Proverbe care încep cu litera B
704 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera B (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„Bă apropiat funia la par.”
„Ba că o fi una, ba că o fi alta; ba că e tunsă, ba că e rasă.”
„Ba că-i tecă, ba că-i pungă”
„Ba e albă, ba e neagră”
„Ba e albă, ba e neagră.”
„Ba e rasă, ba e tunsă.”
„Ba e rață, ba e rățoi”
„Ba e tunsă, ba e rasă”
„Ba încă-i de către pădure”
„Baba bătrână nu se sperie de drugă groasă”
„Baba bătrână nu se sperie de furcă”
„Baba călăreață”
„Baba cere împlinite toate”
„Baba Clânța”
„Baba Dochia își scutură cojocele”
„Baba e surdă”
„Baba e talpa iadului”
„Baba învie”
„Baba Lenca”
„Baba Stana”
„Baba tace că n'are ce face.”
„Babele cu sânge bătrân”
„Babele de cele trecute pururea bârfesc”
„Bacșișul este inclus dar nu este exclus.”
„Bade Dumitru”
„Badea cu căciula albă”
„Badea Tecă”
„Bagă în ciur și alege”
„Bagă lupul după oi.”
„Bagă mâna în miere și degetul îți linge”
„Bagă mâța 'n sac, dar ghiarele i se văd”
„Bagă mâța 'n sac, dar ghiarele i se văd.”
„Bagă multe în sobă și visează”
„Bagă plece pe pântec.”
„Bagă svercă”
„Bagă untura în curul porcului”
„Bagă vinovatul în potcă”
„Bagă zurlul zi scâte năpârtica ditu guvă.”
„Bagă-i vifia”
„Bagă-Îi bușlu la nări ta s-tacă.”
„Bagă-l în casă, te fură”
„Bagă-ți herean în cur (din napoi)”
„Bagă-ți polii în brâu, zi vrei să ajungi departe!”
„Băgai mâna 'n buzunar”
„Băgară ghiftul pri thron, el căfta șa”
„Băgară lupul să pască oile!”
„Bagi lupul păcurar, și vrei să-ți aibă grija”
„Bagi pe dracul în casă cu lăutari și nu-l poți scoate cu sute de arhierei.”
„Bagi pe dracu’n casă cu dracu și nu-l poți scoate cu suta de arhierei.”
„Băiatul cere pușcă și fata cere furcă.”
„Băieții de Dunăre”
„Băieții joacă în loc”
„Băieții sunt dracu gol”
„Băile fără de durere sunt numai niște”
„Bală”
„Bală.”
„Balamuc”
„Balan să-ți alerge din gură”
„Bălăria crește repede”
„Balaur”
„Balaur.”
„Bâlci cu ochi”
„Bâlciul are și leac”
„Bâlciul de om se leagă, ca vița de par”
„Ban găsit”
„Ban găsit, ban vrăjit.”
„Ban la ban trage”
„Ban pe ban momește”
„Bană zi picurar.”
„Bănădăză ca cătușa cu șoarecele”
„Bândeză cu dremile”
„Bânduna ne prevestește vara și ciocârlia primăvara.”
„Bănează de-a minciunii.”
„Bani ai și țiganii”
„Bani au și țiganii, dar n-au cinste.”
„Bani au și țiganii.”
„Bani buni pentru zile negre”
„Bani ca la Sasca și bătaie ca la Lugoj”
„Bani d-aș avea”
„Bani de pește”
„Bani gheață”
„Bani peșin”
„Banii 's cu ciobote roșii”
„Banii din mână îi scapă”
„Banii din mână îi scapă ca ciurul cum ține apă.”
„Banii fac bani și păduchii tot păduchi.”
„Banii îi găsești în drum și tot trebuie”
„Banii îi găsești îndrum și tot trebuie să-i numeri.”
„Banii înșală ochii”
„Banii întru care stau mădularele oștilor”
„Banii învie morții”
„Banii la ban trag.”
„Banii mei și ai tăi stau în cui”
„Banii nu aduc învățătura, dar învățătura”
„Banii nu aduc învățătura, dar învățătura aduce banii.”
