina”
„Da pâine”
„Dă pâine a furlor”
„Dă pe poartă, să se audă paratirul”
„Dă să bea că n-a mâncat”
„Da se îmbracă cu pene de păun”
„Dă și cu coasa și cu grebla”
„Dă și cu coasa și cu gresia.”
„Dă și scapă”
„Dă și scapă.”
„Dă și zi mână și din gură”
„Dă un bou pentru un ou”
„Dă unde sare 1epurele?”
„Dă urma ca să ți se dea gece”
„Dă voie porcului împrejurul stogului, că el se suie deasupra.”
„Dă, când dai, unde i-a pus mai întâi”
„Dă, Doamne, cui ai mai dat”
„Dă, până poți; că, de nu, va trebui să”
„Dă, până poți; că, de nu, va trebui să dai.”
„Da, paraua s-află cârligu.”
„Da, șezi, duce-te-ai, că nici aici n-ai ce face”
„Da, tot peste butuc”
„Dă-i bățul împistrit”
„Dă-i cu cinstea să piară rușinea”
„Dă-i cu judecata”
„Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă.”
„Dă-i masina Turcului, să-l iai vâtâlahlu.”
„Dă-i nas lui Ivan”
„Dă-i să nu se nărăvească”
„Dă-i și cămașa, și fugi”
„Dă-i și cămașa, și fugi.”
„Dă-i, mai bine! dă-i, dă-i lasă! dă”
„Dă-i, să nu se nărăvească, nu-l lăsa să se sfințească.”
„Dă-l în punga lui Ițic”
„Dă-l la deal, dă-l la vale, la el tot una e”
„Da-l-ar înșelătoria lui Satana”
„Dă-mi Doamne, ce n-am gândit, să mă mir ce m-a găsit!”
„Dă-mi ochii tăi, și eu pe ai mei, să vezi cum o să-ți pară.”
„Dă-mi, Doamne, ce n-am gândit”
„Dă-mi, Doamne, ce n-am gândit, să mă mir ce m-a găsit.”
„Dă-mi, Doamne, mintea cea mai de pe urmă a Românului.”
„Dă-mi, Doamne, mintea Moldovanului cea”
„Dă-mi, Doamne, o pară în gură; dacă”
„Dă-mi, Doamne, o pară în gură; dacă mi-o dai, mi-o și mestecă.”
„Dă-mi, Doamne, puterea tânărului și mintea bătrânului”
„Dă-mi, drace, ce ai aflat”
„Dă-mi, vecină, pă bărbatul tău, și tu ține”
„Dă-ne nouă, Doamne! pâinea noastră cea din toate zilele!”
„Dă-ne, Doamne, nu lua”
„Dă-și fuduli zi glar.!)”
„Dă-și fugi zi Turcu.”
„Dă-te cu tufa, că ies bani”
„Dă-te după lume”
„Dă-te la o parte că te aprinzi”
„Dă-te la o parte că te aprinzi.”
„Dă-te suflete 'ntr'o parte, că te 'nnec”
„Dă-te suflete într-o parte, că te înec”
„Da-te-aș protopopului de globă!”
„Dă-ți, băiete, pintenii și-ți bate iapa cu călcâiul”
„Dă-ți, popă, pintenii și bate iapa cu călăreț”
„Dă-ți, popă, pintenii și bate iapa cu călcâiele.”
„Dac-a fost mojic întâi”
„Dac-a fost mojic întâi, e și pân' la căpătâi.”
„Dacă la socoteală plusul nedumerește, atunci este minus.”
„Dacă a luat dracu vaca, pate lua și vițelu.”
„Dacă acață ploaia, mult va ține.”
„Dacă aduci întâi terciul”
„Dacă ai”
„Dacă ai bani”
„Dacă ai bani mulți, fă-te chezaș”
„Dacă ai bani, ai prieteni și dușmani.”
„Dacă ai călcat pe papuc, foc ți-ai aprins în casă”
„Dacă ai dat uită, iar dacă ai luat pome”
„Dacă ai dat uită, iar dacă ai luat pome.”
„Dacă ai intrat în cușcă, trebuie să cânți cocoșește”
„Dacă ai intrat în cușcă, trebuie să cânți cocoșește.”
„Dacă ai intrat în danț trebuie să joci”
„Dacă ai pe cine să te bage în baie, te faci sănătos”
„Dacă ai pe cine să te bage în baie, te faci sănătos.”
„Dacă alergi să câștigi bani îi dai înapoi la doctor.”
„Dacă am pus pe dracul în sac, voi pune”
„Dacă ar avea și baba, ca oamenii, barbă”
„Dacă ar face toți copaci flori, dacă ar face și muscele.”
„Dacă ar fi cum nu este, nu ar fi cum este”
„Dacă ar fi cum nu este, nu ar fi cum este.”
„Dacă are omul noroc, măcar să samene”
„Dacă are omul noroc, măcar să semene și cărbuni, și tot se face.”
„Dacă arunci acul, pică în cap de om”
„Dacă baba avea ventil, se chema automobil.”
„Dacă badea ar avea cosițe i s-ar zice lele”
„Dacă bei și mai mănânci, parcă nu te mai usuci.”
„Dacă bei și mai mănânci, pare-mi-se că nu te”
„Dacă cade omul, anevoie se îndreptează”
„Dacă cade omul, anevoie se îndreptează.”
„Dacă cocoșul ar face ouă, ar fi găină”
„Dacă cocoșul ar face ouă, ar fi găină.”
„Dacă dă Dumnezeu dinți, tot el dă și pâinea.”
„Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se întoarcă pe spinarea ta.”
„Dacă dai, dreptate ai”
„Dacă dai, nu ai; dacă nu dai, ești om rău”
„Dacă din vreme vei semăna, din vreme vei și aduna”
„Dacă dragoste nu e, nimic nu e!”
„Dacă dragoste nu e, nimic nu e.”
„Dacă Dumnezeu ar fi dat porcului cârne”
„Dacă Dumnezeu ar fi dat porcului coarne, răsturna pământul.”
„Dacă e bătrână”
„Dacă e copil, să se joace”
„Dacă e curcă”
„Dacă e jaf, jaf să fie”
„Dacă e Naie”
„Dacă este, este”
„Dacă este, este, nu mai da la toți de veste.”
„Dacă ești sărac, ai mâini și picioare să”
„Dacă face puiul aripi, nu-l mai găsești la cuib”
„Dacă faci bine, nu trâmbița în lume”
„Dacă faci bine, nu trâmbița în lume.”
„Dacă fata nu știe juca, zice că lăutarii”
„Dacă fiește-care ar face bine altuia, pe cât puterea El iartă”
„Dacă floarea ți-o păzești, rod bun dobândești”
„Dacă găina ar cânta cucurigu, ar fi cocoș”
„Dacă găina ar cânta cucurigu, ar fi cocoș.”
„Dacă îi dai mult nas, ți se urcă în cap”
„Dacă îmbraci haină pe dos, nu-ți merge bine în acea”
„Dacă îmbraci haină pe dos, nu-ți merge bine în acea.”
„Dacă în danț tu te-ai prins, ține-te dă”
„Dacă în horă ai intrat”
„Dacă în horă ai intrat, joacă și tu necurmat.”
„Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul”
„Dacă în ziua de Mucenici va bate vântul sau va fi”
„Dacă inima îți cere”
„Dacă întinzi salteaua se rupe.”
„Dacă îți dau una, zici că n-ai avut noroc.”
„Dacă la Cozia pică la Bistrița plouă”
„Dacă la nuntă ai venit”
„Dacă la nuntă ești chemat, ce mai aștepți”
„Dacă la păr mincinos, dară la grai tot mai vârtos?”
„Dacă la patruzeci n-am putut, la optzeci (ce) o să”
„Dacă limba femeii ar fi mai scurtă, zilele”
„Dacă m-am căsătorit”
„Dacă mâre juncul”
„Dacă mergem împreună vreau să-ți simt cotul.”
„Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.”
„Dacă miști corpul, lingi buzele”
„Dacă moare finul se pierde cumetria”
„Dacă moare nevasta mea, se duce lumea”
„Dacă muierile n-ar fi găsit mijloace, târzii bărbații”
„Dacă n'ai ce să mănânci”
„Dacă n'ai papuci sunt bune și opincile”
„Dacă n-ai”
„Dacă n-ai astăzi, vei avea mâine”
„Dacă n-ai astăzi, vei avea mâine.”
„Dacă n-ai cale, fă-te mărturie”
„Dacă n-ai cu cine n-ai, adevărul să nu-ți dai.”
„Dacă n-ai cu cine, n-ai”
„Dacă n-ai minte, ai în cale picioare”
„Dacă n-ai nas, n-ai nimic”
„Dacă n-ai noroc”
„Dacă n-ai putere nu întărâta gâlceavă”
„Dacă n-ai să mergi călare”
„Dacă n-ai treabă, fă-te martor”
„Dacă n-ai, din umeri dai.”
„Dacă n-ar fi fost Bulgarii, n-ar fi adi”
„Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti”
„Dacă n-are para cocân”
„Dacă nu ai putere, ce mai ațiți sfadă”
„Dacă nu curge, tot pică.”
„Dacă nu dai omului apă, nu dă nici mâncare”
„Dacă nu dai omului apă, nu-i da nici mâncare.”
„Dacă nu deschizi ochii, deschide punga.”
„Dacă nu e cap, vai de picioare (picioare)”
„Dacă nu e cine, nu e cine să nu mai fie”
„Dacă nu e colac e bună și pâinea.”
„Dacă nu e colac, e bună și pâinea”
„Dacă nu e noroc și parte”
„Dacă nu e ploaie, fie și ninsăre”
„Dacă nu e ploaie, fie și ninsoare.”
„Dacă nu ești vrednic la o treabă”
„Dacă nu ești vrednic să-l duci, nu te”
„Dacă nu leagă castraveții, să se lege la cap între ei Duminica”
„Dacă nu m-am căsătorit”
„Dacă nu poți da săracului, nu-i mai lua”
„Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed.”
„Dacă nu știi ce-i apa, nu te sui în luntre.”
„Dacă nu știi ce-i apa, nu te urca-n luntre!”
„Dacă nu știi să văpsești”
„Dacă nu știi să văpsești, nu te pune să mînjești.”
„Dacă nu știi să vorbești, taci; ca să-ți fie casa, casă”
„Dacă nu te saturi mâncând, dar lingând”
„Dacă nu ți se pleacă ție vremea, pleacă-te”
„Dacă nu ți se pleacă ție vremea, pleacă-te tu vremii.”
„Dacă nu ți se trece vorba, nu-ți mai răci gura.”
„Dacă nu vinzi marfa, te vinde ea pe tine”
„Dacă nu-i cine să fie, îți pare casa pustie.”
„Dacă nu-i sări”
„Dacă nu-i venea ogarului, nu scăpa iepurele”
„Dacă nu-i, nici nu trebuie”
„Dacă nu-i, nici nu trebuie.”
„Dacă nu-i, nu-i”
„Dacă nu-i, nu-i, nu mai spune nimănui.”
„Dacă nu-ți place, fă-ți cu rântaș”
„Dacă o ungi, merge mai bine”
„Dacă prăpădești drumul ești bucuros și de cărare.”
„Dacă prietenul tău este miere”
„Dacă prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mănânci tot.”
„Dacă pui untdelemn în candelă, îți va lumina”
„Dacă pui untdelemn în candelă, îți va lumina.”
„Dacă răul e înainte, alergi să-l ajungi”
„Dacă răul e înainte, alergi să-l ajungi; dacă răul e în urmă, stai să te ajungă.”
„Dacă risipeai meiul, anevoie îl aduni.”
„Dacă risipești meiul, anevoie îl aduni”
„Dacă s-ar da baba jos din căruță, de abia”
„Dacă s-ar mai întoarce și timpul ca codrul!”
„Dacă s-ar teme omul de vrăbii, n-ar mai semăna mălai”
„Dacă s-ar teme omul de vrăbii, n-ar mai semăna mălai.”
„Dacă s-au copt fructele, trebuie culese”
„Dacă să fie mireasa frumoasă a corlui și urâtă”
„Dacă scumpul moare atunci îi învie averea”
„Dacă scumpul moare, atunci îi învie averea.”
