Proverbe care încep cu litera C
4.464 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera C (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„C-albina, în gură cu miere, și-n coadă ac și fiere.”
„C-o ții de cârnați să uită”
„C-un caftan de Domn”
„Ca (cât) o pungă”
„Că a greșit croitorul”
„Ca albina la roiul său petrece”
„Ca albinele la fag s-adună.”
„Ca albinele la fag se adună”
„Ca Ali-pașa te porți”
„Ca apa de izvor”
„Ca apa de pe Cerna”
„Ca apa lină nicio primejdie mai rea”
„Ca apa Oltului”
„Ca apa sub toiagul lui Moise”
„Ca apa sub toiagul lui Moise.”
„Ca apele pe văi, când se varsă din munți, curg șiroaie”
„Ca aurul suflat”
„Ca banul din mână 'n mână”
„Ca bătut de grindină”
„Ca berbec ești.”
„Ca berzele”
„Ca beșina porcului în pârâu, pe lângă trandafir”
„Ca boboul”
„Ca braga în ziua de Paști”
„Ca braga în ziua de Paști.”
„Ca câinele”
„Ca câinele cu pisica să se iubească”
„Ca câinele cu zgarda de gât.”
„Ca câinele în car”
„Ca câinele în puț”
„Ca câinele în puț.”
„Ca câinele prin apă”
„Ca câinii, de arupsi folii, prin pălăthiri.”
„Ca calicul de sărăcie”
„Ca calul cu sagna”
„Ca calul la târâțe”
„Ca cămașa de piele”
„Ca cămila cu cocoașa în spinare”
„Ca când îl belește cineva de viu”
„Ca căprioara când scapă din cursa vânătorului, aleargă, fuge”
„Ca cârpaciul cu curcua de gât”
„Ca catârii din două neamuri”
„Că ce nu poate mâna, face mâneca”
„Ca ceara”
„Ca cei din corăbii, ce mult doresc la liman, când vântul”
„Ca cel ce joacă pe cordea”
„Ca cel ce pe valuri mari urme caută să găsească”
„Ca cel ce rupe crăcile, să ia rodul necopt”
„Ca cel ce scapă de moarte dintr-o bâlă foarte grea”
„Ca cel ce șchiopătează, ciontoc ciontoc merge”
„Ca cel ce strecoară țânțarul și înghite cămila”
„Ca cel ce-și caută mula în buzunar”
„Ca cel cocoșat, pururea încărcat”
„Ca cerbul mândru când se plimbă cu coarnele pe spate”
„Ca cerșătorii cu talerul în mână”
„Ca cioara ce, de cât cral cra! nimic nu mai știe”
„Ca cioara în par”
„Ca cioara nimeni nu poate crăncăni”
„Ca ciuha-n cânepă”
„Ca claiele de fân pe câmp”
„Ca clăile de fân pe câmp.”
„Ca cleiul din copaci curge”
„Ca clipa ochilor”
„Ca cloșca ouă de cuc.”
„Că cocoșul se rotește”
„Ca cojocul lui Ilie”
„Ca copiii, ce cu cofeturi se înșală”
„Ca copilul cu două țițe”
„Ca copilul cu țâța în gură”
„Ca copilul, când se râgă să-l ia mă-sa în brațe, plânge”
„Ca corbii la stârv se adună”
„Ca cu o fașă înfășurat”
„Ca cu o păpușă se joacă cu ea”
„Ca cu pila îl pilește”
„Ca cu Vasilca la Crăciun”
„Ca cum ar duce ouă în pălărie.”
„Ca cum ar trage la plug”
„Ca cuvântul din poveste”
„Ca cuvântul din poveste: înainte mult mai este.”
„Ca dân dă tine”
„Că dâră n-o pică sânge”
„Ca de nebun”
„Ca de negreață fuge”
„Ca dia.”
„Ca din cofă”
„Ca dintr-o saca”
„Că doar nu piere lumea”
„Ca doi Sași în trei grădini”
„Ca Domnul sfânt”
„Că dor n-o să-mi bată toba în catane”
„Ca dorul de mămăligă nici un dor nu te strică”
„Ca dorul de mămăligă nici un dor nu te strică.”
„Ca două picături de apă”
„Ca Dumnezeii ce l-a lăsat”
„Ca Dumnezeu cine poate?”
„Că e ciută”
„Ca edera ce se urcă pe copaci și pe pereți.”
„Ca Evanghelia”
„Ca făina orbului”
„Ca fața lui Dumnezeu”
„Ca feciorul lui ban gata”
„Ca feciorul lui ban gata, risipește cu lopata.”
„Ca florile câmpului, ce împodobesc câmpiile, când începe”
„Ca florile în gunoi crește”
„Că fo mi-s plin de dușmane”
„Ca frunza pe apă”
„Ca frunza pe apă.”
„Ca fulgerul, ce într-un minut se vede și într-un minut se pierde”
„Ca fulgul pe apă.”
„Ca fumul la ochi ustură”
„Ca funia pe spânzurat”
„Ca găina cu musca prin nări”
„Ca găina puișorul”
„Ca găina puișorul.”
„Ca găina, când îi vine oul la cur, își”
„Ca gâscanii”
„Ca ghambro zi Bobiști”
„Ca grindele pe casă”
„Ca hărțul din tărâțe”
„Ca hoții, ce le e frică de orice frunză, când se mișcă”
„Ca Hristos între cei doi tâlhari”
„Ca huma”
„Ca iarba de leac”
„Ca iarba de leac.”
„Ca iarna de la Hangeriul”
„Ca iasta, ca ceia”
„Ca iedera ce se urcă pe copaci și pe pereți”
„Ca ienicer fără ierarhie”
„Ca iepurele tremură de orice frunză, când se mișcă”
„Ca iepurii în crâng de mulți”
„Ca în brațe el ține”
„Ca în codru Herței”
„Ca în frigare la foc, îl frige fără foc”
„Ca în pădurea Vlăsiei”
„Ca în palmă”
„Ca în pântecele maicii sale”
„Ca în sânul lui Dumnezeu”
„Ca în satul lui Holbură”
„Ca în turnul Babilon”
„Ca într-o grădină să plimbă, fără nici o popreală”
„Că iubirea e din pară”
„Ca Iuda, ce singur el s-a spânzurat”
„Ca juganii”
„Ca jurământul de groază, când te face să te cutremuri”
„Ca la botul calului”
„Ca la botul calului.”
„Ca la Felișan”
„Ca la Isalnița”
„Ca la mâră cu arada”
„Ca la masă, cu cântece și băuturi”
„Ca la noi la nimeni”
„Ca la noi la nimeni; cu mireasa din na”
„Ca la Orodel”
„Ca la păpușe se uită”
„Ca la Paște cu ouă roșii în mână”
„Ca la sită”
„Ca la sita cumetrii”
„Ca la ușa cortului”
„Ca la ușa oborului”
„Ca Lama cu arițlu.”
„Ca laptele pruncilor”
„Ca lemnul de foc se mistuiește”
„Ca leul pe gâtul puiului de cerb șade”
„Ca limădura-ii și duci gura.”
„Ca limădura-ii și duci gura.?”
„Ca lopata la arii, când aruncă în vânt, gunoiul să duc în vânt”
„Ca lumina zilei”
„Ca lupul tu sireaua.”
„Ca măgarul celor trei frați”
„Ca maica sa ce l-o năște”
„Ca maimuța, orice vede, aceea și ea face”
„Ca mâna de muiere, nici o mână mai delicată”
„Ca mâna să-ți ții”
„Ca marea când se umflă, se ridică și se sparge cu plesnet”
„Ca marea, când e lină”
„Ca mâța cu șoarecii”
„Ca mâța din bădâu”
„Ca mâța pe rogojină”
„Ca mâța pe rogojină.”
„Ca mazărea de harac”
„Ca mazărea lângă drum, câți trec toți o smulg”
„Ca mazărea lângă drum, câți trec toți o smulg.”
„Ca melcul ce cântă când casa îi arde”
„Ca Mihali zi Vreaștina”
„Ca mila de la părinți nu-i nimic în lumea asta.”
„Ca mila de mamă vitregă”
„Ca mireasa în pat”
„Ca mirosul de muiere, nici un miros mai dulce”
„Ca mirosul de trandafir, te îmbată de miros”
„Ca moartea la cap se împodobește”
„Ca mormintele de piatră, ce pe din afară foarte frumoase”
„Ca mormintele de piatră, ce pe din afară foarte frumoase, iar înăuntru putrede”
„Ca musca în lapte”
„Ca muscele la scârnă”
„Că n-am gândul tatei”
„Ca nerodul când vorbești, bastonul să-ți pregătești.”
„Ca nisipul mării”
„Ca niște mere pădurețe”
„Ca nu te acați-n cor, nu-nveți”
„Ca nu te acați-n cor, nu-nveți.”
„Că nu ți-am fript șerpi pe burtă”
„Ca nunta fără lăutari”
„Ca nunul la nuntă”
„Ca o bășică plesnește”
„Ca o corabie fără pânze”
„Ca o fântână fără izvor”
„Ca o fântână fără izvor.”
„Ca o fată mare se arată”
„Ca o floare la ureche muierea lângă bărbat”
„Ca o grădină împodobită cu felurimi de flori”
„Ca o ile fără bâzâri”
„Ca o lumânare de botez”
„Ca o nălucă”
„Ca o nucă costelivă”
„Ca o piatră cât un munte, ce n-o mai poți mișca de loc”
„Ca o piatră de moară”
„Ca o picătură de apă în mare”
„Ca o potcă te spăimântează”
„Ca o prăpastie mare, adâncă și grozavă, ce rău te înfrico”
„Ca o prăpastie mare, adâncă și grozavă, ce rău te înfricoșează”
„Ca o prepeliță”
„Ca o pușcă vârâtă”
„Ca o săgeată înfiptă în coaste, așa neîndurarea stă în inimă”
„Ca o șoaptă la ureche”
„Ca o stână”
„Ca o vasilcă”
„Ca ochii din cap”
„Ca oile lui Păcală”
„Ca oile se duc, una după alta”
„Ca orbul cu pipăitul găsește și nemerește”
„Ca ornii mănâncă”
„Ca ornii pe mârșe”
„Ca Osman Pașa”
„Ca ostașul, cu pușca într-o mână și cu sabia într-alta”
„Ca oțetul”
„Ca oțetul la rană”
„Ca otrava de amar”
„Ca oul roșu la Paște.”
„Ca Ovreiul perciunat”
„Ca păcatele”
„Ca pământul de mut”
„Ca pânzele la nălbitore, întinse pe lângă apă”
„Ca păpădia”
„Ca paraoa 'n punga popii”
„Ca paraul în punguța popii.”
„Ca părul din cap”
„Ca păsările când le ia puii lor din cuibul lor, se întristează”
„Ca păunul se mândrește.”
„Ca pe ață”
„Ca pe ață.”
„Ca pe boi, cu boldul îl mișcă”
„Ca pe ciripie”
„Ca pe mâneca cămășii.”
„Ca pe mâneca cămeșei”
„Ca pe o mare fără vânt”
„Ca pe palmă”
„Ca pe timpul lui Avașote”
„Ca pe un copil mic, cu jucărele înșală”
„Ca pedeapsa lui Dumnezeu”
„Ca perii”
„Ca peștele în mreajă”
„Ca peștii cei mici când fug de cei mari, cu gândul să se vâre”
„Ca peștii cei mici când fug de cei mari, cu gândul să se vâre în adânc”
„Ca petecele la blană”
„Ca petecele la blană.”
„Ca Petre cu cheia și Pavlu cu sabia”
„Ca picat din stele”
„Ca piperuna la lumină”
„Ca pisica în jurul păsatului”
„Ca pisica în jurul păsatului.”
„Ca pisica sapă și învelește”
„Ca pizderii se aprinde”
„Ca ploaia de primăvară, foarte folositoare”
„Ca plumbul topit curge”
„Ca pluta pe apă”
„Ca pomul cel de pe lângă apă, pururea rodește”
„Ca popa la biserică, și ziua, și noaptea”
„Ca porcul la sac”
„Ca potopul, când vine, aduce cu el orice înainte găsește”
„Ca povestea bunicii”
„Ca pre sănătatea mea”
„Ca preotul cu puritate”
„Ca prepelița de coadă trage nădejde”
„Ca prin urechile acului”
„Ca privighetoarea ce cu cântarea ei cea dulce pe vi”
„Ca probăluirea nimic alt mai supărător, că unul din doi”
„Ca puii sub cloșcă șed”
„Ca puiul cucului”
„Ca puiul cucului pe creanga nucului.”
„Ca pupăza își umple cuibul”
„Ca pușcașul fără pușcă”
„Ca răbdarea la necaz, nici un loc mai bun”
„Ca racul își mănâncă carnea singur”
„Ca rafturile de aur în capul măgarului”
„Ca rasa călugărească”
„Ca rața în baltă trăiește”
„Ca rața pe apă umblă și nici cum se cufundă”
„Ca râurile, când se varsă și tot câmpul îl îneacă”
„Ca razele soarelui”
„Ca s' fâgeă tuti muscile miere, vrea s'”
„Ca să ardă șoarecii, nu dă foc morii”
„Ca să câștigi un proces, întorci în acea zi toate hârburile”
„Ca să cunoști anul viitor cum are să fie, caută, toamna”
„Ca să dormi liniștit și să nu ai visuri rele, să faci de trei”
„Ca să eși la mal, în toate, îți trebuie limbă”
„Ca să ieși la mal în toate, îți trebuie limbă de aur”
„Ca să ieși la mal în toate, îți trebuie limbă de aur sau pungă de aur.”
„Ca să ieși la mal, în toate, îți trebuie limbă de aur ori pungă de aur.”
„Ca să judeci bine trebuie să știi grecește mai bine decât”
„Ca să nemerești, trebuie să rabzi”
„Ca să nu pați, nu înveți.”
„Ca să nu se deoache odorul”
„Ca să nu te îmbolnăvești nici trupește nici sufletește”
„Ca să poți săvârși bine, orice lucru iei în mână, trei lucruri”
„Ca să putem scăpa de rău, cel mai mare să suferim cel mai mic.”
„Ca să putem scăpa de râul cel mai mare”
„Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc”
„Ca să scapi de guturai, să săruți om cu brâu roșu.”
„Ca să scapi de purici, taie în ziua de Paște cocoș negru și pune sângele la ușă”
„Ca să scurteze din cale”
„Ca să simți dulceața mierii, trebuie să lingi degetul”
„Ca să stingi un foc, trebuie să te arunci în el”
„Ca să te poți scărpina bine, trebuie să ai unghii”
„Ca să-ți ocrotească altul viața ta, cinstea ta, averea ta”
„Că săracul mare soare”
„Ca sarea cu piperul se duc”
„Ca sarea cu piperul se duc.”
„Ca sarea la bucate, intră în toate”
„Ca șarpele care și-a lepădat pielea”
„Ca Scurtul zilei de Martie”
„Ca și când ai pune-o la perete”
„Ca și când ai pune-o la perete.”
„Ca și când îi trece un șarpe rece prin sân”
„Ca și când îi trece un șarpe rece prin sân.”
„Ca și cum ar fi intrat în pământ.”
„Ca și cum s-ar spăla Oul cu zăpadă, s-ar spăla”
„Ca și cum tragi un câine de coadă”
„Ca sitișca”
„Ca șoarecii cu pisica se iubesc”
„Ca șoarecii cu pisica se iubesc.”
„Ca soarele din cer”
„Ca spuma ce se face pe țărmurile mării, când valurile bat”
„Că stă cu mustățile țapura”
„Ca steaua din cer”
„Ca steaua la cei pe mare se arată”
„Ca stelele cerului și ca nisipul mării”
„Ca stelele cerului și ca nisipul mării.”
„Ca stelele pe cer”
„Ca subașii se poartă”
„Ca sunetul de topoare, când ciocănesc în pădure”
„Ca sunetul de topoare, când ciocănesc în pădure, ce dă de veste”
„Ca supt zi, vombiri”
„Ca surdul la mâră”
„Ca Turgili cu bâiramea.”
„Ca turta de ceară”
„Ca umbra după om se ține.”
„Ca un ban în două pungi”
„Ca un cal de dric”
„Ca un cărbune aprins”
„Ca un cârnat”
„Ca un copil cu țița în gură”
„Ca un copil de țiță”
„Ca un copil, când vrei să-l oprești să nu facă ceva, tu”
„Ca un lup leșinat și secetos de sânge, ce aleargă la turmă”
„Ca un păduche leșinat”
„Ca un păianjen”
„Ca un pământ uscat și fără de rod”
„Ca un plop de nalt”
„Ca un porc mistreț, ce de departe toți îl lovesc în spate”
„Ca un prunc fără de minte”
„Ca un pui de bogdaproste (bodaproste)”
„Ca un rai”
„Ca unealtă lucrezi, unealtă rămâi”
„Ca urma de leu, ce de departe se cunoaște”
„Ca ursul în pădure, când mormăie nimeni îndrăznește”
„Ca ursul la prisacă”
„Ca vaca bună de lapte, care varsă găleata”
„Ca vaca bună de lapte, care varsă găleata.”
„Ca vaca când o mulge”
„Ca văduva la pat”
„Ca valurile pe mare, când dă vânt se ridică, ca niște munți”
„Ca vânatul în gura câinelui”
„Ca vântul pe lume, nimic alt mai ușor, dar muierea întrece”
„Ca vânzarea de robi nici o vânzare mai nelegiuită”
„Ca vânzarea de robi nici o vânzare mai nelegiuită; că și pe om vinde”
„Ca vârfurile munților, ce peșin se ivesc, cum norii se risipesc”
„Ca vârtejul fuge paraua”
„Ca via ce o lași îndată se paraginește”
„Ca viermele de lemn, temerea la inimă”
„Ca viermele în gunoi petrece”
„Ca viermele în hrean”
„Ca viermele în hrean.”
„Ca viermele la lemn, temerea la inimă”
„Ca vița ce se urcă pe harac în sus”
„Ca Vlădicii”
„Ca vrăbiile pe mălaiul altuia”
„Ca vremea nici un dascal mai bun”
„Ca vulpea care și-a ros coada.”
„Ca vulpea cu câinii a țapului.”
„Ca vulpea în pustie petrece.”
„Ca vulturul se înnoiește”
„Ca vulturul, când acoperă cuibul cu aripile lui, spre paza”
„Ca zgomotul de ciocane, ce se aude la căldărari”
„Ca ziua la Mavraniii.”
„Că-i laie, că-i bălaie; ba una, ba alta”
„Că-i tecă, că-i pungă”
„Că-mi ești bun, că mi-ești bun, dacă dormi încur!”
„Că-și sparge cu vreme opincile dracu.”
„Cacă-te că te tai!”
„Căcă-te mălai”
„Cacă-te, lupe, ce-ai mâncat”
„Căcâcea fratele miresei cu căciula afu”
„Căcăcios la inimă”
„Căcăreze multe și ouă puține.”
„Căcat cu apă rece”
„Căcat cu ochi”
„Cace buba într-însul”
„Cacea cu nocupa tu grendă.!”
„Căci doar om sunt și eu”
„Căciuca fratele miresei cu căciula afumată”
„Căciula când cade jos, o scutur și o pun în cap”
„Căciula lui Gog va să facă”
„Căciula nu se poartă vara”
„Căciula plătește”
„Căciula ta, când va afla taina ta, în foc s-o bagi”
„Căciula ta, când va afla taina ta, în foc s-o bagi.”
„Căciula țiganului”
„Căciun cu tihia-i.”
„Cad para să te mănânc”
„Cade la genunchi ca Ulicar”
„Cade pe spate și-și frânge nasul”
„Cade pe spate și-și frânge nasul.”
„Cade piatra și-mi atârnă picioarele.”
„Cădu girlu zi mi agudi2)”
„Câdzu șoriclu tu 6lă.!”
„Cafea rusească”
„Cai sum purnu, măcă purni”
„Caiafa”
„Caii trieră, boii mănâncă”
„Căile celor ce șed fără de lucru sunt”
„Căile Domnului sunt necunoscute.”
„Căile-s băirile inimei”
„Câimăcanul lia și-alasă”
„Câine bătrân să te păzească”
„Câine căsăresc”
„Câine cu câine se mirăse”
„Câine de multe uși”
„Câine de nouă (zece) uși”
„Câine pe câine latră, și niciunul nu aude”
„Câine pe câine nu mănâncă”
„Câine pe câine nu mușcă”
„Câine spre pază să păstrezi în casă, ca câinele”
„Câine surd dus la vânat”
„Câine turbat”
„Câinească e gura și lacom: sunt ochii la pogace.”
„Câinele babii”
„Câinele când e mai sătul turbă.”
„Câinele când e mai sătul, turbă”
„Câinele când e opărit, fuge și de apă rece.”
„Câinele când flămânzește”
„Câinele când l-a opărit, fuge și de apa rece”
„Câinele când latră să nu-l amuți”
„Câinele care bate, nu mușcă furiș”
„Câinele care latră nu i.”
„Câinele care latră nu mușcă”
„Câinele care latră nu mușcă pe furiș”
„Câinele care latră nu mușcă.”
„Câinele care nu latră mușcă (rău)”
„Câinele care nu latră, mușcă”
„Câinele care nu mușcă, lasă-l să latre”
„Câinele care ține mai mult la om, el latră mai mult”
„Câinele care zace, nici mămăliga nu-i”
„Câinele ce mârâie mușcă, câinele ce latră nu mușcă”
„Câinele ce mult latră, niciodată nu mușcă”
„Câinele ce mușcă, întâi creierii i se turbură”
„Câinele ce stă la bucătărie nu e pentru vânătoare.”
„Câinele ce te va bira te lasă (e)rdendo; câinele”
„Câinele de codru nu fuge niciodată”
„Câinele de lene aușește.”
„Câinele de stârvuri nu moare”
„Câinele de stârvuri nu moare.”
„Câinele dobândește pita cotoiului”
„Câinele după ce năpârlește, nu ne mai trebuiește”
„Câinele flocos numai lui își ține cald”
„Câinele flocos numai lui își ține cald.”
„Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.”
„Câinele fuge nu de îmbucătură, ci de sărbătură”
„Câinele îmbătrânește de drum, iar nebunul de grija altora.”
„Câinele îmbătrânește de drum, și (iar) nebunul de gânduri”
„Câinele în adevăr te latră și te mușcă, dar și este credincios”
„Câinele latră la lună toată noaptea, și luna nu-i pasă”
„Câinele latră la luna toată noaptea, și luna nu-l ascultă”
„Câinele latră, dar nu mușcă”
„Câinele latră, hoțul tace și fură”
„Câinele latră, iar lupul tace și face”
„Câinele latră, iar lupul tace și face.”
„Câinele latră, lupul și mutrește lucrul.”
„Câinele latră, lupul tace și face”
„Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Câinele mort nu mai mușcă”
„Câinele mort nu mai mușcă.”
„Câinele n-are stăpân, nu măre nici o lovitură”
„Câinele Neamțului mănâncă și mere pă”
„Câinele nu fuge de bine, ci de ciomag.”
„Câinele nu fuge de codru, ci de ciomag.”
„Câinele nu fuge de col.”
„Câinele nu fuge de colac”
„Câinele nu fuge de-l poftim la masă.”
„Câinele nu fuge, de-l poftim la masă”
„Câinele nu intră dacă nu e ușa deschisă”
„Câinele osul nu-l râde, și nici pe altul nu lasă să-l râdă”
„Câinele până nu-i dai apă de cur, nu înoată”
„Câinele pe lup de gât îl apucă, iar pe porc de ureche”
„Câinele șade pe fân”
„Câinele șade pe fân: nici mănâncă, nici nu vrea să lase. Calul măcar să-l miroase.”
„Câinele sătul, nu degeaba fuge de la ușa”
„Câinele și când doarme, la mâncare gândul lui îl are”
„Câinele straja neadormită, nu-l depărta din casa ta”
„Câinele Turcului, la nevoie, mănâncă și mere pădurețe”
„Câinele Turcului, la nevoie, mănâncă și mere pădurețe.”
„Câinele unde găsește ușă deschisă, acolo intră neoprit”
„Câinele uneori intră în biserică, dar nici biserica nu se spurcă, nici câinele nu se sfințește.”
„Câinele va bârzoi, neca ucide porcu”
„Câinele, că-i câine, dar și el își ia hâmeia în cap de la o vreme.”
„Câinele, că-i câine, dar și el își ia lumea”
„Câinele, când are să turbeze, începe a urla cu o săptămână înainte.”
„Câinele, de este câine”
„Câinele, de și mușcă, dar e cel mai bun”
„Câinelui niciodată să nu-i pierzi credința”
„Câinelui nu se cuvine să poarte șa”
„Câini ce se înțeleg cu lupii la turma ta, s-o gonești”
„Câinii atunci se satură, când turmele mor”
„Câinii când încep a lătra te mai lasă, dar gura lumii.”
„Câinii latră, bivolul paște”
„Câinii latră, caravana trece.”
„Câinii latră, lupul se cacă.”
„Câinii latră, ursul joacă”
„Câinii latră, vântul bate”
„Câinii latră, vântul bate.”
„Câinii sunt paza oilor”
„Câinii unde mănâncă acolo latră.”
„Câinii, când îi vini ș-psusescă, s-chișși”
„Căința cea din urmă e totdeauna cu pagubă.”
„Căința pe urmă, vine tot cam cu daună”
„Căința târzie și de prisos”
„Căințele cele de pre urmă întru nimica”
„Cal alb, copil de vânt”
„Cal bătrân cu chingă roșie”
„Cal bătrân cu chingă roșie.”
„Cal bătrân nu se mai învață în buiestru.”
„Cal bun și frumos, dar cam bășinos”
„Cal cu minte, călăuza prostului”
„Cal cu minte, călăuza prostului.”
„Cal cu nărav te dă în râpă”
„Cal cu sagnă vede musca în cer”
„Cal de saca”
„Cal de strigă”
„Cal șchiop pus la alergat”
„Cal verde și Arman cu minte cine dracul”
„Cal verde și Bulgar cu minte unde s-a mai văzut?”
„Cal verde și Bulgar cu minte unde să”
„Cal verde și Grec cu minte nu s-a văzut”
„Cal verde și Sârb cu minte nu s-a văzut”
„Călătorie sprâncenată”
„Călătorind cineva pe mare anevoie scapă”
„Călătorind cineva pe mare anevoie scapă de furtună.”
„Călătorului îi șade (stă) bine cu drumul”
„Călătorului îi stă bine cu drumul.”
„Călăuza la drum, ca o lumină de felinar”
„Călăuza noastră șaltă potecă scrie”
„Calcă (pășește) pe scândură putredă”
„Calcă a nouă gropi de mălai”
„Calcă a popă ori a preutesă?”
„Calcă ca din pod”
„Calcă ca pe mărăcini (spini)”
„Calcă de două ori într-o urmă”
„Călcă în urmele lui tată-său”
„Calcă mai văratic”
„Calcă pe mărăcini.”
„Câlcă pe oi și se acață de Dumnezeu”
„Calcă tu pita.”
„Călca-te-ar Sân Toaderul”
„Calcă-ți inima, și taci”
„Căldare nespoită”
„Cale bună ca bumbacul”
„Cale bună ca bumbacul unde-i ajunge să-ți spargi capul.”
„Cale bună sprâncenată”
„Cale bună sprincenată, cine te-o ajunge să te bată.”
„Cale lungă”
„Cale lungă și lătângă”
„Cale-vale”
„Calea bătută este cea mai scurtă”
„Calea bătută este cea mai scurtă.”
„Calea bătută este totdeauna cea mai”
„Calea bătută este totdeauna cea mai scurtă.”
