Proverbe care încep cu litera A
5.666 proverbe și zicători din limba română care încep cu litera A (inclusiv Ă/Â, Î, Ș, Ț pliate la litera de bază).
„A (cam) cârni din nas”
„A (nu) da nas cuiva”
„A (nu) face sat cu cineva”
„A (se) da sfară în țară”
„A (se) da sforă în țară”
„A adormi (ca) mort”
„A adormi butuc”
„A aduce apă după ce s-a stins focul”
„A aduce apă după ce s-a stins focul.”
„A aduce călare pe prăjină de alun”
„A aduce călare pe prăjină de alun.”
„A aduce cu cangea”
„A aduce cuiva spin în coastă”
„A aduce din condei”
„A aduce la sapă de lemn.”
„A aduce păcatul”
„A aduce pe cineva în joc”
„A aduce tot pui (sau ouă) de pupăză.”
„A aduce vorba cu bățul”
„A adulmeca ca copoiul”
„A aduna ciurcele unde altul a tăiat lemne”
„A aduna nuiele pentru spinarea sa”
„A aduna nuiele pentru spinarea sa.”
„A afla (găsi) cârlig”
„A afla codiță cuiva”
„A afla dop la ceva”
„A afla groș pe groș”
„A afla meidean”
„A afla spini în colivă”
„A afla târgul și țara”
„A aghesmui”
„A ajunge (se face, rămâne) de poveste”
„A ajunge (veni) la spartul târgului”
„A ajunge ca dinții babei”
„A ajunge catâr din armăsar”
„A ajunge cuțitul la os”
„A ajunge cuțitul la os.”
„A ajunge de la mâră la morișcă”
„A ajunge de la moară la morișcă”
„A ajunge de poveste în țară.”
„A ajunge de râsul curcilor”
„A ajunge în bună (bune) mână (mâini)”
„A ajunge în bună mână”
„A ajunge în corn de capră”
„A ajunge în corn de capră.”
„A ajunge în dâga (cutăruia)”
„A ajunge în mintea copiilor.”
„A ajunge în sapă de lemn”
„A ajunge la aliman”
„A ajunge la aman”
„A ajunge la cociorbă (coceorbă, cociorvă)”
„A ajunge la hagialic”
„A ajunge la maidan”
„A ajunge la os”
„A ajunge la resteul de alun”
„A ajunge la spartul oborului”
„A ajunge o Joimăriță”
„A ajunge obială”
„A ajunge otrep de vase”
„A ajunge până la scara murgului”
„A ajuns (venit) la spartul iarmarocului”
„A ajuns apa la gât”
„A ajuns ca frunza pe apă”
„A ajuns ca găina în vrav”
„A ajuns ca găina în vrav.”
„A ajuns coada cap”
„A ajuns coada cap.”
„A ajuns coada vacii”
„A ajuns de râsul curcilor”
„A ajuns după ce s-au împărțit colacii”
„A ajuns după ce s-au împărțit colacii.”
„A ajuns Griva epurile”
„A ajuns în dâra morții”
„A ajuns la creanga verde”
„A ajuns la creanga verde.”
„A ajuns la lulele”
„A ajuns la lulele.”
„A ajuns lupul de jocul câinilor”
„A ajuns lupul de jocul câinilor.”
„A ajuns să-l pui în praștie”
„A ajuns un papugiu”
„A ajuns vremea (treaba) să nu se mai încreadă”
„A ajuns vremea să nu se mai încreadă omul nici în cămașa lui.”
„A albi ochii”
„A albit și pe dracul”
„A albit și pe dracul.”
„A alege ca în pere pădurețe”
„A alege din două una”
„A alege neghina din grâu.”
„A alerga (veni) tot într-un suflet”
„A alerga ca la Mesia Jidovii”
„A alerga ca un purice potcovit”
„A alerga ca un purice potcovit.”
„A alerga cu sufletul în buci”
„A alerga după ciolan.”
„A alerga în sus și în jos”
„A alerga la colaci”
„A alerga pe capete”
„A ales până a cules”
„A ales pana a cules.”
„A aluneca de cade în vale”
„A aluneca într-o parte”
„A aluneca rău”
„A amesteca Bagdadul cu Țarigradul”
„A amesteca vorba, ca făcălețul mămăliga”
„A apropiat mălaiul din traistă”
„A apuca ca caia mațul”
„A apuca ca lupul”
„A apuca cap de funie”
„A apuca cu gura înainte”
„A apuca de ochi”
„A apuca foc cu gura”
„A apuca haisa (aisa)”
„A apuca luna cu dinții”
„A apuca luna cu dinții.”
„A apuca prăjina”
„A apuca răcorile pe cineva”
„A apuca sărăcia de coadă”
„A apucat (luat) luleaua Neamțului”
„A apucat luna cu mâna și soarele cu picioarele.”
„A apucat luna cu mâna și soarele cu piciorul”
„A apucat pisica de coadă, învârtește-o să nu te zgârie”
„A arăta (da) cotul (cotul)”
„A arăta Bacăul cuiva”
„A arăta călcâiele”
„A arăta pumnul sub batistă.”
„A arde ca șoarecii”
„A arde dracului tămâie”
„A arde gazul degeaba.”
„A arde pe cineva.”
„A arde tămâie cuiva”
„A arde tămâie cuiva.”
„A ars șura, dar și ochii șoarecilor au”
„A arunca (azvârli) banii pe fereastră”
„A arunca (azvârli) banii pe fereastră (fereastră)”
„A arunca banii în baltă”
„A arunca banii în vânt”
„A arunca cu piatra (pietre) în cineva”
„A arunca cuiva șperlă în ochi”
„A arunca găina moartă în curtea vecinului.”
„A arunca la coș”
„A arunca mănușa”
„A arunca moartea în țigani”
„A arunca pulbere în ochi”
„A aruncat cu scăldatul și copilul”
„A asculta cățelul pământului”
„A asculta cățelul pământului.”
„A asculta cu o ureche”
„A asculta cu toate urechile”
„A asculta la fereastra altuia”
„A asculta la gura cuiva ca la o carte”
„A asculta țâncul pământului.”
„A asculta țâncul-pământului”
„A ascunde acul în claia de fân”
„A ascunde acul în claia de fân.”
„A ascuți dinții asupra cuiva”
„A aștepta ca mortul colacul”
„A aștepta ca pe Mesia”
„A aștepta cu limba scoasă”
„A aștepta pe cineva cu patruzeci de (patru) ochi”
„A aștepta să-i pice mura 'n gură”
„A aștepta să-i pice mură în gură.”
„A astupa soarele cu degetul”
„A astupa soarele cu degetul.”
„A asuda pre cineva”
„A asuda sub limbă”
„A atârna cuiva pelea în pod”
„A atârna de altul”
„A atârna de azi până mâine”
„A atârna de coadă”
„A atârnat lingura de gât”
„A atâța foc cu gura.”
„A atâța focul cu mâna.”
„A atinge coarda simțitoare”
„A atinge pre cineva”
„A auzi câinii în cer”
„A auzi câinii în Giurgiu”
„A auzi clopote pe urma cuiva”
„A auzi clopote pe urma cuiva.”
„A auzi cocoșii în Giurgiu”
„A auzi mâine”
„A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.”
„A auzit clopotul, dar nu știe la care”
„A auzit clopotul, dar nu știe la care biserică.”
„A auzit-o cât un bold și a făcut-o d-un cot”
„A auzit-o cât un bold și a făcut-o d-un cot.”
„A ave de ros”
„A avea (a da) în palmă”
„A avea (a fi cu) seu la rărunchi.”
„A avea (fi cu) lipici”
„A avea (fi cu) mâinile legate”
„A avea (fi) obraz subțire”
„A avea ac de cojocul cuiva”
„A avea ac de cojocul cuiva.”
„A avea altoiți de vino 'ncoa”
„A avea apă în gură”
„A avea apă la cap”
„A avea ațele în mână”
„A avea bani gârlă”
„A avea bătrânețe unse”
„A avea beregata curcanului”
„A avea bogățiile lui Por împărat”
„A avea bogățiile lui Por împărat.”
„A avea brațele legate”
„A avea bumbac în urechi”
„A avea burtă de paie”
„A avea burtă de vițel sărac”
„A avea burtă de vițel sărac.”
„A avea cap”
„A avea cap de gâscă”
„A avea cap de morar”
„A avea cap mare”
„A avea capul ca dovleacul”
„A avea carte (bună)”
„A avea casa cucului”
„A avea cașcaval de ros”
„A avea ce pune pe masă”
„A avea ceafa lată”
„A avea coastele lipite”
„A avea colaci de pupăză”
„A avea condei bun”
„A avea curajul de curcă bâta”
„A avea de furcă cu cineva”
„A avea de-a face cu cineva.”
„A avea degete lungi”
„A avea dinți de papură”
„A avea dinții de lapte”
„A avea fața scrisă în icoane”
„A avea ferestre și prin vârful casei”
„A avea ferestre și prin vârful casei.”
„A avea fluturi”
„A avea foamea lupului”
„A avea fruntea senină”
„A avea fumuri în cap”
„A avea gâdilici la limbă”
„A avea greieri în cap.”
„A avea greieruș în cap”
„A avea gură”
„A avea gură de cârpă”
„A avea gura dulce”
„A avea gura împuțită”
„A avea gură mare”
„A avea gura slobodă”
„A avea gura strâmbă”
„A avea iarba-fiarelor”
„A avea ic la vorbă”
„A avea inima de fiere”
„A avea inima de piatră”
„A avea inima legată cu curele”
„A avea inimă verde”
„A avea la pungă”
„A avea leac și pentru dânsul”
„A avea leac și pentru dânsul.”
„A avea limba ascuțită”
„A avea limbă de aur”
„A avea mai mult noroc decât minte.”
„A avea mai mult o dâgă”
„A avea mâinile legate”
„A avea mână bună cu cineva”
„A avea mâna curată”
„A avea mâna de fier”
„A avea mâna largă”
„A avea mâna lungă”
„A avea mâna scurtă”
„A avea mână strânsă”
„A avea mână strânsă.”
„A avea mâncărime de limbă”
„A avea mânză”
„A avea mânză.”
„A avea mila cucului”
„A avea mila cucului.”
„A avea mintea lui Solomon”
„A avea moarte întunecată”
„A avea multe limbi”
„A avea multe pe spinarea sa”
„A avea nas”
„A avea nouă baeri la pungă”
„A avea o coastă de drac”
„A avea oase moarte”
„A avea ochi buni”
„A avea ochi de corb”
„A avea ochi de cotoi”
„A avea ochi de cumătră pentru cineva”
„A avea ochi de cumătru cu cineva”
„A avea ochi de mâță”
„A avea ochi de mura”
„A avea ochi în ceafă.”
„A avea ochi la spate”
„A avea ochii cârpiți”
„A avea ochii mai mari decât burta (pântecele)”
„A avea ochișori de vulpe.”
„A avea orbul găinilor”
„A avea pană frumoasă”
„A avea păsărele.”
„A avea pe cineva în tășcuță”
„A avea pe dracul în pungă”
„A avea pe Scaraoțchi (într-însul)”
„A avea perdea la ochi”
„A avea peri pe limbă”
„A avea ponturi”
„A avea proptele”
„A avea puterea lui Samson”
„A avea puterea țânțarului”
„A avea racilă la inimă”
„A avea scaun la vorbă”
„A avea scorbură la inimă”
„A avea slovă frumoasă”
„A avea spete (multe)”
„A avea sprâncene posomorâte”
„A avea sprâncene posomorâte.”