„Dacă se dă cuiva de mâncare prin fereastră afară, aceluia i se ia norocul”
„Dacă se dă cuiva de mâncare prin fereastră afară, aceluia i se ia norocul.”
„Dacă se rupe o verigă, tot lanțul se desface”
„Dacă se rupe o verigă, tot lanțul se desface.”
„Dacă se scoboară baba din căruț, e mai ușor bălaii”
„Dacă și cu Parcă se plimbau în barcă. Și dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.”
„Dacă smulgi aripioara”
„Dacă spui prostului adevărul, te tâcă-n”
„Dacă tac și le dau pace”
„Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.”
„Dacă taci filosof rămâi”
„Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul.”
„Dacă te frigi, încăilea să te frigi cu o ciorbă bună.”
„Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.”
„Dacă te iei după măgar, te duce la stână”
„Dacă te iei după măgar, te duce la stână.”
„Dacă te înțelegi dintâi, nu te cerți pe urmă.”
„Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină.”
„Dacă te știi vrednic”
„Dacă te țin curelele”
„Dacă te ține brăcinarul”
„Dacă te ține părul”
„Dacă te-ai băgat în joc, trebuie să joci”
„Dacă te-ai băgat în joc, trebuie să joci.”
„Dacă ți-e calul”
„Dacă toți ar fi cărturari”
„Dacă toți ar fi cărturari, cine să mai fie văcari?”
„Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva.”
„Dacă trece Sfânta Maria, c... a-ți pălăria”
„Dacă tună după Simion Stâlpnicul e semn de toamnă”
„Dacă tună după Simion Stâlpnicul e semn de toamnă lungă.”
„Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.”
„Dacă vei socoti câte foi intră în plăcintă, niciodată nu vei mânca.”
„Dacă vrea Dumnezeu și turcește”
„Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.”
„Dacă vrei să fii cu lupul, dă-i carne”
„Dacă vrei să scapi de un prieten, împrumută-i bani.”
„Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.”
„Dacă vrei să trăiești liniștit, să nu vezi, să n-auzi”
„Dacă vrei să trăiești liniștit, să nu vezi, să n-auzi, să taci.”
„Dacă vrei să-ți sufere alții, suferă și tu”
„Dacă vrei să-ți sufere alții, suferă și tu altora.”
„Dacă vrei, poți”
„Dacă vrei, poți.”
„Dacă vremea de Bobotează e geroasă, după ieșirea cu Iordanul”
„Dacă vreu, îi sterpă”
„Dacă zece sărbători faci”
„Dacă zici că te-ai căit”
„Dacă, din nenorocire, ai prieten”
„Dacă, după ce faci mămăliga, nu iei pirostriile de pe foc, se strică”
„Dacă-i boier, tot boier”
„Dacă-i boier, tot boier.”
„Dacă-i cinstea, să piară rușinea.”
„Dacă-i copil, să se joace, dacă-i cal, să tragă, dacă-i popă, să citească.”
„Dacă-i joc, joc să fie”
„Dacă-i tai cuțitul”
„Dacă-mi ești vrednic la o treabă, nu-ți bate capul degeaba.”
„Dacă-mi ești vrednic să-l duci, nu te încărca peste măsură.”
„Dacă-și încurcă ițele”
„Dacă-ți pică păr din sprâncene sau din gene, să te plângi.”
„Dada este starea de spirit care contestă totul.”
„Dai copilul la învățătură”
„Dai cu banița și scoți cu lingura”
„Dai cu ciocanul”
„Dai cu gura să iasă sfanțu”
„Dai cu mâna și alergi cu picioarele”
„Dai cu mâna și alergi cu picioarele.”
„Dai cu pușca în ciuperci, și nemezești”
„Dai nebunului pe cale”
„Dai porcului să bea apă din fedeleș”
„Dai socoteala la mine, merg la Curunsebeș”
„Dai, n-ai”
„Dâmbovița apă dulce”
„Dâmbovița apă dulce, cine-o bea nu se mai duce.”
„Dâmboviță, apă rece”
„Dâmne Sfinte Pantelim6ne !”
„Dan, Dănișor, care mestică mămăliga”
„Dândărătele ca racul”
„Dănilă”
„Danțul cu cimpoi se trage”
„Danțurile de păpușă te arată, iar minaveturile de plimbă”
„Dar din dar se face rai.”
„Dar din dar se face raiul”
„Dar din dar se face raiul.”
„Dar la dar merge”
„Dar norocul, ca norocul”
„Dar norocul, ca norocul, Într-o clipă își schimbă locul.”
„Dar nu mi-o scurta mânia”
„Dar vezi tu”
„Dară vină și păcatul”
„Dară vină și păcatul își găsește vinovatul.”
„Darea”
„Dăruiește casa, nu aștepta!”
„Darul beției este cel mai rău”
„Darul cel târziu nu are putere de dar”
„Darul cel târziu nu are putere de dar.”
„Darul dat la vreme e dar îndoit”
„Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.”
„Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește.”
„Darul nu-i cu carul”
„Darul nurilor cu mult mai mare decât al frumusețelor”
„Dascăle”
„Dăscălița sărăcie învață pe om meserie.”
„Dascălța sărăcie”
„Dascălul Hoțoțop”
„Dat în bere”
„Dator nu sunt că nu-mi dă nimeni”
„Dator nu-s, că nu-mi dă nimeni pe datorie.”
„Datoria”
„Datoria ca raia.”
„Datoria e plină de griji”
„Datoria mănâncă cu omul din blid”
„Datoria nu moare niciodată”
„Datoria nu moare niciodată.”
„Datoria veche nu putrezește”
„Datoria veche nu putrezește.”
„Datoria veche nu se uită”
„Datoria veche nu-i rea, numai pizma”
„Datorie veche, comoară nesfârșită”
„Dau cuiele și-mi rămân potcoavele”
„Dau foc Brăilei cu tăciunele ăla”
„De a. turme man de oi”
„De aceea ce se teme unul, nu scapă.”
„De aceea Românul nostru nu se pricepe”
„De acu să știi că are să plouă”
„De acum calea bisericii”
„De acum înainte nu o să mă fac bou bălțat”
„De aguridă se faci nar, dar cu arăbdare.”
„De aguridă se faci nar, dar cu răbdare.”
„De ai până mâine”
„De ai plecat, să nu te întorci din cale, că-ți va merge”
„De ai plecat, să nu te întorci din cale, că-ți va merge rău.”
„De ai turme mari de oi, ai și turme de nevoi.”
„De ai venituri mititele”
„De ai vreo lumânare aprinsă în mână, să nu lași să ți-o”
„De ai vreo lumânare aprinsă în mână, să nu lași să ți-o.”
„De aia nu mai dă Dumnezeu bucate, că a început popii să se radă.”
„De aici înainte ciobul și luminarea”
„De ani e mare”
„De apă mică”
„De ar fi după gura ciobanului, toate oile”
„De ar fi lumea de hârtie”
„De ar muri moșul să-i apuc toiagul!”
„De ar muri tata ca să-i ia briceagul”
„De ar ști omul când are să moară, și-ar săpa groapa singur.”
„De aș avea minte”
„De aș trăi cât de bine, lumea tot mă”
„De atunci s-au înmulțit lotrii, de când”
„De aude (a auzit) toaca în cer”
„De aveai căciulă nu încăpeai cu capul în pârtă”
„De aveai căciulă nu încăpeai cu capul în poartă.”
„De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.”
„De barbă și de coate goale să nu te plângi niciodată.”
„De bătrân poți râde, pentru că bătrân ai să fii”
„De bătrâni nu râde, pentru că bătrân ai să fii”
„De bine nimeni nu fuge”
„De bine, de rău”
„De bolnav să te ferești, de trupul lui să nu te lipești”
„De boltă trebuință sărmanul nu are”
„De boltă trebuință sărmanul nu are.”
„De bun ce'i îi prost”
„De bun ce-i îi prost”
„De bun neam sunt faptele bune ale omului”
„De bună rudă”
„De căciulă”
„De căldură îi trec genunchii de gură”
„De când (cu) Neamții cu cârje”
„De când a sburat gâsca din frigare”
„De când binele”
„De când cu Adam”
„De când cu Antina”
„De când cu bășica lui Caragea”
„De când cu bunii și putredii”
„De când cu Cincu-Vodă”
„De când cu Jidovii”
„De când cu Magheru”
„De când cu mâța Eva”
„De când cu Mircea-Vodă”
„De când cu moșii roșii”
„De când cu moșii verzi”
„De când cu Negru-Vodă”
„De când cu Papură Vodă”
„De când cu potopul lui Noe”
„De când cu Tudorin”
„De când e (îi) lumea”
„De când e Matracuca”
„De când era lupul cățel”
„De când era lupul cățel și măgarul vițel.”
„De când era Mitropolitul unter-ofițer”
„De când făcea plopșorul pere și răchita micșunele”
„De când Iacuba”
„De când lumea și Ardelu”
„De când lumea și pământul”
„De când lupii albi”
„De când lupul era cățel, și se juca de-a baba-oarba cu mielușeii.”
„De când modele ai treșit, mintea ni s-a smintit”
„De când munții ca mușuroaiele și copacii ca iarba”
„De când Muscalii cu câdă”
„De când n-am văzut paraoa”
„De când plouă cârnați”
„De când ploua cârnați.”
„De când Prutul”
„De când să potcovească puricele”
„De când scria musca pe perete”
„De când se băteau urșii în coadă”
„De când se luau de gât lupii și mieii”
„De când tetea flăcău”
„De când urzea Dumnezeu pământul”
„De cap și-a făcut, de cap i-a fost.”
„De cap, că hainele sunt pe bani”
„De cârnați, ca pe boi, apucă — trage”
„De carte”
„De casă nouă să te ferești, de muiere tânără”
„De casa nouă să te ferești, de muiere tânără să te”
„De câștig, de păgubesc, tot negustor mă numesc.”
„De câștigi, de păgubești”
„De cât a bărbatului”
„De cât ale altora pururea să cercetezi, mai bine ale tale”
„De cât ar fi omul calic”
„De cât cizmă ?ncăputată”
„De cât cu badea bădioiu”
„De cât îi zice, câine”
„De cât să trăiești murind, mai bine să mori trăind”
„De cat slugă la Jidan”
„De cât un bărbat urât”
„De cât zece trebi și rele, mai bine una”
„De câte goale și de mațe flămânde nimeni nu se vaită”
„De câte ori la biserică a mers”
„De câte ori se bolnăvește omul, numără”
„De ce ai colți mai mari, cu atâta ești”
„De ce ai, de ce ai mai avea”
„De ce are omul patru pereți”
„De ce e hora fără câini, giumaga nu câr”
„De ce fugi nu scapi”
„De ce fugi nu scapi.”
„De ce îți este frică, de aia nu scapi.”
„De ce mi-am făcut clește? ca să nu mă”
„De ce mi-am făcut clește? ca să nu mă ard.”
„De ce muri bietul tacă”
„De ce muri, ver face pământul.”
„De ce nu ți-e mamă”
„De ce nu-ți este năravul cum îți este”
„De ce nu-ți este sufletul cum îți este fața”
„De ce nu-ți pasă nu-i al tău.”
„De ce petreci, de ce-ai mai petrece”
„De ce să-mi plec capul sănătos la Evan”
„De ce se îngrașă omul? De ceea ce lui îi place.”
„De ce se teme omul nu scapă”
„De ce se teme omul nu scapă.”
„De ce te bucuri”
„De ce te bucuri Te scuturi.”
„De ce te ia mâra”
„De ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult.”
„De ce te temi nu te trece”
„De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!”
„De ce ți-e frică nu scapi”
„De ce ți-e urât nu scapi”
„De ce ți-e urât nu scapi.”
„De ce ți-i frică nu scapi.”
„De cea mai mare norocire omul nici cum să mulțumește”
„De ceartă nu se rușinează”
„De cei care nu tămâie sfânt”
„De cel călare să nu-ți fie milă, când îi atârnă picioarele.”
„De cel rău se prinde cuvântul, ca ma”
„De cel rău taie pâinea și fugi”
„De cele bune tare să te ții, că drumul spre cele rele alunecă”
„De cine nu învață”
„De cine nu învață, relele se acață.”