„Calea bună e cea mai scurtă”
„Calea bună e cea mai scurtă.”
„Calea de mijloc e cea mai bună”
„Calea dreaptă e cea mai scurtă”
„Calea flămândului e cea mai lungă”
„Calea flămândului e cea mai lungă.”
„Calea gușa, perghia numa.”
„Calea lui Troian”
„Calea stihimă nu-are.2)”
„Călelă”
„Calic și fudul”
„Calicia pierde omenia.”
„Calicul până nu cere”
„Calicul până nu cere nu mănâncă cu plăcere.”
„Calicului să-i dai toată săptămâna, și să”
„Calicului să-i dai toată săptămâna, și să nu-i dai sâmbăta, te înjură.”
„Calotihă zi puliu, ge nu ș-ari soacră”
„Câlți în stup!”
„Calu arată o bâlă.”
„Călugăranul săracul”
„Călugărul ca furnica, câte un paișor adunând, face mușuroi”
„Călugărul și cerșetorul sunt tot una”
„Calul ager, bunul și ziua sunt mutate se cunosc”
„Calul bălan să-l dai potcoavei”
„Calul bătrân cu greu (anevoie) se învață”
„Calul buh se vinde din grajd.”
„Calul bun ciomăgește”
„Calul bun se laudă singur în coșare.”
„Calul bun se vinde din grajd”
„Calul bun și nevasta frumoasă îți pun casa la cale”
„Calul bun și nevasta frumoasă îți pune”
„Calul bun singur se adăvăzi orzul”
„Calul bun singur se adăvăzi orzul. 2)”
„Calul bun trage și la deal”
„Calul bun trage și la deal.”
„Calul care n-are splină fuge iute și nu ostenește.”
„Calul cu nărav te dă în râpă.”
„Calul cu rosătură vede musca în cer”
„Calul cu rosătură vede musca în cer.”
„Calul cunoaște ce călăreț îl încalecă.”
„Calul cunoaște ce călăreț, el încalecă”
„Calul dă dar nu se caută după dinți”
„Calul dă în cal, și tot se poticnește”
„Calul de dar nu se caută după dinți.”
„Calul de dar nu se caută la dinți.”
„Calul de dar nu se caută pe dinți”
„Calul de dar nu se caută pe dinți.”
„Calul de e cal, și tot se poticnește.”
„Calul de furat de pe câmp se ia”
„Calul de furat nu se întreabă de dinți”
„Calul de furat nu se întreabă de dinți.”
„Calul dracului”
„Calul e aripa omului”
„Calul e cu patru picioare și totuși se împiedică”
„Calul e gândul omului”
„Calul e gândul omului.”
„Calul fără căpăstru cade în prăpastie”
„Calul fără căpăstru cade în prăpăstii”
„Calul fără căpăstru cade în prăpăstii.”
„Calul fără căpăstru te duce în prăpastie.”
„Calul în târg, și târgul în casă”
„Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.”
„Calul nu se întreabă dacă vrea orz.”
„Calul omenesc, drumul împărătesc”
„Calul paște unde îl priponești”
„Calul rău găsește copacul scorțos”
„Calul rău se scarpină de copaciu scorboros”
„Calul să nu-l șuieri la teică, și pe negustor”
„Calul și femeia să n-o dai pe mâna altuia”
„Calul sperios de beșină să se sperie”
„Calul știe cum e călărețul pe el”
„Calul știe cum e călărețul pe el.”
„Calul trântește și pe călărețul cel bun.”
„Calul unde e moale se tăvălește.”
„Calul unde te trântește, acolo bate-l”
„Calul unde te trântește, acolo bate-l.”
„Calul, când stăpânul nu-l vede, în proastă stare”
„Calul, de vrei să ție la alergătură, trebuie”
„Calul, de vrei să ție la alergătură, trebuie să-i dai grăunțe des.”
„Calul, după ce trece drumul, iar flămândește”
„Calul, unde e mâl, se tăvălește”
„Calului niciodată să nu-i crezi credința”
„Cam anevoie nădejdea se împlinește și când este sigură”
„Cam departe de ochi, dar aproape de inimă”
„Cam pe două cărări”
„Cam tiriș, cam grăpiș”
„Cămară preste porcșor”
„Cămașa copilului arată ce mamă are”
„Cămașă de sac fără de mâneci și fără de gură”
„Cămașa e mai aproape ca sumanul”
„Cămașa e mai aproape ca sumanul.”
„Cămașa e mai aproape de cât haina”
„Cămașa e mai aproape de piele”
„Cămașa e mai aproape de piele.”
„Cămașa e mai aproape decât anteriul.”
„Cămașa e mai aproape decât haina.”
„Cămașa i s-a lipit pe spinare”
„Cămașa i s-a lipit pe spinare.”
„Cămașa nu-i cam aproape de cândușe”
„Cămașa veche umbli să o cârpești și mai rău o”
„Cămașa, fie cât de subțire, acoperă rușinea”
„Cămila când era un ban, nimeni nu dă nici un ban”
„Cămila coarne căutând și-a pierdut și urechile”
„Cămila nu șchiopătează de ureche”
„Cămila vrând să dobândească coarne și-a pierdut urechile.”
„Câmpanu e om smerit”
„Câmpiile celor ce șed fără de lucru sunt acoperite cu spini.”
„Câmpul are ochi și crângul urechi”
„Câmpul are ochi și crângul urechi.”
„Cânce-te mălaiu”
„Când a da din piatră lapte”
„Când a da din piatră lapte.”
„Când a dat (s-a pus pe) fugă, atunci s-a isprăvit”
„Când a dat să fugă, atunci s-a isprăvit pământul”
„Când a face plopul pere”
„Când a face plopul pere și răchita vișinele, să-ți alin pofta cu ele.”
„Când a pisică bătrâna”
„Când acață Dumnezeu de păr”
„Când afetă cătușa, șoarecii mănâncă”
„Când ai bani, ai și dușmani.”
„Când ai bani, trebuie să ai și dușmani”
„Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă.”
„Când ai nevastă urâtă, mai bine să-ți scoți ochii ca să n-o”
„Când ai putere mai mare, atunci mai blând să te arăți”
„Când ai vreo grabă, atuncea se sperie”
„Când ai vreo judecată”
„Când ai zor”
„Când ajunge furca aproape de ochi”
„Când ajunge furca aproape de ochi, anevoie mintea să ți-o ai la loc.”
„Când ajuți pe cât tu poți și pe oricine tu poți, ești afară”
„Când albinele dau năvală la urdiniș, e semn că în scurt”
„Când alții te laudă, fă-te însuți tu judecătorul tău, dă”
„Când altul ne înșală, supărarea cea mai mare a noastră”
„Când apa te îneacă, ce ceri s-o mai bei?”
„Când apa te îneacă, ce ceri să o mai bei?”
„Când apa vine la gură, toate trec peste măsură”
„Când ar face toate muștele miere ar fi și sub coadă”
„Când ar face toate muștele miere, ar fi”
„Când ar face toate muștele miere, ar fi pe toți pereții faguri.”
„Când ar fi după corbi, toți caii ar fi morți.”
„Când ar fi după corbi, toții caii ar fi”
„Când ar putea să-l bage în sân”
„Când are apă morarul bea gin; cându”
„Când are omul să dea de vreo nevoie, aleargă după dânsa, dacă este înaintea lui; iară dacă este înapoi, o așteaptă ca să-l ajungă.”
„Când are toate adunate”
„Când are toate adunate, atunci la toți este frate.”
„Când aud de sărbătoare”
„Când aud de zi de lucru”
„Când aveam în ce, n-aveam cu ce; acum”
„Când aveam în ce, n-aveam cu ce; acum că am cu ce, n-am în ce.”
„Când aveam locul n-aveam mijlocul, acum că am mijlocul îmi lipsește locul.”
„Când aveam locul, n'aveam mijlocul, acum că am mijlocul, n'am locul”
„Când aveam locul, n-aveam mijlocul; acum că am mijlocul îmi lipsește locul.”
„Când aveam oi, nu aveam minte; acum”
„Când băgară Turgiii cuțitul.”
„Când banul cutează”
„Când banul cutează, cuvântul încetează.”
„Când bați pe coconaș, ori bate-l cum să”
„Când bogatul vorbește”
„Când bună mamă, când vitregă”
„Când câinii veghează, lupii nu cutează”
„Când cântă cucoșul”
„Când cântă huhurezul în pădure, e a vreme rea.”
„Când capul e putred, ce să ne așteptăm de la picioare!”
„Când casa ta are sete, nu vărsă apa pă”
„Când casa ta are sete, nu vărsa apa pe drumuri.”
„Când cătușa nu-i acasă, șoarecii (d)joacă”
„Când cătușa nu-i acasă, șoarecii joacă”
„Când caută păsările din afară a intra prin casă, viscolul e aproape”
„Când ce n-are, când dai n-are”
„Când cei învățați, și cei înțelepți, și cei drepți, și cei cin”
„Când cercetezi, să cercetezi ca cuvântul la etimologie”
„Când chelul e aci, nu vorbi de tigvă”
„Când cineva e bolnav, și are credință că i-a fost dat, îi”
„Când ciorile zboară cu grămada, prin orașe, ninsori sau ploi”
„Când clopotul cel mai mare se trage”
„Când clopotul cel mai mare se trage, celelalte nu se mai aud.”
„Când cocoșul cântă, va fi zi”
„Când corabia se îneacă șoarecii fug”
„Când corabia se îneacă, șoarecii fug.”
„Când corabia se pleacă, nădejdea de la noi pleacă.”
„Când cotul se lovește, toată mâna pătimește.”
„Când crește tivga? și când i se strâmbă gâtul?”
„Când cu curcubeță, când cu gușa lungă.”
„Când cu gândul nu gândește”
„Când cu gândul nu gândește, îl prinde și-l ciomăgește. Gândul fuge mai iute decât vântul. Când nici nu gândești, atunci te trântește.”
„Când cu gândul nu visează”
„Când cucul, când baba”
„Când dă Dumnezeu dă, iar când ia, apoi”
„Când dai cuiva foc Lunea, vine uliul la găini.”
„Când dai de pomană, caută să-ți ia și surtucul.”
„Când dai peste miere, nu mânca peste măsură”
„Când dai pui mici afară în ogradă, să-i pui în pălărie, și să”
„Când dai, când nu iei”
„Când de față te cinstesc, acea cinste mincinoasă”
„Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci.”
„Când de nevoie vei râgâi, basmaua la gură: ți-o îndată să”
„Când doarme și pământul sub om”
„Când doarme și pământul sub om.”
„Când doi se ceartă, al treilea câștigă”
„Când doi se ceartă, al treilea câștigă.”
„Când doi se luptă, al treilea câștigă.”
„Când doi se sfădesc al treilea câștigă”
„Când Domnul va șchiopăta, nici un șchiop”
„Când dormi, să dormi iepurește”
„Când dormi, să dormi iepurește, că atunci toate îți sporește”
„Când Dumnezeu nu-i acasă, sfinții își”
„Când Dumnezeu nu-i acasă, sfinții își fac de cap.”
„Când e blidul gol se bate lingura cu el.”
„Când e blidul gol, se bate lingura cu el”
„Când e bolnav leul, iepurii îi sar în spinare.”
„Când e brânză nu-i bărbânță”
„Când e drumul bătut pot trece căruțele”
„Când e drumul bătut pot trece căruțele.”
„Când e minte, nu e ce vinde”
„Când e omului să-i vie”
„Când e plosca la mijloc”
„Când e roșu de seară, mâine vremea se sparge”
„Când e sare nu e făină, când e făină nu e sare, și când le împreună pe toate, iese apa în vatra focului.”
„Când e trupul sănătos și inima-i veselă”
„Când e una, nu e numai una”
„Când e vreme rea să nu te adăpostești sub stejari înalți”
„Când ei cumpără, nimeni nu vinde, când”
„Când el de-desubt, când el d'asupra”
„Când era Cuza”
„Când era Ghica”
„Când eram la mama, și eu știam să cos”
„Când este lună veche”
„Când este să dai peste păcat, dacă îi înainte te silești să-l ajungi, iară dacă îi în urmă stai și-l aștepți.”
„Când ești cu el, ca când ești și singur”
„Când ești în luciul mării și tună”
„Când ești în luciul mării și tună, anevoie o să scapi de furtună.”
„Când ești în treabă”
„Când ești poftit la vreo masă”
„Când ești poftit la vreo masă, pleacă sătul de acasă.”
„Când ești să dai peste păcat, dacă îi înainte”
„Când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii.”
„Când eu cumpăr, nimeni nu vinde; când eu vând, nimeni nu cumpără.”
„Când eu dedesubt, când el deasupra.”
„Când faci cuiva bine, deopotrivă bine poți aștepta ție”
„Când fiertură în oală”
„Când fulgeră, să faci semnul crucii, ca să fii apărat.”
„Când gâdili pe cineva la tălpi, nu crește.”
„Când găina cântă cocoșește nu e bine”
„Când gâștele păzesc stratul, puțin rămâne grădinarului.”
„Când gâștele păzesc straturile, puțin rămâne grădină”
„Când gâștele stau cu ciocul în pene, are să fie frig.”
„Când gaura în apă se va putea face”
„Când gaură în apă se va putea face.”
„Când geana dreaptă se bate, o bucurie ai să ai”
„Când geana dreaptă se bate, o bucurie ai să ai.”
„Când grăiești cu cel nebun, aibi ciomagul lângă tine”
„Când grăiești cu un nebun, aibi lângă tine un băț”
„Când grăiești și nu te ascultă pune-ți în gând”
„Când grăiești și nu te ascultă, pune în gând că ești la moară.”
„Când grâul are mustăți, porumbul are”
„Când grindă dă în sus, să plesnească în jos, ce păcat”
„Când hotărăști, la «deci» să nu grăiești cu limba cea”
„Când iei acoperământul, vezi ce este înăuntru”
„Când iei tăciuni pentru foc de la un vecin, trebuie să lași”
„Când îi avd mi disvâlesc”
„Când îi dă Dumnezeu nici dracul n-are”
„Când îi dă Dumnezeu, nici dracul n-are ce-i face.”
„Când îi dai îi fată iapa, când îi ceri ție”
„Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.”
„Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri ție”
„Când îi dai, îi fată vaca; când îi ceri, îi moare vițelul.”
„Când îi mănâncă gândacii făina”
„Când îi supără cătușii”
„Când îi veniră Paștile”
„Când îi zicea vară: spune!”
„Când îl vezi la vreo nevoie”
„Când îmbrăcat, când despuiat”
„Când îmi merge bine, toți îs cu mine; când îmi merge rău, rămân numai eu.”
„Când în ajunul logodnei va fi piclă, promoroacă, rouă, e”
„Când începe să iasă barba fiului tău, tu rade pe a ta”
„Când închidești calea, prota liați punga”
„Când inima chiorăiește, gura nu prea contenesc”
„Când însetează curtea ta”
„Când întărâți câini, să ai ciomag bun”
„Când intră epurele în sat, iarna va fi grea.”
„Când înveți mai bine”
„Când înveți mai bine, altul caută la tine.”
„Când își vede urechea”
„Când îți dai ață de pomană, îți faci punte, pe cealaltă lume”
„Când îți dai ață de pomană, îți faci punte, pe cealaltă lume.”
„Când îți dai, îi fată iapa; când îi ceri, îi moare mânzul.”
„Când îți e drag, nici somnul nu-ți e drag.”
„Când îți face cu mâna”
„Când îți intră paraua în mână, leag-o în nouă noduri.”
„Când îți mai drag de Ungur să-i scoți”
„Când îți tragi mustățile, și pică păr din ele, ai să auzi vești”
„Când iubești, totul pare frumos.”
„Când joacă ursul la vecin, să se gătească tărițele”
„Când la adunare multă”
„Când la bortă, borta sfâr”
„Când la bortă, borta știe”
„Când la chingă, plosc părău”
„Când la chingă, trosc pirău”
„Când la gaură, sfâr!”
„Când latră un câine bătrân să ieși afară”
„Când latră un câine bătrân, ieși afară.”
„Când lăudăm și cinstim pe oricine, cât lui i se cuvine, o”
„Când leul e mort, iepurii îi sar pe spinare.”
„Când lipsește pisica, joacă șoarecii prin casă”
„Când lupii cu mielul împreună vor paște, și leul cu boul împreună vor mânca.”
„Când m-oi face popă la Sgaidarac”
„Când mă-ta o să mene”
„Când mai bine, când mai rău”
„Când maica te numără”
„Când mălai are, sare n-are”
„Când mălai are, sare n-are; când sare are, mălai n-are.”
„Când mama naște copilul cu cămeșă, acel copil are să fie norocos”
„Când mănâncă îi trosnesc fălcile”
„Când mănânci cel întâi castravete, să-i tai coaja și să o”
„Când mâncat, când ne-mâncat”
„Când mâța nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă.”
„Când mergeai tu la hagialic eu mă”
„Când mi-e foame să-mi dai pâine”
„Când mi-e foame să-mi dai pâine, iar nu-mi zice: vino mâine.”
„Când mi-e sete să-mi dai apă”
„Când mi-e sete să-mi dai apă, iar nu fierea după ce-mi crapă.”
„Când mi-o crește iarbă în barbă”
„Când mi-o crește iarba în barbă.”
„Când mi-o crește păr în barbă”
„Când mi-o crește păr în călcâie”
„Când mi-o crește păr în palmă”
„Când mi-oi vedea ceafa.”
„Când mi-oi vedea chica”
„Când mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o”
„Când mor oile de boală se îngrașă câinii”
„Când mor oile de boală se îngrașă câinii.”
„Când mor vitele de boală, toate javrele se îngrașă.”
„Când mori nu iei nimic cu tine.”
„Când muierea e mută, și bărbatul e surd, e viața”
„Când mulți poruncesc la o treabă de nimic, treaba jos rămâne”
„Când mustrezi pe Gre-cine, cu dragoste să-l îndemni”
„Când n'are cu ce săracul, răbdarea îi este leacul.”
„Când n-ai putere, taci și înghite”
„Când n-ai, cămila de un ban e scumpă”
„Când n-ai, cămila de un ban e scumpă.”
„Când n-ai, înghiți gol”
„Când n-ai, pui și mult și puțin”
„Când n-are mâță 'n casă”
„Când n-are plugarul”
„Când n-avem în gură dinți”
„Când n-o fi pe apă moră”
„Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum.”
„Când nenorocirea dârme, ferește-te s-o”
„Când nenorocirea doarme, ferește-te s-o deștepți.”
„Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.”
„Când nici apele nu se mai mișcă”
„Când nici nu gândești, atunci te trântește”
„Când nici nu visează omul atunci o pățește.”
„Când nici nu visează omul, atunci o pățește”
„Când norocu-și schimbă pasul”
„Când norocu-ți merge bine, să te înveselești cu el, când”
„Când nu ai zi, gălina și ziua e bună”
„Când nu ai zi, gălina și ziua e bună. 4)”
„Când nu are stăpânul minte, laptele cel”
„Când nu ce mulțumești pe ceea ce ești, multe greșeli do”
„Când nu e cap, nu sunt nici picioare”
„Când nu este vânt, nu macină mâra”
„Când nu este vânt, nu macină moara”
„Când nu găsești midii, prinde loc și scoica.”
„Când nu putem face ce voim, trebuie să”
„Când nu putem face ce voim, trebuie să voim ce putem.”
„Când nu se vede frică, atunci să-ți fie frică”
„Când nu sunt de față pârte să mă bată”
„Când nu sunt ochi negri săruți și albaștri”
„Când nu sunt ochi negri, săruți și albaștri.”
„Când nu tace o gură, nu tace o lume întreagă.”
„Când nu vrea de rima, nu se poate cânta”
„Când nu-i cap, nu-s nici picioare.”
„Când nu-ți dă capul să nu-l legi”
„Când nu-ți sună în buzunare”
„Când nu-ți sună în buzunare, pătimești de sărăcie și de friguri grele în pungă cu scuturături lungi.”
„Când o cânta știuca în baltă”
„Când o cânta stiuca-n baltă.”
„Când o da lapte din piatră”
„Când o face broasca păr”
„Când o face plopul nuci”
„Când o face plopul nuci, Și gutuiul mere dulci.”
„Când o face salca mere”
„Când o fată vrea să se mărite, să tragă piciorul pe covor”
„Când o fi baba de mei șapte lei”
„Când o fi lupul cățel și bârna vițel.”
„Când o oaie dă de mal, toate se duc după ea”
„Când o prinde mâța pește, și coada la urs o crește.”
„Când o pune și doba, iarmarocul are să”
„Când o pune și doba, iarmarocul are să fie gata.”
„Când o vedea”
„Când odată se strâmbă”
„Când oi vedea”
„Când omul cade, îi piere și umbra.”
„Când omul își pierde drumul e bucuros”
„Când omul n-are să facă o mămăligă mare, face”
„Când omul n-are să facă o mămăligă mare, face două mai mici.”
„Când omul se rătăcește, învață minte grea cea mai bună”
„Când omul se silește, și Domnul atunci ajută, iar când”
„Când or înflori căpșunele iarna”
„Când or înflori căpșunele iarna.”
„Când or veni Jidanii de la secere”
„Când or zbura bivolii”
„Când pâine, când brânză, după cum Domnul ne aduce”
„Când pâinea e cu clonț, toți vor muncă”
„Când pășește”
„Când păzești pe norod să nu dormitezi, că numai îndată”
„Când pe cei nelegiuiți îi însărcinezi cu trebi, ca când ai”
„Când pici în mâna calicului te spânzură”
„Când pisica n-ajunge la bucate ce râvnește, zice că e post”
„Când pisica nu ajunge la slănină zice că e miercuri.”
„Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.”
„Când plânge poporeana”
„Când pleci la drum știi, dară când ai”
„Când pleci la drum, ia-o mai cu domolul.”
„Când pleci la drum, ia-o mai cu dor”
„Când ploaia se risipește, apa nu se mai găsește”
„Când ploua cârnați și erau păsările cu ciocul de argint.”
„Când plouă cârnații și erau păsările cu ciocul de ar”
„Când pocnește podul în colț, atunci nu e bine”
„Când popii n-au de lucru botează viței”
„Când popii n-au de lucru botează viței. Cum e popa și colacul.”
„Când pornesc toți se vorbesc”
„Când poți ajuta, ajută fără a mai cerceta cum i s-a”
„Când pui piper mai mult, se face mă”
„Când pui strachina goală pe masă, nu-i bine.”
„Când puiul la gaură, sfi r!”
„Când pune sare 'n bucate”
„Când puterea se sfârșește”
„Când racul dă nimic, dar zama lui ce-o să fie?”
„Când râde, soarele răsare”
„Când râde, soarele răsare.”
„Când războiul încetă”
„Când Românu-și vâră coada”
„Când s-a lipi cerul de pământ”
„Când s-a lipi cerul de pământ.”
„Când s-a născut s-a scăldat în lapte dulce”
„Când s-a pus dracul pe rasă”
„Când s-a răcit nu se mai încălzește”
„Când s-ar face una fără nevastă, vai de ea”
„Când s-ar țese pânza în drum fără ițe”
„Când s-avea guri, capul a lu' s-avea.”
„Când s-o întoarce Oltul înapoi”
„Când s-o întoarce Oltul înapoi.”
„Când s-o mai face mama fată mare”
„Când s-o mai împreuna Grec cu Grec”
„Când s-o râde urâtele pământului”
„Când sărăcia intră pe ușă, dragostea iese pe fereastră.”
„Când sburdă magarii se strică vremea”
„Când scade apa se cunoaște prețul fântânei”
„Când scade apa, atunci se vede ce pește la fund este”
„Când se bat ații, găinarii se usucă.”
„Când se bat bivolii, sufer broaștele.”
„Când se bat oamenii cu lipii peste gură”
„Când se bucură câinii? Când mor vitele în sat”
„Când se compută revărsatele”
„Când se culcă grâul se scoală stăpânul”
„Când se culege grâul se scoală stăpânul.”
„Când se culege, atunci se alege”
„Când se culege, atunci se alege.”
„Când se cutremură pământul, se uită Dumnezeu pe pământ și plânge”
„Când se duce parcă vine”
„Când se duce parcă vine și când merge parcă stă”
„Când se duce, parcă venea”
„Când se duce, parcă vine.”
„Când se face pâine întâi de grâu nou, se fac colaci, se duc la biserică”
„Când se împrumută îi fată vaca, și când”
„Când se împrumută îi fată vaca, și când întoarce împrumutul îi moare vițelul.”
„Când se încălzește la soare, nu-i pasă de lună”
„Când se îngroapă o păpușă în încrucișătura drumului, ploile încetează”
„Când se însoară, nu-i de moară.”
„Când se întețesc minciunile se apropie”
„Când se ivește lupul, vulpea își caută”
„Când se joacă măgarii, vremea se strică”
„Când se lasă păianjeni, ziua, de la streașina casei în jos, e semn de ploaie”
„Când se lovesc două oale se sparg amândouă”
„Când se mânie face sânge în balegă”
„Când se naște băiatul râd pereții”
„Când se naște fata plâng păreții”
„Când se răstoarnă marfa în prăvălie, e semn că o să se vândă”
„Când se răstoarnă marfa în prăvălie, e semn că o să se vândă.”
„Când se ridică șeaua să vezi cârpele”
„Când se roșesc norii la apusul soarelui, e vânt.”
„Când se schimbă ițele”
„Când se stârnește deodată furtună, vânt și ploaie sau viscol, e semn de vreme rea”
„Când se stârnește deodată furtună, vânt și ploaie, să ai vis”
„Când se trezește lupul, vulpea își caută gaura.”
„Când se trudește săracul, Dumnezeu îi umple sacul.”
„Când se uită copilul drept în soare, va fi prea iubitor.”
„Când se va împrieteni șoarecele cu pisica”
„Când se vede la apus o sprânceană luminoasă, s-așteaptă să vie o vreme frumoasă.”
„Când se vede satul e de prisos călăuza.”
„Când se vede satul nu mai trebuie căruța”
„Când se vede satul nu mai trebuie căruță.”
„Când se vorbește de râs, nu se spune pentru plâns”
„Când se vorbește de râs, nu se spune pentru plâns. Și când se spune de plâns, nu se vorbește de râs.”
„Când seacă apa se cunoaște prețul fântânei.”
„Când seacă apa, atunci se vede ce pește la fund este.”
„Când seacă lacul se vede peștele”
„Când seceri la grâu, să lași un peticel numai cât cuprinzi”
„Când senin, când plouă”
„Când și-a vedea urechea”
„Când sila poruncește, pravila contenește”
„Când șoarecele e sătul, e acră făina”
„Când soarele la sfințit se uită îndărăt, vremea va fi bună”
„Când soarele se ascunde, nu mai umblă”
„Când soarele se culcă, lumina se întunecă”
„Când soarta îți poruncește, te supui orbește”
„Când spui minciuna să o crezi pe jumătate”
„Când stăpânul casei pleacă, și Domnul”
„Când stăpânul nu îngrijește”
„Când știi la jucat, joacă”
„Când sufletul îți este gol și inima fără”
„Când sunt zile și noroc”
„Când sunt zile și noroc, Treci prin apă și prin foc.”
„Când tai unghiile, Miercurea și Vinerea, îi păcat.”
„Când țârâiesc vrăbiile, are să se strice vremea.”
„Când te apuci de vreo treabă”
„Când te apuci la vreo treabă, n-o lăsa fără ispravă.”
„Când te arde cărbunele, îl arunci și în barba lui”
„Când te arde cărbunele, îl arunci și în barba lui tat-tău.”
„Când te bați cu cineva în noroi, ori te trântește”
„Când te bați cu cineva în noroi, ori te trântește, ori îl trântești, tot te murdărești.”