„Banii nu aduc procopseala, ci procopseala”
„Banii nu aduc procopseala, ci procopseala aduce banii.”
„Banii nu cer mâncare”
„Banii nu se culeg de la trunchi ca surcelele.”
„Banii pe om îl învață ce să facă în viață.”
„Banii strângătorului”
„Banii te învață ce să faci”
„Banița cu care dai cu aceea primești”
„Banița cu care dai cu aceea primești.”
„Banița nu se umple cu vorbe”
„Banița nu se umple cu vorbe.”
„Bănuiala, otrava prieteniei”
„Bănuitorul nu se încrede nici la însuși al său sân”
„Banul ascuns în pământ nici crește, nici rodește.”
„Banul bani unde zărește”
„Banul bani unde zărește, colo se rostogolește.”
„Banul deschide ușile fără chei”
„Banul deschide ușile fără chei.”
„Banul e biciul dracului”
„Banul e ciocoi de uși multe.”
„Banul e ciocoiul de uși multe”
„Banul e făcut rotund, lesne se rostogolește”
„Banul e o mică roată ce-nvârtește lumea toată.”
„Banul e ochiul dracului.”
„Banul este cheia cu care se descuie”
„Banul este ochiul dracului”
„Banul este ochiul dracului.”
„Banul este rotund, fuge d-a rostogolul.”
„Banul face banii”
„Banul face din om neom.”
„Banul face omenia, banul face rușinea”
„Banul face omenia, banul face rușinea.”
„Banul grăiește”
„Banul îți câștigă prieteni”
„Banul la ban trage.”
„Banul muncit nu se prăpădește”
„Banul muncit nu se prăpădește.”
„Banul nu are frate”
„Banul rău nu se pierde”
„Banul roșu nu se pierde lesne”
„Banul roșu nu se pierde lesne.”
„Banul și pe nerod îl face iubit”
„Banul și pe nerod îl face iubit.”
„Banul te bagă afund”
„Banul te bagă la rău, banul te scoate”
„Banul te bagă la rău, banul te scoate.”
„Banul te chinuieste”
„Banul te duce”
„Banul te duce, banul te aduce.”
„Banul te neliniștește”
„Banul te neodihnește”
„Banul, pasăre cu aripi”
„Banul, pasăre cu aripi.”
„Banul, ușor face planul”
„Banului rău pungă să nu-i faci”
„Bănuțul face leuțul.”
„Băr se văd și nu se pupă.”
„Bărășteni cu luleaua lungă”
„Barbă de Ovreu”
„Barba lasă să se ducă”
„Barba lasă să se ducă, capul să trăiască.”
„Barbă lungă și capra are, dar minte nici cum are”
„Barbă lungă și capra are, dar minte nici cum are.”
„Bărbat bun și usturoi dulce nu se poate”
„Bărbat, ca țăstul în ziua de Paști”
„Bărbată ca țestu-n vatră”
„Bărbate, bărbate, asară muriși și nu te”
„Bărbații nu mai atunci sunt domnii când”
„Bărbatul are ochi să vadă, femeia are”
„Bărbatul bun și femeia bună fac casă bună.”
„Bărbatul ca un foc, ar muierea foc întreg”
„Bărbatul capul muierii”
„Bărbatul capul muierii, bărbatul legea muierii, bărbatul crucea muierii.”
„Bărbatul care mult jură se va umple”
„Bărbatul câștigă, femeia păstrează.”
„Bărbatul după muiere, și copilul după”
„Bărbatul după vină, și muierea după dinți”
„Bărbatul e capul, femeia e gâtul.”
„Bărbatul e capul, iar femeia e gâtul care întoarce capul.”
„Bărbatul e stâlpul casei”
„Bărbatul e stâlpul casei.”
„Bărbatul e stăpân în casă, dar femeia e cheia casei.”
„Bărbatul este arborele, și feciorul ugiașul”
„Bărbatul este cheia casei”
„Bărbatul face casa, iar femeia o desăvârșește.”