„De coadă se apucă”
„De coborât este lesne”
„De coborât este lesne.”
„De cocână ești cocână”
„De copii și de gădrințe să nu cânți niciodată!”
„De copii, case sparte nu s-au văzut”
„De copii, de barbă și de câte gâlce să nu te plângi”
„De copil, copil e, dar cu nevasta să nu te lași singur”
„De Crăciun maț sătul”
„De credeai că s-a aprins târgul”
„De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te îngrijești”
„De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te îngrijești.”
„De departe calu-și bate, iar de aproape ochii-și scoate.”
„De departe calu-ți bate.”
„De departe corbii simt hoitul”
„De departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate.”
„De departe se aude cum îi plesnea biciul”
„De departe trandafir.”
„De Domn, Domn să fii”
„De Domnul mai întâi mult mult să te temi, apoi pe pă”
„De dorul bogatului”
„De dorul bogatului luai fata dracului.”
„De dorul fragilor mănâncă frunzele.”
„De două ori a păși tot într-acea greșală nu te-arată de înțelept”
„De două ori a păși tot într-acea greșală nu te-arată deștept”
„De două sulițe”
„De drag ce-l vede”
„De drag ce-mi e, l-aș băga de per în sân”
„De dragă, dragă să-mi fii”
„De dragoste nu moare nimeni, dar toți pătimesc.”
„De ești tu viță de jos, să nu iei neam de sus”
„De faci astăzi cuiră bine, mâine de la altu-ți vine.”
„De faci astăzi cuiva bine, mâine de la altul îți vine.”
„De faci rău”
„De făcut treabă nu mai cade câda nimerui”
„De făcut trebă nu mai cade câda nimerui”
„De făgăduială nu se strică casa”
„De față fiind, lipsește”
„De față te linge, de dos te frige”
„De flori de cuc”
„De flori de cuc.”
„De florile merului”
„De foame i se lungesc urechile”
„De foame se învârtește”
„De frate, frate să-mi fii, dar la noi mai rar să vii.”
„De frate, frate; dar brânza pe bani”
„De frică inima, în mine”
„De frica lui Dumnezeu, dracul a început”
„De frică nu se descântă”
„De frică te sui în patul altuia”
„De frumoasă, frumoasă”
„De fus”
„De grab să asculți, târziu să grăiești și la mânie cu totul”
„De grabă și bine, una cu alta nu se prea”
„De grea cumpănă”
„De harai a venit, de haram s-a dus.”
„De haram a venit, de haram s-a dus”
„De haram a venit, de haram s-a dus.”
„De hoț nu te poți păzi”
„De i-ar dă un iepure lar priude”
„De încheagă apele”
„De încheagă apele.”
„De îngheață apele”
„De îngheață apele.”
„De inimă bună”
„De inimă rea”
„De însurătoare și de coate goale nu scapă nimenea.”
„De iu să-mi ascunzi tu fața, mai bine tu paltari”
„De iubit ce ne iubim”
„De joc”
„De joi în Paști”
„De joi până mai apoi”
„De la :crba de runc”
„De la ac până la ață”
„De la ac până la ață.”
„De la adevăr până la minciună e un lat”
„De la armă la sapă”
„De la beat cârciumă vii, cu partea într-o căciulă”
„De la bogat să n-ai să iei, săracului să”
„De la bogatul calic”
„De la calic”
„De la calic să mai iei traistă!”
„De la cap până la picioare”
„De la Caragea”
„De la cel ce e de milă”
„De la cel ce n-are nu vei lua”
„De la cel ce n-are nu vei lua.”
„De la cel ce n-are, Dumnezeu nu cere.”
„De la Chioreni aproape de Orbeni”
„De la cinci pâini miedul, și de la nouă”
„De la cine nu te aștepți, acela te vinde”
„De la cine nu te aștepți, acela te vinde.”
„De la copacul căzut și babele culeg crăci”
„De la copacul căzut și babele culeg crăngi.”
„De la Corni până la Măcișeni să nu crezi”
„De la frunte pân' la nas”
„De la mână până la gură pierde îmbucătura.”
„De la masă să te scoli pururea cam flămând, ca stomacul”
„De la mâță nu scoți pește”
„De la mâță nu scoți pește.”
„De la mine puțin, de la Dumnezeu mult”
„De la mine puțin, de la Dumnezeu mult.”
„De la moară la râșniță”
„De la nebun și de la beat adevărul e lesne de aflat.”
„De la nebun și de la bet”
„De la Negru-Vodă”
„De la nouă neamuri”
„De la omul cinstit e destul un cuvânt”
„De la omul cinstit e destul un cuvânt.”
„De la Orbeni”
„De la răsărit până la sfințit de soare, să”
„De la roată”
„De la Sân-Petru la Sân-Medru”
„De la Sânta Maria-Mare până la Sânta”
„De la sobă până la foc”
„De la sobă până la foc pentru leneș e mult loc.”
„De la Tanda până la Manda”
„De la Tanda până la Manda.”
„De la țigan cărbuni și de la ungur pinteni”
„De la tine până la mine”
„De la un datornic rău nici sac de paie”
„De la un datornic rău nu vei lua nimic”
„De la un datornic rău și un sac de paie este bun.”
„De la un porc sălbatic și-un fir de păr e de ajuns”
„De la un rău plătitor primește și un”
„De la un rău platnic primește și un car”
„De la vârf se începe stogul”
„De la vârf se începe stogul, și de la capăt”
„De la Vlădică până la opincă”
„De la vorbă până la faptă, ca de la pământ la cer.”
„De leac”
„De lene ochii își închide și buzele își deschide.”
„De lene ochii și închide”
„De lene și de urât”
„De lene și de urât, tocmai sub pat s-a vârî.”
„De lotru din casă nu te poți păzi”
„De lucru e leneșă”
„De lup când se grăiește”
„De lupul bătrân câinii își bat joc”
„De m-ai bate cât vei vrea, tot nu voi tăcea”
„De mă rugam de o vacă stearpă și tot îmi da o lingură de lapte.”
„De mâță să nu te prea îngrijești, căci ea se râgâie și moare”
„De mâță să nu te prea îngrijești, căci ea se râgâie și moare.”
„De Miholșnacu vire sveti Mati, hite te pre pemint”
„De moare un copil, mama nu-l va trece la groapă, căci îi moare și ea”
„De moarte nu te teme, și de viață nu fi”
„De moarte să te ferești, dar din ochii tăi să nu o pierzi”
„De moarte și de nuntă nimeni, niciodată, nu scapă”
„De morți nu trebuie să vorbești decât de bine”
„De muiere nu scapă nici dracul!”
„De muiere rea, și dracul fuge de ea”
„De mult Domne-miluește, i se urăște și lui Dumnezeu.”
„De multe (adese) ori gluma înjură muma”
„De multe în lume am dat”
„De multe în lume am dat și tot nu m-am învățat.”
„De multe ori clonțul corbului și a vulturului, ochiul”
„De multe ori limba taie (tare) mai mult decât sabia”
„De multe ori limba taie mai mult decît sabia.”
„De multe ori necazul îmbată mai rău”
„De multe ori necazul îmbată mai rău decât orice băutură.”
„De multe ori noaptea fata și ziua ține în brațe”
„De multe ori oamenii mari nu sunt în apele lor.”
„De multe ori tăcerea e mai bună decât răspunsul”
„De multe ori tăcerea e mai bună decât răspunsul.”
„De multe ori tăcerea este răspuns”
„De multe ori unde nu se ajunge cu pielea de lei, împli”
„De multe ori unii seamănă și alții seceră”
„De multe ori, dintr-o iapă bună iese un”
„De multe ori, unde cuvântul a isprăvi nu poate, is”
„De multe-ori la cei mai mici se găsesc mai multe daruri”
„De muream ieri, azi nu auzeam”
„De muscă splină”
„De mustăți și de câte gâlce să nu te plângi niciodată”
„De n-ai bani nu lua zestre, ca să n-o”
„De n-ar fi ciuta ne-doborâtă, n-ar fi vânt”
„De n-ar fi hoți, n-ar trebui nici temniță”
„De n-ar fi hoții, n-ar fi hoți”
„De n-ar fi muscă pe resteul, ar rămâne pământul”
„De n-ar fi ochi și sprâncene”
„De n-ar fi păgubași n-ar fi nici hoți”
„De n-ar fi păgubași, n-ar fi nici hoți.”
„De n-aș grăi (vorbi) într-un ceas rău”
„De ne-am ameți până a nu ne îmbăta, puțin vin am bea”
„De ne-ar da Dumnezeu carne, și trebuie”
„De ne-ar fi iertat să grăim adevărul, gol precum el este”
„De nebun și de muiere rea fie-care”
„De nebun și de muiere tot înțelep”
„De nebun și de muiere tot înțeleptul se ferește”
„De nebun și de muierea rea tot înțeleptul se dă în lături.”
„De nebun taie (taie) poala și fugi”
„De nebun taie poala și fugi”
„De nebun taie poala și fugi.”
„De nebun te închină”
„De necaz mănânci și plăcinte”
„De necaz mănânci și plăcinte.”
„De nevoie face omul și ce nu vrea”
„De nevoie mai ce face”
„De nevoie mănâncă omul și plăcinte”
„De nevoie mănâncă omul și plăcinte.”
„De nevoie mănânci și mere acre”
„De nevoie omul mănâncă și pere pădurețe”
„De nevoie omul mănâncă și pere pădurețe.”
„De nevoie se suie cineva și în patul”
„De nimic nu i se prinde ochii”
„De nu curge, pică.”
„De nu era nasul”
„De nu ne asemănăm, nu ne încuscrim”
„De nu pate strică altui, își strică lui-și”
„De nu plouă, măcar picură”
„De nu plouă, măcar picură.”
„De nu poate strica altuia, își strică lui”
„De nu poate strica altuia, își strică lui.”
„De nu poate strica altuia, își strică luiși”
„De nu se spurcă câinele prinde iepurii.”
„De nu se spurca câinele, prindea iepurele”
„De nu te cunoșteam”
„De nu va seca rădăcina, mărăcinii de iznoavă iarăși”
„De nu vrei să fii furat”
„De nu-i puteai ajunge cu praștia”
„De nu-i sări, nu-i sorbi”
„De o gânganie mică”
„De o poștă”
„De o schiță”
„De o umbră, d-o nălucă frigurile îl apucă.”
„De o umbră, de o nălucă”
„De oameni răi să fugi ca dracul de tămâie”
„De oameni răi să fugi ca dracul de tămâie.”
„De omul hursuz taie pâinea și fugi”
„De omul hursuz taie poala și fugi.”
„De omul prost râd și câinii”
„De omul rău să fugi mâncând pământul.”
„De omul rău să fugi, mâncând pământul”
„De omul viteaz”
„De orice dezmierdare, îndată să te saturi, iar de înțelepciune”
„De păcatul nevăzut, decât de neprieten”
„De pale ridicate nu râde nimeni, ci de pole”
„De pânura cutărui”
„De păr și de câte gâlce nu se plânge nimeni”
„De păr și la primărie”
„De păr și la vale”
„De par'că mănâncă numai Vinerea”
„De păr, că hainele-s scumpe”
„De parcă era miere”
„De parcă mănâncă numai Vinerea”
„De parcă se bat doi (șapte, zece) nebuni”
„De patru lucruri trebuie mai mult să te ferești: de fața”
„De pe călcătură se cunoaște că n-a avut”
„De pe la moși putrezi”
„De pe pene se cunoaște pasărea și de pe vorbă omul.”
„De pe saltea”
„De pe tărâmul ălălalt”
„De pe un miel, numai o piele se poate”
„De pe vremea lui Han Tatar”
„De pe vremea lui Papură Vodă.”
„De pizmă și vrăjmășie”
„De plăcintă”
„De ploaie repede să nu te sperii”
„De poale ridicate nu râde nimeni, ci de poale călcate.”
„De pomană”
„De pomana dracului”
„De popă nu scapi nici mort”
„De popă nu scapi nici mort.”
„De poveste”
„De pre mult ce mă iubește”
„De pre unghie leul se poate cunoaște”
„De prieten, prieten să-mi fii”
„De prieten, prieten să-mi fii, dar la noi mai rar să vii.”