„Când te cheamă pe la baluri, să alergi înaintea tuturor”
„Când te crezi mic, jos, nu-ți prea cură ouă”
„Când te depărtezi de orice grijă dulce lumii, atunci petreci”
„Când te duceai tu să mă înveți, eu mă”
„Când te găsește una, te găsesc mai multe”
„Când te găsește una, te găsesc mai multe.”
„Când te iei după un prost, mai mare”
„Când te încaci cu omul a tău, îndoară”
„Când te îngrași cu omul tău: a doua zi”
„Când te înjură pe din dos, fă-te că nu auzi, sau zi tu”
„Când te însori, să te însori, iar nu să te”
„Când te însori, să te însori, iar nu să te măriți.”
„Când te scoli de dimineață, fă-ți cruce de trei ori, și te”
„Când te sfătuiește dă bine nu întreba de ce, că sfatul n'are”
„Când te sui, sărind în treapta cea mai înaltă, ține-te bine”
„Când te sui, te mai oprești; da când”
„Când te trimite la treabă”
„Când te uiți la el, și trece”
„Când te urci în sus pe scară, din treaptă în treaptă”
„Când te urci în sus pe scară, din treaptă în treaptă să pășești, ca să nu te poticnești.”
„Când te văd, mi se mută perul.”
„Când te văd, mi se târnă hicatele!”
„Când te vede cineva eșind dimineața dintr-o casă”
„Când te-a înșelat cineva odată, e de vină el; când te-a înșelat a doua oară, ești de vină singur.”
„Când te-a scăpa Dumnezeu, dracul te și apucă.”
„Când te-apuci de judecată, pregătește-te de plată.”
„Când teamă ai de Dumnezeu, nu îndrăznești la nici un”
„Când ți s-a dus norocul”
„Când ți se duce capul, du-te la măcelar.”
„Când ți-ai făcut oul acela roșu?”
„Când ți-e brânza mai proaspătă, mai smântână”
„Când ți-e brânza mai proaspătă, n-ai smântână.”
„Când ți-e foame nu cauți că mălaiul e în cuptor”
„Când ți-e foame nu cauți ci mălaiul e în cuptor.”
„Când ți-e lumea mai dragă”
„Când ți-e vița mai dragă”
„Când toate de o potrivă dreptate se înțelege”
„Când toate de o potrivă una cu alta se prețuiesc, atunci o”
„Când torni peste măsură, apa afară urlă”
„Când torni peste măsură, apa afară urlă.”
„Când trai femeile se întâlnesc, mai mult de o sută”
„Când treci prin țara orbilor închide și tu un ochi”
„Când treci prin țara orbilor închide și tu un ochi.”
„Când tresari prin somn, se apropie dracul de tine.”
„Când tu pe tine singur te lauzi, și la cei ce te ascultă, să”
„Când tu te duceai, ei atunci veneau”
„Când tu te sfătuiești, pune de pildă înainte cele trecute”
„Când tună ies melcii.”
„Când tună și trăsnește, să gonești de pe lângă tine mâța”
„Când uiți mămăliga nesărată, e semn de belșug”
„Când uiți mămăliga nesărată, e semn de belșug.”
„Când umblau câinii cu covrigi în coadă”
„Când un om a căruntit numai pe-o jumătate a capului”
„Când un om se însănătoșează, se zice: «a avut zile»”
„Când urechile îți țiuie, te vorbește cineva de rău.”
„Când urmezi cele de cinste, toți să te vadă”
„Când urși cu cimpoaie mânau cirezi de boi”
„Când uzi florile Duminica, fac viermi la rădăcină.”
„Când va crește la cai coarne”
„Când va Dumnezeu cu omul, vine și dracu cu colaci.”
„Când va face spânul barbă”
„Când va înverdi tânjala”
„Când va să se facă marea livadă”
„Când va să se-aline măgarul pe fag.”
„Când va să-aline vaca pe hic”
„Când va se-alină gumarul pri fag”
„Când va veni apa la mâră”
„Când va veni apa la moară”
„Când va zbura bivolul”
„Când va zbura bivolul.”
„Când va-mi baș cotul”
„Când va-mi ved ureclia.”
„Când vaca ți fată numai bouți, e semn de noroc în gospodărie”
„Când vede burete întâi, îl dă peste cap și zice: «bura”
„Când vede că l-a zărit”
„Când vede că mâța face marazuri, ț-o strânge de coadă”
„Când vede omul nevoia”
„Când vei pe cine să sfătuiești la greu, să nu 'ndrăs”
„Când vei să te închini, până a nu ierta să nu începi”
„Când vei să te închini, până a nu ierta să nu începi a te ruga”
„Când vei vedea întâia dată un șarpe, în luna lui Martie”
„Când verși borșul, nu-i vărsa huștele”
„Când vezi lupul nu întreba de urma lui.”
„Când vezi pe cineva la vreo nevoie, nu-i mai da brânci în noroi.”
„Când vezi pe om că se îneacă, atunci îi”
„Când vezi pe om că se îneacă, atunci îi mai dai brânci în apă.”
„Când vezi rândunele întâia dată primăvara, să iei două”
„Când vijelie în foc, te vorbește cineva de rău sau te vei”
„Când vin pohoaie din jos în sus, va fi vreme bună; dacă”
„Când vine acasă un popă nou hirotonisit, îi iese preoteasa înainte”
„Când vine cel mai mare, cel mai mic nu se mai vede călare.”
„Când vine furca la ochi cu greu iaste”
„Când vitele mugesc și se uită în sus, e semn de cumpănă”
„Când vitele seara nu trag acasă, și dacă se vâră în ocoluri”
„Când vor fi la mijloc banii”
„Când vor fi la mijloc banii, nu se mai întreabă anii.”
„Când vor sbura pui de brâscă”
„Când vor zbura pui de broască.”
„Când vorbesc armele, tac legile.”
„Când vorbesc, nu fluier.”
„Când vorbești de lup, ia și securea (cioara)”
„Când vorbești de măgar, nici măgarul nu-i departe”
„Când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.”
„Când vrea Domnul, vine și dracul cu colaci”
„Când vrea Dumnezeu cu omul vine și dracul”
„Când vrea Dumnezeu cu omul, vine și dracul cu colaci.”
„Când vrea Dumnezeu să piardă pe om”
„Când vrea Dumnezeu și omul nimerște”
„Când vrei să stai bine, să fie vecinul de aproape.”
„Când vrei să te căsătorești mai bine din grămadă să-ți”
„Când vrei să te dregi, mai rău te strici”
„Când vrei să vorbești, la gură”
„Când vreo poftă te-mboldește”
„Când vreun cuget te îmboldește”
„Când zic doi că ești beat, du-te și te culcă.”
„Când zice că doarme, când zice că curge dâre”
„Când zici o minciună, prinde să-ți”
„Când zici și nu faci, mai bine să taci”
„Când zici: Doamne ajută! atunci se rupe”
„Candela pe sfârșit”
„Cându chiari giniva calea, și-chietrili îi”
„Cându-i să te ia dracul, te ia și din bi.”
„Cânepa dracului”
„Cântă ca de zori”
„Cântă cu drângul”
„Cântă cu fluier de argint în gură”
„Cântă cucot pri cuprie-li cântă. !)”
„Cântă cucu-n coastă, vai de pălăria noastră”
„Cântă cucu-n deal la vară.”
„Cântă dracul în casa popii”
„Cântă dracul în casa popii.”
„Cântă găina”
„Cântă găina, nu cocoșul”
„Cântă în trișcă”
„Cântă-ți, lele, cântecul”
„Cântar cu două coaie”
„Cântecul cel mare!”
„Cântecul lebedei”
„Cap ai, minte ce-ți mai trebuie”
„Cap ai, minte ce-ți mai trebuie.”
„Cap avea, nu avea, el știe”
„Cap ce nu gândește”
„Cap d-avea, n-avea, el știe. Dar și-a cumpărat tichie.”
„Cap de arin”
„Cap de Bulgar”
„Cap de crap, creieri de iepure”
„Cap de crap, creieri de iepure.”
„Cap de cuc”
„Cap de fag”
„Cap de gaie”
„Cap de gâscă”
„Cap de Ghegan (Ghiegan).”
„Cap de grijă”
„Cap de țară”
„Cap dogit”
„Cap fără griji, la dovleac crește.”
„Cap fript.”
„Cap înclinat, cârda stricată”
„Cap legat, inimă încinsă”
„Cap legat, inimă încinsă și de minte necuprinsă.”
„Cap mare, dar minte n-are”
„Cap mare, minte puțină”
„Cap mare, plin cu carne”
„Cap plin de pali”
„Cap, mâini și picioare am”
„Capacul după oală.”
„Capacul după olă”
„Căpățână cinci oca.”
„Căpățână de știucă, casă boierească”
„Capete fără minte, numai la bostani cresc”
„Căplescii d'amândoi”
„Capra beșe și oaia pățește rușine”
„Capra bese și oaia trage rușinea.”
„Capra care sberă o mâncă lupul”
„Capra care zbeaie o mănâncă lupul.”
„Capra căsătoasă și coada în prăpastie”
„Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.”
„Capra e vaca săracului”
„Capra e vaca săracului.”
„Capra face pozna, și dia pață (rușinea)”
„Capra face stricăciuni scumpii, și scumpia își râs”
„Capra face, dia trage”
„Capra face, oaia trage.”
„Capra moare de râie”
„Capra moare de râie, și coada o ține tot bârzie.”
„Capra nu fată miel”
„Capra nu merge de bună voie la iarmaroc”
„Capra nu se face vacă, nici nătăfleiul om de treabă.”
„Capra nu se face vacă, nici nătărăul om”
„Capra râde unde o legi”
„Capra râioasă unde a plecat?”
„Capra roade unde o legi.”
„Capra sare masa”
„Capra sare masa, iada sare casa.”
„Capra, oricât de bătrână ar fi, vrea să”
„Capra, orice frunză găsește, cu aceea se hrănește”
„Caprei îi pică trupul de râie, și coada tot bizară o ține”
„Caprelor, mugurul acela, voi o să-l mâncați!”
„Caprii îi pică coada de râie, și ea tot sus o ține.”
„Căptușit”
„Capul bolând dă de lucru picioarelor”
„Capul când te doare, tot trupul bolește”
„Capul când te doare, tot trupul bolnăvește.”
„Capul cel tâmpit, odoroagește ca un butoi dogit”
„Capul cel tâmpit, odorogește ca un butoi dogit.”
„Capul dacă greșește, curul plătește”
„Capul de măgar nu albește niciodată”
„Capul duce picioarele”
„Capul face, capul trage”
„Capul face, capul trage.”
„Capul face, curul trage.”
„Capul fără griji crește la vreji”
„Capul fie cât de mare, iar gura potrivită, și cu mult”
„Capul fie cât de mare, iar gura potrivită, și cu mult mai mică.”
„Capul în jos, când în sus nu-l poți ține”
„Capul le face, inima le trage”
„Capul le face, inima le trage.”
„Capul lui nu plătește cât o capă degerată”
„Capul meu a mai fost la o cușcă de răchită”
„Capul niră grije crește la reji.”
„Capul până nu se sparge, creerii nu se văd.”
„Capul până nu se sparge, creierii nu se văd”
„Capul plecat nu e tăiat”
„Capul plecat nu-l prinde sabia”
„Capul plecat nu-l taie sabia.”
„Capul plecat, nu numai pre cei milostivi, ce și pre”
„Capul plecat, pururea nevătămat, iar cel de potrivă, pururea culcat.”
„Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).”
„Capul pute, când mișcă”
„Capul să fie sănătos, că belelele curg”
„Capul să fie sănătos, că belelele curg gârlă.”
„Capul să ți-l spargi, dar hatârul să nu mi-l strici.”
„Capul să trăiască, că belele curg.”
„Capul tău a mai fost la un cur de babă.”
„Capul ți l-aș sparge, dar hatârul nu ți l-aș strica”
„Căpușa”
„Car cu două proțapuri”
„Car fără proțap”
„Cară apă în Dunăre”
„Cară apă în Dunăre.”
„Căra să nu unzâscă va să amurzescă.”
„Cărăbuș”
„Caracudă”
„Cărbune acoperit”
„Cărbune stins”
„Cărbunele acoperit pe nesimțite te arde.”
„Cărbunele acoperit, multă vreme ține”
„Cărbunele domolit te arde mai tare”
„Cărbunele, ca să trăiască, în cenușă se învălește”
„Cârcăite multe și ouă puține”
„Cârceagul merge de multe ori la fântână până se sparge”
„Cârciuma (birtul, făgădăul, ospătăria) cui îi place”
„Cârciuma te pune pe drumuri”
„Cârd de ciori, iarnă curând”
„Care a furat stupul”
„Care are cal nu are livadă și care are livadă nu are cal”
„Care are cal nu are livadă și care are livadă nu are cal.”
„Care are febră, moare muri?”
„Care ascultă la ușă își aude defăima.”
„Care ascultă la ușă își aude defăimarea”
„Care bate i se deschide”
„Care caută, acela află”
„Care crede în Domnul, Domnul îl ajută”
„Care cum gustă, crăpă”
„Care cumpără casa făcută, nu plătește nici o apă”
„Care deget s-ți tai, va ti d6ră.!”
„Care doarme, i se mănâncă”
„Care e în suspet, e în pecat.”
„Care face economie, bănează cu isihie”
„Care face raciuna fără ostaș, el face”
„Care fără frică cu fiare, are musca pe nas”
„Care încalecă pe cal csen, agonia dispune”
„Care începe multe fineză puține”
„Care își bate mula își bate punga, și care”
„Care mănâncă miere, mănâncă și fărmăturile”
„Care mânecă, nu întunecă”
„Care moare, lasă lumea; care viu, se gătește.”
„Care n-are Crăciunul, are cluca”
„Care n-are datorii, nu-i credit”
„Care nu primește sfat”
„Care nu știe rugăciunea merge pe mare”
„Care nu știe rugăciunea, meargă pe mare.”
„Care nu vrea să audă clopote nu se duce la mâră”
„Care nu vrea să audă clopote nu se duce la moară”
„Care nu-și dă gura, și munții se dărâmă.”
„Care ochi vede mai bine? — Ai zavistnicului”
„Care pune clopotul la mâță?”
„Care scapă de stilpan”
„Care se (e)rde, când e tânăr, plânge când e bătrân”
„Care se pierde, când e tânăr, plânge când e bătrân”
„Care se trezește dimineața”
„Care știe să cheltuie, nu cheltuie degeaba.”
„Care tot mereu vorbește”
„Care tot zice, nimic nu face”
„Care trage corlu, prinde s-lu bițească”
„Care trage corlu, prinde s-lu bițească.”
„Care trăiește cu speranța, moare căutând”
„Care vânează doi iepuri nu acață nici unul”
„Care vorbește ce-i place, acela să audă și ce-l supără”
„Care vorbește ce-i place, acela să audă și ce-l supără.”
„Care vrea să fie sieși învățător are un prost”
„Care, înaintea noastră, grăiește pre alții”
„Care-i acolo?”
„Care-i bun tânăr, e bun și bătrân”
„Care-i bun tânăr, ie bun și bătrân”
„Care-i cu ion, neca fi a casa”
„Care-i fur dzice că furai”
„Care-i fur dzice că furai.”
„Care-și bate muierea își bate capul; care-și bate”
„Care-și bate mula”
„Carele are capul de sticlă, nu se bate cu piatra”
„Carele bine poșna, podie a făcut.”
„Carele fale de cap, plătește cu scrâșnet”
„Carele nu știe sluji, nu știe nici mânca”
„Carele numai însuși lui își place, și își”
„Carele peste măsură mult vorbește, o”
„Carele sluji en corte, more en spital”
„Cari alege, culege.”
„Cari apuni, ca chelia boilor”
„Cari au cap să discară, du-te la mâră”
„Cari ceri nu chiari, ma necă tr'alâvdari-i.”
„Cari deget va tali, zi nu va ti dâră ?2)”
„Cari dzâdit va talh, diuu vati dâră?”
„Cari fuge de bine, da tu slab (ai fi)”
„Cari încalică mula altui, să-ți pui tu mesea”
„Cari n-are femeie, hiliastru să nu ia”
„Cari n-are femeie, hiliastru să nu ia.”
„Cari nu mărită fată, nu știe ce-i tată.?”
„Cari nu-și dă gura, toată ziua mașină.”
„Cari s-or morți, anatemă să fie pusele”
„Cari s-or morți, anatemă să fie pusele.”
„Cari sapă groapa altui, singur șade în ea”
„Cari se amestecă cu copiii, se clătesc”
„Cari se duce cu dracul, dracul va-l ia.”
„Cari se supără tu culcuș, suflă și tu măr”
„Cari tage, fage.”
„Cari te-acață Vinatea, puscă?!”
„Cari toarnă frunzăli gramati nu învață”
„Cari va să facă mulți zi nă Gră, armâni”
„Cari zi lupul să-ți apară, nu's fagi picu”
„Carle ânse face, face za trei.”
„Carle bire poșnaă, mușat anca fina.”
„Carle cere, afla.”
„Carle face fale, și falindo s'enveța.”
„Carle face liubava, lucra liubava; carle”
„Carle nu riscă, non roșiga.”
„Carle nu se zuta, se otopat.”
„Carle nu-și pierde practica.”
„Carle se zuta, Domnu'l Zuta.”
„Carle va salata, neca masre en vrt; carle va bar”
„Cârle, se râde petec plânge Dumireca”
„Carle-i bire naște, pocle anca bire viie.”
„Cârma vizitiului, frâul se înțelege”
„Cârmaciul bun scapă din furtună”
„Cârmăjine”
„Cârna fără nas”
„Cârnați cine așteaptă, urechile pune”
„Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.”
„Cârnatul lung e bun, da socoteala lungă”
„Cârnațul lung e bun, dar datoria lungă ba”
„Cârnatul lung îi bun de mâncat, soco”
„Cârnatul lung nu e bun”
„Cârnatul, când se îndesează, începe a crăpa”
„Carne fără ciolan nu se poate”
„Carne tânără și pește bătrân”
„Carnea ca fierul”
„Carnea cea eftină câinii o mănâncă”
„Carnea de barză este bună pentru copilul în care a intrat”
„Carnea de lângă os e cea mai dulce”
„Carnea face carne”
„Carnea lesne, nici zama nu-i bună”
„Cârpă”
„Carpații cu aer curat”
„Carte nu știe dar calcă popește”
„Carte nu știe, dar calcă popește.”
„Cartea cântă și țăranul doarme”
„Cartea e ca marea, fără fund, și cine o”
„Cartea este pasărea care ne duce peste mări și țări.”
„Cartea ursitei”
„Cartea, până a nu citi-o, n-o porni din mânată”
„Cârtița pe sub pământ umblă, dar urma ei i se cunoaște deasupra pe pământ.”
„Cârtița pe sub pământ umblă, dar urma ei se cunoaște”
„Cartoafa nenorocită”
„Căruia m-au înșelat mai nainte, aferim”
„Carul care scârțâie mai mult trăiește”
„Carul care scârțâie mai mult trăiește.”
„Carul gol hodorogește”
„Carul mare în vârt, locul pierde.1)”
„Carul plin merge încet, cel deșert aleargă”
„Carul să nu-l încarci peste a lui încărcare, că te pune”
„Carul uns nu scârțâie”
„Căruțele goale (mai) mult huet fac”
„Caș bun în chele ampuțită”
„Caș bun tu chele, zi porc”
„Caș bun tu folos, zi câine”
„Caș la stână”
„Casa care-i mare, mai multă viață are”
„Casa ce nu troncănește, pustie se socotește”
„Casa ce se îngrijește, pururea plină se găsește”
„Casă cu două rânduri; sus câinii, jos stăpânii”
„Casă cu două rânduri; sus câinii, jos stăpânii.”
„Casa cu muiere, niciodată piere”
„Casa Domnului”
„Casa e casă, când ai o gospodină în casă”
„Casa e sfântă”
„Casa fără conduri ca o casă pustie”
„Casa fără femeie e ca pământul fără ploaie.”
„Casa fără mamă e ca grădina fără flori.”
„Casă fără miere, casă fără har”
„Casa fără perdele ca femeia fără sprâncene”
„Casa fără perdele se pare pustie”
„Casă fără perdele se pare pustie.”
„Casa fără stăpână e ca turma fără păstor.”
„Casă în doi pereți”
„Casa lor este cu ușa prin pod și cu ferestrele”
„Casa mi-e în trei pereți și cu ușa pân”
„Casa nu se face cu o piatră”
„Casa nu se ține cu mirâse de fată mare”
„Casa nu te face călugăr.”
„Casa o are sub cușmă”
„Casa omului e și iad și rai”
„Casa omului e și iad și rai.”
„Casa săracul o are”
„Câșarea al Zamă”
„Căsătoria se înțelege o împreunare după lege, după voința”
„Căsătoriile sunt scrise în cer”
„Cască gura cât poți înghiți”
„Cască ochii la tocmală”
„Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală.”
„Cască plapoma și mă îmbucă”
„Cască, cască, nea Ioane”
„Căscatul dintâi”
„Case la obor ace”
„Câși munte și scârba lui”
„Câștigă opt și mănâncă zece”
„Câștigă opt și mănâncă zece.”
„Câștigarea lui Barba-Ghiani”
„Câștigul e sarată bun, dar nu iese capul”
„Câștigul și paguba sunt frați de cruce”
„Câștigul și paguba sunt frați de cruce.”
„Castravetele și midia îți deșchide pofta văzându-le”
„Cât (ce-i) poate osul (lui)”
„Cât (cum) ai bate în palmă”
„Cât (cum) ar bea o lingură de apă.”
„Cât (cum) ar beat o lingură de apă”
„Cât a sta o smedică în rai”
„Cât a sta un popă în rai”
„Cât ai aprinde un chibrit”
„Cât ai arunca cu securea”
„Cât ai clipi (clipești) (din ochi)”
„Cât ai da în amnar.”
„Cât ai da în cremene”
„Cât ai îmbucă odată”
„Cât ai îmbuca odată.”
„Cât ai întoarce un foc”
„Cât ai zice mei”
„Cât ai zice: circ, Frangoleo”
„Cât ai zice: Domn-ajută!”
„Cât ajunge săgeata”
„Cât ajungi cu praștia”
„Cât ajungi cu sulița”
„Cât al dă în amnar”
„Cât aminul”
„Cât aminul.”
„Cât apucă piciorul”
„Cât Ardelu”
„Cât bândezi, atâta înveți”
„Cât banița”
„Cât bate pușca”
„Cât cetatea Neamțului”
„Cât cidra în par”
„Cât cioara în par și apa în ciur.”
„Cât codru în mâna săracului”
„Cât codrul în mâna flămândului”
„Cât corabia lui Noe”
„Cât cucul”
„Cât cula Verșățului”
„Cât cura 'n par și apa 'n ciur”
„Cât dai, atâta iei”
„Cât de blând să fie motanul, tot scărpinând se mânie.”
„Cât de blând să fie motanul, tot zgârie”
„Cât de bună și frumoasă marea nouă ni se arată când”
„Cât de frumos și de măreț crinul în grădină crește, dar cum cade jos îndată se vestejește.”
„Cât de frumos și de măreț crinul în grădină crește.”
„Cât de mic la preț, scump se socotește când e de prisos”
„Cât de rău să trăiască omul, tot nu se îndură să”
„Cât de strâmb vei să șezi, dar vorba dreaptă s-o”
„Cât e (de când) lumea și pământul”
„Cât e baba de bătrână”
„Cât e de la Clenila Măcișeni să nu crezi”
„Cât e hăul”
„Cât e lelea de ușoară”
„Cât e lumea și pământul”
„Cât e lumea și pământul, pe cuptor nu bate vântul.”
„Cât e negru bobului.”
„Cât e puliul și bătaia-i”
„Cât e țara Ungurească”
„Cât ești nicovală sufere, cât ești ciocan”
„Cât frunza în par”
„Cât gura bețivului pe cepul antalului”
„Cât hăul!”
„Cât ia acul cu sufitul”
„Cât îi de mare, tu marțu ești”
„Cât îi pe mine, atâta-i și acasă, ferească Dumnezeu”
„Cât îi poate cojocul”
„Cât în pușcă, atât în pungă”
„Cât îți e lumea, tot șede (de mănâncă)”
„Cât mă ra prașii, atâta mă groși s-fac”
„Cât muntele Cozii!”
„Cât negru bobului”
„Cât o linte”
„Cât o sta o curvă cu doi frați în rai”
„Cât o sta o fermecătoare în rai”
„Cât o sta ovreiul cu ovreica în rai”
„Cât o sta un pârcălab în rai”
„Cât o vrea lumea să-ți strige”
„Cât papură în baltă”
„Cât peștele pe uscat”
„Cât postul Paștilor”
„Cât s-ar întoarce într-un picior”
„Cât s-ar întoarce într-un picior.”
„Cât s-ar rupe un păr”
„Cât să dai ocol”
„Cât să dai ocol, tot te dă de gol.”
„Cât să pun pe-o măsea”
„Cât să-ți ascunzi glasul gurii”
„Cât săpun îi trece, pe țigan tot nu-l poți”
„Cât sare capra”
„Cât se învârtește o roată”
„Cât smiceaua fusului”
„Cât tai răzorul altuia, atâta taie altul pe al tău”
„Cât tai răzorul altuia, atâta taie altul pe al tău.”
„Cât te-a șterge (freca) la ochi”
„Cât te-ai învârti într-un călcâi”
„Cât te-ai învârtit într-un călcâi.”
„Cât te-ai scobi în măsea”
„Cât te-ai șterge la ochi.”
„Cât ți-a lega nojițele”
„Cât ține nunta slugile sunt scutite de bătaie”
„Cât ține nunta, slujile sunt scutite de bâtae.”
„Cât tot scoți din sac, și nimic bagi în sac”
„Cât trage arina”
„Cât trăiește frunza în fag”
„Cât trăiește frunza în fag.”
„Cât trăiește frunza în vie”
„Cât trăiești, atâta înveți”
„Cât trece cidra peste gard copilul flămânzește”
„Cât trece cioara peste gard”
„Cât trece cioara peste gard.”
„Cât turnul Colții (Colțea)”
„Cât umbra acului pe croitor”
„Cât un bou”
„Cât un fir de mac”
„Cât un fir de mac uscat”
„Cât un fir de mac uscat, în patru despicat, în vânt aruncat.”
„Cât un purice”
„Cât va călca iarbă verde.”
„Cât vorbești, cât greșești”
„Cată a băț”
„Cată a băț.”
„Câtă frunză și iarbă”
„Câtă frunză și iarbă.”
„Câtă grijă de păcat”
„Cată în bota țiganului”
„Câtă pânză ai luat, apusul soarelui ți-o arată”
„Câtă pânză ai luat, apusul soarelui ți-o arată.”
„Câtă pulbere și spuză”
„Câtă sămânță și făină”
„Câtă stupă, vin și albinele”
„Cată traistă să găsească”
„Cățânul după ce e frânzi nu se alichâșce”
„Catargiu te-ai dus, Catargiu te-ai întors”
„Catârii cu mult mai buni decât magarii cei mai buni”
„Câțaua ce se aiusește, scoți căței orbi.”
„Câte belele”
„Câte belele, câte bube rele, tot în capul nevestei mele.”
„Câte bordee, atâtea capete”
„Câte bordee, atâtea capete.”
„Câte bordeie”
„Câte bordeie, atâtea obiceie”
„Câte bordeie, atâtea obiceie.”
„Câte bordeiuri atâtea obiceiuri.”
„Câte bube, atâtea rele”
„Câte capete, atâtea păreri.”
„Câte capete, atâtea și căciuli”
„Câte cruci vei face, dracul tot la spate”
„Câte cumnate, atâtea manate zi sare.”