„A avea sticleți în cap”
„A avea sticleți în cap.”
„A avea suflet negru”
„A avea un ochi după ceafă”
„A avea un of la inimă.”
„A avea un vierme la inimă”
„A avea unghiile cam lungi”
„A avea urechea cuiva”
„A avea urechea târgului”
„A avea urechi de lup”
„A avea urechi lungi”
„A avea valuri cu cineva”
„A avea vierme la limbă”
„A avea viermi neadormiți”
„A avea vină”
„A avea zile câte buruieni”
„A avea zile cu carul.”
„A avut igrasie la cap”
„A avut ochi de vulpe”
„A avut zile”
„A azvârli cu piatra în șatră”
„A băga (face, fi) ceva până în opor”
„A băga ac în miere”
„A băga ac în miere.”
„A băga bumbacul în urechi”
„A băga fiori în oase”
„A băga funia navei prin urechea acului”
„A băga în ceasul morții”
„A băga în fiori pe cineva”
„A băga în friguri”
„A băga în sac pe cineva”
„A băga în tuse pre cineva”
„A băga în tuse pre cineva.”
„A băga inimă în cineva”
„A băga la arie”
„A băga la pușcărie”
„A băga la trier”
„A băga mâna în foc pentru cineva.”
„A băga mâna în miere și a nu-și linge degetul”
„A băga mâna în miere și a nu-ți linge degetele nu se poate.”
„A băga musca în lapte.”
„A băga musca-n lapte”
„A băga pe cineva de păr în sân”
„A băga pe cineva în mormânt”
„A băga pe cineva la sapă.”
„A băga pe cineva sub covată”
„A băga pe cineva sub covată.”
„A băga pe sub nară”
„A băga pe sub nas”
„A băga pe urechi”
„A băgat în masle pe cineva”
„A băgat în vidanii”
„A băgat lumina în sac”
„A băgat lumina în sac.”
„A băgat sub albie”
„A bate (tocă) la papuc”
„A bate apă în piuă”
„A bate apa să aleagă unt.”
„A bate apa să alegi unt”
„A bate apa-n piuă.”
„A bate ca într-un putinei deochiat”
„A bate ca la Dii”
„A bate ca pre un câine”
„A bate calul care trage.”
„A bate câmpii”
„A bate câmpii.”
„A bate capul.”
„A bate cu buretele”
„A bate cu cuvintele”
„A bate cu degetul”
„A bate cu fruntea în nori”
„A bate cuiva în pumni”
„A bate cuiva în pumni.”
„A bate din călcâi (călcâne)”
„A bate din picior”
„A bate din pupăză.”
„A bate drumurile”
„A bate fierul cât e cald.”
„A bate găina cu lanțul.”
„A bate joc de cineva”
„A bate la ochi.”
„A bate la papuc.”
„A bate la pingea”
„A bate la talpă (tălpi)”
„A bate luleaua pe datorie”
„A bate măr”
„A bate obrazul cuiva”
„A bate palma”
„A bate palma cu cineva.”
„A bate pe cineva cu o sută de bătăi”
„A bate pe datorie”
„A bate pentru pragul ușii”
„A bate pietre”
„A bate podurile”
„A bate pre cineva”
„A bate prostește”
„A bate sac pe cineva”
„A bate toba în țară”
„A bate toba în tot satul.”
„A bate ulițile”
„A bătut vântul de când e pământul”
„A băut apă după gheață.”
„A băut apă după ghiață”
„A băut apă, are să plouă”
„A băut apă, are să plouă.”
„A băut pisica oțet!”
„A băut zama clopotului”
„A băut zama clopotului.”
„A bea apă neîncepută”
„A bea apă neîncepută.”
„A bea bragă cu cineva”
„A bea ca în codru”
„A bea ca în târg”
„A bea ca un Muscal”
„A bea cu prigorii”
„A bea la botezul resteului”
„A bea la roată”
„A bea paharul morții”
„A bea vin de unde cântă brâscă”
„A bea vin de unde cântă broasca.”
„A beli ciocanul”
„A beli dinții”
„A beli fasolea”
„A beli ochii”
„A beli țapul”
„A bicini”
„A blăni”
„A boi pre cine-va”
„A brăzda”
„A bruftui pre cine-va”
„A buciuma”
„A burduși pre cine-va”
„A cădea (ședea) pe urechile cuiva”
„A cădea ca de pe mal”
„A cădea ca din pod”
„A cădea ca dinții babei”
„A cădea ca o baligă”
„A cădea ca o pară coaptă”
„A cădea cerul pe cineva”
„A cădea cu inima”
„A cădea cu inima pe ceva”
„A cădea din căldare în foc”
„A cădea din ceaun în foc”
„A cădea din ceaun în foc.”
„A cădea în cursă”
„A cădea în palmă”
„A cădea în palmă.”
„A cădea în picioare”
„A cădea în spinarea cuiva.”
„A cădea la mâna cuiva”
„A cădea lipcă pe mâncare”
„A cădea Muscal pe capul cuiva”
„A cădea păcatele tot pe cineva”
„A cădea piatră la ușă”
„A cădea popa belea”
„A căftăni”
„A câinelui de la latră, închide-i gura cu pâine.”
„A călători în rele ape”
„A călca a beat”
„A călca a popă”
„A călca a popă.”
„A călca cu (piciorul) drept(ul)”
„A călca cu (piciorul) stâng(ul)”
„A călca cu piciorul drept”
„A călca cu piciorul stâng”
„A călca din pod”
„A călca drept”
„A călca în ace”
„A călca în gură lăcomiei”
„A călca în piatră seacă.”
„A călca în picioare”
„A călca în sec”
„A călca într-aiurea”
„A călca pe bec.”
„A călca pe cineva pe bătătură.”
„A călca pe coadă”
„A călca pe coadă.”
„A călca pe colțul ișlicului”
„A călca pe gât pe cineva”
„A călca pe jăratec”
„A călca pe picior”
„A călca pe talpă putredă”
„A călca pe talpă putredă.”
„A călca popește”
„A călca rău”
„A călca șarpele pe coadă”
„A călca strâmb”
„A călcat în loc rău”
„A cânta ca popa la Rusalii”
„A cânta cu fluierul”
„A cânta cucul cuiva”
„A cânta cucul cuiva.”
„A cânta cucurigu în casă”
„A cânta cuiva în strună.”
„A cânta cuiva un cântecel”
„A cânta după cineva”
„A cânta surzilor”
„A căpăta cu cârpa”
„A căpăta un duș”
„A căptuși pe cineva”
„A căra apa cu ciurul”
„A căra apă cu ciurul.”
„A căra apă la puț”
„A căra apă la râu”
„A căra lemne în pădure”
„A căra lemne în pădure.”
„A cârpi”
„A căsca gura cât ocnița”
„A căsca o dată de două ori”
„A căscat ca baba (mătușa) la mormânt”
„A căta coada prepeliții”
„A căta vama cucului”
„A căuta (căta) ca iarba de leac”
„A căuta acul Domnei”
„A căuta acul în carul cu fân”
„A căuta ceartă cu lumânare”
„A căuta chichițe”
„A căuta coclețe”
„A căuta cofe de Moși”
„A căuta cofe de Moși.”
„A căuta cu lumânare”
„A căuta iepuri în biserică”
„A căuta la lumânare ziua în amiaza mare.”
„A căuta nod în papură”
„A căuta nod în papură și pete în soare.”
„A căuta păcate în mănăstire”
„A căuta păduchi în capul altuia”
„A căuta paie și vergele”
„A căuta pe cineva la inimă”
„A căuta pe mama grâului”
„A căuta peri în palmă”
„A căuta peri în palmă.”
„A căuta peste 'n sare”
„A căuta pete în soare.”
„A căuta pete-n soare.”
„A căuta pre cineva de lindina”
„A căuta ziua de ieri”
„A căuta ziua de ieri.”
„A căzut ca iarna grea”
„A căzut cu nasul în terci”
„A căzut cu nasul în tină”
„A căzut în capcană”
„A căzut în dâbă”
„A căzut piropaste pe om, ca ursu-n spini”
„A cerca (încerca) marea cu degetul”
„A cerca ce nu e al tău, te face nebun”
„A cerca vinul pe-o ureche”
„A cere ca la ușa cortului”
„A cere ca un țigan”
„A cere capul lui Moțoc”
„A cere ce e al tău te face nebun”
„A cere ce e al tău te face nebun.”
„A cere Jână de la brâscă”
„A cere lână de la broască”
„A cere lână de la broască.”
„A cere lapte de la o vacă stârpă”
„A cere luna”
„A cere luna.”
„A cere țigănește”
„A cerut traista să golească desagii.”
„A chema în joc”
„A chiori pe cineva”
„A cinsti țigănește”
„A ciopli pe cineva”
„A citi înseamnă a gândi cu capul altuia.”
„A ciuguli ca o găină”
„A ciuli urechile cuiva”
„A ciupi de ochi”
„A clădi pe nisip”
„A clădi pe nisip.”
„A coace pe cineva la inimă.”
„A coace pre cineva”
„A coase petic la petic”
„A crăpa dracului un ochi”
„A crăpat un drac”
„A crește ca din apă”
„A crește carnea pe cineva”
„A crește iarba pe sub el”
„A crește iarba pe sub el.”
„A crește în bumbac”
„A crește în burtă”
„A crește în lături ca varza”
„A crește inima cuiva de o schioapă”
„A crește inima în cineva”
„A crește pielea pe cineva”
„A crește pielea pe cineva.”
„A crește pui de năpârcă”
„A crește pui de năpârcă.”
„A crește pur de napârcă”
„A crește urechile cuiva”
„A croi pe cineva”
„A cui e iapa e și mânzul”
„A cui e pungă mai mare? A cui se vede”
„A cui e punga mai mare? A cui se vede.”
„A cui e vaca e și vițelul”
„A cui se vede, e mare”
„A cumpărat de la faur cărbuni”
„A cunoaște ceva din talpă”
„A cunoaște cui de ce îi e cojocul”
„A cunoaște la cai morți”
„A cunoaște omenirea, cea mai mare ispravă. O asemenea”
„A cunoaște pe cineva de urât și de frumos”
„A cunoaște pe cineva din talpă”
„A cunoaște pe cineva din talpă.”
„A cunoaște unde-i târg și unde-i sat”
„A cuprinde un lucru cu patru mâini”
„A curge pânză”
„A curge pânză.”
„A da (avea) un os de ros”
„A da (face) din nas”
„A da (împinge) la roată cu cineva”
„A da (lăsa) ortu popii”
„A da (pe) la nas”
„A da amenda pre cineva”
„A da azi un ou ca să capeți mâine un bou.”
„A da bani pe miere”
„A da bir cu fugiții.”
„A da blende”
„A da bobârnace cuiva”
„A da busna ca chiorul”
„A da buzna ca porcul”
„A da ca câinii prin bețe”
„A da ca în popușoi”
„A da ca la fasole”
„A da cal și a lua măgar”
„A da carul de mal”
„A da cățeaua”
„A da ceva colb”
„A da cheile (pe mâna) cuiva”
„A da chiori unii peste alții”
„A da cinstea pe rușine”
„A da cu bobii”
„A da cu botul în baltă”
„A da cu căciula în câini”
„A da cu căciula în câini.”