„De primar, primar să fii”
„De puțin cine nu se mulțumește”
„De puțin cine nu se mulțumește, nici de mult nu se învrednicește.”
„De rămâneai, îmi erai ca un frate; eară”
„De rămâneai, îmi erai ca un frate; iară de nu, îmi ești ca doi.”
„De râul ce doarme să te-aspari”
„De rea câmpii nu o încap”
„De roșu, roșu! de acru, acru! de Ploești”
„De roșu, roșu! de acru, acru! de Ploiești, Ploiești”
„De rușine”
„De s-ar fi apucat să facă pălării, toți oamenii”
„De s-ar fi apucat să facă pălării, toți oamenii s-ar fi născut fără cap.”
„De s-ar scula socrul”
„De să-l vezi și să nu-l mai uiți”
„De sărăcie nu scapă”
„De sărăcie nu-mi pasă”
„De sare cămașa pe dânsa”
„De sat să vorbești”
„De scund este scund dar nu-i dai de fund.”
„De se poate ascunde sulița în sac”
„De securea fără coadă n-are frică pădurea”
„De securea fără coadă n-are frică pădurea.”
„De sfânt, sfânt să fii”
„De și biet n-a dormitat”
„De silă”
„De socoți că îl pune în țeapă”
„De sufletul dracului”
„De sufletul morților (răposaților)”
„De sufletul tatei”
„De taci, bubă faci. De zici, mai rău te strici.”
„De te mănâncă barba, ai să primești parale.”
„De te-ai pune în creștet, tot degeaba”
„De te-or prinde, rău te-or bate”
„De ți se va părea că te strigă cineva, nu e bine.”
„De ți-oi pune mâna în cap”
„De tichia chelului nici cum să te atingi”
„De toate să te atingi, numai de diblă omu”
„De tocmală”
„De treabă ca un Român”
„De treci Dunărea înot, te-mpiedici la mal de-un ciot.”
„De trei sulițe”
„De trosnesc lucrurile în casă nu e a bine.”
„De trosnește chibritul, când îl aprinzi, vei primi bani”
„De trosnește chibritul, când îl aprinzi, vei primi bani.”
„De ucizi un păianjen îți iartă Dumnezeu trei păcate”
„De un deget în turtă și de-o unghie în brânză”
„De un deget în turtă și de-o unghie în brânză.”
„De unde alergi, d'acolo mănânci”
„De unde ară boii mănâncă caii”
„De unde ară boii mănâncă caii.”
„De unde iei și nu pui, se isprăvește”
„De unde iei trebuie să și pui.”
„De unde mi-ai pus oile, zi că nu ți-ai”
„De unde muncești, de acolo trebuie să mănânci.”
„De unde muncești, de-acolo trebuie să”
„De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.”
„De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.”
„De unde nu gândești, d-acolo sare iepurele.”
„De unde nu-i, de acolo nu se varsă”
„De unde nu-i, de acolo nu se varsă.”
„De unde s'a împărțit prostia a luat”
„De unde s-a împărțit prostia a luat”
„De unde sburăm, acolo auzim”
„De unde semeni nu poți secera”
„De unde știe omul ce noroc va nimeri!”
„De unde tai lemne, alții de mult au adunat surcele”
„De unde tot iei și nu pui, curând se isprăvește”
„De unde vii și unde te duci”
„De unde vii și unde te duci, tot pui de pupăză mi-aduci.”
„De unde vii, tot pui de pupăză aduci”
„De unde vii, tot pui de pupăză aduci.”
„De unde vii? — De acasă”
„De unde vorbim, acolo auzim”
„De unde-a bate vântul”
„De unu mi-i milă”
„De urâtă nu-i frumoasă, da'i deșteaptă, proasta dracu.”
„De ursuzi să te ferești, că toată ziua ursuză îți merge”
„De va cădea vrăjmașul tău, tu nu te bu”
„De va cădea vrăjmașul tău, tu nu te bucura de el.”
„De va cânta cocoșii după scăpătatul soarelui, se va schimba”
„De va cânta cocoșii după scăpătatul soarelui, se va schimba vremea.”
„De vară să cunoști dacă ai noroc, ia-l cu tine la biserică, în buzunar”
„De vei auzi cucul întâi pe nemâncate, tot anul îți va merge”
„De vei auzi cucul întâi pe nemâncate, tot anul îți va merge rău.”
„De vei da de ocol, vei ajunge mai curând”
„De vei laudă să auzi, grăiește frumos și urmează după grai”
„De vei să mănânci pâine nu-ți bate joc de tărâțe.”
„De vei să mănânci pâine, nu-ți bate joc”
„De vei sfat la vreo treabă”
„De verde s-a mâncat rodul”
„De verde și-a mâncat rodul.”
„De vindecat, m-am vindecat, dar la inimă”
„De visezi un Jidan îți va merge bine.”
„De voi nemeri”
„De voi zice, vorbă să face, de nu voi zice, venin să face.”
„De voi zice, vorbă se face; de nu voi zice, venin”
„De voie, de nevoie”
„De vorbă bună nu te dă gura”
„De vorbă bună nu te doare gura.”
„De vorba lui unu te satur”
„De vorbă pune pe Vodă în scaun”
„De vrei să ai nume bun, nu te uni cu cei răi.”
„De vrei să mănânci pâine, nu-ți bate”
„De vrei să știi cum e Grecia, nu întreba”
„De vrei să știi cum e oarecine, nu întreba departe, ci numai caută cum trăiește cu vecinii săi.”
„De vrei să te joci la bătrânețe, păzește-te la tinerețe”
„De vreme ce toată lumea te cunoaște a fi câine, tu trebuie să latri”
„De X-a mers petecele”
„De zestre nouă pietre”
„De! că te-om mărita”
„De-a fir a pir”
„De-a hățul”
„De-a valma”
„De-ai căzut cu coșnița din cer”
„De-aia face omul patru pereți, ca să se acioleze”
„De-aia n-are ursul coadă”
„De-aia n-are ursul coadă și vulpea de-abia o are”
„De-aici amin la toate”
„De-aici amin la toate.”
„De-ar fi cerul tot hârtie și marea cerneală”
„De-ar fi Oltul cât de adânc, tot o să trec”
„De-ar ști omul ce ar ajunge, mult ar mai oftă și-ar plânge.”
„De-ar ști omul ce ar păți, de înainte s-ar feri.”
„De-ar ști omul ce ar păți, nici din casă n-ar ieși.”
„De-aș avea brânză, după cum am pâine”
„De-aș mai trage cât am tras”
„De-aș mai trage cât am tras De belele nu mă las.”
„De-aș trăi cât de bine, lumea tot mă clevetește.”
„De-i sar măselele”
„De-ți fură din ouăle pasărilor, rău îți merge în pasări pe an”
„De-ți va ieși cu cofă (doniță) plină înainte, îți va merge”
„De-ți va ieși cu cofă (doniță) plină înainte, îți va merge bine.”
„Deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om.”
„Deal cu deal se întâlnește, dar om cu om”
„Dec! și popa cu rochie”
„Decât a se face, a se strica mai prea”
„Decât ar fi omul calic, mai bine să rămâi cu nimic.”
„Decât ar fi un sac de carte și-o mână”
„Decât bogat și bolnav mai bine sărac”
„Decât bogat și bolnav mai bine sărac și sănătos.”
„Decât bucate stricate”
„Decât bucate stricate, mai bine mațe sparte”
„Decât c'un mojic la câștig, mai bine cu'n”
„Decât c-un mojic la câștig, mai bine c-un om de omenie la pagubă.”
„Decât căciulă de oaie, mai bine cu capul gol”
„Decât căciulă de oaie, mai bine cu capul gol.”
„Decât catană la rând”
„Decât cioara pe par, mai bine vrabia în palmă”
„Decât cioară pe par, mai bine vrabia în palmă.”
„Decât cizmă încăputată”
„Decât coada frunții, mai bine fruntea cozii.”
„Decât codaș în oraș, mai bine în satul tău fruntaș.”
„Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.”
„Decât cu sluta în vatră”
„Decât cu un nemernic la câștig, mai bine cu un înțelept la pagubă”
„Decât cu un nemernic la câștig, mai bine cu un isteț la pagubă.”
„Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.”
„Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un înțelept la pagubă”
„Decât cu urâtul în casă”
„Decât doi: ți-oiu da, mai bine un: na”
„Decât două traiste goale, mai bine una”
„Decât două traiste goale, mai bine una.”
„Decât drac alb, mai bine drac negru”
„Decât drac alb, mai bine drac negru.”
„Decât drac negru, mai bine drac alb”
„Decât drac negru, mai bine drac alb.”
„Decât fată”
„Decât frumoasă din sat străin, mai bine slută din satul meu.”
„Decât frumoasa din sat străin, mai bine sluta din satul tău.”
„Decât în fața ariei, mai bine în capul locului”
„Decât în țară străină”
„Decât în țară străină cu pită și cu slănină, mai bine în satul tău cu mălaiul cât de rău.”
„Decât în târg cu papuci”
„Decât înghesuit la pomană”
„Decât la anul un bou, mai bine acuma un ou.”
„Decât la străini catană”
„Decât mămăligă cu unt și să mă uit în pământ, mai bine pâine cu sare și să mă uit la soare.”
„Decât meșnița din alt sat, mai bine ser”
„Decât muere rea, mai bine fără ea.”
„Decât muiere de aur, mai bine bărbat de paie.”
„Decât muierea rea”
„Decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.”
„Decât niciodată mai bine târziu”
„Decât o judecată dreaptă, mai bine o învoială strâmbă.”
„Decât o mie de ani răi, mai bine unul bun.”
„Decât o mie de vrăbii pe gard mai bine una în mână.”
„Decât o săptămână vrabie mai bine o zi șoim.”
„Decât o săptămână vrabie, mai bine o zi șoim”
„Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.”
„Decât o viață de slugă, mai bine o moarte de om.”
„Decât oi întinde în unt și m-oi uita în pământ, mai bine oi întinge în sare și mă voi uita la soare.”
„Decât orb și călare, mai bine șchiop și pe jos”
„Decât orb și călare, mai bine șchiop și pe jos.”
„Decât pe cal slab, mai bine pe jos”
„Decât pe cal slab, mai bine pe jos.”
„Decât prieteșugul cu prepus și ascuns”
„Decât să bagi un chiriaș rău în casă, mai bine un mârșav și să-l ții închis.”
„Decât să dai cu mâinile și să alergi cu picioarele”
„Decât să dai de pomană la calică Sâmbăta”
„Decât să dai la calici, mai bine să-i”
„Decât să fii bogat și să n-ai ce mânca”
„Decât să fii bogat și să n-ai ce mânca, mai bine sărac și să ai bani mulți.”
„Decât să ia Dumnezeu mințile omului”
„Decât să ia Dumnezeu mințile omului, mai bine să-i ia viața.”
„Decât să întingi cu urâtul în unt”
„Decât să lauzi pe un împărat, mai bine să-i arăți greșelile”
„Decât să mă rog de prost”
„Decât să mă treacă un pahar cu vin”
„Decât să mai trăiești, mai bine să nu mori niciodată.”
„Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.”
„Decât să mănânce mămăligă cu unt”
„Decât să muncești degeaba, mai bine să șezi degeaba.”
„Decât să muști omul pe din dos, mai bine mușcă-l de față.”
„Decât să nădăjduiești, mai bine să muncești, că munca”
„Decât să plâng eu, mai bine să plângă ei”
„Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.”
„Decât să porți pe om cu vorba, spune-i mai bine că nu se poate.”
„Decât să porțipeom cu vorba, spune-i”
„Decât să te căiești pe urmă, mai bine să nu faci.”
„Decât să trăiești murind, mai bine să mori trăind.”
„Decât să zici: vai de noi! mai bine: vai de mine.”
„Decât să-i iei ochii, mai bine viața”
„Decât să-ți dau și să ne sfădim”
„Decât să-ți dau și să ne sfădim, mai bine tot prieteni să fim.”
„Decât să-ți iasă nume rău, mai bine ochii din cap.”
„Decât sărac”
„Decât slugă de trei lei, mai bine stăpân”
„Decât slugă de trei lei, mai bine stăpân de un ban.”