„Câte cuvinte le dici, le vinde”
„Câte fete se ridică nu pot face o mămăligă”
„Câte flori pe Ialomița”
„Câte îmbucături.”
„Câte în lună și în soare”
„Câte le gândește”
„Câte le gândește, rău le isprăvește.”
„Câte le zice omul sunt vorbe.”
„Câte minuni și năzdrăvănii fac muierile pe lume, când”
„Câte mițe-n păclie”
„Câte năbăji, cărcinar și spânzură.”
„Câte om cu huiali.”
„Câte om iu-l dâre s-legă”
„Câte pe dânsul și acasă, ce-i în ladă străin”
„Câte pite rele, toate ale norii mele”
„Câte puțin pilind, cel mai frumos ac vei”
„Câte sârbe diși, le viudi, câte tag. le-a. cumpărat”
„Câte sate a umblat, atâtea meșteșuguri”
„Câte sate a umblat, atâtea meșteșuguri a învățat.”
„Câte sate atâtea bordeie”
„Câte sate atâtea bordeie.”
„Câte slugi ai, atâția dușmani hrănești”
„Câte slugi ai, atâția dușmani hrănești.”
„Câte stele pe Bănat”
„Câte ți-ai, nu-ți mănâncă casa”
„Câte un sapă cătră nasu trage”
„Câte zbor nu se mănâncă”
„Câte zile are luna nu se alege ziua de buric.”
„Câte zile himunic nu s-licheșce zi buric?”
„Câte-n lume nasc, mor toate”
„Câte-va coade de topor curg din dragoste”
„Cățea”
„Cățeaua de pripă eși naște căței fără de ochi”
„Cățeaua până nu pleacă prin mahala”
„Cățeaua până nu ridică coada, câinii n-o miros”
„Catena de aur încă e catenă”
„Câteva companie face risipă osul de cer”
„Cathe om iu-l dâre s-legă”
„Cathi chiadica tră ghini”
„Câți are și măgarul Mitropolitului”
„Câți bătrâni, mai mulți îi bagi la butelie”
„Câți ca tine”
„Câți câini în băi”
„Câți câini m-au lătrat, toți au turbat.”
„Câți copii ca tine duce la groapă cel bătrân și îngroapă!”
„Câți dau peșin, cântă cu fluier”
„Câți iepuri la biserică”
„Câți iepuri la biserică.”
„Câți merg la târg toți nu cumpără”
„Câți merg la târg, toți nu cumpără.”
„Câți merg mai des să se vadă”
„Câți munte și scârba lui”
„Câți nebuni la Sărindar”
„Câți oameni atâtea năravuri”
„Câți oameni atâtea năravuri.”
„Câți oameni atâtea păreri”
„Câți oameni, atâtea năravuri”
„Câți oameni, atâtea păreri.”
„Câți orbi și schiopi la Sfântul Pante”
„Câți orbi și șchiopi la sfântul Panteleimon”
„Câți peri în barbă”
„Câți peri în podul palmei”
„Câți pomi, atâta umbră-i”
„Câți popi în rai”
„Câți prooroci după Hristos”
„Câți puii asbâră tuți s-macă? 3)”
„Câți săteni în sat, atâtea și bordeie”
„Câți săteni în sat, atâtea și bordeie.”
„Câți se spală pe mâini, cu dispoziție, mănâncă pâine”
„Câți se spală, toți la masă vor să șadă”
„Câți știe gospodarul nu știe musafirul”
„Câți văd cu nădragi”
„Catincuțo unde te duci”
„Câtra tu, ascâpitată, mutrește.”
„Către toți te arată cu omenie, că așa vei”
„Câtu-i Prutul”
„Caut una și dau peste alta”
„Caut una și dau peste alta.”
„Caută bătaia cu lumânarea.”
„Caută binele cu sacul, și nu-l găsește nici cu acul.”
„Caută bocluc cu luminarea aprinsă”
„Caută bughie cu lumânarea aprinsă.”
„Caută ce n-a pierdut”
„Caută cui trebuie să crezi și cui nu.”
„Caută fulgi: găini, în oul găinii”
„Caută găină cu ochii și nevastă cu fruntea”
„Caută gâlceavă cu luminarea”
„Caută luleaua și el cu ea în gură”
„Caută luleaua și el cu ea în gură.”
„Caută muiere să-ți placă ție”
„Caută Nan iapă și el călare pe ea”
„Caută nevastă să-ți placă, iar nu altora”
„Caută nod în mămăligă”
„Caută pâine mai bună decât de grâu.”
„Caută păr pe broască”
„Caută pe dracu și nu-l găsește”
„Caută pricină cu lumânarea aprinsă”
„Caută pricină cu lumânarea aprinsă.”
„Caută să iei din coș grăunțe și din postavă”
„Caută să împletească lână pe sub mătase”
„Caută să împletească lână pe sub mătase.”
„Caută și vei afla”
„Caută și vei afla.”
„Caută soție să-ți placă ție, iar nu altora”
„Caută soție să-ți placă ție, iar nu altora.”
„Caută Stan iapa și Stan călare pe ea”
„Caută Stan iapa și Stan călare pe ea.”
„Caută ziua cu lumină”
„Caută-i de mazăre și el face bobul întreg”
„Caută-mă ca pe un prieten și mă încalecă”
„Căutarea o dă Dumnezeu, furarea o”
„Căutătura dulce, haz de dragoste ne aduce”
„Căutătura dulce, haz de dragoste ne aduce.”
„Cauți acul în caru cu fân.”
„Cauți și tu curele pe unde ai ros cânepa”
„Cazanie”
„Căzut (ca) din cer”
„Căzut din stele.”
„Ce a câștigat într-o vară a băut într-o iarnă”
„Ce a câștigat într-o vară a pierdut (mâncând)”
„Ce a căuta, aceea a găsi”
„Ce a dat târgul și norocul”
„Ce a făcut al mult și al puțin”
„Ce a făcut Bulichi sub pod”
„Ce a făcut mama, face și fata”
„Ce a fost a trecut, ce-o veni.”
„Ce a fost trecut, ce-o mai fi mai veni”
„Ce a fost, a fost”
„Ce a fost, a fost; ce a fost să nu mai fie.”
„Ce a fost, a trecut”
„Ce a legat Dumnezeu, omul să nu deslege”
„Ce a mâncat lupul e bun mâncat”
„Ce a mâncat lupul e bun mâncat.”
„Ce ai băut de ne-ai urât?”
„Ce ai semănat, aceea să seceri”
„Ce am avut și ce am pierdut!”
„Ce am uscat cămășile pe un gard?”
„Ce apucă pământul lesne se uită.”
„Ce ar mai fi dacă ar juca ursul de bună voie.”
„Ce are (are) în gușă”
„Ce are a face ghioci cu poc”
„Ce are de a face scripca și cu epurile”
„Ce are în mână are și în gură”
„Ce are sula cu prefectura?”
„Ce are-n gușă - și-n căpușă.”
„Ce atâta ciorobor”
„Ce atâta sfadă”
„Ce au căutat pe nas le-a dat”
„Ce aveam că era mâța lihnită, înfășată și căsălită”
„Ce avem cu lumea? Lumea ca lumea”
„Ce avem cu lumea? Lumea ca lumea și noi ca noi.”
„Ce brumă e racul, ca să-ți dea și zamă bună”
„Ce căciulă nu-i tulpan”
„Ce căciulă nu-i tulpan; căciula poate să cadă”
„Ce caută lupul în bârlog?”
„Ce cauți în corabie?”
„Ce cauți pe mare în timp de iarnă?”
„Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.”
„Ce cu greu se pare la acest bărbat, ce cu zestre mare”
„Ce dă vremea, nici avuția nici nevoința”
„Ce dă vremea, nici avuția nici nevoința poate cumpăra.”
„Ce dai e împrumut”
„Ce dai săracilor ție ți dai”
„Ce dai, aceea iei.”
„Ce dai, aia primești.”
„Ce dai, dai cu împrumut”
„Ce despărțire în lume mai amară, decât când dragostea”
„Ce drac mai mare, mai rău și mai fără inimă îți”
„Ce drac mai mare, mai rău și mai fără inimă îți trebuie ca omul?”
„Ce e amorul? E un lung prilej pentru durere.”
„Ce e astăzi nu e mâine.”
„Ce e astăzi, mâine nu e”
„Ce e azi, e azi, ce e mâine e mâine”
„Ce e bun nu e scump.”
„Ce e dăruit, fie bine primit.”
„Ce e de rușine de-a urmă, cu mult mai rușine de a le”
„Ce e drept e drept”
„Ce e drept nu-i păcat”
„Ce e drept și adevărat, nici la dracul nu e minciună.”
„Ce e frumos”
„Ce e frumos la toți place”
„Ce e în cămară e și afară.”
„Ce e în cameră e și afară”
„Ce e în inima treazului stă în gura beatului.”
„Ce e în inima treazului, stă în gura beatului”
„Ce e în mână, nu e minciună.”
„Ce e întâi nu e pe urmă”
„Ce e lesne nu e bun”
„Ce e nou e și frumos”
„Ce e nou e și frumos.”
„Ce e păcat”
„Ce e pe dânsul e și în casă”
„Ce e pe dânsul, aceea și în ladă”
„Ce e prea mult nu e sănătos.”
„Ce e prea mult, nu e sănătos”
„Ce e rău nu e bine”
„Ce e scris omului trebuie să pătimească”
„Ce e scris, e sfânt.”
„Ce e strâmb din fire, anevoie a se mai îndrepta”
„Ce e-n gușă, și-n căpușă.”
„Ce ese din pisică șoareci mănâncă.”
„Ce face omul nu desface nici dracul”
„Ce face un prost, nu poate desface zece”
„Ce face un prost, nu pot desface zece înțelepți.”
„Ce faci cu mâna ta e bun făcut.”
„Ce faci ți se va face”
„Ce faci ți se va face.”
„Ce faci, Adame?”
„Ce faci, să aștepți”
„Ce faci, să aștepți.”
„Ce fel e tata e și fiul”
„Ce folos”
„Ce folos că ești frumos dacă ești câpățânos.”
„Ce folos că tată-tău a fost om, dacă tu”
„Ce folos de chip frumos”
„Ce folos de chip frumos dacă nu e lipicios.”
„Ce folos de cușmă lungă”
„Ce folos de multă albă?”
„Ce folos de multă albeață, dacă n-are un vino încoace.”
„Ce folos de statul tău, dacă ți-i năravul rău.”
„Ce folos să ai minte și bani să n-ai”
„Ce folos! Tata-i crai”
„Ce folos! tata-i crai și de mine vai!”
„Ce folos, că ești frumos”
„Ce folos.”
„Ce folosește bolnavului patul de aur?”
„Ce folosește celui sătul o masă plină de bucate.”
„Ce folosește orbului fața frumoasă”
„Ce gândește omul, nu dă Domnul”
„Ce graba în ceas și cu sila nu isprăvește”
„Ce iese din mâță șoarece: prinde”
„Ce iese din mâțe tot șoareci pândește”
„Ce iese din mâțe tot șoareci pândește.”
„Ce iese din pisică”
„Ce înghite pământul viață nu mai are”
„Ce intră în gura lupului nu se mai poate scoate.”
„Ce intră în gura lupului, anevoie iese”
„Ce intră în gură nu e păcat, ci ceea ce iese din gură.”
„Ce intră în pământ curând se uită”
„Ce înveți la tinerețe, aceea știi la bătrânețe”
„Ce înveți la tinerețe, aceea știi la bătrânețe.”
„Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe.”
„Ce lumea prorocește”
„Ce mai atâta vorbă pentru un căuș de tărâțe.”
„Ce mai bați apa, că unt nu se mai face”
„Ce mai cherestea ești!”
„Ce mai frumoși ghiocei prin mărăcini se găsesc”
„Ce mai iei traista de la calic?”
„Ce mai la deal-la vale.”
„Ce mai sculă!”
„Ce mai tacâm”
„Ce mai tura-vura.”
„Ce mai zici”
„Ce măr frumos dar amar”
„Ce mi-e drag fuge de mine”
„Ce mi-e popa Stan, ce mi-e Stan popa”
„Ce mi-e prostul, ce mi-e nebunul!”
„Ce mi-e Tanda, ce mi-e Manda”
„Ce n-a învățat Ionică nu mai învață Ion.”
„Ce n-a învățat Ioniță nu mai învață Ion”
„Ce naște din găină fâcâie la pământ.”
„Ce naște din găină râcâie la pământ”
„Ce naște din neamul șoricesc, tot la ciu”
„Ce naște din neamul șoricesc, tot la ciururi găurește.”
„Ce naște din ogar tot iepuri gonește”
„Ce naște din ogar tot iepuri gonește.”
„Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.”
„Ce ne trimite Dumnezeu trebuie să primim”
„Ce nu biruiește omul”
„Ce nu lipsește (trebuie) chelului? Tichie de mărgăritar”
„Ce nu poate face un singur om, fac mai mulți împreună.”
„Ce nu poate face un singur om, fac mai mulți.”
„Ce nu poate omul”
„Ce nu poți nu ridica”
„Ce nu poți, nu ridica.”
„Ce nu se poate nu cere nici la Dumnezeu”
„Ce nu se poate nu cere nici la Dumnezeu.”
„Ce nu se poate, nu cere nici la Dumnezeu.”
„Ce nu tâlcuiești, până să-ți treci aratul (plugul)”
„Ce nu trece prin sită”
„Ce nu-ți este de potrivă îți va fi tot împotrivă.”
„Ce nu-ți poftești ție a fi, altuia să nu faci”
„Ce nu-ți poftești ție a fi, altuia să nu faci.”
„Ce o face lumea să facem și noi”
„Ce o vrea Dumnezeu sporește”
„Ce o vrea Dumnezeu sporește.”
„Ce oftezi”
„Ce om vrei să fii, așa harnicii îți câștigi”
„Ce om vrei să fii, așa harnicii îți câștigi.”
„Ce omul face, nici dracul nu desface.”
„Ce pe apă nu curge”
„Ce poți face astăzi nu lăsa pe mâine”
„Ce poți face astăzi nu lăsa pe mâine.”
„Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.”
„Ce poți face dacă ai bani și n-ai minte?”
„Ce poți face singur nu aștepta să ți facă”
„Ce poți face singur nu aștepta să ți facă altul.”
„Ce poți lucra astăzi nu lăsa pe mâine”
„Ce poți lucra astăzi nu lăsa pe mâine.”
„Ce pui în pământ, aia răsare”
„Ce putem face înaintea lui Dumnezeu”
„Ce răutate nu abate bunătatea? și ce strâmbă”
„Ce s-a amânat nu s-a uitat.”
„Ce s-a făcut nu se mai desface”
„Ce s-a făcut nu se mai desface.”
„Ce să naște p-întuneric trebuia să se vază la lumină.”
„Ce sameni culegi.”
„Ce se amână nu se uită”
„Ce se amână nu se uită.”
„Ce se naște în cap de muiere, într-însa neistovit”
„Ce se naște prin întuneric trebuie să se vadă la lumină.”
„Ce semeni culegi”
„Ce spune e sfânt”
„Ce stai ca câinii pe coadă”
„Ce știe măgarul, ce e cântarea privighetorii”
„Ce știe măgarul, ce e cântarea privighitoarei.”
„Ce știe popa nu trebuie să știe satul.”
„Ce știe popa, nu trebuie să știe satul”
„Ce știe satul”
„Ce știe tot satul, nu știe bărbatul.”
„Ce știe un sat, nu știe un om singur”
„Ce strici orzul pe gâște, când e iarba la genunchi”
„Ce Tătarii!”
„Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus”
„Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus.”
„Ce ție nu-ți place, altuia nu face.”
„Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.”
„Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.”
„Ce tot cânți și descânți”
„Ce trece printre degete”
„Ce umbli tu nu se mănâncă”
„Ce unul Dumnezeu dăruiește și orânduiește”
„Ce văd ochii, crede inima”
„Ce vânt te aduce pe la noi”
„Ce vânt te aduce pe la noi?”
„Ce vine de la Domnu' e bun venit.”
„Ce zboară nu se mai întoarce”
„Ce, am uscat cămășile pe gard?”
„Ce, căciula nu mă ține bani?”
„Ce, nu știi românești?”
„Ce-a fost am văzut, ce-o fi om mai vedea”
„Ce-a fost am văzut, ce-o fi om mai vedea.”
„Ce-a fost verde s-a uscat”
„Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a fost dulce s-a mâncat.”
„Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a înflorit s-a scuturat.”
„Ce-a fost verde s-a uscat. Ce-a înflorit s-a scuturat.”
„Ce-a strâns într-o vară, a cheltuit într-o seară”
„Ce-ai cu el”
„Ce-ai fost? și ce-ai să fii? nimeni te întreabă, ci ce ești”
„Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.”
„Ce-ai vânat ai prins”
„Ce-am avut din început, acea am până”
„Ce-am avut și ce-am pierdut”
„Ce-am avut și ce-am pierdut..., caprele tot șapte sunt.”
„Ce-i adevărat”
„Ce-i al tău e pus deoparte.”
„Ce-i al tău e și al meu; tu la mine”
„Ce-i bine nu-i rău”
„Ce-i bun nu-i scump”
„Ce-i căciulă nu-i tulpan.”
„Ce-i ciocoiu, tot ciocoiu”
„Ce-i dat de la D-zeu e bun venit!”
„Ce-i drept și lui Dumnezeu îi place”
„Ce-i este scris omului, în frunte îi este”
„Ce-i este scris omului, în frunte îi este pus.”
„Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place.”
„Ce-i la cap, nu-i la picioare”
„Ce-i lipsește chelului? Tichie de mărgăritar.”
„Ce-i mai bun la om e câinele.”
„Ce-i mai leneș e mai sănătos”
„Ce-i pasă surdului de ce vorbește altul”
„Ce-i prea mult strică.”
„Ce-i soarele! și nici el nu străbate toate”
„Ce-i trebuie popii? Stupi, că încolo toate le are.”
„Ce-i trece printre degete dă și stăpânului”
„Ce-mi e cap de Bulgar”
„Ce-mi e Florică”
„Ce-mi e mama, mi-e și tata”
„Ce-mi e prostul, ce-mi e nebunul!”
„Ce-mi e Rada Badea, ce-mi e Badea Rada!”
„Ce-mi este mojicul”
„Ce-mi ești bun”
„Ce-mi place duminica, și sâmbăta”
„Ce-mi place Duminica, și Sâmbăta.”
„Ce-și face omul singur nici dracul nu poate să-i desfacă.”
„Ce-și face omul singur, nici dracul nu-i”
„Ce-și face omul singur, nici dracul nu-i desface.”
„Ce-și face omul singur, nici dracul nu-i face.”
„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie.”
„Ce-ți dorești tu ție, să-mi dea Dumnezeu mie.”
„Ce-ți faci gulișan ca pălăria cloce?”
„Ce-ți lipsește, ca să-ți iasă, fundă de mare”
„Ce-ți pasă că ai parale și n-ai minte?”
„Ce? și când? o să ne vie de la Domnul, nimeni știe”
„Cea din toate mai vestită”
„Cea mai bună muiere, ca cel mai bun bărbat”
„Cea mai frumoasă dimineață are seara întunecoasă”
„Cea mai frumoasă dimineață are seara întunecoasă.”
„Cea mai mare corabie, fără o cârmă”
„Cea mai mare greutate, fata nemăritată”
„Cea mai mare ispravă de la noroc spânzură, că cu mintea”
„Cea mai mare mângâiere, când împreună se jelesc”
„Cea mai mare minune, a dragostei se înțelege, când te”
„Cea mai mare piedică a flecarului este când nimeni îl”
„Cea mai mare plăcere a vecinătății, a petrece împreună”
„Cea mai mare poftă și plăcere a muierii, ca ea pururea să fie cu bărbatul”
„Cea mai mare putere acum stă în avere”
„Cea mai mică scânteie aprinde focul cel mai mare.”
„Ceapa are multe foi și tot degeră la frig.”
„Cearcă vadul cu nerodul.”
„Cearta fără bătaie (bătălie) ca nunta fără”
„Cearta fără bătaie e ca nunta fără tobă.”
„Cearta fără peruială n'are haz”
„Ceas rău”
„Ceasul a sosit”
„Ceasul a sosit, voinicul n-a venit.”
„Ceasul umblă, lovește”
„Ceea ce e curat n-are trebuință de spălat”
„Ceea ce femeia leagă, nici dracul nu desleagă”
„Ceea ce la roi nu aduce nici un folos, nici albine”
„Ceea ce mult atârnă, lesne se cunoaște la cumpănă când se pune.”
„Ceea ce nouă ne place aceea voioși ne face”
„Ceea ce nu voiești ca să afle dușmanul”
„Ceea ce omul nu crede, anevoie a pricepe”
„Ceea ce omul singur își face nimeni nu-i poate desface.”
„Ceea ce omul singur își face, nimeni nu-i”
„Ceea ce omul singur își face, nimeni nu-i poate desface.”
„Ceea ce s'a mâncat s'a și uitat”
„Ceea ce s-a mâncat s-a și uitat.”
„Ceea ce săvârșește muierea nimenea nu poate săvârși”
„Ceea ce va muierea, aceea va și Domnul cu tine”
„Ceea ce vântul ne-aduce, curând de la noi se duce”
„Ceea ce vrea muierea, aceea vrea și Domnul cu tine”
„Ceea ce vreți să vă facă vouă oamenii”
„Cei bătrâni mai mult trăiesc, ca șeaua cea veche”
„Cei ce cântă toată vara, iarna fac papară”
„Cei ce cântă toată vara, iarna joacă papara.”
„Cei ce fură, aceia mai tare jură”
„Cei ce împreună cresc, prietenie dobândesc”
„Cei ce lipsesc nu capătă dreptate”
„Cei ce n-ar avea ochi, picioarele le poartă. 1)”
„Cei ce ocărăsc de a lor mânie se chinuiesc”
„Cei ce se potrivesc”
„Cei ce se potrivesc lesne se împrietenesc.”
„Cei cu barbe, ca caprele tot înainte merg”
„Cei cu moț”
„Cei cu ochi călăuză la cei fără de ochi pururea să”
„Cei cu plete le-ai pierdut și cei chelboși le împletesc”
„Cei de o potrivă, cu cinste și dragoste între ei petrec”
„Cei de-aia meserie”
„Cei fără de lege, nici cunosc, nici pricep bătaie de cuget”
„Cei fără de ochi, călăuză la cei cu ochi”
„Cei înțelepți așa de mulți, ca lebedele cele negre”
„Cei înțelepți graiul în inimă îl au, iar cei”
„Cei înțelepți graiul în inimă îl au, iar cei nebuni inima în gură o au.”
„Cei înțelepți graiul în inimă îl au, iar cei proști pe limbă”
„Cei mai mari se prăpădesc în dulceața dezmierdărilor”
„Cei mai mulți astăzi se bucură la zestre”
„Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință.”
„Cei mai vestiți voinici, și cei mai mari împărați, cenușă se fac”
„Cei mari pe cei mici picioarele și le șterg”
„Cei mici vor multe cum și de toate”
„Cei mulți nu așteaptă pe cei puțini”
„Cei mulți nu așteaptă pe cei puțini.”
„Cei răi atuncea vor peri, când cei buni”
„Cei sănătoși pe cei bolnavi caută”
„Cel biruit de patimi e ca un dobitoc”
„Cel bolnav la sănătate mai mult rivnește, iar la bogăție”
„Cel bun de gură lasă legea în urmă”
„Cel călare nu crede celui pe jos”
„Cel călare nu crede celui pe jos.”
„Cel ce (cine) umblă pe drum, cu gândul”
„Cel ce a mâncat-o îi știe gustul”
„Cel ce aduce jertfă din munca săracilor, ca când ar înjunghia”
„Cel ce are rânduială”
„Cel ce bea și cântă bine”
„Cel ce caută va afla”
„Cel ce dă de milă nu sărăcește”
„Cel ce dar primește de la cel ce-l mituiește foc își bagă”
„Cel ce de multe se apucă, nici una săvârșaște”
„Cel ce dulce la toți se arată numai pentru interes, acela”
„Cel ce gura nu-i tace”
„Cel ce împarte, i mai mult, i mai puțin.”
„Cel ce în pustietate trăiește, departe de lume, de Dum”
„Cel ce începe multe nu isprăvește nimic”
„Cel ce începe multe nu isprăvește nimic.”
„Cel ce întemeiază împărăția, acela știe să o și păzească”
„Cel ce intră în vorbă nechemat, se numește die”
„Cel ce joacă pururea umblă”
„Cel ce lucrează la pământ, înalță stogurile pe pământ”
„Cel ce mai mare va să fie, slugă tuturor să fie”
„Cel ce mereu se potrivește tot cu rău o sfârșește.”
„Cel ce mereu se potrivește tot curti o”
„Cel ce muierea și-o depărtează, sufletul lui și-l depărtează”
„Cel ce multe făgăduiește și puține înplinește, ca găina, când”
„Cel ce multe făgăduiește și puține înplinește, ca găina, când cotcodăcește”
„Cel ce nu lucrează ziua, flămânzește noaptea.”
„Cel ce nu primește laudă, acela mai vrednic de laudă”
„Cel ce nu rabdă la cele mai grele și mai mari întâmplări”
„Cel ce nu se slujește singur la ale sale, ca când s-ar scăr”
„Cel ce nu se slujește singur la ale sale, ca când s-ar scărpina”
„Cel ce nu vede Bucureștii și nu încalecă”
„Cel ce nu vede Bucureștii și nu încalecă cal alb, nu știe ce e frumos în lumea asta.”
„Cel ce păgubește la minte folosește.”
„Cel ce pe cel rău ajută la răutățile lui, acela mai rău să”
„Cel ce pe sine singur se ucide, aceluia mai întâi creierii”
„Cel ce pierde drumul e bucuros și de cărare”
„Cel ce pierde drumul e bucuros și de cărare.”
„Cel ce plânge înaintea judecătorului își”
„Cel ce plătește la vadea capătă și altă”
„Cel ce poruncește, să bage de seamă la ceea ce poruncește”
„Cel ce privește la joc, mai bine judecă”
„Cel ce privește la joc, mai bine judecă decât cei în joc.”
„Cel ce răspunde neîntrebat, se numește”
„Cel ce râvnește la milă moare flămând.”
„Cel ce râvnește la milă, moare flămând”
„Cel ce scrie, și după moarte cu toți grăiește; de aceea ne”
„Cel ce se îneacă se agață și de un pai”
„Cel ce se îneacă se agață și de un pai.”
„Cel ce se îneacă se apucă de sabie cu mâna goală.”
„Cel ce se ostenește, acela din muncă”
„Cel ce se rătăcește înapoi să se întoarcă și niciodată”
„Cel ce se rătăcește înapoi se întoarce și niciodată ajunge.”
„Cel ce se rușinează anevoie dobândește, dar laudă și cinste”
„Cel ce se silește ca numai lui el să placă, anevoie va găsi”
„Cel ce se smerește pre sine, se va înălța”
„Cel ce se teme să piardă nu poate să câștige.”
„Cel ce seamănă puțin, puțin și seceră”
„Cel ce setea cu vinul și-o stinge, ca cel ce varul cu apa”
„Cel ce știe socoteala nu se gândește mult”
„Cel ce suferă pe nedreptate, se întărește”
„Cel ce ține învinge”
„Cel ce tot alege”
„Cel ce tot alege, pe urmă culege.”
„Cel ce umblă pe drum, cu gândul”
„Cel ce urechile și astupă, ca pe săraci să”
„Cel ce vorbește fără socotință, și de va grăi numai un cuvânt, greșește”
„Cel ce vorbește mai mult risipește, cel ce tace adună”
„Cel ce vorbește mult, ascultă puțin”
„Cel ce vorbește mult, ascultă puțin.”