„Bărbatul fără muiere, ca când ar fi luat de Iele”
„Bărbatul fără muiere, ca foarfeca fără soție, ce nu taie ci numai zgârie.”
„Bărbatul meu zace mort în casă, și mă”
„Bărbatul meu zace mort în casă, și mă doare”
„Bărbatul nu-i bai că-i puțintel”
„Bărbatul să aducă cu sacul”
„Bărbatul și calul să nu-i crezi, când îți pare că merge”
„Bărbatul surd nu prea bea, muierea mută cu mult”
„Bărbatul surd nu prea bine, muierea mută cu mult, mult mai bine.”
„Bărbatul tău când te iubește, îndoit tu să-l iubești”
„Bărbatul temător își învață nevesta curvă”
„Bărbatul ține casa cu capul, femeia cu inima.”
„Bărbatul ține cheia ușii, dar fereastra e”
„Bărbatul zice în fluier, muierea plânge”
„Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.”
„Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul”
„Barca spartă, nu se va sulă.”
„Barca spartă, rațiunea e făcută.”
„Bard și cheile de la casă.”
„Bașca românii, bașca țiganii”
„Bășica, vântul său cum și l-a luat, peștin”
„Bășina de nimeni are rușine”
„Bășina, pe tăcute, grăiește și ea cândva”
„Basm”
„Basma curată”
„Basma curată.”
„Basmu cu cocoșu roșu”
„Băștile acățate îți fac inima.”
„Bâta are două capete.”
„Bată-l cucul că frumos el”
„Bată-l maica Ana”
„Bată-mă cucul!”
„Bătaia are două capete”
„Bătaia de inimă se vindecă cu inimă de porumbel”
„Bătaia e ruptă din rai.”
„Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai.”
„Bătaia și închisoarea nu se mai întoarce”
„Bătaia și ocara nu se întorc niciodată”
„Bătaie la cataramă”
„Bătătura în fundătură”
„Bătăuș nu-s că toți mă bat”
„Bate ale drumul”
„Bate apa să se facă unt.”
„Bate ca câinele”
„Bate coada”
„Bate copilul când se culcă de-a curme”
„Bate crângul să sară iepurii”
„Bate crângul și sar iepurii.”
„Bate fierul cât e fierbinte”
„Bate fierul până e cald”
„Bate fierul până e cald, că de se va răci, în zadar vei”
„Bate fierul până e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.”
„Bate fierul până-i cald, nu băga în seamă”
„Bate hlibele să se priceapă caltii.”
„Bate hlobile să se priceapă calul”
„Bate în pinteni”
„Bate la ușă”
„Bate laturile”
„Bate nucile până nu pică frunza”
„Bate nucile până nu pică frunza.”
„Bate samarul”
„Bate șeaua (șaua) să pricepă iepa”
„Bate șeaua să priceapă iapa”
„Bate șeaua să priceapă iapa.”
„Bate și nu curge”
„Bate și ți se va deschide”
„Bate toba”
„Bate toba în Moldova”
„Bate toba în Moldova și se aude la Craiova.”
„Bate toba la Moldava”
„Bate toba la Moldova”
„Bate toba la urechea surdului”
„Bate toba surdului, dă oglindă orbului”
„Bate toba surdului, dă oglindă orbului.”
„Bate tot marginile”
„Bate urma cu ciomagul”
„Bate ușile”
„Bate vântul”
„Bate vântul de la Dii”
„Bate vântul din Balcani”
„Bate vântul din Delu Muierii”
„Bate vântul, nu-i nimica”
„Bate, bate, că fortăreața va cădea jos!”
„Bate-i urma cu ciomagul.”
„Bate-l cu toată pădurea”
„Bate-te cu palma peste gură”
„Bate-te cu săgeți de argint de voiești să biruiești.”
„Bate-te cu suliți de argint că vei birui.”
„Bate-ți capul, până nu te ia apa și pălăria”
„Batistă curată”
„Batjocora batjocorește”
„Batjocorește puterea dumnezeiască lumea”
„Bătrânețe haine grele”
„Bătrânețe haine grele, cum să fac să scap de ele.”