„Decât slugă la ciocoi, mai bine cioban la oi.”
„Decât slujbă mare, mai bine stăpân mic.”
„Decât stăpân calic, mai bine slugă bogat”
„Decât stăpân calic, mai bine slugă bogată.”
„Decât stăpân în Cacoți mai bine slugă”
„Decât toată bogăția”
„Decât toată vara cioara, mai bine într-o zi șoim”
„Decât toată vara cioară, mai bine-ntr-o zi șoim.”
„Decât toată ziua: hi și ha, mai bine o”
„Decât toată ziua: hi și ha, mai bine odată: ba.”
„Decât tot na și da”
„Decât tot na și da, mai bine odată ba.”
„Decât trâmbiță din sat străin, mai bine slută din satul tău”
„Decât un an cioară, mai bine o zi șoim.”
„Decât un an coțofană, mai bine șoiman”
„Decât un an nicovală, mai bine trei zile ciocan”
„Decât un an nicovală, mai bine trei zile ciocan.”
„Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.”
„Decât un car de frumusețe mai bine un car de minte”
„Decât un car de frumusețe mai bine un dram de”
„Decât un car de frumusețe mai bine un dram de nuri.”
„Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte.”
„Decât un car de minte, mai bine un dram de noroc.”
„Decât un dușman, mai bine zece prieteni”
„Decât un înțelept mort mai bine un măgar viu”
„Decât un sac de carte și-o mână de minte, mai bine o mână de carte și un sac de minte.”
„Decât unealta străinului mai bine robul”
„Decât viață amărâtă și boală necontenită, mai bine moarte”
„Decât viață cu necaz”
„Decât vin oțețit / mai bine oțet cinstit.”
„Decât vom zice: vai de noi! mai bine să zic: vai de mine!”
„Decât zece trebi și rele, mai bine una”
„Decât zece trebi și rele, mai bine una și bună.”
„Decât zece vrăbii pe gard, mai bine una și-n mână”
„Decât zece vrăbii pe gard, mai bine una și-n mână.”
„Deci și plevușca pește”
„Dedat cu hamul, ca alba cu răul”
„Dedat cu necazul ca țiganul cu schânteile.”
„Dedat cu necazul ca țiganul cu schinteile”
„Dedeși și luași”
„Dedi neaua, să acopere totul.”
„Degeaba a clocit cloșca!”
„Degeaba a clocit cloșca.”
„Degeaba faci mânz, dacă nu-i ești să-l mănânce.”
„Degeaba faci mânz, dacă nu-i lup să-l”
„Degeaba i-a cântat cocoșul în prag”
„Degeaba i-a cântat cocoșul în prag.”
„Degeaba porți căciulă în cap”
„Degetele să-mi trăiască, inele multe”
„Degetul cel mare cu mult mai mic se vede decât cele”
„Degetul-mi, dulge câ amar vai hii, nâ”
„Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.”
„Del cu del se ajunge dar încă om cu om.”
„Dela Dii”
„Dela vârf se începe stogul și dela cap gireada.”
„Delul Mitropoliei e mare”
„Deochiul mănâncă mațele deochiatului de aceea are eșire”
„Deochiul mănâncă mațele deochiatului de aceea are eșire.”
„Deosebește gâga de nucă”
„Deosebește goaga de nucă.”
„Deosebirea cinstei și a marei bogății, cea mai mare vrajbă”
„Deosebirea între oameni destoinicia se înțelege”
„Departe coada de iepure”
„Departe cu mâna de para focului”
„Departe de brațele ce nu sunt ale tale, că brațul străin te”
„Departe de ca mari, când cireșe mănâncă, ca toți”
„Departe de cărbune, că de este stins te mânjește”
„Departe de iscoditor, că inima ți-o vindează”
„Departe de măgarul ce are nărav să dea din picior”
„Departe de mojic, ca să nu te smerești”
„Departe de noi plouă”
„Departe de orice pricină fie cât de mică, că cea mai mare”
„Departe de rea cugetare și îndată te-ai izbăvit”
„Departe de teamă ca de fiara cea mai rea, că inima ți-o”
„Departe de tronul tău, lingușirea, fățărnicia și cumplirea”
„Departe grija de iepure.”
„Departe Griva de iepure”
„Departe murgul de traistă”
„Departe murgul de traistă.”
„Departe oala de căldare ca nu cumva să se spargă”
„Departe oala de căldare ca nu cumva, lovindu-se, să se spargă.”
„Departe sunt lucrurile lui Dumnezeu”
„Deprinde-te să-ți stăpânești mânia când te coprinde”
„Deprinde-te, când ceri, cu nedarea acelora de la care ceri”
„Deprinderea de multe ori, întrece orice știință”
„Deprinderea din tinerețe rămâne și la bătrânețe”
„Deprinderea din tinerețe rămâne și la bătrânețe.”
„Deprinderea e a doua natură”
„Deprinderea la om, nărav se înțelege”
„Deprinderea se face fire”
„Descalecă iute”
„Deschide curcubeul”
„Deschide-te poftă, să-ți dai bureți să”
„Deschide-te, punguliță”
„Deschide-te, punguliță, să plătim lui Ioniță.”
„Desculț”
„Desculțului mănușă îi lipsește”
„Dese lovituri de baltag răstoarnă stejarii uriași”
„Deși trudește, pe vânt nu 71 întrece”
„Deși trudește, pe vânt nu-l întrece”
„Desleagă iapa de la gard”
„Desleagă-ți iapa de la gard”
„Desleagă-ți iapa de la gard.”
„Deslegă-voi sacul”
„Deslegă-voi sacul, vedea-vei pe dracul.”
„Despărțirea cu greu, dar și viața rea cu mult mai grea”
„Despărțirea de orice, cel mai greu lucru al sufletului”
„Despică perul.”
„Despre morți, numai de bine.”
„Despre runc nou ese brânza multă”
„Despuiatului mănuși îi lipsește”
„Deștept ca Gia când dă în noroi”
„Deștept ca oaia când dă în noroi.”
„Deștept ca oaia și viclean ca măgarul.”
„Deștept de-i crapă capul.”
„Deșteptul făgăduiește, și prostul nădăjduiește”
„Deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din greșelile lui.”
„Deșteptul promite și prostul crede.”
„Deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor.”
„Dezbinarea între prieteni, îndemnare de satană”
„Dezbracă-te, Radule, și îmbracă-te, gar”
„Dezbracă-te, Radule, și îmbracă-te, gardule”
„Dezmierdarea cea mare, sfiicios și ticălos pe om îl face”
„Dezmierdarea fără vreme, necinste la vreme”
„Diavolul și Crăciunul, buzduganele nu pot să-mi”
„Diceți multe și mărunte”
„Dichisit de la Primeti.”
„Dieta bună la ori-ce mișcare pădește, pădește mintea tare”
„Dihorul nu-și lasă năravul niciodată”
„Dihorul nu-și lasă năravul niciodată.”
„Dijură ca Uvrei”
„Dimineața pârta aur în gură”
„Dimineața pleacă, iar seara te culcă”
„Dimineața, în revărsatul zorilor, se vânează cocoșii”
„Dimirlia e la merță”
„Din același aluat sunt făcuți toți oamenii”
„Din același aluat sunt făcuți toți oamenii.”
„Din afară măr frumos”
„Din afară măr frumos, și înăuntru găunos.”
„Din afară smălțuit”
„Din ăl bâlci mai știi care o fi dat!”
„Din albie”
„Din albie.”
„Din arat până-n cărat”
„Din banii drepți ia dracu pe jumătate”
„Din banii drepți ia dracul pe jumătate; iar cei strâmbi îi ia cu stăpân cu tot.”
„Din blidul cât de mic”
„Din bucățele cojocarul blană mare face”
„Din bucățele cojocarul blană mare face.”
„Din buche în buche”
„Din bun sănătos, te faci bolnav”
„Din bute în bute”
„Din câine nu faci slănină”
„Din câine nu poți face cârnați”
„Din cal, măgar”
„Din călcâi până la cap”
„Din calea bețivului și Hristos s-a abătut”
„Din calea omului beat și Hristos s-a dat în lături.”
„Din cap până în picioare”
„Din care grădină furi un cucuruz, poți”
„Din cârnele țapului”
„Din casă de păianjen nu se face haină”
„Din casa lui Nu, nu scoate popa cu fă”
„Din câte tu auzi, nu le da la o parte”
„Din ce bei, din ce ai mai bea”
„Din ce bei, din ce ai mai bea.”
„Din ce câștigă unul pe dreptate, dracul”
„Din ce îți e ursita nu poți scăpa.”
„Din ce ți-e ursita nu poți să scapi”
„Din ceea ce scrie, gândul nu și-l schimbă”
„Din cele bune și drepte dracul pă jumătate”
„Din cele ce-ți scrie în carte”
„Din cele mici se cunosc cele mari”
„Din cele mici se cunosc cele mari.”
„Din cenușă albă nu se face turta.”
„Din chiar senin”
„Din ciur în dărmon”
„Din clipă în clipă”
„Din coadă de câine nu faci ciucure (ciucuri)”
„Din coada de câine sita de mătase nu se mai face”
„Din coada de câine sită de mătase nu se mai face.”
„Din coada pisicii sită de mătase nu se face”
„Din coada pisicii sită de mătase nu se face.”
„Din coadă, opincă”
„Din coasta lui Adam Eva a ieșit, de aceea muierea dă bărbatului”
„Din codină rea făină”
„Din colacul mâlului, ce cojile trudii s-a alege!”
„Din colibă încă se nasc oameni mari”
„Din coliba mică se nasc oameni mari.”
„Din cotro bate vântul se îndreaptă aripile morii”
„Din cotro bate vântul se îndreaptă aripile morii.”
„Din cotro ne bate vântul”
„Din cotro ne bate vântul, ni se întunecă cuvântul.”
„Din cotro vântul mă bate, tot mă frige și mă arde”
„Din creștet până în tălpi”
„Din cruceri fiorinul”
„Din cuvântul adevărat nu mai puțini neprieteni”
„Din dar ai luat, în dar să dai”
„Din două rele alege pe cel mai mic”
„Din dușcă în dușcă se face țuică”
„Din felul Știrbeilor”
„Din fir în păr”
„Din fir până în ață”
„Din fir până în ață.”
„Din gardul Biîrlobrezâei”
„Din gardul Mântulesei”
„Din gardul Oancei”
„Din gardul Răzoei”
„Din gealăi”
„Din grăunțe mărunte se fac grămezi mai multe.”
„Din grăunțe mărunte se fac grămezi mari”
„Din grăunți se face grămadă”
„Din greșeli înveți.”
„Din gura corbului nu auzi decât „Graal””
„Din gură fug la nevastă”
„Din gură în gură”
„Din gura lupului anevoie scoți întreg”
„Din gura lupului anevoie scoți întreg.”
„Din gură miere, iar din inimă otravă”
„Din gură miere, iar din inimă otravă.”
„Din gura mincinosului nici ce e adevărul”
„Din gura mincinosului nici ce e adevărul nu se crede.”
„Din gura omului bun vorba de rău nu ese niciodată”
„Din gura prostului afli adevărul”
„Din gură te unge, și din inimă te împunge”
„Din hulub se naște scorpie”
„Din încurcătură în împleticire”
„Din încurcătură în împleticire.”
„Din inimă rea, rău gând purcede”
„Din înverșunarea răsplătirii, a răzbunării și lăcomiei să te ferești”
„Din joi până vineri”
„Din lac în puț”
„Din lăgăn”
„Din limbi străine să înveți, și în limba”
„Din limbi străine să înveți, și în limba ta”
„Din lipsa unui cui se pierde carul”
„Din lumânările de la cununie nu e bine să aprinzi țigara”
„Din lumânările de la cununie nu e bine să aprinzi țigara.”
„Din mândria egoismului se naște urâciunea către însuși”
„Din mare mai mic, ca din cal măgar”
„Din măslini răsar mărăcini”
„Din măslini răsar mărăcini.”
„Din mic mare când ajungi, adu-ți aminte de cei mici”
„Din mine, din tine, peri p... finii”
„Din naintea fermecătoarei și Dumnezeu”
„Din nas, zama cea mai urâtă”
„Din neamul Buzescilor”
„Din nebunia străină să înveți minte”
„Din nebunia străină te înveți minte”
„Din nebunia străină te înveți minte.”