„A da cu călcâiul cui-va sau la ce-va”
„A da cu capul de multe”
„A da cu capul de prag”
„A da cu capul de prag.”
„A da cu capul pe la icoane”
„A da cu capul pe la icoane.”
„A da cu coada”
„A da cu colții”
„A da cu crucea peste cineva”
„A da cu genunchiul cuiva”
„A da cu ghiarele”
„A da cu măciuca în baltă”
„A da cu măciuca în baltă.”
„A da cu mâinile în foc”
„A da cu mâna prin șperlă”
„A da cu mâna prin spuză”
„A da cu mâna prin spuză.”
„A da cu o mână și a opri cu cealaltă”
„A da cu parul în cap”
„A da cu praștia pe undeva.”
„A da cu securea în Dumnezeu”
„A da cu sete”
„A da cu sita”
„A da cu țernă în ochii cuiva.”
„A da cu ușa în nas”
„A da cui-va o perdea”
„A da cuiva ceapa”
„A da cuiva ceapa.”
„A da cuiva colb în ochi”
„A da cuiva colb în ochi.”
„A da cuiva cu luleaua în nas”
„A da cuiva cu luleaua în nas.”
„A da cuiva cu piper la nas”
„A da cuiva palme scobite”
„A da cuiva peste bot”
„A da cuiva și pe gură și pe nas”
„A da cuiva zece înainte”
„A da cureaua”
„A da de bucluc”
„A da de fund”
„A da de fundul sacului.”
„A da de furcă”
„A da de gât pre cineva”
„A da de gol”
„A da de miere”
„A da de nod”
„A da de pârâu baba”
„A da de pocinog”
„A da de prăpastie”
„A da de râpă”
„A da de șugubină”
„A da din brazdă afară”
„A da din coadă”
„A da din coadă în vale”
„A da din coadă în vale.”
„A da din colț în colț”
„A da din groapă în groapă”
„A da din groapă în groapă.”
„A da din sită prin dirmoiu”
„A da din țenchiu în țenchiu”
„A da dos (dosul)”
„A da dos la fugă”
„A da dracului pomană”
„A da după mersic”
„A da fălci”
„A da fitil”
„A da flămândului scobitoare”
„A da fuga la Olt”
„A da ghes”
„A da gluga pentru cineva”
„A da în carne”
„A da în gropi”
„A da în gropi.”
„A da în nas”
„A da în somn nebunesc”
„A da în stambă”
„A da în stampă”
„A da în surle”
„A da inima brână”
„A da într-o buză să crape cealaltă”
„A da la mâră”
„A da la moară”
„A da la om fără băț”
„A da la om fără băț.”
„A da luleaua prin cenușe”
„A da măgarul cel de apoi”
„A da mâna cu cineva”
„A da mâna cu el”
„A da meșii cuiva”
„A da minte cu Crăciunul”
„A da năvală ca porcul”
„A da năvală ca porcul la dovleac”
„A da o pleșcă peste cineva”
„A da o tiflă peste cineva”
„A da ochi în gene”
„A da ochii în gene.”
„A da ochii peste cap.”
„A da oile în paza lupului”
„A da oile în paza lupului.”
„A da orbește”
„A da ortul popii.”
„A da paiele cui-va”
„A da palme (ghiolduri) muscălești”
„A da pânza pe fuioare”
„A da pânza pe fuioare.”
„A da papucii”
„A da pe bete”
„A da pe bete faptele cuiva”
„A da pe bete faptele cuiva.”
„A da pe brânci”
„A da pe cărțelă”
„A da pe cineva cu nasul”
„A da pe cineva de mal”
„A da pe cineva de mal.”
„A da pe cineva prin șperlă”
„A da pe gură de lup”
„A da pe mâna cuiva”
„A da pe planul al nouălea”
„A da pe Sfântu Gheorghe în palmă, ca să spună când”
„A da peste cap”
„A da peste căpitan Tăvăliciu”
„A da peste cute”
„A da peste noroc”
„A da peste noroc.”
„A da pielea popii”
„A da pielea popii.”
„A da pingeaua”
„A da portocale la porci.”
„A da puiu de giol”
„A da răvaș (de drum)”
„A da roată pe undeva”
„A da sau a se da la brazdă”
„A da spirt”
„A da țărilor ocol”
„A da tavă pe cineva”
„A da tavă pe cineva.”
„A da un ciocan (de ros)”
„A da un lucru pe față”
„A da un ou pentru a căpăta un bou.”
„A da una "în numele Tatălui".”
„A da vrabia din palmă”
„A da vrabia din palmă.”
„A da vulpea.”
„A da zor cu Dâmn-ajută”
„A da zor cu Doamne-ajută.”
„A da-o în bară”
„A dărui ținutul Câinenilor și satul Cor”
„A dat cu mâna în foc”
„A dat cu mâna în foc.”
„A dat cu mâna prin copae”
„A dat cu nasul de belea”
„A dat cu nasul de râpă.”
„A dat cu nasul în brânci”
„A dat cu o mână și s-a tăiat pe cealaltă”
„A dat de dracu”
„A dat de dracu-n stejeriște”
„A dat de fund”
„A dat de mișină”
„A dat Dumnezeu și boale, dar a lăsat și leacuri.”
„A dat Dumnezeu și boli, dar a lăsat și leacuri”
„A dat jalbă la carvasara”
„A dat mâna cu dracul”
„A dat mâna cu moartea”
„A dat mâna cu norocul”
„A dat mult de pomană”
„A dat Nan”
„A dat peste mierea ursului”
„A dat peste mierea ursului.”
„A dat răstignit în ei”
„A dat și a luat”
„A dat șoarecele în putină”
„A dat spuza și a luat cenușa”
„A dat-o după piersic”
„A dejuga boii de la car”
„A dejuga de la mâră la făcău”
„A dejuga de la moară la făcău”
„A dejugat căruța”
„A depăna”
„A descâlci pe cineva”
„A descărca carul”
„A deschide ochii”
„A deschide ochii cu (pe) cineva”
„A deschide ușa cuiva”
„A deșerta cașul”
„A desface nodul gordian”
„A desghioca”
„A deslega calul de la gard”
„A deslega funia de la par”
„A deslega funia de la par.”
„A deslega sacul”
„A deslega sacul.”
„A despica firul în patru”
„A despica firul în patru.”
„A despica părul în patru”
„A despica părul în patru.”
„A despica vântul”
„A despica vântul.”
„A destupa o altă putină”
„A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul.”
„A dormi (ca un) buștean”
„A dormi blană”
„A dormi buștean”
„A dormi de stă ispravă”
„A dormi de-a lungul”
„A dormi deștept”
„A dormi dus”
„A dormi iepurește”
„A dormi mort”
„A dormi obișlă”
„A dormi pierdut”
„A dormi să dai în nebunie”
„A dormi să facă bureți la cur”
„A dormi să facă mușchi la gură”
„A dormit sub streașină”
„A dormit, dar norocul nu i-a dormit”
„A dormit, și dormit o fost”
„A doua scie, doină cântă”
„A dracului e lumea asta”
„A drege busuiocul cuiva”
„A drege busuiocul cuiva.”
„A drege carul”
„A duce câinii la apă”
„A duce cu preșul.”
„A duce de nas”
„A duce dorul după capăt”
„A duce lumea albă”
„A duce pe cineva de căpăstru”
„A duce pe cineva la colaci calzi”
„A duce pe cineva la colaci calzi.”
„A duce pe gheață”
„A duce vergile cuiva”
„A durea în cur”
„A durea punga”
„A dușmanului peste nu-i dă.”
„A eși (a-l scăpa) la selemet”
„A eși la meidan (maidan)”
„A făcălui”
„A face (a arăta) mutre cuiva”
„A face (avea) ochii patru”
„A face (pune, trage) lucrul mușama”
„A face albeață în călcâi”
„A face albul negru”
„A face bine e totdeauna mai bine decât a face rău.”
„A face bordei cu cineva”
„A face bortă în apă.”
„A face broască în pântece”
„A face bun (rău) joc”
„A face burta butie și gura pâlnie.”
„A face buze de Arap”
„A face ca popa”
„A face ca Țiganul când a greșit pe ta-său”
„A face capital de ceva sau cineva”
„A face cârpă”
„A face casă”
„A face casă cu cineva”
„A face căței pe inimă”
„A face cel dintâi pas”
„A face chisăliță”
„A face cinste.”
„A face comorile lui Iov”
„A face cruce în tavan.”
„A face cu fofirliga”
„A face cu mustața”
„A face cu sare și cu piper”
„A face cuie”
„A face cuiva apă”
„A face cuiva apă.”
„A face cuiva chica topor”
„A face cuiva foc în spinare”
„A face cuiva foc în spinare.”
„A face cuiva hatârul.”
„A face cuiva ochi dulci.”
„A face cuiva umbră”
„A face cuiva umbră.”
„A face cum e cu cale”
„A face cum îl taie capul.”
„A face din cal măgar și din țânțar armăsar.”
„A face din iepure, leă”
„A face din tei curmeie”
„A face ferfeniță”
„A face gâtul leică și pântecele balercă”
„A face gura cât toate zilele”
„A face gura pâlnie”
„A face legea pe cineva”
„A face lesă pre cine-va”
„A face lucrul mușama.”
„A face lulachiu”
„A face maidan”
„A face mămăliga cu ciomege.”
„A face mire pe cineva”
„A face musca cât cămila”
„A face musca cât cămila.”
„A face nazuri ca caii Tufeanului”
„A face numărul cinci (cu cutare lucru)”
„A face o mâră de vânt”
„A face o moară de vânt”
„A face o moară de vânt.”
„A face o nucă”
„A face o treabă cât o nucă”
„A face ochi”
„A face ochi dulci”
„A face ochi dulci cuiva.”
„A face ochi mici”
„A face ochii ca de boi”
„A face ochii ca de broască”
„A face ochii ca de capră înecată”
„A face ochii patru.”
„A face ochii roată”
„A face ochii roată.”
„A face orz din grâu”
„A face ouă.”
„A face palma biciu”
„A face papară”
„A face pastramă”
„A face pe chelbosul”
„A face pe cineva albie de câine”
„A face pe cineva albie de porci”
„A face pe cineva ca pe-o albie”
„A face pe cineva cu moț”
„A face pe cineva cu moț.”
„A face pe cineva cu ou și cu oțet.”
„A face pe cineva cu ouă și cu oțet”
„A face pe cineva de două parale.”
„A face pe dracul în patru”
„A face pe dracul în patru.”
„A face pe râiosul”
„A face pene.”
„A face petecă”
„A face picioare”
„A face pirâne”
„A face planul”
„A face purici”
„A face rachiu pisică”
„A face război cu miere”
„A face sânge în baliga”
„A face sânge pe-o surcea”
„A face sat undeva”
„A face scară la cer”
„A face solomonii”
„A face sporul curcii”
„A face spume la gură”
„A face stând într-un picior”
„A face strâmbul drept”
„A face strâmbul drept.”
„A face tărâță”
„A face târgul altuia”
„A face treabă ca corbul”
„A face treaba în doi peri.”
„A face treacăt de porci”
„A face tun pe senin”
„A face tun pe senin.”
„A face umbră pământului degeaba.”
„A face umbră pământului.”
„A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă.”
„A face un lucru apă”
„A face un lucru de oaie”
„A face un mare pas”
„A face una pentru alta”
„A face vale cuiva”
„A face vama cuiva”
„A face zâmbete”
„A face, nu s-a face; acu dacă s-ar coace!”