„Cel ce vrea să câștige odată prea mult”
„Cel ce vrea să câștige odată prea mult, mai adeseori pierde și puținul ce-l are.”
„Cel ce-n lume lup se naște”
„Cel ce-și bate joc de cel lipsit de minte, întâi el și-a”
„Cel ce-și plinește datorințele sale, fără”
„Cel ce-și schimonosește cinstea neamului său, seamănă tocma”
„Cel cinstit, slugă cinste are”
„Cel copilăros totdeauna”
„Cel cu căciula roșie”
„Cel cu cuget curat, nici de Domnul frică are”
„Cel cu gâsca în traistă”
„Cel cu laude mari face ispravă mică”
„Cel cu masa e dator să poftească, cel străin să”
„Cel cu nas mare, ca cu o angheră, corăbiile cu nasul le”
„Cel cu o muiere, ca cel numai cu o cămașă”
„Cel cu ochi mână pe cel fără de ochi, că d'impo”
„Cel cu paguba (îi) și cu păcatul”
„Cel cu paguba e și cu păcatul.”
„Cel cu perucă nu cam eretisește”
„Cel cu razim, ca gardul cu proptele”
„Cel cu sacul în spate vede musca în cer.”
„Cel cufundat în treabă, nici aude, nici vede, nici simte cele”
„Cel cuminte învață din nenorocirile celui”
„Cel cuminte învață din nenorocirile celui neprevăzător.”
„Cel cuminte strânge bani albi pentru zile”
„Cel cuminte strânge bani albi pentru zile negre.”
„Cel de la urmă, ori mai mult ori mai puțin primește”
„Cel de pe comoară”
„Cel de tot tăcut”
„Cel din lăgărie”
„Cel din țară străină poate spune câte știe”
„Cel fără de lege, ca para de foc, arde”
„Cel fără minte batjocorește învățătura”
„Cel fără rușine nu cunoaște cinstea”
„Cel fără soție, ca roata fără osie, nici cum se poate învârti”
„Cel fudul se umflă de cinstea ce-i vei da, ca burduful de vânt”
„Cel furios, ca ploaia cea repede, curând îi trece mânia; iar cel blând, ca ploaia cea lină, multă vreme ține”
„Cel în blane umflat și fără nici o știință, ca un curcan um”
„Cel încălțat cu papuci nu cunoaște pe cel cu opinci”
„Cel încălțat cu papuci nu cunoaște pe cel cu opinci.”
„Cel însărcinat”
„Cel înțelept își gătește”
„Cel înțelept își gătește încă până nu flămânzește.”
„Cel înțelept se învață din înșelăciunea”
„Cel înțelept se învață din înșelăciunea altora”
„Cel înțelept se învață din înșelăciunea cea dintâi.”
„Cel întru toate netrebnic, nu se mai poate îndrepta”
„Cel mai avut e acela ce nu poftește”
„Cel mai bun dascăl e pățania”
„Cel mai bun dascăl e pățania.”
„Cel mai bun ocrotitor, al tăi talent să socotește”
„Cel mai bun, mai prost”
„Cel mai frumos trandafir fără ghimpi nici cum să află”
„Cel mai greu e să fii sincer cu tine însuți.”
„Cel mai greu lucru din lume, e să dai”
„Cel mai mare minte n-are”
„Cel mai mare surd sau orb este acela care nu voiește să audă sau să vadă.”
„Cel mai mic e mai voinic”
„Cel mai slab se pedepsește, spre pilda celor mai tari”
„Cel mai tare pe cel mai slab pururea îl chinuiește”
„Cel mai tare râde osul cel mai mare”
„Cel mai tare roade osul cel mai mare.”
„Cel mare până îi folosești, se slujește de tine; după ce fo”
„Cel neîndrăzneț pierde multe bunuri”
„Cel neîndrăzneț pierde multe bunuri.”
„Cel neîndrăzneț, pierde multe bune”
„Cel nepoftit, locul lui după ușă.”
„Cel pe jos cu cel călare anevoie se învoiesc.”
„Cel prefăcut, ca o maimuță ce-ți joacă împrejurul tău”
„Cel prost pururea de mămăligă să se ție”
„Cel rău și cumplit, cu cât mai bine îl hrănești, cu-atât”
„Cel sănătos n-are trebuință de doctor”
„Cel sărman de minte cu mult mai sărman decât cel fără”
„Cel șchiop nu cunoaște cinstea fetei”
„Cel șchiop nu se 'nțelege, că de voie să 'nfrâneze”
„Cel smerit când se preface, arată că-i pare rău, când dă”
„Cel tăcut și smerit, ca apa cea lină, ce îndată te”
„Cel tânăr crede că câte cidre sbură, toate se mănâncă”
„Cel tânăr crede că câte păsări sbură, toate se mănâncă”
„Cel târziu la mânie e mai mare decât un viteaz.”
„Cel târziu la mânie, e mai mare decât”
„Cel voinic rușine-i este cu cel mai slab să se lupte”
„Cel zgârcit moare cu pâinea în mână”
„Cel zgârcit moare cu pâinea în mână.”
„Cel-ce fuge din război, cel mai necinstit a fi să înțelege”
„Cel-ce lesne se mituiește pururea la bani gândește”
„Cel-ce muierea și-o depărtează, sufletul lui și-l depărtează”
„Cel-ce nu știe cum să se slujească cu norocirea lui, nu să”
„Cela care (hrecu) che mușca, guraâ 2)”
„Cela ce nu strânge pierde și aceea ce are”
„Cela ce se înalță pre sine, smeri-se-va”
„Cela ce se pripește”
„Cele bune”
„Cele bune cu cele rele împreună s-au ivit”
„Cele bune să se adune, cele rele să se spele.”
„Cele bune și plăcute”
„Cele ce adeveresc mai de credință sunt”
„Cele crude de nimic bune”
„Cele crude, de nimic bune.”
„Cele de obște nu cam supără pe nimeni, iar cele în parte”
„Cele de plăcere cu mult mai cinstite, decât cele de știință”
„Cele de trebuință, acelea numai se înțeleg de bune”
„Cele din jafuri îndată se risipesc, ca ploaia din nori”
„Cele din urmă ne sunt ascunse, ca să nu ne pierdem nădejdea”
„Cele mai mari greșeli filosofii le fac”
„Cele mai multe vorbe cu greșeală se grăiesc”
„Cele mai tari înnodături mai lesne se rup”
„Cele mici le-ai lepădat”
„Cele neștiute și nici cum văzute, din cele mai din 'nainte”
„Cele rele să le scrii pe apa ce curge”
„Cele rele să le scrii pe apa ce curge, iar facerea de bine în piatră să o sapi.”
„Cele sfinte nu se spurcă”
„Cele trecute la orice înțelept, minte și învățătură”
„Cele trecute la vârstă dar cu nuri, ca stafida cea uscată dar plină de dulceață.”
„Cele trecute la vârstă, dar cu nuri, ca stafida cea”
„Celor ce duc mai mult dorul”
„Celor târziu veniți rămân oasele”
„Celui bogat și dracu îi legănă copiii”
„Celui bogat și dracul îi leagănă copiii.”
„Celui ce îi e frică, înfricoșează pe ceilalți”
„Celui ce poartă samarul”
„Celui ce suferă de gălbinare, toate par galbene”
„Celui cu economie”
„Celui cu economie, suta îi este o mie.”
„Celui cu meserii multe”
„Celui cu suflet mare, și de la neprieteni”
„Celui cumplit, inima ca a lui Cain tremură”
„Celui fără rușinare”
„Celui fără rușine”
„Celui fără-de-lege, cel fără de suflet îi”
„Celui înțelept puține destul”
„Celui înțelept — puține destul.”
„Cenușer”
„Cenușereasă”
„Ceoricar”
„Cer curat și ascâpitat nu se sperie.”
„Cerbul cu iepurele se sfădesc amândoi, cine din doi”
„Cercă ca țiganul marea cu degetul”
„Cercă marea cu degetul”
„Cercă vadul cu nerodul”
„Cercarea greș n-are.”
„Cercarea greș nare”
„Cercarea greș nare.”
„Cercarea mare nu aduce”
„Cercarea mare nu aduce.”
„Cercelul a căzut dar urechile au rămas”
„Cercelul a căzut, dar urechile au rămas.”
„Cercetările mai bune sunt cele mai rare”
„Cercetările mai bune sunt cele mai rari.”
„Cere până nu piere”
„Cere până nu piere.”
„Cere să-i dai la soroc”
„Cere și ți se va da”
„Cere și ți se va da.”
„Ceri de la vădană, și vădana îi”
„Ceri la văduvă bărbat și ea îi duce dorul”
„Ceri la văduvă bărbat și ea îi duce dorul.”
„Cerneala nu se prinde pe hârtie unsă”
„Cernut și prin sită și prin ciur”
„Cernut și prin sită și prin ciur.”
„Cerșetorii se miluiesc”
„Cerșetorii se miluiesc, iar hoții se pedepsesc.”
„Certările prietenului sunt folositoare”
„Certările prietenului sunt folositoare.”
„Cerul curat de trăsnet nu se teme.”
„Cerul de primăvară e adesea ca o mutră”
„Cerul de primăvară e adesea ca o mutră de soacră.”
„Cerul e mai negru ca dracul.”
„Cerul, pământul, focul și apa n-au jude”
„Cesta lume făcută e cu scările: unii merg”
„Cetatea când flămândește”
„Cetatea în munte”
„Ceva care "vine peste mână".”
„Ceva care merge ceas.”
„Ceva care nu se cade.”
„Ceva care se duce de râpă.”
„Ceva care se petrece din an în paște.”
„Ceva de care s-a ales praful.”
„Chef de făsui teci în cârnelegi”
„Chef de rogojină”
„Chef, Gherghino”
„Chef, Mărico!”
„Chef, nea Niculae, cu banii babacului!”
„Cheful cu noroc, te ridică pe loc”
„Cheia de aur în toată gaura se potrivește”
„Cheia la tine și brâsca la mine”
„Cheia și lacata e mama și tata”
„Cheia și lada în mâna lui”
„Cheia umblată nu ruginește”
„Chelbosul e bine a-l tunde”
„Chelbosului tichie de mărgăritar nu-i trebuie”
„Cheltuieli mărunte”
„Cheltuieli mărunte fac datorii de frunte.”
„Cheltuiește, Române”
„Cheltuiește, Române, și vezi ce-ți mai rămâne.”
„Cheltuitorul e dușmanul strângătorului”
„Cheltuitorul e dușmanul stringetorului”
„Chelul a mâncat mielul”
„Chelul lesne se tunde”
„Chelul pune mâna în cap”
„Chelului despre chelie să nu-i spui vro istorie.”
„Chelului îi trebuie tichie de mărgăritar.”
„Chelului nu-i trebuie apă multă”
„Chelului, numai chel să nu-i zici.”
„Cherestea”
„Cheresteaua obrazului, cinstea omului”
„Chezașul plătește ca și datornicul”
„Chiar din gaura de șarpe”
„Chiar omul cu judecată”
„Chibrit”
„Chica lungă, minte scurtă”
„Chiline! să furăm că nu-ți bag coroana strâmb”
„Chilipir de frasin”
„Chilipir de om pe jos”
„Chilipirgiu (și jumătate)”
„Chilom”
„Chima-răului”
„Chimiță”
„Chiorul între orbi este împărat.”
„Chiorul, în satul orbilor e împărat”
„Chip frumos, la un cap prost!”
„Chipurile mai de departe, ca mai de aproape semăn”
„Chireasuva vai vinde curcubete”
„Chiri Polia tri un ac!5)”
„Chiria deșteaptă pe cărăuș”
„Chiria deșteaptă pe cărăuș.”
„Chiria deșteaptă pe chirigiu”
„Chiriagiu cu hangiul tot va să se adune”
„Chirutu-l sburăști și nu minduești”
„Chisăliță”
„Chișcă-mă, Frăsino”
„Chiți, mâță!”
„Chitușcă, Chitușcă”
„Chivuță”
„Chizeșul plătește”
„Ci2ma, fie cât de frumâsă, dacă la picior te”
„Cică mălaiul nu-i copt”
„Cina și casa mică, face casa mare”
„Cinci câștigă, zece mănâncă, ce-i rău”
„Cinci degete sunt la o mână, și unul cu altul nu se potrivesc.”
„Cinci inși pan biniș”
„Cinci inși pe un ban.”
„Cinci parale și-o lăscae”
„Cinci Tătari de Crimeea ajung mai mult”
„Cînd o dată să strîmbează, anevoie să-ndreptează.”
„Cînd vede omul nevoia, vorbește cum nu-i e voia.”
„Cînd vei vorbi de mucos, nici tu să fii urduros.”
„Cînd vrei să vorbești, la gură să aibi lacăt și măsură.”
„Cine 'și schimbă portul, s-o dat în partea”
„Cine (cel ce) întreabă, nu dă bucuros”
„Cine (cel ce) se smerește se înalță”
„Cine a aflat în lume prieten adevărat”
„Cine a auzit de Păcală, cunoaște și pe Tândală.”
„Cine a bășit”
„Cine a băut o să bea, cine a furat o să fure”
„Cine a face ca mine, ca mine să pățească.”
„Cine a făcut pe bogatul”
„Cine a făcut pe bunul”
„Cine a furat să mai fure, pe dăunaș (păgubaș)”
„Cine a încurcat pânza trebuie să o descurce”
„Cine a încurcat pânza trebuie să o descurce.”
„Cine a învârtit frigarea și cine mănâncă friptura.”
„Cine a iubit o dată, iubește toată viața.”
„Cine a mâncat papară”
„Cine a mâncat papară știe dulce-i ori amară.”
„Cine a mințit o dată nu să mai crede cînd spune și adevărul.”
„Cine a mințit odată”
„Cine a mințit odată nu se mai crede”
„Cine a mințit odată nu se mai crede a doua oară.”
„Cine a mințit odată nu se mai crede nici când spune și adevărul.”
„Cine a mințit odată, nu se mai crede.”
„Cine a murit d-acuș doi ani, s-a înmormântat d-atunci”
„Cine a murit ieri, azi se căiește”
„Cine a murit ieri, să caște azi”
„Cine a perdut rușinea ca s'o găsescă el?”
„Cine a plătit, acela să și joace”
„Cine a răbdat până la sfârșit, așa s-a ales”
„Cine a sărit și nu s-a poticnit voinic mare s-a numit.”
„Cine a sărit și nu s-a poticnit, voinic mare s-a numit”
„Cine a văzut din salcie cerc de bute și din nerod om de frunte?”
„Cine a văzut pe Bicu și-a găsit beleaua”
„Cine aduce veste, veste duce.”
„Cine adună la tinerețe are la bătrânețe.”
„Cine adună la tinerețe, are la bătrânețe”
„Cine adună și cine mănâncă”
„Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.”
„Cine aleargă după două iepuri, nu prinde niciunul”
„Cine aleargă după pomeni nu se vede sătul niciodată.”
„Cine aleargă după pomeni, nu se vede”
„Cine aleargă mult se poticnește.”
„Cine aleargă mult, mănâncă unt.”
„Cine aleargă mult, mult ajunge.”
„Cine alege, culege.”
„Cine ară cu domnii, sapă cu curul”
„Cine are adunare”
„Cine are băieți, are și păcate”
„Cine are barba rară se rade lesne.”
„Cine are barba rară, se rade lesne”
„Cine are barbă să-și cumpere pieptene.”
„Cine are barbă, are și pieptene”
„Cine are barbă, are și pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine are barbă, să îngrijească de pieptene”
„Cine are bătrân să-i vină, și cine n-are să-i cumpere”
„Cine are bucate multe, are și pagubă”
„Cine are cal ticălos”
„Cine are cap, are și fes”
„Cine are coadă multe, anevoie le trage”
„cine are feciori, are și păcate”
„Cine are femeie bună, are raiul în casă.”
„Cine are fete multe, însoră mulți măgari”
„Cine are fete multe, se închină la oricine”
„Cine are gând de plecare se cârpește”
„Cine are gând de plecare se cârpește.”
„Cine are limbuția”
„Cine are limbuție”
„Cine are mână lungă, pierde și ce are în pungă.”
„Cine are minte 'ntreagă”
„Cine are minte întreagă în cearta altora nu se bagă.”
„Cine are minte nu se amestecă în gâlceavă”
„Cine are minte nu se amestecă în gâlceava altora.”
„Cine are mult, de multe ori vine vremea”
„Cine are mult, de multe ori vine vremea.”
„Cine are multe fete, adună nebuni de pe drumuri”
„Cine are nevastă bună ajunge fericit, ...cine are nevastă rea ajunge filozof.”
„Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.”
„Cine are o meserie”
„Cine are ochi pizmași”
„Cine are pagubă și rușine”
„Cine are parale”
„Cine are parte de Dumnezeu pe pământ”
„Cine are parte de Dumnezeu pe pământ.”
„Cine are piper mult pune și în iaurt.”
„Cine are piper mult, bagă și în terciu”
„Cine are ploscă be și mănâncă; cine n-are”
„Cine are pungă mare, facă-se chezaș”
„Cine are sare multă pune și în chișaliță”
„Cine are scabie, moare se cerne”
„Cine are scabie, moare se cerne.”
„Cine are străin”
„Cine are tovarăș nerod”
„Cine are tovarăș nerod, ajunge din pod în glod.”
„Cine are un vis, are un motiv să trăiască.”
„Cine are urechi de auzit, să audă!”
„Cine are vecini răi se laudă singur”
„Cine are vecini răi se laudă singur.”
„Cine are vreme să n-o piardă.”
„Cine are vreme, să n-o piardă”
„Cine are vreme, să n-o piardă.”
„Cine aruncă piatră, gura lui va rămâne”
„Cine arvonește”
„Cine astăzi râde, mâine plânge, că vremea e ne”
„Cine astăzi râde, mâine plânge, că vremea e nestatornică.”
„Cine așteaptă la moștenire, târzii se înveselește”
„Cine așteaptă mură în gură”
„Cine așteaptă mură în gură nu ajunge ziuă bună.”
„Cine așteaptă mură în gură.”
„Cine aude dosul, n-aude fața”
„Cine aude vorbe multe, să-i ia un tastru mic.”
„Cine bagă mâinile în miere își linge degetele.”
„Cine bănuiește e cu mai multe păcate”
„Cine bănuiește e cu mai multe păcate.”
„Cine bate Dunărea”
„Cine bate fierul rece, nimic nu folosește.”
„Cine bate la poarta altuia, o să bată și altul la poarta lui.”
„Cine bate la poarta altuia, trebuie să bată și la a lui”
„Cine bate, aceluia i se deschide”
„Cine bate, aceluia i se deschide.”
„Cine batjocorește, va fi batjocorit”
„Cine batjocorește, va fi batjocorit.”
„Cine băutură iubește, de sărăcie se gătește”
„Cine bea apă din Broscari nu mai pleacă”
„Cine bea apă din pumni străini, nu se satură”
„Cine bea apă din pumni străini, nu se satură niciodată.”
„Cine bea în cinste, ori în dator”
„Cine bea până la îmbătare”
„Cine bea până la îmbătare nume bun în lume n-are.”
„Cine bea vin își bea punga, și mintea, ba și sănătatea.”
„Cine bea vin mult își bea și mințile”
„Cine bea vin mult își bea și mințile.”
„Cine blând ca mielul la cel cumplit se arată, ca când dai”
„Cine botează cutează”
„Cine cade de sine (el) nu plânge”
„Cine cade de sine nu plânge.”
„Cine cade de sine, să plângă e rușine.”
„Cine cade în gârlă nu se mai ferește de ploaie”
„Cine cade în gârlă nu se mai ferește de ploaie.”
„Cine câinele și-l iubește n-are frică de tâlhari”
„Cine cal străin încalecă, curând descalecă”
„Cine călătorește știe să umble”
„Cine cântă nu joacă”
„Cine cântă nu joacă.”
„Cine cârpește”
„Cine cârpește nu se îmbogățește.”
„Cine câștigă la joc, în dragoste n-are noroc.”
„Cine caută ceartă găsește bătaie”
„Cine caută guri.”
„Cine caută iepuri în biserică, se întoarce fără vânat”
„Cine caută iepuri în biserică, se întoarce fără vânat acasă.”
„Cine caută în carte, nu mănâncă de vițe”
„Cine caută nevastă fără cusur, neînsurat rămâne.”
„Cine caută nevastă fără cusur, rămâne neînsurat”
„Cine caută prieten fără cusur, fără prieten”
„Cine caută prieten fără cusur, fără prieteni rămâne.”
„Cine caută spre străin înstrăinat va rămâne”
„Cine caută stăpân devine slugă”
„Cine caută stăpân devine slugă.”
„Cine caută vreme, pierde vremea”
„Cine caută vreme, pierde vremea.”
„Cine caută, află”
„Cine caută, află.”
„Cine caută, găsește.”
„Cine ce caută, aceea află”
„Cine ce caută, aceea află.”
„Cine ce face, lui își face”
„Cine ce face, lui își face.”
„Cine ce învață”
„Cine ce învață, moartea îl desvață.”
„Cine ce poftește lesne crede”
„Cine ce-o să tragă, la cap îi e scris”
„Cine ce-o să tragă, la cap îi e scris.”
„Cine ce-și caută găsește”
„Cine ce-și caută găsește.”
„Cine ce-și face, lui îi face”
„Cine ce-și face, lui îi face.”
„Cine ceartă pe cel necăjit, cumplit om se înțelege”
„Cine cercetează, află”
„Cine cercetează, află.”
„Cine cere nu moare, dar nici cinste nu are”
„Cine cere nu moare, dar nici cinste nu are.”
„Cine cere nu piere”
„Cine cere nu piere, dar nici nume bun”
„Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are.”
„Cine cere nu piere, dar nici omenie n-are”
„Cine cere nu piere, dar nici omenie n-are.”
„Cine cere nu piere, nici multă omenie are”
„Cine cere nu piere, nici multă omenie are.”
„Cine cere nu piere.”
„Cine cere, nu piere”
„Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.”
„Cine cere, nu piere.”
„Cine cerne într-o zi e semn că mare gust are”
„Cine cerne toată ziua e semn că n-are să frământe.”
„Cine cerne toată ziua, nu mănâncă mămăligă”
„Cine cerne toată ziua, nu mănâncă mămăligă.”
„Cine cheltuiește mai mult decât îi vine, curând sărăcia”
„Cine cheltuiește peste ceea ce câștigă”
„Cine chiorăște, la semn nu nemerește”
„Cine coda ochiului”
„Cine crede în cruce, ca crucea se usucă”
„Cine cu capul dă, multe praguri să lovește”
„Cine cu capul de multe praguri se lovește, acela în urmă mai bine se socotește.”
„Cine cu cine, dar eu cu tine”
„Cine cu cine, dar eu cu tine.”
„Cine cu lăcomie acul cusătorului înghite”
„Cine cu porcii se amestecă, îl bagă în noroi”
„Cine culege trandafiri trebuie să se înghimpe”
„Cine culege trandafiri trebuie să se înghimpe.”
„Cine cumpără în dator”
„Cine cumpără în dator plătește de două ori.”
„Cine cumpără mai scump? - Săracul”
„Cine cumpără ouă de la cocoș, le găsește fără gălbenuș”
„Cine cutează să spună adevărul”
„Cine dă cuvânt nu ia, de falangă pește ia”
„Cine dă din mâini (mâini) nu se îneacă”
„Cine dă din mâini nu se îneacă”
„Cine dă din mâini nu se îneacă.”
„Cine dă împrumut își face dușmani”
„Cine dă împrumut își face dușmani.”
„Cine dă la ochi să depărteze, mai întâi dă la inimă sa”
„Cine dă nu uită, iar cine ia cam mai dă.”
„Cine dă râme strâns, cu mâinile între picioare, trage a sărăcie”
„Cine dă râme strâns, cu mâinile între picioare, trage a sărăcie.”
„Cine dă săracilor împrumută pe Dumnezeu”
„Cine dă, lui își dă”
„Cine dă, lui își dă.”
„Cine dă, nu uită; iar cine ia, cam mai dă”
„Cine de cuvânt nu înțelege, nici de ciomege”
„Cine de cuvânt nu înțelege, nici de ciomege.”
„Cine de dragoste se ține, și-a luat ziua bună de la înțelepți”
„Cine de foc trebuință are, în cenușă el găsește”
„Cine de grab se urcă, de grab se prăbușește”
„Cine de grab se urcă, de grab se prăbușește.”
„Cine de mic copil casa și-o risipește, la bătrânețe slugă”
„Cine de oameni nu se rușinează, nici de Dumnezeu”
„Cine de oameni nu se rușinează, nici de Dumnezeu nu se înfricoșează.”
„Cine de oameni nu se rușinează, nici de Dumnezeu nu se teme.”
„Cine de sărbători se ține, sărăcia de el se ține”
„Cine defaimă pe altul înaintea ta, el și pe tine o să te defaime înaintea altuia.”
„Cine defaimă pe altul înaintea ta, el și pe tine te defaimă.”
„Cine deschide ochii după ce cumpără”
„Cine deschide ochii după ce cumpără, cumpără totdeauna marfă proastă.”
„Cine din fire rău nărăvit, ca cel ce brez se naște, brez moare”
„Cine do: :epur: gonește”
„Cine doarme cu câinii se scoală plin de purici”
„Cine doarme mult, trăiește puțin”
„Cine doarme nu mănâncă”
„Cine doarme pe pământ, n-are frică să cadă, când să”
„Cine doarme pe pământ, n-are frica să cadă, când se întoarce.”
„Cine doarme pe pat moale nu doarme în odihnă.”
„Cine doarme pe pat, male nu doarme în odihnă”
„Cine dorește mai mult pierde și pe cel puțin.”
„Cine dorește mai mult, pierde și pe cel”
„Cine dorește mai mult, pierde și pe cel puțin.”
„Cine duce bani la Eșii? Tu și eu!”
„Cine dumică nu mănâncă”
„Cine dumică știe, cine mănâncă nu știe”
„Cine dumică știe, cine mănâncă nu știe.”
„Cine după ce umblă, capătă”
„Cine după ce umblă, capătă.”
„Cine e bun place și lui Dumnezeu”
„Cine e bun place și lui Dumnezeu.”
„Cine e chezaș”
„Cine e cu (are) mâna lungă”
„Cine e deprins să aibă stăpân, moare slugă.”
„Cine e harnic și muncește are tot ce vrea, ...cine-i leneș și chiulește are tot așa.”
„Cine e mare”
„Cine e mare e și tare, cine e mic tot nimic.”
„Cine e mușcat de șarpe se păzește și de șopârlă.”
„Cine e prieten la zile rele, acela e adevărat”
„Cine e viteaz în urma războiului se cunoaște.”
„Cine e voinic la pahar”
„Cine este fără de prieten, iaste ca un trup”
„Cine este învățat la sapă să nu se apuce”
„Cine este învățat la sapă să nu se apuce de suliți.”
„Cine este liniștit, se odihnește”
„Cine este liniștit, se odihnește.”
„Cine este sfânt pe așternut moale nu doarme.”
„Cine este vara la ogor”
„Cine face acela trage.”
„Cine face bine altuia, sieși face”
„Cine face bine, bine găsește”
„Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.”
„Cine face ca mine, ca mine să pățească”
„Cine face ca mine, ca mine să pățească.”
„Cine face gălușca trebuie s-o și înghită”
„Cine face gălușca trebuie s-o și înghită.”
„Cine face gustare cu îmbelșugare, prânz.”
„Cine face roșeață în nas, să se atingă cu coada lingurii”
„Cine face roșeață în nas, să se atingă cu coada lingurii.”