„Din nimic, tot nimic (iese)”
„Din noroi, tot vezi: te mănâncă ceva, dar din uscat”
„Din omul bun, bun lucru ese”
„Din omul bun, bun lucru iese.”
„Din orice lemn îți place”
„Din orice lemn nu se face bucium”
„Din orice lemn nu se face bucium.”
„Din ou de drac, puiu de drac iese.”
„Din pahar”
„Din pahar bei și dulce și amar.”
„Din pământ, din iarbă verde”
„Din Paști în Crăciun”
„Din Paști în Paști”
„Din petece căptușeală”
„Din piatră seacă scoate banul.”
„Din picătura ce cură butia se umple”
„Din picătură se face vinul”
„Din pisică șârece, unde s-a mai pomenit”
„Din pomană s-a făcut raiul”
„Din pomul bun și roada bună se face”
„Din pomul bun și roada bună se face.”
„Din pomul căzut toată lumea taie lemne”
„Din pomul căzut toată lumea taie lemne.”
„Din pruna cânească nu faci zamă dulce”
„Din prună cânească nu faci zamă dulce.”
„Din pumni străini nu te saturi când bei apă.”
„Din purcel se face porcul”
„Din purcel se face porcul.”
„Din puțin se face mult”
„Din puțin se face mult.”
„Din puțintel a făcut Dumnezeu cerul și pământul.”
„Din rădăcina cea rea”
„Din rădăcina cea rea odrăslește smicea rea.”
„Din sărbătoare în sărbătoare”
„Din sbor, sbor”
„Din sbor-sbor și cârligă”
„Din scântei scăpărătoare, pară arzătoare se face”
„Din scânteie vreodată trandafir și micșunea nu să”
„Din scoarță (până) în scârță”
„Din secure toporiște”
„Din somn la masă coconița noastră”
„Din spate liceu, din față muzeu.”
„Din stejar, stejar răsare”
„Din stejar, stejar răsare.”
„Din talpa casei cerc de bute nu se poate face”
„Din talpa casei cerc de bute nu se poate face.”
„Din talpa de casă nu se face obadă de roată”
„Din talpa de casă nu se face obadă de roată.”
„Din țara lui Vodă”
„Din tei curmeie”
„Din tigaie pe foc”
„Din tivga amară în zadar iei sămânța”
„Din tocităre, curgătoare”
„Din topor, măcar toporiște”
„Din topor, toporișcă”
„Din tot răul iese și ceva bun”
„Din trandafir răsar flori de cucută”
„Din trebuința ce avem ei de tine și tu de mine, se naște”
„Din una chilă, una mână”
„Din una mână, una chilă”
„Din una, din alta”
„Din vale la deal când tu te urci, tot te mai poți”
„Din vânt a venit, în vânt s-a dus”
„Din vânt a venit, în vânt s-a dus.”
„Din voie nevoie”
„Din vorbă în vorbă iese adevărul.”
„Din vorbă în vorbă, vorbă se deschide.”
„Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.”
„Din vorbă se face fapta, și din faptă vorba.”
„Din vremile lui Matusal”
„Din zgăibulița cea mică bubă mare să ardică.”
„Dină”
„Dine, Dine, Constantine”
„Dintele când te doare, cu clestele se scoate”
„Dintele minții la miere tocmai după moarte”
„Dinți să nu-aveai, lapti vrea mâgi.”
„Dinții 'n dinți crești. 2)”
„Dinții din gură ți-cunosc. 1)”
„Dinții n-au ieșit, mai sunt ochi”
„Dintr-o iapă boierească iese un cal țigănesc”
„Dintr-o iapă boierească iese un cal țigănesc.”
„Dintr-o iapă țigănească iese un cal boieresc”
„Dintr-o iapă țigănească iese un cal boieresc.”
„Dintr-o iapă țigănească iese un cal nem”
„Dintr-o iapă turcească iese un cal țigănesc”
„Dintr-o meserie cât de mică”
„Dintr-o meserie cât de mică, dacă nu curge tot pică.”
„Dintr-o muncă, cât de mică”
„Dintr-o muncă, cât de mică, dacă nu curge tot pică.”
„Dintr-o ridiche patru feluri de mâncări”
„Dintr-o vorbă îți aprind paie în cap.”
„Dintr-o zi până într-alta”
„Dintr-un butuc”
„Dintr-un cal țigănesc ese unul boieresc, și, mai zece”
„Dintr-un cârd de voinici”
„Dintr-un fus de moară face o coadă de teslă”
„Dintr-un fus de moară face o coadă de teslă.”
„Dintr-un grâu bun iese o neghină, și dintr-o neghină iese un grâu bun.”
„Dintr-un lemn ese și cruce și măciucă”
„Dintr-un lemn iese și cruce și măciucă.”
„Dintr-un măceș iese un trandafir.”
„Dintr-un măcieș iese un trandafir”
„Dintr-un mărăcine ese un trandafir, și adesea dintr-un trandafir ese un mărăcine.”
„Dintr-un palmac”
„Dintr-un palmac moarte fac.”
„Dintr-un rasur ese și trandafir și mărăcine”
„Dintr-un trandafir ese și trandafir și mărăcine.”
„Distihit ca găina la moară”
„Dit chirolu al Noe”
„Doamne ajută”
„Doamne ferește!" pân' te nimerește.”
„Doamne Isuse Hristoase”
„Doamne, fie în voia ta”
„Doamne, știi tu ce gândesc”
„Doar din chișleag”
„Doar n-ai de acum prost.”
„Doar n-am mâncat bureți”
„Doar n-am mâncat bureți.”
„Doar n-am mâncat ceapă de cidru”
„Doar n-am mâncat ciuperci”
„Doar n-am mâncat ciuperci.”
„Doar n-am omorât oamenii la drum”
„Doar n-am omorât pe tata”
„Doar n-am păscut bobocii împreună.”
„Doar n-am paște bobocii împreună”
„Doar n-o fi capul lui crai”
„Doar n-o fi capul vacului”
„Doar n-o să-mi iei boii de la plug”
„Doar nu m-a îmbătrânit calea bisericii.”
„Doar nu mă cheamă nea Ion!”
„Doar nu paști iepuri”
„Doar nu paști iepuri.”
„Doar nu vin Tătarii”
„Doar nu vin Turcii”
„Doar nu-i armașul mare!”
„Doar nu-i de acuma prost”
„Doar nu-i fi Hristos!”
„Doar nu-i țara de jaf”
„Doar nu-i țara-n jac”
„Doară cartea nu-i birjar”
„Doară n-ai căzut cu coșnița din cer.”
„Doară nu-i țara în sabie”
„Doară nu-ți stă sabia la cap”
„Doară o calcă carul”
„Doare, briciul la capul meu.”
„Doarme ca când îi aricară țară zi mort”
„Doarme ca chetra tu-apă”
„Doarme ca muscar”
„Doarme ca puiiu”
„Dobă de bani”
„Dobânda lungă rupe ciorchina”
„Dobânda nelegiuită, cea mai urâtă și mai spurcată dobândă”
„Dobândă turcească”
„Dobânda zălogului, primejdia lui. Ferește-te de ea”
„Dobitocul ia de bici și omul de cuvânt”
„Dobitocul nu știe ce-i norocul”
„Dobitocul nu știe ce-i norocul.”
„Dobitocul se leagă cu curea și omul cu cuvântul”
„Dobre Carașol”
„Dobrogen Crai”
„Doctor de apă dulce”
„Doctor e numai Dumnezeu”
„Doctore, vindecă-te întâi pe tine.”
„Doctore, vindecă-te mai întâi pe tine”
„Doctorul bun știința în cap, iar erbile”
„Doctorul cel mai bun este cumpătul”
„Doctorul cel mai bun este cumpătul.”
„Doctorul cu o buruiană, cea mai mare”
„Doi ați trăit o viață, dar nu știe nimeni”
„Doi ați tu ună pâlnie nu măcă.”
„Doi băieți cu pălărie”
„Doi bani dai, doi bani face.”
„Doi bani în trei pungi”
„Doi bani în trei pungi.”
„Doi bărbați la un loc tot pot lăcui, iar două mu”
„Doi câini nu se învoiesc la un os”
„Doi câini se învoiesc la un os”
„Doi cânt, într-o cupaie, nu pot să mănânce”
„Doi coceni în trei căruțe”
„Doi cocoși pe o curte nu cântă”
„Doi cu sapa, cinci cu mapa.”
„Doi Domni într-o țară nu pot fi”
„Doi încarcă, doi descarcă,... Merge treaba? ...Merge!”
„Doi inși pe o sfoară anevoie pot juca”
„Doi inși pe o sfoară anevoie pot juca.”
„Doi la un gând ca două capete într-o căciulă.”
„Doi oameni o vorbă au.”
„Doi oameni și un țigan”
„Doi ochi văd mai bine decât unul.”
„Doi pe unul lesne-l fac ca nici unul”
„Doi pepeni într-o mână nu se pot ține”
„Doi pepeni la o mână nu se pot ținea.”
„Doi strujeni și trei căruțe”
„Doi-spre-zece cocostârci pe casa lui Co”
„Doină știe, doină cântă.”
„Dolofan de copil”
„Domn cu sula-n traistă”
„Domn, domn să fii”
„Domnia și prostia se plătesc.”
„Domnitor noi, legi noi”
„Domnul a dat, Domnul a luat!”
„Domnul ce de alții se stăpânește, nevrednic de a stăpâni”
„Domnul este adevărul; când păzești adevărul”
„Domnul este adevărul; când păzești adevărul, te asemeni”
„Domnul face nemurile, Domnul le stinge”
„Domnul face rață după robă”
„Domnul fără dreptate ca gardul fără”
„Domnul fără dreptate ca gardul fără proptea.”
„Domnul fără prieteni, ca ostașul fără”
„Domnul fără prieteni, ca ostașul fără arme.”
„Domnul frate să se arate fiește căruia în parte, și Domn”
„Domnul nu bate cu ciomagul”
„Domnul nu va plăti sâmbăta”
„Domnul pe cine iubește, cu necazuri ca pe Iob, îl cerce”
„Domnul se înțelege cumpăna dreptății”
„Domnul tată tuturor, după lege se înțelege”
„Domnul trebuință n-are de-a ta avere mare, ca lui să i-o”
„Domnul, din furtuni, multe corăbii a scăpat”
„Domnule cu boii de funie”
„Dop de saca”
„Dor de nevoie nu se poate”
„Dor de noră, în curte de soacră”
„Dorește ca cerbul de izvoare”
„Dorește ca cerbul de izvoare.”
„Dorința mea e să trăiesc, / Dar numai încă să mor încet.”
„Dorm apele”
„Dorme (adorme) somnul cel de veci”
„Dorme somnul cel de pe urmă”
„Dorme somnul tate”
„Dormeau adânc sicriele de plumb, / Și flori de plumb și funerar vestmânt.”
„Dorul după lege, doctorul cel mai bun al dragostei este”
„Dos la față”
„Două alune sunt tabără la o nucă”
„Două alune, cât de mici, pavăză la o nucă mare”
„Două bâte în mine și una în câine.”
„Două bâte în mine și una în câne”
„Două căpățâne într-o căciulă”
„Două căpățâne într-o căciulă.”
„Două cuțite tăioase nu pot sta într-o teacă”
„Două cuțite tăioase nu pot sta într-o teacă.”
„Două femei rele nu fac cât una bună”
„Două jumătăți pe una întreagă”
„Două lucruri nu s-au văzut în lume: cal”
„Două mâncări nu strică, ci nici una strică”
„Două mâncări strică, dar două bătăi!”
„Două mâțe în sac”
„Două mâțe în sac nu încap.”
„Două muieri într-un loc”
„Două muieri și o gâscă fac târgul cucului”
„Două ouă când se tot ciocnesc, unul trebuie să se spargă.”
„Două ouă tari nu se sparg”
„Două picioare într-un papuc nu intră”
„Două piei după o ie”
„Două pietre tari nu fac făină”
„Două pietre tari nu pot măcina bine”
„Două pietre tari nu pot măcina bine.”