„Bătrânețele cam multe suferă, că vremea îndelungată, multe”
„Bătrânețele își fac râs de om”
„Bătrânețele nu vin singure, ci cu multe nevoi”
„Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.”
„Bătrâni sunt între bătrâni”
„Bătrânii în adevăr de tineri ai trebuință”
„Bătrânii pe la sfârșit ca copiii de-a bușele”
„Bătrânii satului, ca câinii la o turmă”
„Bătrânul amorezat”
„Bătrânul iubește pentru tânăr, și tânărul pentru bătrân”
„Bătrânul vechi mai multe știe, zice fecior”
„Bătrânului îi trebuie pui tineri ca să râdă”
„Bătu-te-ar toaca lui Dumnezeu”
„Bățul are două capete”
„Bățul scurt se rupe greu.”
„Bătut ca curul popii”
„Bătut cu lopata”
„Bătutul de grindină nu se sperie de ploaie.”
„Bău faci, rău găsești.”
„Bău la vale, greu la deal.”
„Bău te hrănești cu mâncarea în traista altuia.”
„Băutura bețivă stinge virtutea și norocul tânăr”
„Băutura cere mâncare și mâncarea băutură”
„Băutura e ce e, mâncarea e fudulie”
„Băutura e mai bună la cârciumă decât acasă”
„Băutura e sămânță de vorbă”
„Băutura e sămânță de vorbă.”
„Bea (suge) ca un burete”
„Bea apă clocotită și mănâncă foc”
„Bea apă rece că te-i răcori”
„Bea cât șapte”
„Bea nițică apă rece, ca să-i treacă de speriat”
„Bea paharul până-i plin”
„Bea paharul până-i plin.”
„Bea până-i (de-i) trăsnesc urechile”
„Bea, pipota și-o îneacă”
„Beat dintr-o cârciumă ese”
„Beat dublu”
„Beat frânt”
„Beat gol”
„Beat mort”
„Beat turtă”
„Bei cu oală”
„Bei de-ți faci giubea; că tată-to mai băut și giu”
„Belciug de aur la râtul porcului”
„Beleaua lui Costache o trage Iordache”
„Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.”
„Belelele nu cad pe petre”
„Belelele nu cad pe pietre.”
„Belește boul până a nu-l tăia”
„Belește lemnul când e vreme”
„Belește lemnul până se poate”
„Belește teiul până se poate”
„Belșugul aduce desfrânare”
„Belu belește”
„Benga”
„Benga.”
„Berbecele înaintea oilor merge”
„Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib.”
„Berzei orbe îi face Dumnezeu cuib”
„Beșina bătrânului pute, dar cuvântul miroase”
„Beteagul mănâncă sineagul”
„Beter brecu nu latră pre lura”
„Betera liubava nu niore; tirera liubava”
„Beteșugul bogatului e ca sănătatea să”
„Beți și mâncați, și de gaură să nu vă depărtați”
„Beția e nebunie cu voie”
„Beția e nebunie cu voie.”
„Beția e sărăcie grozavă”
„Beția este ușa tuturor răutăților”
„Beția este ușa tuturor răutăților.”
„Beția o vindecă sapa și lopata”
„Beția o vindecă sapa și lopata.”
„Beția tinereții întrece pe a vinului”
„Beție la cataramă”
„Beție la târtă”
„Bețiv împărătesc”
„Bețiv nu sunt, că mam ce beau”
„Bețiv nu-s, că n-am ce bea.”
„Bețivul își bea și straiele și mințile”
„Bețivul își tot spală gâtul cu apă de sapă, de teamă să nu ruginească.”
„Bețivul se-nvață la beție, ca și tâlharul”
„Bețivul, când este beat”
„Bețivul, când trece pe punte, închide ochii să”
„Bețivul, când trece pe punte, închide ochii să nu vadă apa.”
„Bețivul, până trece puntea, închide ochii”
„Bețivului și dracul îi ese cu oca (ocaua) înainte”
„Bețivului și dracul îi iese cu ocaua înainte.”