„Cine face tot la rele”
„Cine face tot la rele, el nu scapă de belele.”
„Cine face, acela trage”
„Cine face, acela trage.”
„Cine face, face i se face.”
„Cine face, lui își face”
„Cine face, lui își face.”
„Cine face, și cine trage”
„Cine făgăduiește mult, dă puțin”
„Cine făgăduiește se leagă”
„Cine fără aripi muncește să zboare, pururea îl vezi”
„Cine fuge de judecată, dreptate nu are”
„Cine fură azi o ceapă”
„Cine fură azi un ac”
„Cine fură azi un ac, mâine fură un gânsac.”
„Cine fură azi un ou”
„Cine fură azi un ou, mâine fură și un bou.”
„Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.”
„Cine fură își ia răsplata”
„Cine fură nu cumpără, dar nici cinste”
„Cine fură nu cumpără, dar nici cinste nu capătă.”
„Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru.”
„Cine fură odată e fur tot-de-una”
„Cine fură, știe și să se ascundă”
„Cine fură, știe și să se ascundă.”
„Cine greșește, pătimește”
„Cine greșește, tot Armanul”
„Cine hainele și le păstrează, le are pe jumătate”
„Cine hainele și le păstrează, le are pe jumătate.”
„Cine ia în râs pe altul singur se face de râs.”
„Cine ia pe datorie plătește de două ori”
„Cine îmbrățișează multe, puține adună”
„Cine împarte parte-și face.”
„Cine împarte, parte-și face”
„Cine în lene se târăște”
„Cine în mare cade, și de șerpi se acață”
„Cine în urmă vine, acela închide ușa”
„Cine încalecă măgarul”
„Cine începe cu Dumnezeu, cu Dumnezeu”
„Cine începe multe, nici una nu isprăvește”
„Cine începe multe, puține sfârșește”
„Cine încunjură ajunge mai curând”
„Cine încunjură ajunge mai curând.”
„Cine îndrăznește, trăiește; dar nici multă”
„Cine înghite undița, fier de corabie bo”
„Cine înjură de cruce”
„Cine înșală odată, înșală și a doua oară”
„Cine înșeală odată, înșeală și a doua oară.”
„Cine într-altă lege sare”
„Cine intră în cârciumă nu intră ca să se închine”
„Cine intră în cârciumă nu intră ca să se închine.”
„Cine intră în cele mai mari primejdii fără nici o sfială”
„Cine intră în danț, trebuie să știe juca”
„Cine întreabă de două ori, nu greșește”
„Cine întreabă de durere pe lângă frumusețe”
„Cine întreabă munții sare”
„Cine întreabă nu greșește”
„Cine întreabă nu greșește.”
„Cine întreabă, calea o află”
„Cine întreabă, nu dă bucuros”
„Cine învață carte”
„Cine învață la tinerețe”
„Cine își bagă mâna în miere și nu și-o linge”
„Cine își bagă secera în cur o să o scoată”
„Cine își bagă secera în cur trebuie să”
„Cine își calcă jurământul”
„Cine își îngrădește gura, își cruță curul”
„Cine își mănâncă sămânța de cânepă rămâne gol.”
„Cine își mănâncă sămânța de cânepă rău”
„Cine își mănâncă sămânța de in, își mănâncă cămașa.”
„Cine își păzește limba, își păzește capul.”
„Cine își pune boii în cârd cu dracul îi scoate vară”
„Cine își pune mintea cu nebunul este și mai nebun.”
„Cine își ridică cracii la al doilea bărbat, de obște să înțeleagă”
„Cine își scoate câinele din casă, își pierde pacea”
„Cine îți aruncă o piatră, aruncă-i o pâine.”
„Cine iubește din suflet pe cel din cameră, mare”
„Cine iubește, crede.”
„Cine iubește, iartă.”
„Cine joacă de-a duracul”
„Cine joacă fără muzică, e nebun”
„Cine joacă în horă și nu dă din mâini?”
„Cine joacă-n horă și nu dă din mâini?”
„Cine jură lesne, minte”
„Cine jură lesne, minte.”
„Cine la amor nu crede”
„Cine la întrebare se pripește, la răspuns”
„Cine la întrebare se pripește, la răspuns se poticnește”
„Cine la mult năzuiește, nici una nu isprăvește”
„Cine la mult năzuiește, nici una nu isprăvește.”
„Cine la seceriș nu se lenevește, pâinea din gură nu-i”
„Cine la tinerețe e leneș, suferă la bătrânețe”
„Cine la țițe a ajuns”
„Cine la toți piscăiește, buzele i se topește”
„Cine lăcomește”
„Cine lăcomește nu se pricopsește.”
„Cine lăcomește să apuce cele străine”
„Cine lăcomește să apuce cele străine, pierde și ale sale.”
„Cine leapădă floarea nu simte mirosul ei”
„Cine leapădă floarea nu simte mirosul ei.”
„Cine legea nu-și cinstește”
„Cine lesne hotărăște, lesne se și grăiește”
„Cine lucrează și tace”
„Cine lucrează, acela se cade să mănânce”
„Cine lucrează, are, cine șade, rabdă”
„Cine lucrează, nu agiunează”
„Cine mai mult se teme, acela uită ușa”
„Cine mai mult se teme, acela uită ușa deschisă.”
„Cine mai muncește, mai mult va avea”
„Cine mai puțin mănâncă, are și mâine ce mânca”
„Cine mai puțin mănâncă, are și mâine ce mânca.”
„Cine mănâncă ceapă și nu lăcrămează?”
„Cine mănâncă ceapă și nu lăcrimează?”
„Cine mănâncă mult, mănâncă mai de puține ori”
„Cine mănâncă mult, mănâncă mai de puține ori.”
„Cine mănâncă numai ceapă, dă mâna cu vinul”
„Cine mănâncă ou și nu să pică?”
„Cine mănâncă puțin mănâncă mai de multe ori”
„Cine mănâncă puțin mănâncă mai de multe ori.”
„Cine mănâncă semințe de dovleac, îi cade părul”
„Cine mănâncă și nu se picură?”
„Cine mânecă de dimineață”
„Cine mânecă mai de dimineață, ajunge mai departe”
„Cine merge cu lupul, urlă ca și lupul”
„Cine merge cu lupul, urlă ca și lupul.”
„Cine merge încet departe ajunge.”
„Cine merge încet, departe ajunge”
„Cine merge pe alăturea cu drumul cade”
„Cine merge spânzurat nu moare înecat”
„Cine mi-a luat banul din gură?”
„Cine mi-a umplut ismenele!”
„Cine miluiește guvojdul, chiar și pe el.”
„Cine minte odată nu i se mai crede”
„Cine minte și fură”
„Cine minte și fură.”
„Cine mințește, lumea de el se ferește”
„Cine mințește, lumea de el se ferește.”
„Cine mișcă”
„Cine moare nu mai mișcă”
„Cine moare nu mai vine”
„Cine moare spânzurat nu moare înecat.”
„Cine moare, groapa lui și-o astupă”
„Cine moare, și cine îi trage clopotul”
„Cine moștenește”
„Cine mult (adeseori) se încrede în alții”
„Cine mult grăiește, puțin sporește”
„Cine mult grăiește, puțin sporește.”
„Cine muncește”
„Cine muncește și nu se nădușește?”
„Cine muncește, n-are timp să facă bani.”
„Cine mușcă bucată mare, singur se îneacă”
„Cine n'are gând de treabă să păduche”
„Cine n-a gustat amarul”
„Cine n-a gustat amarul nu cunoaște gustul mierii.”
„Cine n-a gustat amarul nu știe ce e zahărul.”
„Cine n-a îndurat suferințe nu se îndură de alții.”
„Cine n-a îndurat suferințe, nu se îndură”
„Cine n-a mâncat oleiul prăspăt, nu știe ce este bun”
„Cine n-ar fi alb, va fi lai”
„Cine n-ar vrea să fie Ban?”
„Cine n-are belele”
„Cine n-are cal”
„Cine n-are cal, să urce pe jos la deal.”
„Cine n-are cap, nu-l dă”
„Cine n-are cap, picioarele-i duc.”
„Cine n-are cap, sufere multe”
„Cine n-are ce mânca știe când e post”
„Cine n-are ce mânca știe când e post.”
„Cine n-are de lucru își cântărește c...le”
„Cine n-are femeie, n-are nici noroc.”
„Cine n-are frumos pupă și mucos.”
„Cine n-are în cap, să aibă în picioare”
„Cine n-are noroc dimineața n-are nici seara”
„Cine n-are noroc dimineața, n-are nici seara.”
„Cine n-are noroc să-l caute”
„Cine n-are vară minte”
„Cine n-ascultă de mamă”
„Cine n-o caută o găsește, dar încă cine o caută.”
„Cine naiba a mai văzut, ...brânză friptă la grătar, domnișoară pe măgar.”
„Cine ne vizitează ne face onoare, cine nu, plăcere.”
„Cine ne-a dat astăzi să ne dea și mâine.”
„Cine ne-a dat astăzi, să ne dea și mâine”
„Cine necredincios este în vorbă viclean este și în lucru.”
„Cine necredincios este în vorbă, viclean este și în lucru”
„Cine nici cum s-a udat de ploaie zădăr”
„Cine nu adună la tinerețe, nu va avea”
„Cine nu adună pentru sine, adună pentru alții.”
„Cine nu aleargă să-și stingă casa, când s-ar aprinde?”
„Cine nu are dinți, nu poate mușca”
„Cine nu are dreptate acela țipă mai tare”
„Cine nu are zi de pui, mănâncă și zi de găină”
„Cine nu cârpește spărtura mică, are ne”
„Cine nu caută găsește pe dracul; dar cine-l caută?”
„Cine nu chitește”
„Cine nu chitește nu nimerește.”
„Cine nu crede în el însuși, nu crede în nimic.”
„Cine nu cruță (păstrează) când are”
„Cine nu cruță (păstrează) când are.”
„Cine nu cruță paraoa, nici de galben”
„Cine nu cruță paraua, nici de galben nu-i e milă.”
„Cine nu cruță paraua, nu are fiorinul”
„Cine nu cruță șalăul”
„Cine nu cunoaște pe prost e mai prost”
„Cine nu cunoaște pe prost e mai prost decât el.”
„Cine nu deschide ochii deschide punga”
„Cine nu e dator e destul de bogat”
„Cine nu e dator e destul de bogat.”
„Cine nu e iertat nu știe să ierte”
„Cine nu e iertat nu știe să ierte.”
„Cine nu e mulțumit cu puțin nu e vrednic de mult.”
„Cine nu e mulțumit de puțin, nici de mult”
„Cine nu e mulțumit de puțin, nici de mult nu are parte.”
„Cine nu face bine în Cârgnia, nu-l face”
„Cine nu învață la tinerețe, va plânge la bătrânețe.”
„Cine nu lucrează”
„Cine nu lucrează să nu mănânce”
„Cine nu lucrează vara, n-are ce mânca iarna”
„Cine nu lucrează, de ie dracu-l învață”
„Cine nu mai poate iubi, începe să urască.”
„Cine nu mănâncă usturoiu, nu-i mirâse”
„Cine nu muncește”
„Cine nu muncește la tinerețe n-are la bătrânețe.”
„Cine nu muncește la tinerețe, n-are la bătrânețe”
„Cine nu muncește, nu mănâncă.”
„Cine nu păstrează, nu are”
„Cine nu pâte a gumarului, pâte a sumarului”
„Cine nu pățește a măgarului, pățește a samarului.”
„Cine nu pleacă de dimineață, în urma tuturor rămâne”
„Cine nu poate avea mult, e bucuros și de puțin”
„Cine nu poate avea mult, e bucuros și de puțin.”
„Cine nu poate răbda nu mănâncă pomă”
„Cine nu poate săvârși un lucru, să nu se apuce”
„Cine nu poate săvârși un lucru, să nu se apuce de dânsul.”
„Cine nu prețuiește filerul nu va număra”
„Cine nu primește sfat, Nu e nici de ajutat.”
„Cine nu se află la nunta lui acasă”
„Cine nu se arde, de foc nu se sparie.”
„Cine nu se asterne la o zânate, huz”
„Cine nu se bate de cuvânt, nu se bate”
„Cine nu se îndură de cui, pierde și potcoava.”
„Cine nu se îndură de vargă, pierde copilul”
„Cine nu se miră, nu se miră”
„Cine nu se mulțumește cu puțin, de mult”
„Cine nu se mulțumește cu puțin, pierde”
„Cine nu se mulțumește de puțin, nu e vrednic nici de mult.”
„Cine nu se mulțumește pe puțin, pierde și acel puțin”
„Cine nu se roagă pe Dumnezeu?”
„Cine nu știe cruța puțin, nu poate avea”
„Cine nu știe cruța puțin, nu poate avea.”
„Cine nu știe nici o meserie”
„Cine nu știe potecile nu știe nici drumul mare.”
„Cine nu suie dealul, nu coboară coastele.”
„Cine nu suie delul, nu coboară căștile.”
„Cine nu te știe te vinde, iar cine te știe te cumpără.”
„Cine nu te știe te vinde; iar cine te știe te cumpără”
„Cine nu ucide șarpele ce-i ese înainte, mare păcat face.”
„Cine nu va să se înomoleze, de noroi să se ferească.”
„Cine nu voiește când poate nu va mai putea când va voi.”
„Cine nu voiește când poate, nu va mai putea când va voi.”
„Cine nu vrea să facă pâine, toată ziua cerne.”
„Cine nu vrea să frământe, toată ziua cerne”
„Cine nu vrea să frământe, toată ziua cerne.”
„Cine nu vrea să plămădească, cerne toată ziua.”
„Cine nu vrea să scrie cu condeiul să scrie”
„Cine nu vrea să se înmoaie, de noroi”
„Cine nu-i bun de catană”
„Cine nu-i bun de catană nici acasă nu-i de seamă.”
„Cine nu-i mulțumit cu puțin, nu-i vrednic”
„Cine nu-și laudă casa, casa pe el cade”
„Cine nu-și laudă casa, casa pe el cade.”
„Cine nu-și ține drumul rătăcește”
„Cine nu-și ține limba, își pierde capul”
„Cine o are sacre nu vrea, și o caută care”
„Cine o caută, o găsește”
„Cine o dată s-a ars sufletul de bucate fierbinți”
„Cine o face nesărată”
„Cine o face nesărată, nu o mai face altă dată.”
„Cine o face, și cine o trage”
„Cine o ia prea lată”
„Cine o mai face (ca mine), ca mine să pățească”
„Cine o mai face ca mine să pățească.”
„Cine o râde să plătească”
„Cine oaste are, dușmani cică n-are”
„Cine odată s-a îmbătat, anevoie se dezbată”
„Cine orce învață nu uită în viață.”
„Cine orice învață”
„Cine orice învață, nu uită în viață.”
„Cine păgubește se înțelepțește.”
„Cine păgubește, se înțelepțește”
„Cine păzește saiaua mănâncă tarhanaia”
„Cine păzește sofraua”
„Cine pe alții blestemă”
„Cine pe altul caută să înșale, el mai întâi se înșală”
„Cine pe altul omenește, pe sine se cinstește”
„Cine pe lângă drum zidește, mulți stăpâni are”
„Cine pe lângă drum zidește, mulți stăpâni dobândește.”
„Cine pe lei deșteaptă, spre a lui pieire îl deșteaptă”
„Cine pe leu deșteaptă, spre a lui pieire îl deșteaptă”
„Cine pe șarpe de coadă l-a apuca, îndată să mușcă”
„Cine pe sine se laudă, acela mai tare se înjosește.”
„Cine piatra rostogolește”
„Cine piatră rostogolește, pe el se lovește.”
„Cine plânge înaintea judecății își pierde”
„Cine plânge pentru toată lumea, orbește”
„Cine plânge vara, râde iarna”
„Cine plânge vara, râde iarna.”
„Cine pleacă de dimineață, departe ajunge”
„Cine pleacă în sat rămâne nemâncat”
„Cine pleacă mai de dimineață, ajunge mai înainte.”
„Cine pleacă mai de dimineață, ajunge mai nainte”
„Cine poartă plosca cu minciunele nu o”
„Cine poartă plosca cu minciunile nu o duce mult.”
„Cine poate face bine și nu face, păcătuiește”
„Cine poate face bine și nu face, păcătuiește.”
„Cine poate oase roade, cine nu, ...nici carne moale.”
„Cine poate oase roade.”
„Cine poate să doarmă alăturea cu leul?”
„Cine poate suferi mai mult, mai mult și nădăjduiește”
„Cine poftește (cupește)”
„Cine pune cu dracul în plug scoate boii fără coarne.”
„Cine pune cu dracul în plug, scoate boii”
„Cine pune urechile la cârciumă multe aude”
„Cine purcei hrănește, porci va avea”
„Cine rabdă nu greșește”
„Cine râde de altul, gura i se umple”
„Cine râde de altul, gura i se umple.”
„Cine râde de dimineață plânge mai târziu”
„Cine râde gura și întinde.”
„Cine râde gura-și întinde.”
„Cine râde la urmă râde mai bine.”
„Cine râde la urmă, râde mai bine.”
„Cine râde mai la urmă, râde mai cu haz”
„Cine ridică pâlele nu se umple cu noroi”
„Cine s-a ars cu ciorbă suflă și în iaurt.”
„Cine s-a fript cu ciorba, suflă și-n iaurt.”
„Cine s-a fript la ciorbă, suflă și în iaurt.”
„Cine s-a fript odată cu ciorba fierbinte, suflă apoi și în iaurt”
„Cine șade”
„Cine șade acasă”
„Cine șade pe două scaune, cade rău când”
„Cine șade sub gorniță, acela mănâncă gorniță.”
„Cine sădește vie, din rodul ei mănâncă”
„Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.”
„Cine sapă groapa altuia, cade singur într-însa.”
„Cine sărăcia nici cum a încercat-o, nu cunoaște îndurarea”
„Cine sare cam sus, îndată cade jos”
„Cine sare cam sus, îndată cade jos.”
„Cine sare din par în par, tot îi dă unul prin cur”
„Cine sare garduri multe îi dă (intră) câte un”
„Cine sare multe trepte deodată, i se frânge”
„Cine sare multe trepte deodată, i se frânge piciorul.”
„Cine sare pari mulți îl înțepă unul”
„Cine scarpină râia altuia, răcorește pe a lui”
„Cine schimbă stăpânii, slugă îmbătrânește.”
„Cine scormonește mărăcini, nevătămat nu scapă.”
„Cine scuipă în potriva vântului își scuipă mustățile.”
„Cine scuipă în potriva vântului, își scuipă mustățile”
„Cine scuipă în sus, îi cade pe obraz”
„Cine scuipă în sus, îi cade pe obraz.”
„Cine scuipă, anevoie linge”
„Cine se amestecă în lături, mănâncă porcii”
„Cine se amestecă în tărâțe îl mănâncă porcii.”
„Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cine se apucă de multe nu isprăvește nici una.”
„Cine se apucă să învețe pe nerod, nu se osândește de nebun.”
„Cine se arde de fierbinte, suflă și în rece”
„Cine se aseamănă se adună”
„Cine se aseamănă se adună.”
„Cine se aseamănă, se adună.”
„Cine se atinge de mărăcini, nevătămat nu scapă”
„Cine se atinge de smâlă și nu se murdărește?”
„Cine se atinge de smoală și nu se mânjește?”
„Cine se bagă fără tocmală”
„Cine se bagă fără tocmeală, ese fără socoteală.”
„Cine se bagă între lupi trebuie să urle.”
„Cine se biruiește”
„Cine se bucură la avere”
„Cine se cacă cât mănâncă? Tu!”
„Cine se culcă cu câinii se scoală cu purici.”
„Cine se culcă flămând se scoală fără datorie”
„Cine se culcă flămând se scoală fără datorie.”
„Cine se culcă mai de vreme, se scoală”
„Cine se culcă nemâncat codri visează.”
„Cine se culcă nemâncat se scoală fără vreme”
„Cine se culcă nemâncat se scoală fără vreme.”
„Cine se culcă nemâncat, visează codri”
„Cine se culcă odată cu găinile nu dă”
„Cine se culcă târziu și doarme dimineața”
„Cine se duce și umblă după înțelepciune”
„Cine se face oaie îl mănâncă lupii”
„Cine se face oaie îl mănâncă lupii.”
„Cine se grăbește”
„Cine se grăbește curând ostenește.”
„Cine se ia cu nerodul este ca și el nebun”
„Cine se ia după muscă îl duce la miere”
„Cine se ia după muscă, îl duce la scârnă”
„Cine se ia după muște”
„Cine se ia după muște la putregai ajunge.”
„Cine se înalță pre mult, cade”
„Cine se înalță pre sine se va smeri”
„Cine se îndestulează cu puțin, se face”
„Cine se îndestulează cu puțin, se face.”
„Cine se îndură de cui, pierde și potcoava”
„Cine se înșală singur, singur se mai înșală”
„Cine se înseală singur, singur se mai înșală”
„Cine se întinde mai mult decât îi este straiul, îl rupe”
„Cine se învață cu minciuna, când spune adevărul se bolnăvește.”
„Cine se învață mincinos, când spune”
„Cine se învață mincinos, cînd spune adevărul, se bolnăvește.”
„Cine se învață, la groapă se desvață”
„Cine se iubește”
„Cine se iuțește”
„Cine se iuțește la mânie”
„Cine se joacă cu dracul, dă și peste tat-său.”
„Cine se joacă cu dracul, dă și peste tată-său”
„Cine se judecă, adeseori pierde un bou și câștigă o pisică.”
„Cine se laudă că nu e mincinos, trebuie”
„Cine se laudă că nu e mincinos, trebuie crezut pe jumătate.”
„Cine se laudă că-i tare”
„Cine se laudă pe sine, mai tare se înjosește”
„Cine se laudă se măscărește pre sine”
„Cine se laudă singur, nu merită a fi”
„Cine se mărită de nevoie, trăiește în nevoie.”
„Cine se mintuiește nu agârșește”
„Cine se naște breaz, breaz moare”
„Cine se naște breaz, breaz moare.”
„Cine se oțețește, să pe oțet să-i treacă”
„Cine se pleacă vremii, câștigă vreme”
„Cine se pornește cu graba”
„Cine se povoară face legea”
„Cine se prea grăbește, ostenește iute”
„Cine se pripește”
„Cine se pripește la umblat, se poticnește”
„Cine se razimă de umbră”
„Cine se razimă pe umbră, greșește”
„Cine se razimă pe umbră, greșește.”
„Cine se reazemă de umbră, dă îndată peste cap tumbă.”
„Cine se scâlâie de dimineață se scobește”
„Cine se scaldă în Vinerea Mare, înainte de răsăritul soarelui”
„Cine se scoală de dimineață se scobește în măsele, cine târziu se scarpină în cap.”
„Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.”
„Cine se scoală mai de dimineață ajunge mai departe.”
„Cine se scoală mai de dimineață, acela e mai mare”
„Cine se scoală mai de dimineață, acela e mai mare.”
„Cine se scuză se acuză.”
„Cine se sfiește nu se încumetă”
„Cine se silește, are”
„Cine se silește, are.”
„Cine se smerește se înalță.”
„Cine se smilește se înalță.”
„Cine se știe cu musca pe căciulă, se apără”
„Cine se știe cu musca pe căciulă, se apără.”
„Cine se teme de brumă nu pune viță”
„Cine se teme de brumă nu pune viță de vie.”
„Cine se teme de brumă, să nu sădească vie.”
„Cine se teme de lup să nu se ducă la pădure”
„Cine se teme de moarte și-a pierdut viața”
„Cine se trezește devreme, nu întunecă”
„Cine se umilește, se înalță”
„Cine se-amestecă printre gumari, cluțăți vai”
„Cine se-ntunecă, nici nu gândește.”
„Cine seamănă cu lacrimi culege cu bucurie.”
„Cine seamănă cu lacrimi, culege cu bucurie”
„Cine seamănă culege”
„Cine seamănă își leagă norocul cu teii”
„Cine seamănă răutăți, iară răutăți va secera”
„Cine seamănă spini, spini culege”
„Cine seamănă vânt culege furtună.”
„Cine seamănă vânt, seceră furtună”
„Cine seamănă vânt, seceră furtună.”
„Cine seara se scaldă, dimineața vârful o află”
„Cine secă balta prinde broaște”
„Cine și-a măritat fata și și clădește o”
„Cine și-a pierdut cinstea, dă colac și lu”
„Cine simte vreo durere”
„Cine slobod de datorii, acela mai bogat”
„Cine slujește altarului, din altar mănâncă”
„Cine slujește altarului, din altar mănâncă.”
„Cine socotește câte foi intră-n plăcintă”
„Cine șovăiește rău lui își pricinuiește”
„Cine spală capul lui asin, pierde apa și săpunul”
„Cine sparge să trăiască, sparge și un castel”
„Cine spune dreptul, loc nu-și mai găsește”
„Cine spune minciună e ca și cel ce fură”
„Cine spune minciuna e ca și cel ce fură.”
„Cine spune minciună, întâi obrazul își”
„Cine spune multe face puține.”
„Cine spune multe, face puține”
„Cine spune multe, spune mai puțin”
„Cine stă pe dău luntri, cade în apă”
„Cine stă pe două luntri cade în apă”
„Cine știe are patru ochi.”
„Cine știe carte are patru ochi”
„Cine știe carte are patru ochi.”
„Cine știe multe moare”
„Cine știe să asculte, acela știe să și răspundă”
„Cine strânge cărbuni cu mâna altuia, nici să mănânce”
„Cine strânge cărbuni cu mâna altuia, nici se mânjește, nici se arde.”
„Cine strânge nu mănâncă”
„Cine strânge nu mănâncă.”
„Cine strânge să mănânce”
„Cine strigă mai tare, acela biruiește”
„Cine strigă: hui! hui!”
„Cine suflă în foc îi sar scânteile în ochi”
„Cine suflă în foc îi sar scânteile în ochi.”
„Cine tace”
„Cine tace merge în pace.”
„Cine tace, nimănui nu-i place, dar și cine vorbește el la multe greșește.”
„Cine tace, nu se căiește”
„Cine tace, primește”
„Cine tace, se biruiește.”
„Cine tace, și face”
„Cine te întreabă de ce păr îți este căciula”
„Cine te învălește, acela te și desvălește”
„Cine te învelește, acela te dezvăluiește.”
„Cine te sperie, acela te și păfugește”
„Cine te sperie, te și îmbucă”
„Cine te știe te cumpără, cine nu te știe”
„Cine te știe te cumpără, cine nu te știe te vinde.”
„Cine te știe te cumpără, cine nu, te vinde.”
„Cine te știe, te cumpără; cine nu (te vinde)”
„Cine te știe, te cumpără; cine nu te știe, te vinde”
„Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai”
„Cine te vede intrând în cârciumă, nu zice că ai intrat să te închini.”
„Cine te-a bătut, Iordache?”
„Cine ți-a scos ochii?”
„Cine ți-a scos ochii? — Frate-meu.”
„Cine ține pâinea în sânul altuia, de multe”
„Cine ține pâinea în sânul altuia, de multe ori rabdă de foame.”
„Cine tot alege”
„Cine tot mereu vorbește”
„Cine tot vorbește, lucru nu-i sporește.”
„Cine trage a mare, mare ajunge”
„Cine trăiește cu chiorii se învață a se uita cruciș”
„Cine trăiește cu chiorii se învață a se uita cruciș.”
„Cine trăiește la un loc cu porcii, miroase rău la toți”
„Cine trăiește nădăjduindu-se”
„Cine trăiește trebuie să și moară”
„Cine trăpădă, capătă”
„Cine umblă cârpindu-se, mai rău se rupe”
„Cine umblă cu crucea-n sân, ca crucea”
„Cine umblă cu curul în două luntri, în nici una nu este”
„Cine umblă cu fier se umple de rugină.”