„A face, prinde sau pierde șei”
„A făcut (și el) o gaură în cer”
„A făcut bortă în apă”
„A făcut ca țiganul care s-a săturat întâi cu frunza, și, în urmă, a mâncat poama.”
„A făcut el poc cu măciuca, dar și eu flușcu bi”
„A făcut larg în casă”
„A făcut o bortă în apă”
„A făcut o bortă în apă.”
„A făcut o bortă în cer.”
„A făcut ochii cât ai de bou”
„A făcut ochii cât boul, dar târzii”
„A făcut un mânz mort”
„A făcut un mânz mort.”
„A făcut-o buzoenească.”
„A făcut-o buzoienescă”
„A făgădui marea cu sarea și Oltul cu totul.”
„A faptelor rele încăpătură, spre răi sfâr”
„A femeii frumoasă”
„A feșteli bățul”
„A feșteli briciul”
„A fi (a avea) mațe negre”
„A fi (a-l face) iepure de pârleaz”
„A fi (ajunge) cal de poștă”
„A fi (ajunge) la cuțite”
„A fi (ca o) cadră”
„A fi (ca o) ciumă”
„A fi (cam) după masă”
„A fi (cam) în patru ițe”
„A fi (cam) într'o parte”
„A fi (făcut) (numai) din topor”
„A fi (făcut) clei”
„A fi (merge) mână în mână cu cineva”
„A fi (om) călit”
„A fi (om) de zahăr”
„A fi (pune) în pâine”
„A fi (pune, ține) sub papuc”
„A fi (roșu) ca un Muscal”
„A fi (se face) coadă de topor”
„A fi (se face) unealta cuiva”
„A fi (sta) după spatele lui Dumnezeu”
„A fi (sta) pe cuțite”
„A fi (sta, da) cu inima închisă”
„A fi (sta, rămâne) cu cuiul la inimă”
„A fi (tare) ca cetatea”
„A fi (trecut) în condica cuiva”
„A fi (un) drac împelițat”
„A fi (un) gura-cască”
„A fi a cincea roată la car”
„A fi acasă în vreo treabă”
„A fi afumat”
„A fi ager la mână”
„A fi ajuns de cap”
„A fi al dracului”
„A fi al lui Radu J6cqă-bine”
„A fi ale Tătarilor”
„A fi Alexandru Machidon”
„A fi alfa și omega”
„A fi altă bală”
„A fi altă bală.”
„A fi amețit ca peștele afară din apă”
„A fi aproape de... ca Turcu de împărat”
„A fi arătat cu degetul”
„A fi argint viu”
„A fi arie”
„A fi arie.”
„A fi armăsar”
„A fi Armen”
„A fi Avram”
„A fi baba Dochia”
„A fi băgat atâția ani în cur”
„A fi bălă de drac”
„A fi bălțat”
„A fi bărbat la gură”
„A fi bătrân uitat”
„A fi bătut de cărbunii la cap”
„A fi bătut la cap”
„A fi bătut țigănește”
„A fi Bibescu”
„A fi Bicăoan”
„A fi blestemul Râmnicului”
„A fi boboc”
„A fi bogat ca Criș”
„A fi bogat ca Iov”
„A fi bolnav de oală”
„A fi borfaș”
„A fi borfoi”
„A fi bot gros”
„A fi botezat”
„A fi botezat cu zamă (zemă) de varză”
„A fi botezat de un popă beat”
„A fi bou încălțat”
„A fi brașovelnic”
„A fi brațul drept al cuiva”
„A fi brumat”
„A fi bubă rea”
„A fi buc de foame”
„A fi bun (numai) de călugărit”
„A fi bun cu perje”
„A fi bun de (dus la) Balamuc”
„A fi bun de Băsărăbii”
„A fi bun de Bogdășii”
„A fi bun de brașoave”
„A fi bun de Golia”
„A fi bun de gură”
„A fi bun de mână”
„A fi bun de Mărcuța”
„A fi bun de mere”
„A fi bun de mere.”
„A fi bun de paie”
„A fi bun de pus cu perje”
„A fi bun de pus în cânepă”
„A fi bun de Văcărești”
„A fi bun numai de râs”
„A fi bună de picior”
„A fi bună de prieteni”
„A fi bună mehenghe”
„A fi burduf de carte”
„A fi busuioc de pus la icoane”
„A fi ca (și) un Cain”
„A fi ca Adam când îl pișcă câinii”
„A fi ca ardeniul”
„A fi ca ariciul de când a urzit Dumnezeu pământul”
„A fi ca bătut în piuă”
„A fi ca boul lui Vârnav”
„A fi ca brașoveanul”
„A fi ca căldarea”
„A fi ca ciuba între holde”
„A fi ca ciubota”
„A fi ca Diul”
„A fi ca dracul”
„A fi ca după douăsprezece”
„A fi ca fata nemăritată”
„A fi ca în baie”
„A fi ca în biserică”
„A fi ca în cuptor”
„A fi ca lins de viței”
„A fi ca lins de viței.”
„A fi ca lumânarea”
„A fi ca lutul în mâna olarului”
„A fi ca lutul în mâna olarului.”
„A fi ca mărul lângă drum”
„A fi ca mărul lângă drum.”
„A fi ca mugurul brumat”
„A fi ca mușcat”
„A fi ca negura nopții”
„A fi ca negura nopții.”
„A fi ca nepotul Mitropolitului între oi”
„A fi ca nepotul Mitropolitului între oi.”
„A fi ca o babă turcească”
„A fi ca o candelă aprinsă”
„A fi ca o căpușă”
„A fi ca o mămăligă.”
„A fi ca o saca”
„A fi ca o scândură”
„A fi ca o scorpie”
„A fi ca o umbră”
„A fi ca o viespe”
„A fi ca o zână”
„A fi ca oaia șchioapă la coada turmei”
„A fi ca Oltul”
„A fi ca păcatul”
„A fi ca plopul”
„A fi ca pomul cel de pe lângă apă”
„A fi ca sardelele”
„A fi ca țâstul”
„A fi ca toporul fără coadă”
„A fi ca un copil”
„A fi ca un mormânt văruit”
„A fi ca un pai”
„A fi ca un pepene”
„A fi ca un porc de Ignat”
„A fi ca un șoarece ieșit din gârlă”
„A fi ca un șoarece ieșit din putina cu apă”
„A fi ca un stup neretezat”
„A fi ca un țânțar”
„A fi ca un zid”
„A fi ca Vinerea de lângă Paști”
„A fi ca Vinerea de lângă Paști.”
„A fi câine”
„A fi câine plouat”
„A fi câinele satului”
„A fi cal de olac”
„A fi cald la pungă”
„A fi cald nemțesc”
„A fi calul oilor”
„A fi Calvin”
„A fi cam după masă. A fi ca după douăsprezece.”
„A fi cam după prânz”
„A fi cam într-o ureche.”
„A fi cap de cuc”
„A fi cap de cuc.”
„A fi cap de Turc”
„A fi cap în cap”
„A fi cap sec”
„A fi căpcăun”
„A fi căptușala cui-va”
„A fi căptușala cuiva”
„A fi cârjaliu”
„A fi cârjan”
„A fi cârpaciu”
„A fi cârpit”
„A fi cărța rea”
„A fi cât un mal”
„A fi cauca bătailor”
„A fi cazac”
„A fi cazacă”
„A fi cheia”
„A fi cheia și lacata cuiiva.”
„A fi cheia și lacata cuiva”
„A fi chiabur cu trei cămăși”
„A fi cinstit ca buzunarul pescarului”
„A fi cinstit ca buzunarul pescarului.”
„A fi ciocan”
„A fi ciubuc”
„A fi ciuca bătăilor.”
„A fi cocoș-de-vânt”
„A fi codița cuiva”
„A fi codița cuiva.”
„A fi combra dracului”
„A fi copt la os”
„A fi Craioven”
„A fi crescut în buruienile dracului”
„A fi crescut în buruienile dracului.”
„A fi crescut în secul săi”
„A fi criză.”
„A fi cruce de biserică”
„A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz”
„A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz.”
„A fi cu brațele deschise”
„A fi cu brațele prinse”
„A fi cu c...t la cur și a zice că e seu”
„A fi cu căcatul după urechi”
„A fi cu căldarea 'n cap”
„A fi cu carnea bălțată”
„A fi cu casa în spinare”
„A fi cu ciolane în pântece”
„A fi cu clopot”
„A fi cu coliva pe piept”
„A fi cu colții lungi”
„A fi cu comanac”
„A fi cu cuiul la inimă.”
„A fi cu curul mare”
„A fi cu două fețe”
„A fi cu două limbi”
„A fi cu două obraze”
„A fi cu două obraze.”
„A fi cu draci”
„A fi cu drojdii în cap”
„A fi cu Dumnezeu în sân”
„A fi cu Dumnezeu în sân.”
„A fi cu frica-n spate”
„A fi cu gândul dracului”
„A fi cu gărgăuni în cap”
„A fi cu gărgăuni în cap.”
„A fi cu gâsca în barbă”
„A fi cu gâtul ca tortul”
„A fi cu gheață în sân.”
„A fi cu gheața în spate”
„A fi cu gheața în spinare”
„A fi cu grâul în gură”
„A fi cu grija în spate”
„A fi cu înaintea (haide) înapoi”
„A fi cu inima cernită”
„A fi cu inima împăcată”
„A fi cu inima înghețată”
„A fi cu inima mare”
„A fi cu lapte”
„A fi cu lapte pe buze”
„A fi cu limba fagure de miere”
„A fi cu mâinile de sare”
„A fi cu mâna în sân”
„A fi cu mâna învățată rău”
„A fi cu mațele hălțate”
„A fi cu mâțele pistruite”
„A fi cu musca pe căciulă”
„A fi cu musca pe căciulă.”
„A fi cu nasul ud”
„A fi cu o jumătate de căciulă”
„A fi cu oasele pestrițe.”
„A fi cu ochii în patru.”
„A fi cu pântecele la gură”
„A fi cu pânza luată”
„A fi cu patru ochi”
„A fi cu resteul la brâu”
„A fi cu scaun la minte”
„A fi cu scaun la minte.”
„A fi cu șerpar de ață”
„A fi cu spuza în bmă.”
„A fi cu spuza în buză”
„A fi cu stea în frunte”
„A fi cu stea în frunte.”
„A fi cu tolba în spinare”
„A fi cu toporul de brâu”
„A fi cu voie bună”
„A fi cu zgarda.”
„A fi cuc”
„A fi cuiva ca sarea în ochi.”
„A fi cum îi porcul”
„A fi cum îi țâța”
„A fi cur bătrân”
„A fi cur gros”
„A fi curcă”
„A fi Cuza”
„A fi dascăl cuiva”
„A fi dascălu Pascăl”
„A fi dat cu capul și de sus și de jos”
„A fi dat mult din mână”
„A fi dat prin târg”
„A fi dat Turcii”
„A fi de acei care încalecă pe la coadă”
„A fi de altă nație”
„A fi de bodaproste”
„A fi de capul său”
„A fi de capul său.”
„A fi de carne și de os”
„A fi de cei ce pușcă 'n lună”
„A fi de cei ce pușcă-n lună.”
„A fi de chiu și vai”
„A fi de cretă.”
„A fi de criză.”
„A fi de fier și de cretă.”