„Bețivului tot la vin i-e gândul.”
„Bețivului tot la vin îi e gândul”
„Bez Vlașca și Teleorman”
„Biciul lui Dumnezeu”
„Biedă”
„Biedă.”
„Bilele nu intră în sac”
„Bine că mă prinseși că vream să cad.”
„Bine că nu a dat Dumnezeu omului mai multe guri”
„Bine de una și rău de zece”
„Bine e și înaintea dracului a aprinde”
„Bine fă, așa gândește”
„Bine faci, bine găsești.”
„Bine îi cântă cucul”
„Bine l-a luat Turcu”
„Bine peste bine nu strică”
„Bine zice moș Arvinte”
„Bine zice moș Arvinte: Vai de cap unde nu-i minte.”
„Bine, bine peste bine”
„Bine, bine peste bine, când vine, e tot mai bine.”
„Bine, ca pisica cu ogarul”
„Bine-i a vorbi, dar mai bine a tăcea”
„Binecuvântarea tatălui întărește casele”
„Binefacerea pusă rău, e faptă rea”
„Binefacerea pusă rău, e faptă rea.”
„Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.”
„Binele așteaptă și răul”
„Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.”
„Binele ce-l faci la oricine”
„Binele cu bine se răsplătește”
„Binele de rău te scapă”
„Binele de rău te scapă, să-l arunci chiar și în apă.”
„Binele din mâini îl scapă”
„Binele din mâini îl scapă și lasă-l să cadă în apă, că binele nu se afundă, ci stă pe deasupra în undă.”
„Binele după el vine”
„Binele este dușmanul răului”
„Binele nu se face”
„Binele nu se face numai la cine îți place; că binele este bine să-l faci la fiecine.”
„Binele nu se îneacă”
„Binele pe om îl scapă”
„Binele pe om îl scapă, cu vreme de foc și apă.”
„Binele să-l arunci pe apă, că-l găsești”
„Binele se uită”
„Binele vine anevoie, iar răul îndată”
„Binele vine anevoie, iar răul îndată.”
„Binele vine, binele mere”
„Biruința la război, și în arme, și în îndrăzneală”
„Biserica deschide pe om”
„Biserica deschide pe om.”
„Biserica e scara ce duce la cer”
„Biserica lui Hristos”
„Biserica lui Hristos.”
„Bivolul nu se teme de purice”
„Bla și sărăcia nu o poți ascunde”
„Blană”
„Blând și dulce ca un mănunchi de ghimpi”
„Blând și dulce ca un mănunchi de ghimpi.”
„Blânda”
„Blândețea cucerește inimele”
„Blândul”
„Blestemul de la săraci nu cade pe copaci.”
„Blestemul de mumă, ca fiara de ciumă.”
„Blestemul nu cade niciodată pe pietre”
„Blestemul nu cade niciodată pe pietre.”
„Blestemul părinților e ca piatra munților: cade greu copiilor.”
„Blestemul săracilor nu cade pre copaci”
„Boala biruiește și pe cel ce în război pe toți i-a biruit”
„Boala ce nu se vindecă cu doctorii este”
„Boala cunoscută e pe jumătate vindecată”
„Boala cunoscută e pe jumătate vindecată.”
„Boala de om se leagă ca vița de păr.”
„Boala din fire”
„Boala din născare”
„Boala intră cu carul și iese pe urechea acului”
„Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.”
„Boală lungă - moarte sigură!”
„Boala lungă trece primejdia rea”
„Boala nu îngrașă pe om”
„Boala și sărăcia nu o poți ascunde.”
„Boala, pat mâle unde găsește, acolo să odihnește”
„Boale să fie, că doctori sunt de ajuns.”
„Bob după bob se umple sacul”
„Bob, mazăre”
„Bobocii pă gâște vor să le învețe să înoate”
„Bobocii pe gâște vor să le învețe să înoate.”