„Două și cu două fac patru”
„Două traiste goale”
„Două trăiști goale, nu pot să trăiască”
„Două urechi și o gură”
„Două vorbe și-o pastă”
„Două vorbe un ban nu fac.”
„Două, și cu a brânzii - nouă.”
„Douăsprezece meserii”
„Douăsprezece meserii, treisprezece sărăcii.”
„Drac ai cumpărat, drac ai luat”
„Drac bătrân”
„Drac flăcău”
„Drac îmbrăcat în rasă”
„Drac încălțat”
„Drac însurat”
„Drac mort n-a văzut nimeni (vreodată)”
„Drac scris.”
„Drac socru”
„Dracu alb, mâncă p-al negru”
„Dracu atunci umblă să te omoare, când.”
„Dracu mai mănâncă pe cupu mai mare”
„Dracu nu aude predichele”
„Dracu nu face cruci de biserică”
„Dracu nu face mănăstire”
„Dracu' are coadă lungă.”
„Dracul a mâncat plăcintele și cărpătorul”
„Dracul aduce”
„Dracul ară, mă-sa grapă.”
„Dracul când a îmbătrânit”
„Dracul când a îmbătrânit, atunci s-a călugărit.”
„Dracul care îl învață!”
„Dracul crapă când faci bine”
„Dracul după ce a îmbătrânit, s-a făcut”
„Dracul după ce a îmbătrânit, s-a făcut pusnic.”
„Dracul îi zice porumbel”
„Dracul în baltă”
„Dracul își bagă coada în toate”
„Dracul își bate joc de om la bătrânețe”
„Dracul n-are altă treabă decât să încurce”
„Dracul nu are treabă”
„Dracul nu doarme”
„Dracul nu e așa de negru cum crede lumea.”
„Dracul nu e negru, cum îl zugrăvesc”
„Dracul nu face biserici”
„Dracul nu face mănăstiri.”
„Dracul nu îmbătrânește”
„Dracul numai el nu se poate face”
„Dracul oi n-avea, și omul vindea.”
„Dracul poartă tichie”
„Dracul râde când creștinii se învrăjbesc”
„Dracul râde de porumbe negre”
„Dracul râde de porumbe negre, și pe sine nu se vede.”
„Dracul șade în curul prostului”
„Dracul șade și în vârful acului.”
„Dracul se dă în lături din calea ferme”
„Dracul șede în deal și prăvale carul”
„Dracul știe”
„Dracul te învață să furi, dar nu și să ascunzi”
„Dracul zice, dracul joacă.”
„Dracul, când n-are de lucru, își aprinde”
„Dracul, când n-are de lucru, își aprinde luleaua.”
„Dracul, când n-are de lucru, își cântă”
„Dracul, când nu are ce face, se uită”
„Dracul, cu muierile face război călugărilor”
„Dracului nu-i pasă dacă faci una sau mai multe”
„Drag mi-este bărbatul beat”
„Dragă dragă pân' ți-o bagă.”
„Draga mea și mândra altuia”
„Dragă, dragă”
„Dragomir fuge de bir”
„Dragoste chioară pe rogojină goală”
„Dragoste cu pacoste.”
„Dragoste cu silă nu se face”
„Dragoste cu socoteală nu se poate”
„Dragoste de dragoste mare deosebire are, și anevoie a le”
„Dragoste gheboasă”
„Dragoste prenoită”
„Dragoste, pacoste”
„Dragostea adevărată se cunoaște la nevoie.”
„Dragostea adevărată, cea mai mare înfrânare”
„Dragostea alifiea cea mai dulce, la rănile ce ea ne aduce”
„Dragostea are dar”
„Dragostea are dar; când e dulce, când amar.”
„Dragostea cât de ușoară, la inimă se scoboară”
„Dragostea cea de departe”
„Dragostea cea veche”
„Dragostea cea veche îți șoptește la ureche.”
„Dragostea cu a ei săgeată, căsătorie ne arată”
„Dragostea cu silă mi se face.”
„Dragostea cu socoteală nu se poate.”
„Dragostea de apoi e mai dulce decât”
„Dragostea de copiliță”
„Dragostea de fată mare”
„Dragostea de mamă nu are hotar.”
„Dragostea de nevastă”
„Dragostea de pământ e mai puternică decât dragostea de femeie.”
„Dragostea de unde să începe?”
„Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară.”
„Dragostea din părinți e izvor nesecat.”
„Dragostea dintâi nu se uită niciodată.”
„Dragostea dintr-o vară”
„Dragostea dintr-o vară s-a stricat într-o seară.”
„Dragostea e ca doctoria, dacă e prea multă - te omoară.”
„Dragostea e ca focul: încălzește, dar și arde.”
„Dragostea e dulce ca mierea.”
„Dragostea e iarbă, dar căsătoria o leagă”
„Dragostea e oarbă, dar căsătoria îi deschide ochii.”
„Dragostea e oarbă.”
„Dragostea e treaba celor fără de treabă”
„Dragostea făr' de noroc e ca cărțile de joc; unul pune și altul ia.”
„Dragostea fără noroc”
„Dragostea începe de la ochi.”
„Dragostea înflorește, când nici o temere dobândește”
„Dragostea intră în orice inimă, fie cât de cumplită”
„Dragostea întunecă și mintea cea mai luminată”
„Dragostea la om când cade, pe inimă se așază”
„Dragostea la tinerețe e ca roua pe floare.”
„Dragostea mai ușoară decât pana cea mai ușoară; de aceea”
„Dragostea muierii către bărbat ține, până dă peste alt”
„Dragostea mută mâinile spre muncă.”
„Dragostea mută munții.”
„Dragostea n-are răbdare”
„Dragostea nici cum să o lași să se înece”
„Dragostea norodului, fericirea Domnului”
„Dragostea nu are bătrânețe.”
„Dragostea nu are ochi”
„Dragostea nu e moșie”
„Dragostea nu e moșie ca s-o iei cu chirie.”
„Dragostea nu se cumpără cu bani.”
„Dragostea nu se dă, dragostea se câștigă.”
„Dragostea odrăslește, când deopotrivă se păzește”
„Dragostea preîncălzită, ca bucatele încălzite.”
„Dragostea scurtă e cu suspin lung”
„Dragostea scurtă e cu suspin lung.”
„Dragostea se cunoaște când începe a se naște, că cum ea”
„Dragostea se hrănește cu încredere.”
„Dragostea se ia”
„Dragostea se plătește cu dragoste.”
„Dragostea se vede în fapte, nu în vorbe.”
„Dragostea seacă”
„Dragostea și când doarme nimeni să n-o creadă, că doarme”
„Dragostea și cărbunele: una te arde, alta te frige.”
„Dragostea și tusea nu se pot ascunde.”
„Dragostea tânără e ca apa de izvor.”
„Dragostea trece prin stomac.”
„Dragostea, la toți ne aduce viața cea mai dulce”
„Dragu-mi-e bădița spân”
„Dragule de unde vii?”
„Drăguța mamei în țară pustie”
„Drăguțul lesne se depărtează, iar bărbatul, cam anevoie”
„Drept ai, dar n-ai treabă.”
„Drept al tău să socotești, să-ți stăpânești pe sama ta”
„Drept ca cobilița”
„Drept ca cobilița.”
„Drept ca coromisla”
„Drept ca leuca”
„Drept ca lumânarea în sac”
„Drept ca lumânarea în sac.”
„Drept ca lumina (cea dreaptă)”
„Dreptate turcească”
„Dreptatea a pierit din lume”
„Dreptatea e ca lemnul cel ușor, care ?”
„Dreptatea e ca lemnul cel ușor, care îl apasă în apă, și tot cândva iese d'asupra.”
„Dreptatea e ca untdelemnul deasupra”
„Dreptatea e cum o fac domnii”
„Dreptatea e scrisă la fiecare în vârful”
„Dreptatea e scrisă la fiecare în vârful nasului.”
„Dreptatea ese ca untdelemnul d'asupra apei.”
„Dreptatea este ca lemnul cel ușor; apa”
„Dreptatea iese la lumină ca untul-de-lemn deasupra apei.”
„Dreptatea niciodată nu piere”
„Dreptatea niciodată nu piere.”
„Dreptatea s-a dus de când Turcii”
„Dreptatea se înțelege sufletul împărăției, și cum trupul să”
„Dreptatea și îndurarea la orice greșeală, ca alifia la orice”
„Dreptatea te leagă la gard”
„Dreptatea umblă cu capul spart”
„Dreptatea umblă cu capul spart.”
„Dreptatea, molifelnicul popii”
„Drepții”
„Dreptul de auzul rău nu se teme”
„Dreptul de auzul rău nu se teme.”
„Dreptul e dușmănit de toți păcătoșii”
„Dreptul nu se teme de bârfă”
„Dreptul totdeauna umblă cu capul spart”
„Dreptul totdeauna umblă cu capul spart.”
„Dropie, dropie”
„Drum bătut (ca curul popei)”
„Drum bătut ca bumbacul”
„Drum bătut!”
„Drum bun”
„Drumul (bun) duce povara”
„Drumul capăt n-are”
„Drumul cel mai scurt”
„Drumul cunoscut e cel mai scurt.”
„Drumul drept este cel mai scurt”
„Drumul drept îți pare lung”
„Drumul drept te duce la țintă, cotiturile”
„Drumul e de călătorie”
„Drumul hagiilor”
„Drumul lung cu greu se trece”
„Drumul oblu-i pare vale”
„Drumul soroc n'are”
„Drumul spre iad e pavat cu intenții bune.”
„Drumul strâmb îți pare mai lung”
„Du-te cu Domnul și să te întorci sub scut.”
„Du-te cu sacul, când îți făgăduiește purcelul”
„Du-te cu un om să te-adară om.”
„Du-te fuga, vino de grabă”
„Du-te în Han Tatar!”
„Du-te în sat și dă de știre; vino acasă”
„Du-te învârtindu-te.”
„Du-te Pirlei!”
„Du-te unde a dus mutul iapa și țiganul cârlanul.”
„Du-te unde a dus surdul rața și mutul iapa”
„Ducă-se opt”
„Duce Domnul pe român și cum nu vrea el”
„Duce laș pe ale patru”
„Duce pământ din vale-n deal”
„Duceți-vă învârtindu-vă ca ciocârlia”
„Duci câinii la apă”
„Duci sacul zi după uși.”
„Duhovnicul spovedește și pe cel bun”
„Duhul omului e ca o funie; de ce o întinzi, de ce slăbește.”
„Duhul ușor și sburdalnic de orice vânt”
„Duhul ușor și zadarnic la orice vânt să”
„Dulce ca mierea”
„Dulce e vița, dar scump o plătim”
„Dulce la limbă, amar la inimă”
„Dulce la limbă, amar la inimă.”
„Dulce la vorbă și rău la inimă”
„Dulce le înghiți, amar i să le scoți”
„Dulce ți-a fost la mâncare”
„Dulcea sărutare, la dragoste loc mare”
„Dulceața aduce amărăciunea”
„Dulceața cât dă dulce, după moarte însă, nici o”
„Dulceața dragostei, fără statornicie îndată se acrește”
„Dulceața muierii te înșală în tot ca momeala la undiță”
„Dum spiro spero!”
„Dumicatul să ți se facă cât îți încape în gură”
„Duminică cununie”
„Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii.”
„Dumnezeu a umplut lumea cu ce a putut”
„Dumnezeu are două scări, cu care suie”
„Dumnezeu când a plecat să scoată urfiții”
„Dumnezeu când te ajută”
„Dumnezeu când te ajută, plumbul ți se face plută.”
„Dumnezeu când te ajută.”
„Dumnezeu ceartă pe om după puterea lui”
„Dumnezeu ceartă și iarăși tămăduiește”
„Dumnezeu cel din tău”
„Dumnezeu cel din tău.”
„Dumnezeu celor mândri se pune împotrivă”
„Dumnezeu cu mila, și dracul cu pila”
„Dumnezeu cu mila, și dracul cu pila.”
„Dumnezeu dă acelui care dă”
„Dumnezeu dă acelui care dă.”