„A fi de fier și de oțel”
„A fi de irebă”
„A fi de la Merica”
„A fi de la Misir”
„A fi de la țară”
„A fi de nație spurcată”
„A fi de o treaptă mai joasă (înaltă)”
„A fi de pe vremea lui Ciubăr-Vodă.”
„A fi de pe vremea lui Ciuber-Vodă”
„A fi de șapte palme în frunte”
„A fi de șapte palme în piept.”
„A fi de soiul Catargiului”
„A fi de sub căciulă”
„A fi de treabă”
„A fi Dedu-Ivan”
„A fi delicat ca ursul pe ploaie.”
„A fi delicat, ca ursul pe ploaie”
„A fi deprins ca țiganul cu scânteile.”
„A fi Despa”
„A fi din (de la) Târgșor”
„A fi din ceata lui Baboi”
„A fi din cei cu oase sfinte”
„A fi din oameni”
„A fi din opincă”
„A fi din os”
„A fi din satul cu oameni”
„A fi doar un pic însărcinată, nu se poate.”
„A fi Doicim”
„A fi Domnul de Rouă”
„A fi Dospina”
„A fi două inimi într-un sâmbure”
„A fi două inimi într-un sâmbure.”
„A fi dracu gol”
„A fi drept ca funia în traistă”
„A fi drept ca funia în traistă.”
„A fi drept ca Iov”
„A fi dubas”
„A fi Ducipal”
„A fi după legea lui Caragea”
„A fi după legea lui Caragea.”
„A fi dus și la moară și la râșniță.”
„A fi făcut la luna nouă”
„A fi făcut pasul”
„A fi făcut pe ghicite”
„A fi fără căpătâi”
„A fi fără de inimă”
„A fi fără de suflet”
„A fi fără înger”
„A fi fără moarte”
„A fi fără obraz”
„A fi Faraon”
„A fi fată fatată”
„A fi fată la cap”
„A fi feciori de ghindă, îetați în tindă”
„A fi feciorul lui Noe”
„A fi frați de cruce”
„A fi fript”
„A fi frumos scris”
„A fi frunte”
„A fi fruntea codii”
„A fi furat ca într-o pădure”
„A fi gâlă”
„A fi Găujan”
„A fi Găulea”
„A fi gazda bătăilor”
„A fi Gheorghe”
„A fi Gialap”
„A fi grabnic ca mielul”
„A fi grei la cap”
„A fi gros la (în) ceafă”
„A fi gros la obraz”
„A fi gros la piele”
„A fi gros la pungă”
„A fi gura satului”
„A fi gușat”
„A fi Han Tătar”
„A fi hap (ap) pe cap”
„A fi Harap”
„A fi hârb”
„A fi Harca”
„A fi hop de-o parte”
„A fi iască (ca iasca)”
„A fi iertată de Dumnezeu”
„A fi îmbrăcat ca cucul în pene”
„A fi îmbrăcat ca Domn, și a nu avea minte de om.”
„A fi îmbrăcat ca Domnul”
„A fi îmbrăcat cu piele de vulpe.”
„A fi îmbrăcat domnește”
„A fi îmbrăcat pe dinăuntru”
„A fi în ale Vavilonului”
„A fi în anii maimuței”
„A fi în anii maimuței.”
„A fi în baltă”
„A fi în banii săi”
„A fi în bune mâini”
„A fi în capul bucatelor”
„A fi în cruci”
„A fi în doi peri”
„A fi în gura morții”
„A fi în loc de Vasilache”
„A fi în mare cumpănă”
„A fi în pălăria cuiva”
„A fi în patru boi”
„A fi în patru ițe.”
„A fi în picioare”
„A fi în război pe ciomag”
„A fi în tălpi”
„A fi în toată mintea”
„A fi în trei peri”
„A fi în viile Domnului”
„A fi înalt, hăp-asa!”
„A fi încremenit”
„A fi însurat cu dracu”
„A fi înțepat (pișcat) la vorbă”
„A fi întors de la țiță”
„A fi într-o apă cu cineva”
„A fi într-o apă cu cineva.”
„A fi intrat Naie 'n pungă”
„A fi întuneric în pungă”
„A fi învățat ca calul cu pofalul”
„A fi învățat până la genunchiul broaștei.”
„A fi învelit ca ceapa”
„A fi îr6ba pe ciomag”
„A fi Iuda”
„A fi Jianu vreme rea”
„A fi Jidov”
„A fi jucat la nunta dracului”
„A fi la cap de masă”
„A fi la colț”
„A fi la drum mare”
„A fi la gura cuptorului”
„A fi la țeft (ciet, cieft)”
„A fi la tureac”
„A fi larg în burtă”
„A fi lefter de parale”
„A fi lemn”
„A fi lemn de tufă”
„A fi leneș”
„A fi leorcă”
„A fi Letin”
„A fi liftă spurcată”
„A fi limbă de clopot”
„A fi lingău”
„A fi Lot”
„A fi Lotru”
„A fi lovită”
„A fi luat din deșânt (deșânt)”
„A fi luat în pântece (pântice)”
„A fi lumea de pe lume”
„A fi lumina ochilor cuiva”
„A fi lumina ochilor cuiva.”
„A fi luminat ca a doua zi de Paști”
„A fi lup bătrân”
„A fi mai cu coarne decât”
„A fi mai cu coarne decât...”
„A fi mai cu moț decât altul”
„A fi mai cu moț decât altul.”
„A fi mai mult mort”
„A fi mai rău ca (decât) un Jidan”
„A fi mâl de mijloc”
„A fi mămăligar”
„A fi mâna dreaptă”
„A fi mâna dreaptă cuiva”
„A fi mână spartă”
„A fi mână spartă.”
„A fi mâncăcios ca un Grec”
„A fi mâncat laur”
„A fi mâncat laur.”
„A fi mânia lui Dumnezeu”
„A fi mare la suflet”
„A fi marghiol”
„A fi mâță (blândă)”
„A fi mătușă”
„A fi meșterul Manole”
„A fi mic la suflet”
„A fi Mihai”
„A fi moale la inimă”
„A fi modern înseamnă a fi contemporan cu tine însuți.”
„A fi Mogoș”
„A fi mort de viu”
„A fi Muscal”
„A fi Nadol”
„A fi născut cu scufia (în cap)”
„A fi născut în zi de lucru”
„A fi născut în ziua de Paști”
„A fi născut, iar nu făcut”
„A fi nația dracului”
„A fi nația lui Dumnezeu”
„A fi nație rea”
„A fi ne-sărat”
„A fi nea Ion”
„A fi nea Istrate”
„A fi nea Pangratie”
„A fi Neagă”
„A fi Neamț fără cățel”
„A fi nebun de carte”
„A fi nebun în carte”
„A fi negru”
„A fi negru înaintea ochilor”
„A fi negru la inimă”
„A fi netot”
„A fi nevinovat ca pruncii”
„A fi nevoie de cap”
„A fi nins de vreme”
„A fi Novac”
„A fi numai burta de cineva”
„A fi numai burtă și căciulă”
„A fi numai grăbanul de el”
„A fi numai oase înșirate”
„A fi numai osul și pielea”
„A fi numai piele și oase”
„A fi numit din botez”
„A fi o babă”
„A fi o baliga”
„A fi o brumă rea”
„A fi o bufniță”
„A fi o buhă”
„A fi o cârpă lepădată”
„A fi o ghiersură (de om)”
„A fi o mămăligă”
„A fi o mână și un suflet”
„A fi o omidă”
„A fi o otrăpă”
„A fi o scursură (de om).”
„A fi o sdrânță”
„A fi oaie cu șorici”
„A fi oaie între lupi”
„A fi ochiul cuiva”
„A fi Olten cu gura plină de măsele”
„A fi om”
„A fi om cu putere”
„A fi om de cretă”
„A fi om la casa altuia”
„A fi om și jumătate.”
„A fi om tare”
„A fi om-omenos”
„A fi omul lui Dumnezeu”
„A fi omul lui Dumnezeu.”
„A fi omul naibii”
„A fi opincă hârzobată”
„A fi orb”
„A fi orb de inimă”
„A fi orb de minte”
„A fi orbit de ceva”
„A fi Osman cel nebun!”
„A fi Ovreică”
„A fi Ovreu”
„A fi Păcală întreg”
„A fi păduche leșinat.”
„A fi pahont”
„A fi pâinea lui Dumnezeu”
„A fi pâinea lui Dumnezeu.”
„A fi palancă”
„A fi Pancu”
„A fi pânză”
„A fi papină”
„A fi Pasvantie”
„A fi pe dric”
„A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită”
„A fi pe drojdii”
„A fi pe drojdii.”
„A fi pe lumea cealaltă”
„A fi pe uliți”
„A fi pe valea Ghinului”
„A fi pe valea lui Caută”
„A fi pecingine”
„A fi Peneș Împărat”
„A fi Peneș împărat.”
„A fi piatră de moară în casă”
„A fi picat din nor”
„A fi piele rea”
„A fi piele și os.”
„A fi pierdut căciula”
„A fi pilit (chilit)”
„A fi Pirțotin”
„A fi pișcat (prins, înțepat) la limbă”
„A fi pisică plouată”
„A fi plânge-piscă”
„A fi platcă”
„A fi plin de suflet”
„A fi pomă bună”
„A fi pomană rea”
„A fi popa belea”
„A fi Postolache”
„A fi pragul casei”
„A fi prăpăd ca la Muscal”
„A fi prea din cale afară”
„A fi prins cu cioara vopsită.”
„A fi prins de pe gârlă”
„A fi prins în clește”
„A fi prins la limbă”
„A fi prisnel”
„A fi pui de cuc”
„A fi purtat pe la icoane”
„A fi purtat pe la icoane.”
„A fi pușcă cu țeavă”
„A fi putred (de) bogat”
„A fi răcit cobză.”
„A fi Radu veci”
„A fi rănit la ficat”
„A fi rață de baltă”
„A fi rău ca un pițigoi”
„A fi rău de gură”
„A fi rău de pagubă”
„A fi rău, crud, fără milă; cu apucături rele”
„A fi rece ca gheața”
„A fi Regep cel nebun”
„A fi Român nou”
„A fi Român vechi”
„A fi Român verde”
„A fi Român, nu glumă”
„A fi Românică”
„A fi ru de bâtă”
„A fi rublă ștearsă”
„A fi rublă ștearsă.”
„A fi rupt din coada pisicei”
„A fi rupt din Jidovi”
„A fi rupt în coș”
„A fi rupt în spate”
„A fi ruptă din soare”
„A fi Rus”
„A fi sac fără fund”
„A fi sac spart”
„A fi sacul minciunilor”
„A fi salba dracului”
„A fi sănătos ca un harbuz”
„A fi sărac de înger.”
„A fi sărac nu e rușine, ci a fi necinstit”
„A fi Sârb”
„A fi sărit din grăunțe”
„A fi sărit din țâțâni”
„A fi scăldat în lapte dulce”
„A fi scăunaș de picioare”
„A fi scăunaș de picioare.”
„A fi scobit în măsele”
„A fi scos din minte (minți)”
„A fi scris de olac”
„A fi sculă bună”
„A fi scurt în pas”
„A fi secret ca mormântul”
„A fi sfânt fără de argint”
„A fi sfântul zilei”
„A fi sfârșit hârbul”
„A fi șiret ca oaia”
„A fi slab de înger”
„A fi slab de înger.”