„Bobocii voiesc a duce gâștele la paște”
„Bogat e acela ce nu e dator”
„Bogăția e gard de nuele, sărăcia e gard”
„Bogăția nu vine la nimeni pe apă”
„Bogăția preface pe om”
„Bogăția rămâne la nebun”
„Bogăția strică pe om”
„Bogăția trece de la și tu (da eu) rămâi”
„Bogățiile trec dar faptele bune rămân”
„Bogatul greșește și săracul cere ertăciune”
„Bogatul mai tare se plânge decât să”
„Bogatul mai tare se plânge decât săracul.”
„Bogatul mănâncă când voiește”
„Bogatul nu crede nici odată celui sărac”
„Bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului.”
„Bogatul nu mănâncă să se sature”
„Bogatul scump, ca un orb flămând, ce e cu pâinea dinainte”
„Bogatul se scarpină, și săracul socote”
„Bogatului i se arată multe mde.”
„Bogatului i se arată multe rude”
„Boier cu boii de funie”
„Boier cu sapa-n bot”
„Boier gol”
„Boieraș de modă nouă”
„Boieresă”
„Boieria e pe rând”
„Boieria și prostia cu mare cheltuială se țin”
„Boierii țin fumul de pe urma săracului”
„Boierii țin fumul de pe urma săracului.”
„Boierit”
„Boierul când îi e foame se plimbă, Ro”
„Boierul când îi e foame se plimbă, Românul flue”
„Boierul când îi e foame se plimbă, țiganul”
„Boierul când îi e foame se plimbă, țiganul fluieră, țăranul își bate nevasta.”
„Boierul când îi e foame se primblă, românul dănțuiește, iar țiganul cântă.”
„Boierul e tot boier, măcar că e încins”
„Boierul e tot boier, măcar d-ar fi încins cu tei.”
„Boierul e tot boier, măcar d-ar fi-ncins cu tei.”
„Boierul lumii”
„Boierul se cunoaște, fie bogat, fie sărac”
„Boii ară și caii mănâncă”
„Boii bătrâni fac brazda dreaptă”
„Boii bătrâni fac brazda dreaptă.”
„Boii se bat în baltă și omoară broaștele.”
„Boii se bat în baltă și omul pe brânci”
„Boii uniți la pășune”
„Boii uniți la pășune, lupul nu-i poate răpune.”
„Bola împăraților e ca sănătatea noastră”
„Bold dacă găsești, ai să vie oaspeți.”
„Boldul Domnului timp să fie”
„Boldul Satanei”
„Boli să dea Dumnezeu, că leacuri sunt destule”
„Boli să fie că doctori sunt de ajuns”
„Boli să fie, că doctori sunt de ajuns”
„Bolnavul credință n-are”
„Bolnavul dorește sănătatea și flămândul pâinea”
„Bolnavul multe zice, dar doctorul ce știe”
„Bolnavul multe zice, dar doftorul ce știe face.”
„Bolnavul multe zice, și sănătosul face ce știe”
„Bolnavul nu se întreabă”
„Borș cu știr”
„Bostan fără pândar”
„Bostanul nu șade în cui”
„Bostanul nu șade în cui, dar nici mămăliga unde o pui.”
„Bot gros”
„Botă”
„Botează copilul pe nume.”
„Bou bătrân cu baier roșu”
„Bou dus, bou adus.”
„Bou l-am dus, boi l-am adus”
„Boul ară și calul mănâncă.”
„Boul cu bivolul anevoie trag la jug”
„Boul cu bivolul anevoie trag la jug.”
„Boul cu încetul departe merge; dă-i silește: să poată”
„Boul cu încetul departe merge; de-l silești se poticnește.”
„Boul gras nu se culcă pe brazdă”
„Boul gras nu se culcă pe brazdă.”
„Boul lui Dumnezeu”
„Boul nu treieră cu gura legată”
„Boul se cunoaște după dinți”
„Boul se întinde până unde ajunge cu limba”
„Boul se leagă de coarne și omul de inimă.”
„Boul se leagă de coarne și omul de limbă”
„Boul se leagă de coarne și omul de limbă.”