„Dumnezeu dă dar nu bagă în pungă”
„Dumnezeu dă omului, dar în traistă”
„Dumnezeu dă și ia”
„Dumnezeu dă tot la cel ce are mai mult”
„Dumnezeu dă, dar în obor nu bagă”
„Dumnezeu dă, dar nu dă adus acasă”
„Dumnezeu e mare om”
„Dumnezeu e tată de săraci, și nu-i fecior”
„Dumnezeu este tuturor judecător drept”
„Dumnezeu face casa, dracul aduce mu”
„Dumnezeu ferească grădina de știr și pă”
„Dumnezeu ferească grădina de știr și pădurea de foc.”
„Dumnezeu giuruiește și nebunul trage”
„Dumnezeu giuruiește și nebunul trage.”
„Dumnezeu iartă Harlu”
„Dumnezeu încarcă și descarcă”
„Dumnezeu întârzie, dar nu uită”
„Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.”
„Dumnezeu îți dă, dar în sac nu-ți bagă”
„Dumnezeu îți dă, dar în sac nu-ți bagă.”
„Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în gură”
„Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în gură.”
„Dumnezeu la unul dă tot și la altul nimic”
„Dumnezeu nu bate cu ciomagul”
„Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.”
„Dumnezeu nu lasă pe om”
„Dumnezeu nu pedepsește îndată ce omul”
„Dumnezeu nu rămâne la nimeni dator”
„Dumnezeu nu răsplătește ca dușmanul”
„Dumnezeu nu-i ca dușmanul”
„Dumnezeu nu-i la nimeni dușman”
„Dumnezeu răsplătește fiecărui după fapt”
„Dumnezeu să le ajute”
„Dumnezeu să te apere de om strâmb”
„Dumnezeu să te apere de om strâmb.”
„Dumnezeu să te ferească”
„Dumnezeu să te ferească de Român ciocoi”
„Dumnezeu să te ferească de Român ciocoi.”
„Dumnezeu să te ferească.”
„Dumnezeu să te păzească”
„Dumnezeu să te păzească de țiganul turc”
„Dumnezeu să te păzească de țiganul turc.”
„Dumnezeu să te scape de muiere urâtă”
„Dumnezeu să te scape de muiere urâtă.”
„Dumnezeu să-l ierte”
„Dumnezeu să-l ierte.”
„Dumnezeu să-l înmulțească”
„Dumnezeu să-l Negoe, în ziua de Crăciun”
„Dumnezeu să-l Negoe, în ziua de Crăciun.”
„Dumnezeu sfântul să ne păzească”
„Dumnezeu sfântul să ne păzească.”
„Dumnezeu te ferește”
„Dumnezeu te păzește”
„Dumnezeu te pedepsește pe nesimțite, când bărbatul știe”
„Dumnezeu tiran nu este”
„Dumnezeu tiran nu este.”
„Dumnezeu vede toate”
„Dumnezeu, că e Dumnezeu, și nu poate”
„Dumnezeu, că-i mare, și n-a dat la toți”
„Dumnezeu, cum i-a plăcut”
„Dunăre (terei)”
„Dunărea e mare, însă câteodată scade”
„După (de pe) lucru se cunoaște meșterul”
„După a lui față, firea lui de față”
„După a noastră scăpare”
„După a sa putere și după a sa slăbiciune, judecătorul cu o”
„După amici se cunoaște omul”
„După amici se cunoaște omul.”
„După arc și săgeată”
„După arc și săgeată.”
„După boier și cinstea”
„După bucurie vine întristare”
„După buna dimineață și mulțumită.”
„După căință”
„După cântec se cunoaște pasărea cea mai dulce.”
„După cântec și jocul”
„După cântec și jocul.”
„După care-aș merge nu mă cere, care vine nu-i de mine.”
„După cârjă se vede pomul”
„După carul care nu te așteaptă, nu alerga”
„După ce a bătut grindina”
„După ce a murit albina, de va da iarba”
„După ce apune soarele laudă ziua”
„După ce apune soarele laudă ziua.”
„După ce au furat caii, în zadar încui grajdul.”
„După ce că e surd, nici n-aude”
„După ce că-i slut, îl mai cheamă și Vlad”
„După ce e (îi) prost, îl cheamă și Vlad”
„După ce e carnea grasă mai pune și seu”
„După ce e ciupit de vărsat îl mai cheamă și Vlad”
„După ce e ciupit de vărsat îl mai cheamă și Vlad.”
„După ce e ciupit de vărsat, îl mai cheamă”
„După ce e mută”
„După ce e neagră o (mai) cheamă și Neagă”
„După ce e neagră o mai cheamă și Neagă.”
„După ce e neagră, o (mai) cheamă și Neagă”
„După ce e neagră, o cheamă și Neagă; după ce e mută, apoi e și slută.”
„După ce e prost, îl cheamă și Vlad”
„După ce e prost, îl chiami și Vlad.”
„După ce e sărac, îl mai cheamă și Vlad”
„După ce e slută apoi o cheamă și Gahița.”
„După ce e slută, apoi o cheamă și Gahița”
„După ce e urât bea și tutun.”
„După ce e urât îl cheamă și Vlad.”
„După ce e urât, bea și tutun”
„După ce e urât, îl cheamă și Neacșu”
„După ce e urâtă, o mai cheamă și Neacșa”
„După ce erau tineri”
„După ce fac venitul, așa și cheltuiesc.”
„După ce fac venitul, fac cheltuielile.”
„După ce frângi carul mulți se găsesc”
„După ce frângi carul, mulți se găsesc să-ți arate drumul bun.”
„După ce îi dă cu dimirlia, apoi mai cere”
„După ce îl bate grindina, îl mai bate și cu prăjina.”
„După ce închid ferestrele”
„După ce leul moare, mulți se găsesc să-l jupoaie”
„După ce lipsa ne omoară”
„După ce lipsa ne omoară, în zadar mergem la moară.”
„După ce moare stăpânul se îngrașă câinii”
„După ce n-are de cercei urechi”
„După ce nici n-are de cercei urechi, umblă să-și cumpere și două perechi.”
„După ce olaru a făcut 6la, unde vra îi”
„După ce olarul a făcut oala, unde vrea îi pune toarta.”
„După ce răstornă carul atuncea vede”
„După ce s-a întâmplat ceva, atunci fiecare”
„După ce s-a întâmplat ceva, atunci fiece babă poate proroci.”
„După ce se răstoarnă carul, vede calea”
„După ce te îndreptezi de greșeli să te depărtezi ca să nu mai cazi”
„După ce trece dulcele”
„După ce-ți degeră urechea degeaba mai pui căciula”
„După coajă se vede pomul”
„După coajă se vede pomul, după haină omul.”
„După cum a fost sădit”
„După cum a fost sădit, astfel a și răsărit.”
„După cum ciobanul, astfel și turma”
„După cum e boierul așa e și odorul”
„După cum e boierul așa e și odorul.”
„După cum e drăgălașă față, îi poți ghici”
„După cum e unchiul, așa și nepotul”
„După cum ți-e calul, așa să-ți cumperi șaua.”
„După cum ți-e calul, așa se-ți cumperi”
„După cum ți-e gura”
„După cum ți-e gura, să-ți fie și îmbucătura.”
„După cum vrea Dumnezeu”
„După cum vrea Dumnezeu.”
„După dânsul, Gavrile!”
„După dzină, andjur și-amirălu”
„După faptă chibzuire”
„După faptă chibzuire, ades aduce căință.”
„După faptă chibzuire, n-aduce decât căire.”
„După faptă se cunoaște omul.”
„După faptă și plata.”
„După faptă și răsplată.”
„După fapte bune să urmezi ca maimuța, ce orice vede aceea”
„După față și sufletul”
„După față și sufletul.”
„După fete tot alergi”
„După foame, vai ți-e, ahtare mcare vai faci”
„După furtună și liman.”
„După furtună va fi (vine) și vreme bună”
„După furtună va fi și vreme bună.”
„După furtună va veni și vreme bună”
„După furtună vine și vreme bună.”
„După fus și mosorul”
„După fus și mosorul.”
„După glas cunoști pe om și pe dobitoc”
„După glas cunoști pe om și pe dobitoc.”
„După grădinar și florile”
„După grădinar și florile.”
„După gură, lingura.”
„După gustul altora să nu-ți alegi materie nici nevastă.”
„După hărțag cu sulița în spini”
„După iarnă și liman”
„După icre verzi aleargă”
„După însurătoare și cal de ginere.”
„După întristare vine bucurie”
„După întristare vine bucurie.”
„După întuneric sare”
„După întuneric vine și lumină.”
„După lege să osândești, dar după fire să-ți fie milă de cel”
„După lucru e bun repausul”
„După luptă mulți viteji”
„După luptă mulți viteji se arată.”
„După mama lui ciripește puiul”
„După mama lui ciripește puiul.”
„După masă se dau cu mătura fărâmiturile căzute, căci șede norocul”
„După masă se dau cu mătura fărâmiturile căzute, căci șede norocul.”
„După mine - potopul.”
„După mine lumea se închide”
„După mine lumea se închide.”
„După moarte (și) cal de ginere”
„După moarte și cal de ginere.”
„După mort și coliva”
„După mumă știe, așa face și fiul și fiica”
„După muncă și odihna”
„După muncă și sporul, ca după fus și mosorul”
„După nor și ploaie”
„După nor și ploaie răsare și soare.”
„După nor vine și senin”
„După nor vine și senin.”
„După o cățea mulți câini se țin”
„După o necăjire vine și alta.”
„După o nefericire vine și alta”
„După o scurtă plăcere urmează o lungă durere.”
„După o scurtă plăcere, urmează o lungă”
„După orânduială cârpeală, Dumnezeu să-și”
„După orânduială cârpelă, Dumnezeu să-și facă partea”
„După pasăre și oul.”
„După patimi omul la multe se îndreptează, când cuget bun”
„După petrecere vine "ziua regretelor".”
„După plâie chepeneag”
„După ploaie manta”
„După ploaie manta.”
„După ploaie multe tâmbări.”
„După ploaie multe tâmburi; după-alumpta, mulți”
„După ploaie trebuie să răsară soare”
„După ploaie trebuie să răsară soare.”
„După ploaie, așteaptă senin”
„După ploaie, așteaptă senin.”
„După ploaie, și căciulă dă oaie”
„După ploaie, și căciula de oaie.”
„După ploaie, vine și el cu ipingeaua”
„După ploaie, zări curate”
„După ploi și soare.”
„După poamă se cunoaște pomul, și după faptă omul.”
„După poame se cunoaște pomul”
„După post, vremea corișmei!”
„După praf, vălătuș (zăclop, dop) trebuie”
„După primăvară, vine vara și-apoi toamna”
„După râs cunoști pe nebunul”
„După râs cunoști pe nebunul.”
„După râs vine plânsul”
„După râs vine plânsul.”
„După război mulți viteji”
„După război mulți viteji se arată.”
„După război mulți viteji se găsesc”
„După război mulți viteji se găsesc.”
„După război mulți voinici se arată.”
„După război mulțumim lui Dumnezeu cu cântece și ve”
„După război se vede capul viteazului și urma fricosului.”
„După sac și peticul”
„După sac și peticul.”
„După senin vifor vine”
„După Stanca și un colac”
„După temelie, zidirea să ți-o zidești”
„După tingire și capacul”
„După tipic”
„După toată sărăcia”
„După tramvai și după femei să nu fugi niciodată.”
„După unelte se cunoaște meșterul”
„După unelte se cunoaște meșterul.”
„După vânt, pe mare, călătoria să ți-o faci”
„După viță este și moarte”
„După vreme bună și senină vine vreme”
„După vreme rea și senin”
„După vreme rea și senin.”
„Durere străină”
„Durerea ascunsă, mai mare decât orice”
„Durerea e o învățătură”
„Dureri și necazuri viața pe lume”
„Durerile mari sunt mute”
„Duși aghiu să se facă, zi dragi nu poate”
„Dușman vechi nu se face.”
„Dușmănia”
„Dușmanul cel mai rău, cu pâine ți-l câștigi”
„Dușmanul nu vrea să te crească”
„Dușmanul nu-ți vrea binele”
„Dușmanului dă-i pâine și sare”
„Dușmanului să-i dai pâine și sare”
„Dușmanului să-i dai pâine și sare.”