„A fi slab de inimă”
„A fi slab în brăcinar”
„A fi slugă la dirlâga”
„A fi slugă la maga”
„A fi spate cuiva”
„A fi spate cuiva.”
„A fi spin”
„A fi spin în ochiul cuiva”
„A fi sprâncenat”
„A fi stâlp”
„A fi stâlpul casei”
„A fi Stan Pățitul”
„A fi statornic ca piatra”
„A fi Ștefan”
„A fi stropit de cocoș roșu”
„A fi stup de bogat”
„A fi subțire de obraz.”
„A fi subțire la piele”
„A fi taciune acoperit”
„A fi talanca târgului”
„A fi talpa iadului”
„A fi Tanasă”
„A fi țandără de lemn sfânt”
„A fi țarcat la mâțe”
„A fi tare de bot”
„A fi tare de cap”
„A fi tare de ceafă”
„A fi tare de înger”
„A fi tare împuțit”
„A fi tare în brăcinar”
„A fi tare în coș”
„A fi tare în fălci”
„A fi tare în rânză”
„A fi târgul în jumătate”
„A fi târnosit”
„A fi tată în păr”
„A fi Tătar”
„A fi țepăn”
„A fi tinichea”
„A fi toacă de flămând”
„A fi tobă de carte”
„A fi Toma”
„A fi Topală ăl nebun”
„A fi topor de oase”
„A fi topor de oase.”
„A fi tot de o panură”
„A fi tot de o pănură.”
„A fi tot la buchi”
„A fi tot o apă și un pământ”
„A fi tot o apă și un pământ.”
„A fi toți în păr”
„A fi traistă (goală)”
„A fi trăit ca în bârlogul ursului”
„A fi trăit mai mult cu chiu și vai”
„A fi tras pe sfoară.”
„A fi trecut nădușelile moarte”
„A fi trei d-o para”
„A fi Trocan”
„A fi trup și suflet cu cineva”
„A fi Turc”
„A fi Uca”
„A fi uitat de Dumnezeu”
„A fi uitat de moarte”
„A fi umblat ca botul țestului”
„A fi umblat ca țestul”
„A fi un bate-lelea”
„A fi un calcă 'n străchini”
„A fi un câte gâle”
„A fi un chiag sbiîrcit”
„A fi un cireș copt”
„A fi un înger”
„A fi un însală-moarte”
„A fi un Irod”
„A fi un laț în lună.”
„A fi un latră în lună”
„A fi un lucru de șanț”
„A fi un lucru împuțit cuiva”
„A fi un nespălat”
„A fi un om și jumătate”
„A fi un papă-lapte”
„A fi un suflet în două trupuri”
„A fi un târâie-brâu”
„A fi un: «laudă-mă, gură»”
„A fi una și jumătate”
„A fi unealta cuiva”
„A fi unghie și carne cu cineva.”
„A fi urechea dracului”
„A fi urechea lui Dumnezeu”
„A fi urechea pământului”
„A fi urechea satului”
„A fi urechea târgului”
„A fi urechia dracului.”
„A fi urechia lui Dumnezeu.”
„A fi urechia pământului.”
„A fi urechia târgului.”
„A fi urs”
„A fi ursar”
„A fi vaca de muls”
„A fi vaca Stanciului”
„A fi vai de cojocul cui-va”
„A fi vai de steaua cuiva”
„A fi văzut hoituri mari”
„A fi veșnic cu căciula pe cap”
„A fi Vișa”
„A fi Vlad Lăudatu”
„A fi Vlada”
„A fi voinic Mehedinți”
„A fi vorbă lungă”
„A fi vreo drăcie”
„A fi zlătar”
„A fi, a rămâne cuc”
„A fierbe sângele în cineva”
„A fierbe toți într-o oală”
„A flocăi”
„A fluera a pagubă”
„A fluiera a sărăcie”
„A fluiera în biserică”
„A fluiera pe cineva”
„A flusca cârna.”
„A forfeca pe cineva”
„A fost călare, s-a dus tare, Badu l-a chemat.”
„A fost călare, s-a dus tare, Radu l-a”
„A fost dus și la mâră și la râșniță”
„A fost dus și la moară și la râșniță”
„A fost la mâră, la râșniță, și s-a întors”
„A fost la mure odată”
„A fost o dată la mâră și de două ori la râșniță”
„A fost o dată la moară și de două ori la râșniță”
„A fost odată ca niciodată, de nu ar fi nu s-ar povesti”
„A fost odată ca niciodată, de nu ar fi nu s-ar povesti.”
„A fost odată ca-n povești, / A fost ca niciodată.”
„A fost până la moară”
„A fost stilpul casei și acum a ajuns popre”
„A frânge carul”
„A freca chelia cuiva”
„A freca în palme.”
„A freca pe cineva de gâlci”
„A freca ridichea cuiva”
„A frige (arde) la ficat”
„A frige la mațe pe cineva”
„A fugi ca de altă bală”
„A fugi ca de altă bală.”
„A fugi ca de Neagă-Rea”
„A fugi iepurește”
„A fugi nouă hotare”
„A fugit de popă și a dat peste dracul”
„A fura cu ochii”
„A fura sfântul”
„A furat (vândut) turnul Colței”
„A furat cloșca de pe ouă”
„A furat luleaua Neamțului”
„A furat luleaua Neamțului, cu zale cu tot”
„A furat luleaua neamțului.”
„A găsi (aștepta) plăcinta gata”
„A găsi capacul”
„A găsi cu cale”
„A găsi gâscă de jumulit”
„A găsi pandaliile (pantalii, pantaloni)”
„A găsi pe cineva sfânt”
„A găsit lumânarea în biserică”
„A găsit sac de bucate”
„A găsit sac de bucate.”
„A găsit un cuib de cuc”
„A găsit un cuib de cuc.”
„A găsit un galben”
„A geme pământul de cineva”
„A goni vânturile”
„A goni vânturile.”
„A grăi curmeziș”
„A grăi îndărăt”
„A grăi moldovenește”
„A greșit croitorul și s-a spânzurat”
„A greșit croitorul și s-a spânzurat dulgherul.”
„A greșit, a făcut”
„A gustat la oala cu chișleag”
„A haristului i se ia harul.”
„A hotărî pre cineva”
„A i se aprinde călcâiele”
„A i se duce averile”
„A i se duce căciula pe apă.”
„A i se face chica măciucă”
„A i se face fața ca pământul”
„A i se face inima cât un purice”
„A i se face pântece din coaste”
„A i se face pântecele cobză”
„A i se face părul măciucă (în cap)”
„A i se face părul măciucă, a se zbârli părul în cap, a i se sui părul în vârful capului.”
„A i se face urechile ca la măgar.”
„A i se fi scurtat limba”
„A i se fura vederile”
„A i se împiedica limba”
„A i se închide drumul”
„A i se încurca potecile”
„A i se lipi de inimă”
„A i se lua popușoiul de pe foc”
„A i se năluci”
„A i se năluci pe cineva (asupra cuiva)”
„A i se pune stelele drept inimă”
„A i se scurge ochii de (după)”
„A i se scurta potecile”
„A i se scurta potecile.”
„A i se slăbi balamalele”
„A i se slăbi balamalele.”
„A i se speria somnul”
„A i se șterge leșcaia”
„A i se sui (urca) sângele în obraz (cap)”
„A i se tăia inima”
„A i se topi scuipatul în gură”
„A i se umple sacul”
„A i se urca băutura la cap.”
„A i se urca la gât”
„A i se urî cu binele.”
„A i-o scoate prin piele”
„A i-o țipa în pupăză.”
„A ierta e ușor, a uita e greu”
„A ieși (a scăpa) la castraveți”
„A ieși (sări) din țâțâni”
„A ieși (scăpa) din ghiare”
„A ieși (scoate) la țeft”
„A ieși altfel la văpsea”
„A ieși basma curată”
„A ieși basma curată.”
„A ieși batistă curată”
„A ieși ca din pământ”
„A ieși cu vorba înaintea cuiva”
„A ieși cuiva (scoate) limba de-un cot”
„A ieși cuiva părul prin căciulă”
„A ieși deasupra ca oleiul.”
„A ieși deasupra ca unt-de-lemnul.”
„A ieși din balamale”
„A ieși din minte (minți)”
„A ieși din răboj afară”
„A ieși fata înaintea cuiva”
„A ieși la liman”
„A ieși la oameni”
„A ieși la obraze”
„A ieși și moș”
„A ieșit ca ziua la loc”
„A ieșit cu coada între vine”
„A ieșit din butoi”
„A ieșit din ogașe”
„A ieșit Lazăr din groapă”
„A ieșit lupul înainte”
„A ieșit un drac din el (dintr-însul)”
„A îi iepure de hotar”
„A îmbăta cu apă rece”
„A îmbăta cu apă rece.”
„A îmbătrâni în vatră”
„A îmbătrânit nebun”
„A îmblăti”
„A îmbrăca caftanul”
„A îmbrăca ușa”
„A îmbrăcat pe dânsul haine noi”
„A îmbrobodit treaba”
„A împăca capra cu varza.”
„A împăca și capra și varza”
„A împăca și capra și varza.”
„A împărți veșmintele cuiva”
„A împleti codă albă”
„A împleti cosița albă”
„A împroșca”
„A împușca cu pat de pușcă grecesc”
„A înalța (a scoate) cârnați”
„A încăleca pe la coada calului”
„A încăleca pe nevoie”
„A încăleca prăjina”
„A încălicat (încălecat) pe brezu”
„A încălța bine pe cineva”
„A încălța bine pe cineva.”
„A încăpea pe mână rea”
„A încărca de Domn-ajută”
„A început a rupe ca purceii la coșere”
„A început de la lingura de lemn”
„A început de la lingura de lemn.”
„A început să crape lemnul, despică-l”
„A început să-și caute catastifele vechi”
„A închide (astupa) gura cuiva”
„A închide lupul în staulul oilor”
„A închide lupul în staulul oilor.”
„A închide ochii”
„A închide pe lupul în stână.”
„A încolți”
„A încondeia pre cineva”
„A încresta în grindă”
„A încropi din tei curmei”
„A încurca ițele cuiva”
„A încurca ițele cuiva.”
„A încurca zilele cui-va”
„A îndesa căciula pe urechi”
„A îndesa căciula pe urechi.”
„A îndruga”
„A îndruga ca la mâră”
„A îndruga ca la moară”
„A îndruga ca la moară.”
„A îndruga de Vinerea Mare”
„A îndruga verzi și uscate”
„A îngălbenit (galben) ca turta de ceară”
„A îngălbenit ca turta de ceară.”
„A îngenunchea”
„A îngheța”
„A îngheța cenușa sub foc”
„A îngheța cenușa sub foc.”
„A îngheța măduva în oase”
„A înghiți gălușca”
„A înghiți gutuia”
„A înghiți în sec”
„A înghiți noduri”
„A înghiți și cu ochii”
„A înghiți un hap (hapuri multe)”
„A înghițit gălușca și a tăcut chitic.”
„A înghițit nemestecat”
„A îngrășa porcul în ajun de Crăciun.”
„A înhăma”
„A înjuga boii la car”
„A înnoda coada la câini”
„A înnoda coada la câini.”
„A înnoda din tei curmei”
„A înota în miere”
„A înserat fără vreme”
„A înserat fără vreme.”
„A înșira de pe apa Sâmbetei”
„A înșira de pe apa Sâmbetei.”