„Boul se leagă de coarne, și omul de inimă”
„Boului gras nu-i trebuie brazdă de mână”
„Bragă”
„Bragă deasă”
„Braniște nu se face dintr-o tufă”
„Brânză bună în burduf de câine”
„Brânză bună în burduf de câine.”
„Brânza câinească, câinii o mănâncă”
„Brânza de capră strică și pe cea de oaie.”
„Brânză de iepure”
„Brânză de iepuri”
„Brânză în bețe”
„Brânză în sticlă”
„Brânza o mâncat-o câinii, da găleata îi de față”
„Brâsca s-a mâniat pe baltă”
„Breaza cât de mult se va găti tot breaz”
„Brecu nu mănâncă de brecu. 2)”
„Briciul prea ager se știrbește”
„Briciul prea ager se tocește.”
„Broasca mică cască gura mare”
„Broasca mică face gură mare”
„Broasca nu sare în apă până când n-o”
„Broasca nu sare în apă până când n-o alungă.”
„Broasca s-a mâniat pe baltă”
„Broasca stă în ape bune”
„Broasca stă în ape bune.”
„Broscile ce se văd după ploaie, sunt aduse de sorb, care”
„Broscuțul când începe, toate celelalte brâște după”
„Broscuțul când începe, toate celelalte broaște după”
„Brumă”
„Bruma e pe brumar, și coptul pe alunar”
„Buba cap nu face”
„Buba cap nu face până nu se coace.”
„Buba cap nu face pînă nu să coace.”
„Buba îl mistuiește”
„Buboiul, ca să dea înapoi, să-l spurci.”
„Bubuitul mult aduce furtună.”
„Bucata bună, cine-o leapădă?”
„Bucata din gură”
„Bucata mai mare decât fărămitura”
„Bucata mai mare decât fărămitura.”
„Bucătăreasa săracului e nevasta”
„Bucătăria grasă, moștenire slabă.”
„Bucătărie grasă, moștenire slabă”
„Bucate grecești”
„Bucate noi în gură veche”
„Bucatele de la masa altuia sunt mai bune.”
„Bucatele de la masa altuia sunt mai cu gust”
„Bucatele fura bune, dar n-a știut nașa a le pune.”
„Bucatele fură bune, dar nu a știut nașa să le”
„Bucatele, ca mutarea, fără dresuri mare gust”
„Bucățica de pâine, ce o scapi din mână, să n-o lași nearsă”
„Bucățica mare”
„Bucățică ruptă (tăiată)”
„Bucățică ruptă din tată-său”
„Bucățica ține vițica”
„Bucătura mare se pune în gât”
„Buche”
„Bucurați-vă cu cei ce se bucură, și plângeți”
„București, București”
„București, București, punga scuturești.”
„Bucuria cu întristarea, surori nedespărțite”
„Bucuria cu întristarea, surori nedespărțite, căci una după alta vin”
„Bucuria înșelătoare”
„Bucuria înșelătoare, Ca rouă trecătoare.”
„Bucuria și acrba sunt două surori care una după alta aleargă.”
„Bucuria și scârba sunt două surori care”
„Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.”
„Bucuria zboară, durerea înconjoară.”
„Bucurie goală, traistă ușoară”
„Bucurie mare, în mâini străine”
„Budașca”
„Buedea rea nu pere”
„Bufnița nu clocește privighetori”
„Bufnița nu clocește privighetori.”
„Bun ca pâinea cea bună”
„Bun ciocan te-a ciocănit”
„Bun ciocan te-a ciocănit, că frumos te-a potrivit.”
„Bun de aldămaș”
„Bun de clanță (clanț)”
„Bun de clanță.”
„Bun de deochi, să-l bei cu apă neîncepută”
„Bun de gură, (și) rău de lucru.”
„Bun de gură, bun de mână.”
„Bun de gură, rău de lucru.”
„Bun de gură, rău de mână.”
„Bun de minuni”
„Bun de muls și de tuns”
„Bun de să-l pui la rană și să te vindece”
„Bun de să-l pui la rană și să te vindece.”
„Bun de vorbă, rău de lucru.”