„Cine umblă cu fier, se umple de rugină”
„Cine umblă cu gândul acasă își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă cu gândul acasă, își pierde căciula în târg”
„Cine umblă cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă cu gura căscată, îi intră muștele”
„Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.”
„Cine umblă cu traista cu minciuni n-o”
„Cine umblă de timpuriu călare (pe cal)”
„Cine umblă din țară în țară nu e om”
„Cine umblă după doi iepuri nu prinde nici unul.”
„Cine umblă după judecată, să nu creadă”
„Cine umblă în două luntri cade în apă.”
„Cine umblă încet merge departe”
„Cine umblă la Crăciun în cămașă, la Paște umblă”
„Cine umblă la Crăciun în cămașă, la Paște umblă cu cojoc.”
„Cine umblă multe”
„Cine umblă multe, îi dă un lemn în cur”
„Cine umblă multe, îi dă un lemn în cur.”
„Cine umblă nu-i mort”
„Cine umblă nu-i mort.”
„Cine umblă pe drum cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă pe drum, cu gândul acasă își pierde căciula în târg.”
„Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge”
„Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri.”
„Cine umblă prea lată”
„Cine umblă printre ceapă și coji de ceapă”
„Cine umblă udișor”
„Cine umblă ziua nu se poticnește.”
„Cine un clopot numai aude, un sunet”
„Cine unge bine, merge bine”
„Cine va mânca multă miere”
„Cine va să se roage sfântului, duce lumea”
„Cine va să trăiască în pace”
„Cine va umbla cu pizma”
„Cine va umbla cu pizmă, își va sparge singur cizma.”
„Cine vara petrece cântând”
„Cine vara stă și doarme”
„Cine vara stă și doarme, iarna biet moare de foame.”
„Cine vine”
„Cine voiește să se îmbogățească din plug”
„Cine voiește totdeauna mai mult, acela”
„Cine voiește totdeauna mai mult, acela pierde și ce are”
„Cine vorbește mult face puțin”
„Cine vorbește multe, ori știe multe, ori minte”
„Cine vorbește neadevărat, îi măgar”
„Cine vorbește seamănă, cine ascultă culege.”
„Cine vorbește, seamănă; cine ascultă, culege”
„Cine vorbește, vinde; cine ascultă, cumpără”
„Cine vrea să bată câinele, bâtă găsește”
„Cine vrea să înșele se înșeală.”
„Cine vrea să înșele, se înșală”
„Cine vrea să mănânce aibă lingură.”
„Cine vrea să mănânce miezul, trebuie mai întâi să”
„Cine vrea să mănânce miezul, trebuie mai întâi să spargă coaja.”
„Cine vrea să omoare șerpele, să-i zdrobească”
„Cine vrea să sară groapa, arunce-și mai întâi desagii”
„Cine vrea să sară groapa, arunce-și mai întâi desagii peste ea.”
„Cine vrea să stea (șadă) între două scaune pică”
„Cine vrea să umble călare, să sufere besinele calului”
„Cine vrea să vândă marfa cu preț să o”
„Cine vrea să-i ție candela mai multă vreme, trebuie din vreme s-o umple de untdelemn.”
„Cine vrea să-și ucidă câinele său, destul e să spună că e turbat”
„Cine vrea sfadă, află cauză”
„Cine vrea sfadă, află cauză.”
„Cine vrea trandafir caută să vrea și spin”
„Cine vrednicia capului nu pricepe, acela lungimea”
„Cine zi lucește și se-aspare, nu se face păcurar.”
„Cine ziua e leneș rămâne flămând”
„Cine ziua e leneș rămâne flămând pe noapte.”
„Cine-i cu noroc e și cu minte”
„Cine-i flămând, pâinea-i (e) în gând”
„Cine-i frate cu Hristos, ușor se mântuie”
„Cine-i întâi la masă, e pe urmă la lucru”
„Cine-i mare și tare, de Dumnezeu nu-i”
„Cine-i sănătos e destul de bogat.”
„Cine-i slugă nu-i domn”
„Cine-mi place, eu nu-i plac”
„Cine-mparte, parte-și face.”
„Cine-n cursă a căzut”
„Cine-o râde gura i s-o întinde”
„Cine-și a lui știe”
„Cine-și bagă în butuci picioarele sale”
„Cine-și bagă în clin cu nebunul e mai nebun ca dânsul.”
„Cine-și caută, găsește”
„Cine-și mănâncă sămânța de in, își mă”
„Cine-va ori de-l cinstește”
„Cineva care "și-a băut mințile".”
„Cineva care a dat în mintea copiilor.”
„Cineva care are capul baniță de carte.”
„Cineva care are fitilul scurt.”
„Cineva care are gura spurcată.”
„Cineva care e "mort" după altcineva.”
„Cineva care e "mort" după ceva. (Dorește un lucru foarte mult).”
„Cineva care este "beat-curcă".”
„Cineva care este "lasă-mă să te las”
„Cineva care este ciuca bătăilor.”
„Cineva care este coadă de topor.”
„Cineva care este cu capsa pusă.”
„Cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„Cineva care este turnător.”
„Cineva care nu-și vede lungul nasului.”
„Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare bună.”
„Cineva care s-a ajuns.”
„Cineva care se mișcă "ca ochii mortului".”
„Cineva cînd locuiește cu măgarul cel trîndav,.”
„Cineva să trăiască în pace, aude, vede și tace.”
„Cineva, când locuiește”
„Cinste dai, cinste găsești”
„Cinste la cinste merge, și darul împrumutat.”
„Cinste țigănească”
„Cinstea cântărește mai mult decât banul”
„Cinstea cântărește mai mult decât banul.”
„Cinstea cu ocara nu pot fi împreună”
„Cinstea cu ocara nu pot fi împreună.”
„Cinstea cu ocara tot una îi este”
„Cinstea e mai bună decât bogăția.”
„Cinstea e mai scumpă decât toate”
„Cinstea fără bani e sărăcie goală”
„Cinstea fetei, ca zăpada, dacă odată se topește, al”
„Cinstea fetei, preț n-are”
„Cinstea firește la fapte bune privește”
„Cinstea la cinste trage.”
„Cinstea neamului fără năravuri bune, întru nimic se so”
„Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde”
„Cinstea nu se vinde. Cine ți-a dat-o, nu o mai ia înapoi.”
„Cinstea omului se cată”
„Cinstea preț nici cum are, și ferice de cine o are”
„Cinstea să domnească în toate urmările tale și să însoțească”
„Cinstea să ți-o ții de-aproape, cinstea să ți-o strângi în brațe”
„Cinstea soldatului niciodată se pierde”
„Cinstea, cinste cere”
„Cinstește pe bătrâni, căci și tu poți fi bătrân”
„Cinstește pe câine pentru al său stăpân”
„Cioacă cu cioacă se înțelege.”
„Cioară albă nu se poate”
„Cioara când a întrebat-o «ce pasăre mai frumoasă?»”
„Cioară cu cioară”
„Cioară cu cioară se înțelege”
„Cioara e tot cioară”
„Cioară în loc de privighetoare nu se vinde”
„Cioara își cunoaște cuibul său”
„Cioara își cunoaște cuibul său.”
„Cioară la cioară nu scoate ochii”
„Cioară la cioară nu scoate ochii.”
„Cioară lângă cioară sboară”
„Cioară mândră și flămândă”
„Cioară mândră și flămândă.”
„Cioara tot cioară”
„Cioara tot cioară, ia pruna și zboară.”
„Cioara-mbală, Ian cușuri (cușuri)”
„Cioarei i se par puii ei de păun.”
„Ciobanul nesădravan oile sale risipește”
„Cioc seleam de la jupân Ibriam, că și-a”
„Cioc seleam de la jupân Ibrium, că și-a făcut”
„Ciocâni să fie, că cioare s-adună”
„Ciocanul fără coadă nu e bun de bătut”
„Ciocanul fără coadă nu e bun de bătut.”
„Ciocârlia ne prevestește primăvara”
„Ciocnit”
„Ciocoiul ca câinele de multe uși”
„Ciocoiul este ca richita, de ce-l tai de ce răsare.”
„Ciodrăhință, cotrohaiță”
„Ciolanul gol, nici câinii nu-l ridică”
„Ciomagul are două căpătâie”
„Ciomagul are două căpătâie.”
„Ciorbă”
„Ciorbă încălzită”
„Ciorba încălzită mult strică la stomac”
„Ciorbă lungă”
„Ciorbă lungă, să ne ajungă”
„Ciorii i se par puii ei de păun”
„Ciorile când crăncănesc”
„Ciorile strânse grămadă”
„Ciovic, ciovic”
„Cireșele trec, da obrazul rămâne”
„Cireșele trec, dar obrazul rămâne.”
„Ciric, ciric”
„Cîte le zice omul sînt toate vorbe.”
„Citește în stele și dă în gropi”
„Ciucurii, podoaba hainelor, ca câda, podoaba vulpii”
„Ciuda ști face sminti”
„Ciuf (ciufelnic)”
„Ciuful ciufulește”
„Ciuhurezului (ciurezului) coada îi lipsește”
„Ciuma lui Caragea”
„Ciuma, fuga”
„Ciung nu sunt, olog nu sunt”
„Civilizația e diferența dintre ogor și maidan.”
„Cizma, fie cât de frumoasă, dacă la picior te strânge”
„Cizmarul pentru cizme numai răspunde”
„Cizmarul pentru cizme numai răspunde, iar nu și pentru nădragi.”
„Cizmarul umblă cu cizmele sparte”
„Clae mare și fân rău”
„Clae mare și fân rău.”
„Claie peste grămadă.”
„Clania de la vârf”
„Clanță”
„Clei”
„Clei de ogar chior”
„Clenciu”
„Clopotar”
„Clopotele cele mici, când cele mari urlă”
„Clopotul alege”
„Clopotul Coiței”
„Clopotul de la biserică sună: dai, n-ai!”
„Clopotul, numai atunci sună, când îl tragi”
„Cloșca care coprinde ouă multe, nici un pui nu scoate.”
„Cloșca nu trebuie să-și părăsească cuibul”
„Clotorește, apoi varsă”
„Coada lupului”
„Coada vulpii”
„Coada-i a dracului!”
„Coada-i grasă”
„Coarda la vioară, când e mai întinsă, dă”
„Coasă rea, cosașul rău”
„Cobe rea”
„Coborât (scoborât) cu hârzobul din cer”
„Cocoș de făcut cu borș”
„Cocoșii cântând de vreme”
„Cocostârcul în băltoace trăiește.”
„Cocostârcul în băltoage trăiește”
„Cocostârcul și barza tot în bălți trăiesc”
„Cocoșul nici mumă, nici soră are”
„Cocoșul și sub covată tot cântă.”
„Cocoșul stăpân pe gunoiul său”
„Cocoșul, și sub covată, tot cântă”
„Codă lungă, minte scurtă”
„Codru fără lupi nu este”
„Codrul Cotoșmanului”
„Codrul, frate cu românul.”
„Coia-mboia, Yan cușiri (cușuri)”
„Cojile de ouă nu se aruncă în foc, că fac copiii bube.”
„Cojocul căutare, numai la iarnă are”
„Colac”
„Colac peste pupăză.”
„Colacul nu-i a cui se mănâncă, îi a cui îl mănâncă”
„Colivar”
„Colpo făcut, nu-i potrivă pensei”
„Colțuc de la Babic”
„Comaș”
„Comoară găsită”
„Comoară găsită, belea nesfârșită.”
„Condei”
„Condeiul la scriitor, ca acul la croitor”
„Condurii, sarea veseliei”
„Contract curat, prietenie lungă”
„Copacii mor în picioare.”
„Copacul când cade, ramură verde nu se mai vede.”
„Copacul când cade, se aude de departe.”
„Copacul când înfrunzește, pe mai mulți sub el umbrește.”
„Copacul când înfrunzește.”
„Copacul când jos cade, cine pe el nu șade? și cine nu-l bate?”
„Copacul când jos cade, toți cu topoarele pe el se pun.”
„Copacul când jos cade, umbra lui nu se mai vede.”
„Copacul când se surpă.”
„Copacul care scârție nu cade de grabă”
„Copacul care scârție nu cade de grabă.”
„Copacul ce se taie iarăși odrăslește.”
„Copacul cu rădăcini adânci nu se teme”
„Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.”
„Copacul cu rădăcini adânci, nu se teme de furtună.”
„Copacul după fruct se cunoaște.”
„Copacul nu cade dintr-o lovitură”
„Copacul nu cade dintr-o lovitură.”
„Copacul tăiat se prăvale”
„Copacul va să odrăslească, și bruma nu-l dă pace.”
„Copacul vrea să odrăslească, și bruma nu-i dă pace.”
„Copacul, când își vede trunchiul lui jos căzut, rabdă.”
„Copiii cer toate câte le văd”
„Copiii după părinți, ca pâinele după pom”
„Copiii la părinți ca un ochi de viață”
„Copiii numeroși sunt bogăția românului”
„Copiii oamenilor sunt draci goi”
„Copiii și nebunii spun adevărul”
„Copiii și nebunii te dau de gol”
„Copiii și nebunii te dau de gol.”
„Copil cu minte și babă frumoasă”
„Copilul alintat”
„Copilul ca ceara caldă, orice pecete îi pui, aceea se lipește”
„Copilul ca copacul, când dă mic să strâmbe, ane”
„Copilul care doarme cu fața în sus și cu mâinile peste cap are să moară”
„Copilul cu douǎ moașe, rǎmâne cu buricul netǎiat.”
„Copilul cu legănul se adoarme”
„Copilul cu moașe multe moare cu buricul”
„Copilul cu urechile prinse jos, e copil de căpătat, sau are”
„Copilul e ca maimuța, ce vede face”
„Copilul nepedepsit”
„Copilul nepedepsit ajunge neprocopsit.”
„Copilul nepedepsit rămîne neprocopsit.”
„Copilul numai ce mănâncă e halal, ce îmbracă e haram.”
„Copilul până nu plânge, muma țâță nu-i dă.”
„Copilul până vremea nu-i vine, nu ese din găoace”
„Copilul râde și când nu e de râs”
„Copilul rău e bun numai când doarme”
„Copilul răzgâiat”
„Copilul să nu-l iei pe credință”
„Copilul sărman când cere ceva mai mult, face față ca noă”
„Copilul sărman unde găsește mănâncă”
„Copilul spune că-i bătut, dar nu spune”
„Copilul stăpânului, până e mic, nu se ceartă”
„Copilul trebuie să fie copil”
„Copilul, ce vede cu ochii, cere”
„Copilul, cu plânsori dobândește de mâncare”
„Copilul, de se naște înainte de prânz (dimineața) va fi flă”
„Copilului dă-i cu palma peste cur să-i vină mintea la cap”
„Copilului dă-i cu palma peste cur, să-i vie minte la cap.”
„Corabia a luat apă”
„Corabia cu cât mai mare, cu atât primejdia ei mai mare.”
„Corabia cu cât mai mare, cu atât primejdie”
„Corabia cu doi cârmaci se îneacă”
„Corabia cu doi cârmaci se îneacă.”
„Corabia mare valuri mari are, cea mai mică mai mici.”
„Corăbiile pe mare, ca gâștele pe apă”
„Corb la corb nu scoate ochii”
„Corb la corb nu scoate ochii.”
„Corbul în zadar se spală, că negreața nu și-o pierde”
„Corbul niciodată nu aduce veste bună”
„Corbul numai la oamenii morți nu scoate”
„Corbul numai la oamenii morți nu scoate ochii.”
„Corbul oricât s-ar chirosi”
„Corbul puii albi îi scoate, iară firea în negrimea lor”
„Corbul te duseși, oriul veniși”
„Corbul, când puii lui s-o întâmpla să iasă cu pene”
„Coromacu nu se face dintr-o ploaie!”
„Cosânzeana”
„Cosașul, mai mult face cu cutea”
„Cosița-albă”
„Costantin”
„Costegul cel mai vechiu, cinstea ostașului”
„Costică, batista-ți pică”
„Cot de un ort și ață de un zlot”
„Cot jidovesc”
„Coțcar”
„Coțofana cântă dulce”
„Coțofana cântând pe par dă de știre că va veni o rudă”
„Coțofana cântând pe par dă de știre că va veni o rudă.”
„Cotoiul dacă îmbătrânește”
„Cotoiul s-a călugărit, și s-a jurat că nu mai mănâncă”
„Cotoiul s-a călugărit, și s-a jurat că nu mai mănâncă șoareci.”
„Cotolanul ca pe dește, nădejdea la Pitești”
„Cotruță”
„Crăciun”
„Crăciunul din săptămână nu iese”
„Crăciunul e al sătulului”
„Crăciunul e al sătulului.”
„Crăciunul sătul și Paștele fudul”
„Crăciunul sătul, Paștele fudul.”
„Crăciunul satul, Paștele tudul”
„Crai! țigane, 'n deal la vie”
„Craiu de Curtea-Arsă”
„Craiul de Curtea Veche”
„Crângul cu iepuri îl poți păzi?”
„Crapă grâul zi cheamă ză.”
„Crapă pietrele de frig și țiganii în ilic”
„Crâșma ori o vinzi, ori te vinde”
„Crâșmarul cu un gând și bețivul cu altul”
„Cred”
„Crede în Domnul, cinstind sfinții”
„Crede și nu cerceta”
„Credința către Dumnezeu nu-ți aduce nici un rău, nu te”
„Credința ta te va mântui”
„Cresc urzicile, se acoperă curtea.”
„Crest-o la răvaș”
„Crește ca iarba sub chetra”
„Crește în lături ca varza”
„Crește în lături ca varza.”
„Crește puii tăi, că de ei ți se pare”
„Crește șarpele în sân, ca mai bine să te muște”
„Creșterea cea mai bună, să o dai copilului cu cele drepte”
„Crești pui de șarpe ca să te muște.”
„Crești pui de șerpe ca să te muște”
„Creștin cu crucea în sân și cu dracul de-a spinare.”
„Creștin, cu crucea-n sân, și cu dracul”
„Cresu”
„Crinul în gunoi de tot se usucă.”
„Crinul în gunoi se usucă.”
„Cripă murarlu zi sete! 2)”
„Crișcioreanul, om de munte”
„Criștin zi Vreaștina”
„Crișu (el)”
„Critica e o artă care cere tot atâta talent cât și creația.”
„Critica este conștiința literaturii.”
„Criticul e un cititor care știe să-și spună părerile.”
„Croitorul bun nici un petic lepădă”
„Croitorul umblă cu haina descusută”
„Cruce”
„Cruce de aur în casă”
„Cruce de voinic”
„Crugea tregi în gură, ca crugea s-ți usuce.”
„Cu (în) plin”
„Cu aceea ce măsori, ți se va măsura”
„Cu acul le strânge și cu lopata le risipește”
„Cu adevărul în gură, nimeni nu-ți dă în căciulă”
„Cu alt obraz”
„Cu apa când te vei lupta, n-are cine-ți ajuta, decât voi”
„Cu apă rece nu se câștigă prietin”
„Cu așteptarea nimeresti vremea la vremea ei. Nu te dea”
„Cu aurul nu te vei sătura”
„Cu baba Rada, cu Rada baba, tot o înțelegere ai”
„Cu ban de aur se descântă dalacul la cai, și scapă.”
„Cu bani cumperi și brânză de iepure.”
„Cu bani de cheltuială”
„Cu bani faci toate”
„Cu bani găsești și lapte de pasăre”
„Cu bani găsești și lapte de pasăre.”
„Cu bani găsești tată și mamă”
„Cu bani poate omul face”
„Cu bani și ochi negri găsești”
„Cu bășini nu se aruncă șoareci”
„Cu bășini nu se aruncă șoareci.”
„Cu bătaia la ușă afli dacă este cineva în casă”
„Cu bătaia la ușă afli de este cineva în casă.”
„Cu beșini de fată mare nu se fac ouăle”
„Cu bogatul fie-care voește să fie rudă”
„Cu bogatul nici calul să nu-l încerci, nici în pungă să te măsori.”
„Cu brațe deschise”
„Cu bucătăria plină”
„Cu bucătăria plină, Sărăcia e vecină.”
„Cu bucățica mică se prinde peștele mare.”
„Cu bucățica mică se prinde peștii mari”
„Cu bucătura mică se prinde peștele mare”
„Cu bun, cu rău”
„Cu bunătatea lui nici un copil nu-i seamănă”
„Cu bunătatea mea”
„Cu bunătatea mori de foame”
„Cu burete nu poți bate un cui în perete.”
„Cu burta de pământ”
„Cu buze roșii, ca un Arap”
„Cu căciula în mână”
„Cu căciula într-o parte”
„Cu câinii când stai de vorbă, trebuie ca ei să latre”
„Cu capul amână”
„Cu capul în biserică și cu gândul la dracu'.”
„Cu capul în jos”
„Cu capul între umeri”
„Cu capul nu spargi zidul”
„Cu capul nu spargi zidul.”
„Cu cartea 'n mână și cu minciuna 'n”
„Cu cartea în mână și cu minciuna în gură.”
„Cu carul”
„Cu cât are tot ar vrea să mai aibă”
„Cu cât are, tot ar vrea să mai aibă”
„Cu cât de urât a să năpăstui, cu atât mai cumplit a nă”
„Cu cât e râul mai adânc, cu atâta curge mai lin”
„Cu cât înveți mai mult, cu atât știi mai puțin.”
„Cu cât le lași cu atâta te lasă.”
„Cu cât le lași, cu atâta te lasă”
„Cu cât mai afund intri în pădure, cu atâta de mai multe lemne dai.”
„Cu cât mai mare corabia, cu atât mai anevoie să și stăpânește.”
„Cu cât mai mare corabia, cu atât mai mare primejdia”
„Cu cât mai mult de foc te apropii, cu atât mai mult”
„Cu cât mai mult și mai adânc vei săpa, cu atât apă”
„Cu cât mai mult te depărtezi spre mare de țărm”
„Cu cât mai multe auzi cu atât mai multe înveți.”
„Cu cât mai multe auzi, cu atât mai multe”
„Cu cât mai multe auzi, cu atât mai multe înveți”
„Cu cât mai sus vei să te sui, cu atât mai adânc cazi”
„Cu cât te afunzi”
„Cu cât te descoperi, cu atât ți-e mai frig”
„Cu cât te gândești mai mult la tine, cu atât ești mai singur.”
„Cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău.”
„Cu cât trăiești mai mult, cu atât ești mai convins că totul e zadarnic.”
„Cu cât trebuințele mai puține, cu atât omul mai bogat”
„Cu ce ai învățat, cu aceea să te și hrănești; la altele”
„Cu ce dascăl locuiește”
„Cu ce dascăl locuiește, așa carte învățește.”
„Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”
„Cu ce măsură veți măsura, măsura-se-va”
„Cu ce măsură veți măsura, măsură-se-va vouă.”
„Cu ce-i bun să mi-o hrănești”
„Cu ce-i bun să mi-o hrănești: cu vin vechi de la Pitești, cu pâine de la Ploiești, cu haine din București.”
„Cu ce-mi închină, cu aceea îl închin”
„Cu cea mai mare știință, cercarea niciodată s-o iei în deșert”
„Cu cei mai mari și mai vrednici nu te”
„Cu cei mari e greu să te ții”
„Cu cei mari nu mânca cireșe, nici nu te”
„Cu cei mari nu mânca cireșe, nici nu te trage în degete.”
„Cu cel ales, ales vei fi”
„Cu cel bun te cinstește”
„Cu cel ce plânge, să plângem; iară cu cei”
„Cu cel ce plânge, să plângem; iară cu cel ce râde, să râdem”
„Cu cel chipeș să nu ai de a face”
„Cu cel îndărătnic te vei îndărătnici”
„Cu cele puține”
„Cu chei de aur se deschid porțile raiului.”
„Cu chei de aur și de argint se deschid”
„Cu chei de aur și de argint se deschid porțile raiului.”
„Cu cheia de aur se deschid porțile raiului.”
„Cu cheie de aur orice ușă poți deschide”
„Cu chibzuială dai, ai”
„Cu chibzuială dai, ai.”
„Cu chila împarte”
„Cu chiorii chiorești”
„Cu chiorii chiorești, cu gângavii gângăvești.”
„Cu chiu, cu vai”
„Cu cine te aduni te asemeni”
„Cu cine te aduni, te asemeni.”
„Cu cine trăiești”
„Cu cine trăiești, cu acela te asemeni.”
„Cu cioc și gheare bune, are mijloace bune”
„Cu ciocul ce poate”
„Cu ciubote roșii”
„Cu ciuboțele dintr-o vacă și cu tălpele din alta”
„Cu ciuboțtele dintr'o vacă și cu tălpele din alta”
„Cu ciupicile scârțâind și cu mațele ghiorăind”
„Cu ciurul cară apă în vas găurit”
„Cu ciurul cară apă în vas găurit.”
„Cu ciurul nu aduci apă”
„Cu ciurul nu aduci apă.”
„Cu clește jeratecul să ție și cu mâna”
„Cu clește jeratecul să ție și cu mâna altuia șarpele din gaură să scoată.”
„Cu cleștele”
„Cu clestele li le scot sborăle”
„Cu clestele li le scot vorbele”
„Cu coada între picioare”
„Cu coliva omenească vor morții să po”
„Cu cumpăna dreaptă, dar în mâna stângă”
„Cu curaj de găină moartă”
„Cu curșumea să-l agăți, sânge nu-i”
„Cu darea treci și amarea.”
„Cu doba nu prindei iepuri”
„Cu domnii să nu-ți faci simbrie”
„Cu domnii și cu bolunzii să nu te pui”
„Cu două bucătărese iese ciorba pre să”
„Cu două ca să nu ne plouă”
„Cu două nu poți”
„Cu dracul n-o poți duce în capăt.”
„Cu dragostea mea”
„Cu dreptatea nu mergi departe”
„Cu dulceața pe porci lesne îi întorci”
„Cu Dumnezeu înainte”
„Cu fălci deschise”
„cu feciorii nu mănânci lapte că te prăbușește”
„Cu femeile și copiii să nu glumești”
„Cu fețe frumoase, ca de curcubeie”
„Cu floare în căciulă”
„Cu fuga nu prinde păsări”
„Cu fundul în sus”
„Cu funia altuia nu te lăsa în puț”
„Cu funia altuia nu te lăsa în puț.”
„Cu gândul dracului”
„Cu gândul la Dumnezeu și cu mâna prin sânul meu.”
„Cu gândul prins în laț”
„Cu glia în gură”
„Cu glumile și cu minciunile”
„Cu gogoși de fată mare nu se fac ouă roșii”
„Cu gogoși de tufă nu se negrește sprâncene”
„Cu gogoși de tufă nu se-nnegresc sprîncene.”
„Cu gogoși nu roșești ouă”
„Cu gogoși nu se cârpesc ouă”
„Cu gramatica”
„Cu grapa nu mergi la sapă”
„Cu greu a judeca drept cine pe ai săi prieteni”
„Cu greu se mănâncă chita lui Vodă”
„Cu greu se urnesc pietrele din casă”
„Cu gumarii s-tundi, primăvara”
„Cu gura căscată”
„Cu gura munții scoli.”
„Cu hârtia în proțap”
„Cu hârzobul din cer n-a căzut nimeni”
„Cu hârzobul din cer n-a căzut nimeni.”
„Cu iarba cea uscată arde și cea verde”
„Cu iarba cea uscată arde și cea verde.”
„Cu icoane să împodobești casa ta pe din lăuntru, ale celor”
„Cu încetul departe ajungi”
„Cu încetul departe ajungi.”
„Cu încetul, cu încetul se face oțetul.”