„A însura pre cine-va”
„A înt6rce chichițe și dulapuri”
„A înțărcat murgana”
„A întări din piele”
„A înțepa ca viespea”
„A înțepa cu limba”
„A înțercat (și) pe dracul”
„A înțercat murgana”
„A înțercat murgul.”
„A întinde piciorul la drum”
„A întinerit ca vulturul”
„A întoarce ceafa cuiva”
„A întoarce chichițe și dulapuri”
„A întoarce fața la ceafă”
„A întoarce nasul”
„A întoarce nasul cuiva”
„A întoarce nasul cuiva.”
„A întoarce porcii”
„A întoarce șurubul”
„A intra (a se băga) pe sub pielea cuiva.”
„A intra în gura cuiva”
„A intra în horă”
„A intra în horă cu câinele la nuntă.”
„A intra în joc”
„A intra în lemne de Crăciun”
„A intra în lemne de Crăciun.”
„A intra în pământ”
„A intra în vorbă ca câinele la nuntă”
„A intra în zile de babă cu cineva”
„A intra în zile de babă cu cineva.”
„A intra mesă”
„A intrat (s-a băgat) în borta șarpelui”
„A intrat badea ca într-un sat pustiu”
„A intrat bălaia în sat.”
„A intrat dracu-n el”
„A intrat iarăși în brazdă”
„A intrat iarăși în brazdă.”
„A intrat în anul morții”
„A intrat în căldură”
„A intrat în datorie”
„A intrat în gura lumii”
„A intrat în gura satului”
„A intrat în punga popii”
„A intrat în punga popii.”
„A intrat la apă”
„A intrat lupul în coșar”
„A intrat lupul în coșar.”
„A intrat murga în sat.”
„A intrat murgul în sat”
„A intrat nora în blide”
„A intrat nora în blide.”
„A intrat rața în traistă”
„A intrat râtă până în opor în noroiu”
„A intrat stăpânul în treabă, slugile nici cum se rămâne”
„A intrat vulpea în sac”
„A intrat vulpea în sac.”
„A întrebuințat foc și sabie”
„A învârti dulapuri”
„A învârti sforile”
„A învăța carte pre cineva”
„A învăța de pe pereți”
„A învăța nu e niciodată târziu”
„A învăța păsărește”
„A învăța pe tată-său să facă copii”
„A învățat carte”
„A învățat carte până la glezne”
„A învățat carte până la glezne.”
„A învățat ce ai uitat alții”
„A învățat la trâcă”
„A învățat să mănuiască făcălețul”
„A iubi ca sarea în ochi (sân)”
„A iubi ca sarea în ochi și ca piperul în nas”
„A juca bradul”
„A juca cărți mari”
„A juca din călcâi”
„A juca tontoroiul”
„A juca tura”
„A jucat dracul în inima cuiva”
„A judeca bine pre cineva”
„A judeca numai fața, iar nu și inima”
„A jurat pe apă că nu bea vin”
„A jurat pe apă că nu bea vin.”
„A lăsa baltă un lucru. (A părăsi (o lucrare etc.), a lăsa ceva neterminat)”
„A lăsa cu inima arsă”
„A lăsa cu pumnii la inimă”
„A lăsa iară cuvânt”
„A lăsa în bobii lui”
„A lăsa în coarda de jos”
„A lăsa în frâul său”
„A lăsa în plata Domnului”
„A lăsa în plata Sfântului”
„A lăsa limpede”
„A lăsa nasul în jos”
„A lăsa pe cineva baltă.”
„A lăsa pe cineva cu vorba-n gură.”
„A lăsa pe cineva în boia lui”
„A lăsa pe cineva în pom.”
„A lăsa sub masă”
„A lăsat bărbie”
„A lăsat semințe de obiceiurile sale”
„A lătra (ca câinele) pe stele”
„A lăuda în față este a batjocori”
„A le pune toate la inimă”
„A le spune brașovenește”
„A lega baerile de la pungă”
„A lega burduf pe cineva”
„A lega bute”
„A lega călțaveta”
„A lega cobză pre cineva”
„A lega de mâini și de picioare”
„A lega două în tei”
„A lega două în teiu”
„A lega fedeleș”
„A lega gura pânzei”
„A lega gura pânzei.”
„A lega la gard”
„A lega limba cuiva”
„A legat câinele de gard”
„A legat calul de coada ciupercii”
„A legat cartea de gard”
„A legat cartea de gard.”
„A legat fedeleș.”
„A lepăda ca pe o masă stricată”
„A linge blide”
„A linge cizmele cui-va”
„A linge meleșteul”
„A lins miere de pe degete până ce și le-a mâncat”
„A lins mierea de pe degete până ce și le-a mâncat.”
„A lins până a pus tingirea cu fundul în sus”
„A lipsit de acasă doi ani și s-a întors”
„A lovi în ceafă cu un bulgăre de iască”
„A lovi în ceafă cu un bulgăre de iască.”
„A lovi în mânecă”
„A lovi pre cine-va în călcâi”
„A lovit chelia pe cineva”
„A lovit cuiul în cap”
„A lovit-o în pălărie”
„A lua (a apuca) peste câmp (câmp)”
„A lua (a se alege cu) un căcat”
„A lua (cam) peste picior”
„A lua (tăia) cuiva apa de la moară”
„A lua altă vorbă”
„A lua boii de dinainte”
„A lua boii lui Dumnezeu”
„A lua boii lui Dumnezeu.”
„A lua ca din strachină”
„A lua câmpii”
„A lua capital de ceva”
„A lua cărbunele cu mâna altuia”
„A lua ceva de capital”
„A lua cuiva mucii de la nas”
„A lua cuiva mura din gură”
„A lua cuiva mura din gură.”
„A lua cuiva pielea de viu”
„A lua cuiva și cenușa din vatră.”
„A lua cuiva și pielea.”
„A lua de minte (minți)”
„A lua de ochi”
„A lua de olac”
„A lua dinapoi”
„A lua foc cu mâna altuia”
„A lua foc cu mâna altuia.”
„A lua în respăr”
„A lua în spăngi”
„A luă în unghii pe cine-va”
„A lua în unghii pe cineva”
„A lua la ochi”
„A lua mânz pre cineva”
„A lua mirul”
„A lua nas”
„A lua o piatră în gură”
„A lua obraz”
„A lua paiul cu urechea”
„A lua partea leului.”
„A lua parul”
„A lua pe cineva în picioare”
„A lua pe cineva la depănat”
„A lua pe cineva la judecată”
„A lua pe cineva la refec”
„A lua pe cineva la trei parale”
„A lua pe cineva peste umăr”
„A lua pe cineva peste umăr.”
„A lua pe după perdea”
„A luă pe după pereche.”
„A lua pe Enache în cap”
„A lua pe gură”
„A lua pe nu știu în brațe”
„A lua pe sub braț, ca pe o mireasă”
„A lua pe sufletul său”
„A lua plasă”
„A luă purceaua de coadă”
„A lua Sfântul Arhanghel”
„A lua un caftan”
„A lua un lucru pe răboj”
„A lua urma cuiva”
„A lua ușa în spate”
„A lua vălul de pe mort, în loc de datorie”
„A luat cărbunele cu mâna altuia.”
„A luat cheia dar lacata a rămas”
„A luat de pe un umăr și a pus pe altul”
„A luat de pe un umer și a pus pealtul”
„A luat foc în turetei”
„A luat frunza în buze și lumea în cap”
„A luat frunza în buze și lumea în cap.”
„A luat purceaua de nas”
„A luat sacul de pe un umăr, ca să-l pună”
„A luat țeapă cu urechi”
„A luat țernă cu urechi”
„A luat ursul de coadă”
„A luat ursul de coadă.”
„A luat-o de dimineață, să nu-l întreacă alții”
„A luat-o de dimineață, să nu-l întreacă alții.”
„A luat-o de Luni”
„A luat-o îndată din drum pe cărare”
„A luat-o la măsea.”
„A luat-o și el în colo”
„A lucra ca la iia ciumei”
„A lucră ca la iiea ciumei”
„A lucra din plin.”
„A lui era dracul”
„A lungi cârnatul”
„A lungi vorba”
„A măcina”
„A măcina cuiva”
„A mai fost unul așa ca dânsul voinic; l-a”
„A mână ce-va cioric (tot cioric)”
„A mâna ceva cioric (tot cioric)”
„A mâna de la Pilat la Caiafa”
„A mâna de la Pilat la Caiafa.”
„A mâna porci la jir”
„A mâna porcii”
„A mâncă (b6) ca în tîrg”
„A mânca aur cu lingura”
„A mânca aur cu lingura.”
„A mânca banii cu lingura”
„A mânca ca Grecul, cu ochelari”
„A mânca ca lăcusta”
„A mânca ca miresele”
„A mânca ca miresele.”
„A mânca ca o căpușă”
„A mânca ca un lup”
„A mânca căcat”
„A mânca calcavuri”
„A mânca calupul”
„A mânca castane fripte”
„A mânca cât un lup”
„A mânca cinstea cu lingura și rușinea”
„A mânca cinstea cu lingura și rușinea cu pumnii.”
„A mânca coliva cuiva”
„A mânca coliva cuiva.”
„A mâncă cu muci”
„A mânca cu plăcere”
„A mânca de la mâna pân' la gură”
„A mâncă de-a gata”
„A mânca dintr-o strachină”
„A mânca dintr-o strachină cu cineva”
„A mânca dintr-o strachină.”
„A mânca fân”
„A mânca foc”
„A mâncă fript pre cine-va”
„A mânca fript pre cineva”
„A mânca jaratic”
„A mânca Joia post și Vinerea carne”
„A mânca joia post și vinerea carne.”
„A mânca la ciuperci”
„A mânca la ciuperci.”
„A mânca locul pe cineva”
„A mânca lumânarea”
„A mânca mârea cuiva”
„A mânca miere”
„A mânca mucul lumânării”
„A mânca mucul lumânării.”
„A mânca mulți Crăciuni”
„A mâncă ne-spălat”
„A mânca nespălat”
„A mânca nu e rușine”
„A mânca numai raci croitorești cu ochii”
„A mânca o ceapă degerată”
„A mânca o ceapă degerată.”
„A mânca omul”
„A mânca pâine și sare cu cineva”
„A mânca pâinea degeaba”
„A mânca pâinea și sarea cuiva”
„A mânca palma pre cineva”
„A mânca papară”
„A mâncă pe sponci”
„A mânca praz”
„A mânca săcelă”
„A mânca sare în casa cuiva”
„A mânca și din barbă a nu mișca, nu se poate”
„A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama”
„A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama.”
„A mânca spinarea pe cineva”
„A mâncă usturoiu, și gura a nu i puți”
„A mâncat astă vară prea multă miere”
„A mâncat bob”
„A mâncat borș”
„A mâncat căcat când era mic”
„A mâncat cât un Turc de cei calici”
„A mâncat ce nu-i place”
„A mâncat ce nu” place”
„A mâncat ceapa cidrei”
„A mâncat cucu cireși”
„A mâncat cucută”
„A mâncat din pomana dracului”
„A mâncat iarba lui Țuchi”
„A mâncat la nunta dracului”
„A mâncat la nunta dracului.”
„A mâncat masalar”
„A mâncat o bătaie ca la bâlciul la Godi”
„A mâncat ochi de icre și a băut apă.”
„A mâncat până în cot”
„A mâncat picioare de găină”
„A mâncat picior de curcă”
„A mâncat pită din nouă cuptoare.”