„Bun e Domnul, mare e noaptea”
„Bun e Dumnezeu”
„Bun e Dumnezeu, aproape-i pădurea”
„Bun e Dumnezeu, dar dracul e țucăl”
„Bun e vinul, nu e ca apa”
„Bun fluieră-baston”
„Bun la tocmală”
„Bun la tocmeală, rău la socoteală.”
„Bun și rău își bate joc, când te vede arzând în foc”
„Bun stăpân e Dumnezeu”
„Bun, rău, copiii mănâncă”
„Buna creștere întrece și pe fire”
„Bună e mămăliga când ne lipsește pâinea.”
„Bună e polița dar zăbovește la plată”
„Bună e și mămăliga, când ne lipsește pâinea”
„Bună eră, rea tocmelă”
„Buna îngrijire facere de bine; de ea să te ții”
„Bună învoială, rea tocmală”
„Bună învoială, rea tocmeală.”
„Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.”
„Bună ziua toată ziua”
„Bună ziua, toată ziua, și din cap la toți mereii, moț”
„Bună, ca pâinea cea bună”
„Bună-i brânza, bun-i cașul, amar-i sălașul”
„Bună-i brânza, bunu-i cașul, amară-i sălașul.”
„Bună-i cloșca, dar nu face tot una oile”
„Bună-i găina mea, tot mai bună pare a fi a vecinului.”
„Bună-i nevasta, dar că-i strâmbă”
„Bună-i plăcinta, dar dacă nu-i, e bună”
„Bună-i plăcinta, dar dacă nu-i, e bună și pita.”
„Bună-i zama”
„Bună-i, bună, nora-mea”
„Bunătatea e mai prețuită decât bogăția”
„Bunătatea stofei nu stă în înfloritură, ci în țesătură”
„Bunătatea stofei nu stă în înfloritură, ci în țesătură.”
„Bunătățile fac pe oameni a fi de bun neam”
„Bune bucate dar rău date”
„Bune sunt hainele late, dar la călugări nu mai sunt date.”
„Bune sunt mânecele late, dar nu ajunge pânza.”
„Bune sunt mânecile late, dar nu ajunge pânza”
„Buneța ge u fagi, totna s-u tagi”
„Bura la lemn face bun foc”
„Burcea ici, Burcea colea”
„Burduf de brânză în seama câinilor”
„Burduf de brânză în seama câinilor.”
„Buri oameni tac grase muierile”
„Buricul pământului”
„Burtă de popă”
„Burta omului n-are fereastră să se vază ce e în ea.”
„Burta plină nu învață bine”
„Burta plină nu învață bine.”
„Burta popii, sac fără fund”
„Burta popii, sac fără fund.”
„Burta primește și multe și puține”
„Burtă tăcută nu fost năzărit piseit. 2)”
„Buruiana proastă”
„Buruiana proastă crește și în piatră”
„Buruiana proastă crește și în piatră.”
„Buruiana rea crește curând”
„Buruiana rea crește și în drum”
„Buruieni se găsesc și în cea mai bună grădină”
„Buruienile rele, dacă smulgi numai frun”
„Buruienile rele, dacă smulgi numai frunzele, ele cresc și mai dese.”
„Buruienile se găsesc și în grădina cea mai bună. Oamenii proști cam pretutindenea; nu e om fără cusur.”
„Buși pri trup csen, nu dor.”
„Butea plină nu s'aude, butea goală face”
„Butia când se umple începe a piști”
„Butia cu un cerc nici cum se leagă”
„Butia goală sună tare”
„Butia goală sună tare.”
„Butia îți dă vinul ce are într'însa”
„Butia mare”
„Butia mare răsună tare.”
„Butoaiele goale fac mai mult zgomot”
„Butoiul fără fund”
„Butuc de pădure”
„Buturuga mică răstoarnă carul mare”
„Buturuga mică răstoarnă carul mare.”
„Buzele cele dulci, ca lipitoarea te sug”
„Buzele cele mute”
„Buzele cele mute vorbesc pe tăcute.”
„Buzele celui care nu iubește”