„Cu încetul, încetul agurida se face miere”
„Cu încetul, încetul agurida se face miere.”
„Cu încetul, încetul, agurida se face miere”
„Cu încetul, încetul, agurida se face miere.”
„Cu îndrăzneală la vorbă, dar nu cu obrăznicie”
„Cu inima aproape de gură.”
„Cu învățul altuia și cu părul său”
„Cu ismenele pe băț”
„Cu lăuta și cu toba”
„Cu lăutari și cu masă”
„Cu limba 6spi”
„Cu limba te linge, și cu gândul te împinge”
„Cu lingura ce te servești în oală la bucate să nu mănânci”
„Cu lingura ce te servești în oală la bucate să nu mănânci.”
„Cu lingura îți dă dulceață și cu coada îți scoate”
„Cu lingura îți dă dulceață și cu coada îți scoate ochii.”
„Cu lingura te hrănește, iar cu coada te chiorăște.”
„Cu lumea lu domnu, poți merge iuva”
„Cu lupii împreună, ca lupii să urli, ca lupii să înghiți”
„Cu măgarii se tunde primăvara.”
„Cu mai marele tău în plug să nu te pui.”
„Cu mai marele tău, alături nu semăna”
„Cu mai marii tăi nu întinde vorbă lungă”
„Cu mai marii tăi nu întinde vorbă lungă. Cu cei bogați nu-ți măsura punga.”
„Cu mâinile la piept”
„Cu mâinile la piept, și cu ochii la puiul de gol”
„Cu mâinile și cu picioarele”
„Cu mâna goală n-ai făcut nicio treabă”
„Cu mâna în cap și cu ochii în sat”
„Cu mâna închisă muște nu poți prinde”
„Cu mâna închisă muște nu poți prinde.”
„Cu mâna pe psaltire, cu ochii pe la fereastră”
„Cu mâna plină dă cozi, cine nu știe să”
„Cu mâna plină de cozi, cine nu știe să joace.”
„Cu mâna spartă”
„Cu mâna tare și cu braț înalt”
„Cu mâna te joci, mojic te arăți”
„Cu mâneci largi”
„Cu mânie se scoală, cu daună se culcă”
„Cu mănuși pe mână nu torci mătase”
„Cu mărunțeua”
„Cu meșteșugul nu mori de foame”
„Cu mieii te tunzi”
„Cu mieii te tunzi.”
„Cu miere se prind muștele”
„Cu mila nu-i da nuiaua să nu-și frângă”
„Cu minciuna împrânzești, dar nu poți să”
„Cu minciuna împrânzezi, dar nu poți să înserezi.”
„Cu minciuna or prînzești, or cinezi, pe amîndouă nu le închelbezi.”
„Cu minciuni nu se învârtesc, băiete! prinde”
„Cu mingea numai copiii se joacă”
„Cu minte”
„Cu mintea ta să te silești orice întâmplare s-o biruiești”
„Cu mintea zurlie și cu privirea șașie.”
„Cu mofturi cu șoșele nu se face ciorba”
„Cu mortul decât cu viul judecată a avea”
„Cu muierea să umbli ca c-o bubă coptă, că îndată”
„Cu mult mai bine vei urma, când și pe altul vei asculta”
„Cu mult mai cinstit cel ce n-are nici un dar, decât cel”
„Cu multă (câtă) chilăresă”
„Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.”
„Cu muncă și îngăduială dinții șoarecelui taie odgonul de la corabie.”
„Cu muncă și îngăduială, dinții șorecuțului”
„Cu nă mânată zi sari nu să ansara ariulu”
„Cu nădejde de mai mari, pe cele mici de față nu le da”
„Cu nădejdea omul nu moare”
„Cu nădejdea te duci și în groapă”
„Cu nădejdea trăiești, cu nădejdea și mori”
„Cu nădejdea trăiești, cu nădejdea și mori.”
„Cu naintea napoi”
„Cu nebunul nici în clin, nici în mânecă, că de viață te”
„Cu nebunul nu glumi”
„Cu nebunul să n-ai nici în clin, nici în mânecă.”
„Cu nebunul să nu-ți pui nici în clin, nici în coate”
„Cu nebunul să nu-ți pui nici în clin, nici în mânecă.”
„Cu nebunul să nu-ți pui nici în clin, nici în mânică.”
„Cu necazul se hârșește”
„Cu nepus în masă”
„Cu nerodul”
„Cu nerodul când vorbești”
„Cu nerodul să nu-ți bagi nici în clin nici în coasă”
„Cu nerodul să nu-ți bagi nici în clin, nici în mânecă.”
„Cu nimic tot nimic”
„Cu nimic, tot nimic”
„Cu o ceapă și cu o ridiche nu se face grădină”
„Cu o falcă în cer și (cu) alta (una) în pământ”
„Cu o falcă în cer și una în pământ.”
„Cu o fărâmitură, mare pește prindem”
„Cu o fășie”
„Cu o fișie tot n-aveam moșie.”
„Cu o floare nu se face primăvară.”
„Cu o floare nu se face vara”
„Cu o floare numai vara nu se face”
„Cu o floare numai vară nu se face.”
„Cu o funie să-i legi și p-amândoi să-i”
„Cu o funie să-i legi și pe amândoi să-i îneci.”
„Cu o lingură de miere mai multe muște prinzi decât cu o bute de oțet.”
„Cu o lingură de miere prinzi mai multe muște decât”
„Cu o lovitură numai copacul nu se doboară”
„Cu o lovitură numai copacul nu se doboară.”
„Cu o măciucă a lovit două capete”
„Cu o măciucă a lovit două oi.”
„Cu o mână ca cu o mie”
„Cu o mână culege știr, cu alta se scarpină în cur”
„Cu o mână te apără”
„Cu o mână te mângâie și cu alta te zgârie”
„Cu o minciună boierească”
„Cu o minciună boierească trăiești o zi”
„Cu o minciună boierească treci peste granița nemțească.”
„Cu o picătură ce cură butia se umple până în gură.”
„Cu o picătură ce cură, butia se umple”
„Cu o ridiche și cu o ceapă nu se face grădină.”
„Cu o stropitură de ploaie pământul nu se mâne”
„Cu oala de dimineață”
„Cu obraz gros și semeț”
„Cu ochi”
„Cu ochi și cu sprâncene”
„Cu ochii duși”
„Cu ochii în 2 peri”
„Cu ochii la puiu de giol”
„Cu omul prost să nu ai a face nici în clin, nici în mânecă.”
„Cu oțăt și cu fiere”
„Cu oțet și cu fiere”
„Cu oțet și cu fiere nu se face agurida miere.”
„Cu pace norodul îl înmulțești, cu războiul îl istovești”
„Cu păcurarul când trăiești”
„Cu păcurarul când trăiești, trebuie să te mânjești.”
„Cu păcurarul cînd trăiești trebuie să te mînjești.”
„Cu pâinea tu tastru”
„Cu pânteca la soare.”
„Cu pântecele pân' la gură, ca o muiere grea”
„Cu pântecele plin știu și eu că ai poftă”
„Cu pantof și cu opincă”
„Cu păr negru ca de corb”
„Cu paraua îmi găsesc singur beleaua.”
„Cu paraua mea, și cu Domnia mea”
„Cu perdea”
„Cu picătura din cazan butia se umple”
„Cu piciorul în scara murgului.”
„Cu pilda mai bine înfrânezi pe cei deșfrânați”
„Cu pisica bătrână fie-ți frică de șâreci”
„Cu pisica bătrână să-ți fie frică de șoareci”
„Cu piticul cel mic se prinde cel mare”
„Cu pizma nu o scoate nimeni la căpătâi”
„Cu pleșuvul când vorbești”
„Cu pleșuvul cînd vorbești tivgă să nu pomenești.”
„Cu popa și cu țigan totdeauna să trăiești”
„Cu porcul în ocol și cu slănina în pod”
„Cu porunca către altul, mai mult pe tine te înveți, când”
„Cu prea multă grabă”
„Cu prea multă grabă, nu faci multă ispravă.”
„Cu prea multă grabă, treaba se strică”
„Cu pruna în gură”
„Cu pușca în mână, cu mămăliga-n gură”
„Cu putere ca de lei”
„Cu răbdare se fac tâte”
„Cu răbdare se fac toate”
„Cu răbdarea îi rupi pelea”
„Cu răbdarea o duci departe”
„Cu răbdarea și cu tăcere”
„Cu răbdarea și cu tăcere se face agurida miere.”
„Cu răbdarea treci și marea.”
„Cu râmă mică se prinde peștele mare.”
„Cu răsplătirea să alergi tocma ca omida și de are sute”
„Cu resteu la brâu nu se poate face nimic”
„Cu rima mică se prinde peștele mare”
„Cu rîma mică se prinde peștele mare.”
„Cu Românul și cu lăutarul trebuie să te”
„Cu românul și cu lăutarul trebuie să te cinstești”
„Cu românul și cu lăutarul trebuie să te cinstești ca să te cinstească.”
„Cu rudele să bei și să mănânci, daraveră să n-aibi.”
„Cu rudele să bei, să mănânci, dar avere”
„Cu rudele să bei, să mănânci, dar avere să n-ai.”
„Cu sacul”
„Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.”
„Cu sborul îi magi capul altui”
„Cu șchiop într-un loc de șezi te înveți să șchiopătezi.”
„Cu șchiopu-ntr-un loc șezi, te-nveți să șchiopetezi.”
„Cu șchiopul împreună de vei locui, te înveți și tu”
„Cu șederea, din zi până-n seară”
„Cu sfoară, sacul nu se umple”
„Cu sila poți lua omului, dar cu sila nu-i”
„Cu sila poți lua omului, dar cu sila nu-i poți da”
„Cu sluta în vatră casa ajunge să fie cu nasa prin pod”
„Cu șoapte cu momele”
„Cu șoaptele cu momele”
„Cu somnul nu faci car și boi”
„Cu somnul să te lupți ca să nu te supuie, că din viață”
„Cu spatele nu poți îndrepta lumea.”
„Cu steagul”
„Cu suflet viteaz și cu trup leneș.”
„Cu sufletul în palmă”
„Cu sufletul la gură”
„Cu sutele și cu miile”
„Cu țâna la nas”
„Cu teamă, că nu știi ale cui sunt ceea-ce tu ai luat”
„Cu țestul în cap”
„Cu țiganul nu e pomană”
„Cu timpul toate se schimbă”
„Cu ținerea de minte de cele mai dinainte, pururea să”
„Cu toată a lui gemătură”
„Cu toată a lui gemătură duce lingura la gură.”
„Cu toate că grajdul dă la porumb: nu lipsește, dar puțin”
„Cu toptanul”
„Cu toții până dimineața”
„Cu traista în băț”
„Cu trăsura de la mă-sa”
„Cu trupul în biserică și cu gândul la dracu”
„Cu trupul în biserică și cu gândul la dracu.”
„Cu tufechia să-l agăți, sânge nu curge”
„Cu un ac”
„Cu un ban s-a prins în horă, și cu zece”
„Cu un ban s-a prins în horă, și cu zece nu poate scăpa.”
„Cu un bou nu se ară”
„Cu un ceas mai nainte”
„Cu un covrig tot calic”
„Cu un cusur subțire”
„Cu un cuvânt subțire”
„Cu un dacă la mijloc, s-a dus treaba”
„Cu un dacă la mijloc, s-a dus treaba jumătate.”
„Cu un finic (filer)”
„Cu un găinaț de cidră nu se spurcă Dunărea”
„Cu un găinaț de cioară nu se spurcă Dunărea.”
„Cu un gând să se ducă și cu zece nu.”
„Cu un lemn foc nu se face”
„Cu un lucru mic”
„Cu un mărăcine numai nu poți îngrădi”
„Cu un ochi la gaie și cu altul la tigaie”
„Cu un ochi la icoană și cu altul pe lângă”
„Cu un ochi la răsărit și cu altul la apus”
„Cu un ochi la răsărit și cu altul la apus.”
„Cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„Cu un ochi râde și cu altul plânge”
„Cu un ou nu se satură.”
„Cu un pahar golești o bute”
„Cu un pat, găina nu se îngrașă”
„Cu un picior în groapă și cu altul afară. A fi cu piciorul în groapă.”
„Cu un pitic, tot nimic”
„Cu un pitic, tot nimic.”
„Cu un plastur orice bâlă va să tămă”
„Cu un rac”
„Cu un rac, tot sărac”
„Cu un rac, tot sărac.”
„Cu un șul subțire”
„Cu un tăciune foc nu se face”
„Cu un tăciune foc nu se face.”
„Cu un trandafir a vrut să dreagă ce a stricat cincizeci de spini.”
„Cu un trat bușni nu se află muiere”
„Cu un tuciune foc nu se face”
„Cu un ulcior de bragă”
„Cu una cu două nu pui țara la cale”
„Cu una cu două nu pui țara la cale.”
„Cu vântul bândează”
„Cu vânturi nu se vopsesc ouăle roșii”
„Cu vas găurit apă nu vei scâte”
„Cu vasul de unt-de-lemn, la unt-de-lemn”
„Cu vasul gol nu pofti oaspeți.”
„Cu vătraiul și cu cociorva”
„Cu vecinul tău, pururea în pace, fie cât de mic”
„Cu vinul și cu somnul”
„Cu voie, fără de voie”
„Cu voinicul treci prin foc”
„Cu vorba asta, și cu cinci bani bei un rachiu”
„Cu vorba nu ne săturăm.”
„Cu vorbe dulci mai multă pâine mănânci”
„Cu vorbe îmbolditoare”
„Cu vorbe îmbolditoare îl atinge unde îl doare.”
„Cu vorbe îmbolditoare îl atinge unde-l doare.”
„Cu vrajba și cu urgia raiul n-o să do”
„Cu vrajba și cu urgia raiul n-o să dobândești.”
„Cu vrăjmașul tău, când te lupți, față la față să te lupți”
„Cu vreme și cu încetul se face tare oțetul.”
„Cu vreme și cu paie”
„Cu vreme și cu paie, mușmulele să moaie.”
„Cu vreme și cu paie, mușmulele se moaie.”
„Cu vreme și cu răbdare, și frunza dă”
„Cu vreme și cu răbdare, și frunza de dud se face mătase.”
„Cu vreme toate se fac bune”
„Cu vreme toate se fac bune.”
„Cu vreme, și cu încetul”
„Cu zapis nu se ține casă”
„Cu zece rânduri de lacrimi”
„Cu zilele amână”
„Cu zorile poți să-i ai, nu poți să-i dai.”
„Cu: „zi că mănânc” nu ți se umple pântecul”
„Cuc armenesc”
„Cuca, la oricine nu se cuvine, ci numai la un”
„Cucul cântă până e frunza verde, iar nu când pică”
„Cucul cântă până e frunza verde, iar nu când pică de bătrână.”
„Cucul cântă, iar leneșul stă și numără”
„Cucul cântă, iar leneșul stă și numără.”
„Cucul cântă: ha! la plug!”
„Cucul până nu vede mugur nu cântă”
„Cucul până nu vede mugur, nu cântă”
„Cucul până nu vede mugur, nu cântă.”
„Cucuveica (își) cobitâre”
„Cugetă bine înainte de a vorbi”
„Cugetele dumnezeirii, școala lumii, gândurile”
„Cugetul cel bun, cea mai mare pernă”
„Cugetul cel bun, cea mai moale pernă.”
„Cugetul curat, nici se dă, nici se ia”
„Cuhnia bogată lasă diată proastă”
„Cui a fost scris să moară, a murit”
„Cui a fost scris să moară, a murit.”
„Cui ai să poruncești”
„Cui cu cui se scoate afară”
„Cui de tei”
„Cui Dumnezeu vrea a-i da, și pe fereastră”
„Cui e chica deasă”
„Cui îi e frică de dragoste, nu-i e frică de nimic.”
„Cui îi e frică de orice nor nici o călătorie face.”
„Cui îi e frică de orice nor, nici o călătorie face”
„Cui îi e frică de vânturi pe mare să nu călătorească”
„Cui îi e milă de copil, nu iubește pe copil”
„Cui îi e milă de nuia, să nu-și frângă; el mai pe urmă copilul o să-și plângă.”
„Cui îi ese din gură blestemul”
„Cui îi ese din gură blestemul, îi cade în sân ca ghemul.”
„Cui îi place veselia”
„Cui îi se croiește rău, rău îi merge”
„Cui nu-i place, facă-și cu rântaș”
„Cui pe cui se scoate.”
„Cui să semăn m-a făcut 1 dă cât celui ce m-a născut”
„Cui stă gândul la-nsurat”
„Cui voi plăcea să mă ia, cui nu să mă lase”
„Cui-i foame codrii visează”
„Cuibul tău să ți-l păzești, dacă vrei să nu rătăcești”
„Cuibul tău să ți-l păzești, dacă vrei să nu rătăcești.”
„Cuibul tei se ține păzești”
„Cuiu pe cuiu scoate afară.”
„Cuiul cel nou scoate pe cel vechi afară”
„Cuiul cel nou scoate pe cel vechiu afară.”
„Cuiul lui Pepelea”
„Cuiul lui Pepelea.”
„Cuiul pe cui scoate”
„Cuiva îi lipsește o doagă.”
„Culcă-te în pod, că nu umblă vacile”
„Culdușului nu-i da straiță”
„Culege sfaturi numai de la cei ce se tem”
„Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat.”
„Cultura este singura armă care nu poate fi furată.”
„Cultura este singura școală în care omul învață să fie liber.”
„Cultura este tot ce rămâne după ce ai uitat tot ce ai învățat.”
„Cum a venit așa s-a dus”
„Cum a venit, așa s-a dus”
„Cum a venit, așa s-a dus.”
„Cum ai semănat, așa ai mâncat”
„Cum am cumpărat-o, așa o rând.”
„Cum are slugă jupânul”
„Cum arunci, așa culegi”
„Cum arunci, așa culegi.”
„Cum aș face, fă Gheorghiță”
„Cum cad perele, așa cad răii”
„Cum dă Dumnezeu”
„Cum dai așa ți se dă”
„Cum dumicași așa mâncași!”
„Cum e acul și cojocul”
„Cum e boierul și sluga”
„Cum e boierul și sluga.”
„Cum e câlțul de hârtie”
„Cum e cătana, așa e dolama”
„Cum e domnu și servitoru”
„Cum e dracul, așa e și tată-său”
„Cum e fapta și plata”
„Cum e fapta și plata.”
„Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui ce-i cu Cerul împăcat.”
„Cum e femeia, așa e și casa.”
„Cum e în ziua de Mucenici așa e și în Ziua de Paști”
„Cum e în ziua de Mucenici ține până la Paște”
„Cum e întrebarea așa e și răspunsul”
„Cum e întrebarea așa e și răspunsul.”
„Cum e lutul de gras”
„Cum e mama, e și fata”
„Cum e mama, e și fata.”
„Cum e marfa și mușteriul”
„Cum e marfa, și mușteriul.”
„Cum e nașul și finul”
„Cum e păstorul așa și turma”
„Cum e păstorul, așa și turma.”
„Cum e peșchirul și mundirul”
„Cum e peșchirul și mundirul.”
„Cum e plata, așa e lucrul.”
„Cum e popa și colacul”
„Cum e sfântul și colacul”
„Cum e sfântul și colacul.”
„Cum e sfântul și tămâia”
„Cum e sfântul și tămâia.”
„Cum e sluga și stăpânul.”
„Cum e spălătoare, așa-i ștergătoare.”
„Cum e spălătura, așa e ștergătura”
„Cum e stăpâna, așa e și casa.”
„Cum e stăpânul, așa și sluga”
„Cum e stăpânul, așa și sluga.”
„Cum e țara și obiceiul”
„Cum e țiganul”
„Cum e țiganul așa și ciocanul.”
„Cum e tingirea și capacul.”
„Cum e tocul - și pistolul.”
„Cum e turcul așa e și pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]”
„Cum e turcul și pistolul”
„Cum era”
„Cum este țara așa și obiceiurile.”
„Cum este țara, așa și obiceiurile”
„Cum faci ți se face.”
„Cum faci, afli”
„Cum faci, afli.”
„Cum faci, ți se face”
„Cum i-a fost dulcele și amarul!”
„Cum i-e câinelui a linge sare.”
„Cum îi câinelui a linge sare”
„Cum îi cântă așa joacă”
„Cum îi fața, așa și dosu”
„Cum îi helgea (helgeaua)”
„Cum îi oul, zi și gălina; albă ași-i și oul, zi și gălina laie.”
„Cum îi plata, așa-i lucrul”
„Cum îi șade Românului mai bine.”
„Cum îi sfântul, așa-i mirosul”
„Cum îi stă bine voinicului”
„Cum îi sucala”
„Cum îi șuieră, așa și zboară”
„Cum îi vine la gură”
„Cum îl face mâ-sa, ș-așa e”
„Cum îl făcuse mă-sa”
„Cum îl întorci așa stă; cum îl vei da”
„Cum inima, care în dragostea cuiva este lo”
„Cum înnoadă așa desnoadă”
„Cum înnozi, așa desnozi.”
„Cum își așterne, așa va dormi.”
„Cum își cheamă, iși din cămară”
„Cum își va găti, așa va prânzi”
„Cum își va găti, așa va prânzi.”
„Cum îți așterni, așa dormi.”
„Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.”
„Cum îți cântă așa joacă.”
„Cum îți e chipul te poartă”
„Cum îți e lucrul, așa îți e plata”
„Cum îți e partea și norocul, Așa îți e pe lume locul.”
„Cum îți este lucrul, așa și câștigul”
„Cum îți va fi norocul”
„Cum îți vei așterne, așa vei dormi”
„Cum îți vei așterne, așa vei dormi.”
„Cum îți-i partea și norocul”
„Cum l-a fătat mă-sa”
„Cum mă vezi, așa te văd”
„Cum muncești așa ți se plătește”
„Cum muncești, așa ți se plătește.”
„Cum n-a făcut Dumnezeu două”
„Cum nu v-ai văzut, așa și eu”
„Cum nu-s eu popă”
„Cum nu-s eu popă.”
„Cum o fi scris”
„Cum o iau, așa o dau.”
„Cum o iei, așa o dai”
„Cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi.”
„Cum s-a câștigat”
„Cum s-a câștigat, așa s-a mâncat.”
„Cum se duce parcă vine, și cum merge parcă stă.”
„Cum se judecă, așa se va fi judecat!”
„Cum se șopăie, așa se joacă”
„Cum se trăiește așa și se moare”
„Cum se trăiește așa și se moare.”
„Cum și-o face omul singur, nu i-o face”
„Cum și-o face omul singur, nu i-o face nici dracul.”
„Cum și-o face omul singur, nu i-o face nimeni”
„Cum soarele apune, toate la întuneric peștin să pune”
„Cum tace porcul în popușă”
„Cum taie cuțitul meu la pita ta”
„Cum taie cuțitul meu la pita ta (a sasului)”
„Cum Tanda, tum Manda”
„Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.”
„Cum te văd și cum mă vezi”
„Cum te-a văzut mama popă, să dea Dumnezeu”
„Cum ți se închină, așa-i mulțumește.”
„Cum ți-a fost dulcele și amarul!”
„Cum ți-e chipul te poartă.”
„Cum ți-e fata, așa ți-e și mirele.”
„Cum ți-e lucrul, așa ți-e plata.”
„Cum ți-i sarea, așa-i mânca.”
„Cum trage calul la traista cu orz”
„Cum tu mie și eu ție”
„Cum tu mie și eu ție.”
„Cum va fi în ziua de Flori, va fi și în ziua de Paște”
„Cum va mi vrei, așa vreau să te văd”
„Cum vei ara, vei afla”
„Cum vei ara, vei afla.”
„Cum zboară peștii în apă, cral”
„Cumaș”
„Cumătrul bărbat îi zace”
„Cumintele făgăduiește, și nebunul trage”
„Cumpănă”
„Cumpăna, nepăsare”
„Cumpăna, nepoate, e bună la toate.”
„Cumpără câte două”
„Cumpără de la faur cărbuni”
„Cumpără de o para două”
„Cumpără la timp și vei avea la nevoie”
„Cumpără la timp și vei avea la nevoie.”
„Cumpără șaua și calul în târg.”
„Cumpătul”
„Cumpătul nu strică umbletul.”
„Cumpătul ține sănătatea omului, și hăr”
„Cumpătul ține sănătatea omului, și hărnicia ține averea.”
„Cumperă șea și calu 'n târg”
„Cumperi gâlceavă cu bani”
„Cumperi gâlceava cu bani.”
„Cunoaște ca un cal alb”
„Cunoaște întâi omul, apoi tainele tale îi”
„Cunoaște întâi omul, apoi tainele tale îi spune”
„Cunoaște-te pe tine însuți”
„Cunoașterea de sine este un prim pas spre însănătoșire.”
„Cunosc de care pâine mă îngraș eu”
„Cunoști ca Jidanul la porci”
„Cuptorul bun face pâine bună”
„Cura să moară acasă”
„Curaj de curcă bătă”
„Curaj de pâslă”
„Curaj găină că te tai.”
„Curând îi va cânta popa”
„Curat ca un pahar”
„Curat la suflet să trăiești, la porunci cu blândețe, la pur”
„Curat murdar!”
„Curat, curat la haine, dar mai curat la suflet”
„Curăță-ți mai înainte sticla de înăuntru”
„Curățenia este mama sănătății.”
„Curcă de beat.”
„Curcă pe baltă și rață în patul n-ai”
„Curcă pe baltă și rață pe cracă”
„Curcă pe baltă și rață pe cracă.”
„Curcă plouată”
„Curcubete hârte”
„Curea spătaru”
„Curg belele”
„Curg mușterii, bolta geme, unii târziu și alții de vreme.”
„Curg mușteriii, bolta geme”
„Curge norocul de pe tine ca pulberea de pe câine.”
„Curul noaptea vornic mare”
„Curva bătrână nu se sperie de vorbă”
„Curva ca musca te iubește, de aceea dragostea ei cu su”
„Curvă cu două fețe”
„Curva cu lacrimi își ascute dinții”
„Curva până ce îți ia ceva îți sărută mâna ta, după ce ia”
„Curva se cunoaște după ochi”
„Curvia, pre curvia și necurăția fapte de rușine; fermecăto”
„Cușciugul acoperă greșelile doctorilor”
„Cuscrenie groasă”
„Cuscrii se duc, rămâne mireasa”
„Cusiță lungă, minte scurtă”
„Cutare este bun, n-are muci la nas”
„Cuțitul găsit e bun de descântat.”
„Cuțitul în teaca lui se păstrează”
„Cuțitul la brâu, semn de măcelar”
„Cuțitul răpus, de unul s-a repus; darel”
„Cuțitul să nu-l bagi până la os”
„Cuțitul, pâinea măcelarului”
„Cuvânt de Evanghelie”
„Cuvântul adevărat acela să-ți fie cel mai mare jurământ”
„Cuvântul cel mai dulce”
„Cuvântul e ca vântul, nu se ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul.”
„Cuvântul este puntea dintre suflete.”
„Cuvântul împotrivă sabia ascute, iară răspunderea”
„Cuvântul întâi să-l cioplești, apoi să-l arăți”
„Cuvântul la cel viclean ca undița la pescar”
„Cuvântul mai plăcut nu-i decât cântatul”
„Cuvântul mai plăcut nu-i decât cântatul banului.”
„Cuvântul mângâios la întristare este ca numele doftor”
„Cuvântul, cât de mic, ispravă mare ne arată, ca aluatul cât”
„Cuvinte greșite nu fac bine.”
„Cuvintele au puterea de a schimba lumea.”
„Cuvintele sunt cele care ne poartă sufletul.”
„Cuvîntul e ca vîntul, nu să ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul.”