„A mâncat turta dar a rămas cărpetorul”
„A mâncat urdă cu usturoiu, și cere să-i”
„A mânecă (b6) ca în codru”
„A mâneca asmățuchi (hațmațuchi)”
„A mângâia cu ghimpi”
„A mângâia cu ghimpi.”
„A mărita o fată este a arde odată”
„A măsura banii cu dimirlia”
„A măsura câmpurile”
„A măsura câmpurile.”
„A măsura cu scurtătura”
„A măsura pre cineva”
„A măsura vorba cu îmblăciul”
„A măturat casa cu el”
„A melița”
„A merge (duce) de olac”
„A merge (fost) până la calea întoarsă”
„A merge (o treabă) peste cap”
„A merge apostolește”
„A merge apostolește.”
„A merge bâltâc, bâltâc”
„A merge ca cu boii”
„A merge ca gândul”
„A merge ca pe ață”
„A merge cu curul înapoi”
„A merge cu nasul în vânt”
„A merge cu nasul în vânt.”
„A merge cu picioarele în sus”
„A merge din unt în unt”
„A merge drept ca funia în sac”
„A merge drept la inimă”
„A merge în fruntea codrii”
„A merge în fruntea cozii.”
„A merge în papainoage”
„A merge la București pe Lotru”
„A merge la măcriș”
„A merge lucru ibrișim”
„A merge lucru ibrișin”
„A merge pe băț”
„A merge pe băț.”
„A merge pe ciomag”
„A merge pe potecul lupului”
„A merge pe zece poteci”
„A merge pe zece poteci.”
„A mers la Dumnezeu”
„A mînca usturoi și gura a nu-ți puți nu se poate.”
„A minții frumusețe, aceea se înțelege cea mai frumoasă fru”
„A mirosi a catrință”
„A mirosi a colivă”
„A mirosi a pământ”
„A mirosi a pământ.”
„A mirui pe cineva”
„A mișca pietrele”
„A mișca toată coarda”
„A mișcat orice piatră, neștiind sub care”
„A moși”
„A moșteni pământul”
„A muia coarda”
„A muia pre cineva”
„A munci nu e păcat, ci a sta în lenevie”
„A muncit o vară și a cheltuit (băut) într-o”
„A muncit o vară și a cheltuit într-o zi”
„A muri ca un câine”
„A muri cu porumba-n cur”
„A muri cu zile”
„A muri de Duca-Vodă”
„A muri fără lumânare”
„A muri fără pernă (perină) la cap”
„A muri fără pernă.”
„A muri și a învia”
„A murit boul”
„A murit că i s-a isprăvit zilele”
„A murit ca și iapa țiganului”
„A murit cu piele cu tot”
„A murit de foame ca țiganul între pâini”
„A murit de foame ca țiganul între pâini.”
„A murit fina, s-a pierdut cumetria”
„A murit gâsca care făcea ouăle mari”
„A murit înghesuit la pomană”
„A murit Tănase bărbierul”
„A mușca în pădurețe”
„A mustăci”
„A năsudi urechea pentru ceva”
„A nimerit (brodit) ca țiganul Miercurea”
„A nimerit ca găina oarbă grăunțul.”
„A nimerit ca Irimia cu oiștea în gard”
„A nimerit ca țiganul la împărat”
„A nimerit orbul Brăila”
„A nimerit-o (s-a dus) ca țiganul Vinerea”
„A nimerit-o ca Ivan cu oiștea în gard”
„A nimerit-o ca nuca-n perete.”
„A nimerit-o Miercurea la stână.”
„A notă în contra valurilor”
„A noua spiță la roată”
„A nu (mai) călca pe pământ”
„A nu (pre) ști multe”
„A nu asuda de vorba cuiva”
„A nu atinge (clinti) nici un per”
„A nu av6 nici un chichirez”
„A nu avea (nici) o para chioară”
„A nu avea buche”
„A nu avea cămașă pre sine”
„A nu avea carne pe el”
„A nu avea clinii toți”
„A nu avea cu ce chei o găină”
„A nu avea cu ce-și stropi măseaua”
„A nu avea de furcă”
„A nu avea decât ciomagul”
„A nu avea gură”
„A nu avea la inimă”
„A nu avea nas”
„A nu avea nici căciulă”
„A nu avea nici cu degetul ce face”
„A nu avea nici în clin, nici în mânecă cu cineva”
„A nu avea nici sfânt nici Dumnezeu”
„A nu avea nici un ac”
„A nu avea nici un chichirez”
„A nu avea nici un Dumnezeu”
„A nu avea para de ac”
„A nu avea para frântă”
„A nu avea pe cineva la stomac”
„A nu avea pe cineva la stomah.”
„A nu avea pe cineva la suflet”
„A nu avea sfânt”
„A nu avea stea în cer”
„A nu avea vale de cineva”
„A nu avea zi albă”
„A nu avea ziuă albă.”
„A nu cădea buricul cuiva”
„A nu călca pe preoteasă”
„A nu căuta cui-va de ce-i e cojocul”
„A nu căuta cui-va de ce-i e cojocul (cojocul)”
„A nu eși din cuvântul (vorba) cui-va”
„A nu face brânză cu cineva”
„A nu face brânză cu cineva.”
„A nu face cuiva calabalâc”
„A nu face față.”
„A nu face gunoaie multe la casa lui N”
„A nu face gunoaie multe la casa lui N....”
„A nu face nici cald nici frig cuiva.”
„A nu face nici o brânză”
„A nu face purici într-un loc”
„A nu face sat cu cineva”
„A nu fi botezat”
„A nu fi bun de nici o brânză”
„A nu fi bun nici de câine”
„A nu fi bun nici de ciori”
„A nu fi capiu.”
„A nu fi dat la rindea”
„A nu fi de ieri”
„A nu fi de ieri alaltăieri.”
„A nu fi de nasul cuiva.”
„A nu fi de nici un Dâmn-ajută”
„A nu fi din butuci”
„A nu fi gura cuiva chiară”
„A nu fi în apele sale (în toate apele sale)”
„A nu fi în banii lui”
„A nu fi în cheji buni”
„A nu fi în toate ghierbelele”
„A nu fi în toți boii”
„A nu fi mai breaz”
„A nu fi mâine”
„A nu fi mers zece la biserică”
„A nu fi mult până departe”
„A nu fi mult până departe.”
„A nu fi nici de mâncarea câinilor”
„A nu fi nici de mâncarea câinilor.”
„A nu fi nici de un Dumnezeu”
„A nu fi obrazul cuiva.”
„A nu fi trecut nici pe față nici pe muchie”
„A nu ieși din făgaș”
„A nu încăpea pe ușă”
„A nu întârzia cu urda 'n Turda”
„A nu juca nici mingea nici clince”
„A nu lega două”
„A nu mai avea scuipat în gură”
„A nu mai avea vorbă cu cineva”
„A nu mai bea apă rece”
„A nu mai bea apă rece.”
„A nu mai întreba de ce-i e cojocul”
„A nu mai pupa ceva”
„A nu mai rămâne inimă în cineva”
„A nu mai ști unde îi stă capul și picioarele”
„A nu mai vedea cu ochii (înaintea ochilor)”
„A nu mai zice (fără să zică) nici pis”
„A nu mirosi a nas de om”
„A nu nimeri ușa”
„A nu plăti un căcat de câine”
„A nu putea mistui pe cineva”
„A nu răspunde este un cuvânt: da”
„A nu se alege nici cenușa de cineva”
„A nu se alege nici cenușa de cineva.”
„A nu se da poftit”
„A nu se lăsa de cuvânt”
„A nu se mai încrede nici în cămașa lui”
„A nu se mai încrede nici în cămașa lui.”
„A nu se potrivi la vorbă”
„A nu se prinde mușchiul de ceva”
„A nu se ține sdrânță de sdrânță”
„A nu spune nici laie nici bălaie”
„A nu ști ce are în burtă”
„A nu ști cum se face pâinea”
„A nu ști de doi boi negri”
„A nu ști de doi boi negri.”
„A nu ști la ce sfânt să se închine”
„A nu ști la ce sfânt să se închine.”
„A nu ști nici cu spatele”
„A nu ști nici cu spatele.”
„A nu ști să aleagă neghina din grâu”
„A nu sufla”
„A nu ține cureaua”
„A nu trăi cât lumea”
„A nu trăi cât lumea.”
„A nu trece pe dinaintea cuiva”
„A nu vedea pădurea din cauza copacilor.”
„A nu veni iepurii cu câini ci cu carul”
„A nu vorbi nici neagră nici albă.”
„A nu vorbi nici negru nici alb”
„A nu zice nici două”
„A nu'l ave bine la stomah”
„A nu-i ajunge de obrazul cuiva”
„A nu-i da de fund”
„A nu-i fi bâlciul sănătos”
„A nu-i fi moale.”
„A nu-i fi pielea nici de ciur.”
„A nu-i suna bine la ureche”
„A nu-i tăia coasa”
„A nu-i ține oasele”
„A nu-l avea bine la stomah”
„A nu-l nimeri nici în pică”
„A nu-și cunoaște lungul nasului”
„A nu-și cunoaște lungul nasului.”
„A nu-și întinde vederile mai departe de cât lungul”
„A nu-și lua ochii de la cineva”
„A nu-și lua ochii de la cineva.”
„A nu-și vedea capul.”
„A număra pe degete”
„A număra pietrele.”
„A o apuca la talpă”
„A o apuca la talpă.”
„A o băga pe mânecă”
„A o băga pe mânecă.”
„A o coace cuiva”
„A o coace cuiva.”
„A o da de rumegat”
„A o da târgului”
„A o duce tiriș”
„A o face bună de nimic”
„A o face de oaie.”
„A o face moartă”
„A o face varză”
„A o găsi acasă”
„A o împătură”
„A o încheia ca baba de la citric”
„A o întoarce pe foiala-altă”
„A o lăsa moartă în cânepă”
„A o lăsa moartă în cânepă.”
„A o lovi ca cu leoca”
„A o lua de coadă”
„A o lua din coaste”
„A o lua în cap”
„A o lua în gât”
„A o lua în tic (cic).”
„A o lua la picior.”
„A o lua la sănătoasa”
„A o lua la tălpășie.”
„A o lua moldovenește”
„A o lua pe curpen”
„A o pune de mămăligă”
„A o pune în toporiște”
„A o scălda”
„A o scălda în două ape”
„A o scălda în două ape.”
„A o scăpa la cale cu cineva”
„A o scăpa la frunză verde”
„A o scoate la frunză verde.”
„A o șterge”
„A o șterge la papuc”
„A o șterge la papuc.”
„A o ține drug înainte”
„A ofta de la ficat”
„A oița de la ficat”
„A orbi pe cineva”
„A orbit Dumnezeu pre cineva”
„A orbit Dumnezeu pre cineva.”
„A orbului ghiliile nu li da vidolă”
„A pâinea e în gând”
„A păli pe cineva.”
„A pârli pe cineva”
„A paște bobocii”
„A paște vântul”
„A păți a nas belit”
„A păți cinstea mâței la oală cu smântână”
„A păți o bobotează”
„A păți-o ca țiganul cu frânghia (cingă)”
„A pățit ca țiganul, când s-a culcat în tindă”
„A pățit-o ca Stroia cu ouăle”
„A pățit-o calfa noastră”
„A pățit-o Safta noastră”
„A păzi (bate, ține) calea cuiva”
„A păzi ca Neamțul”
„A păzi casa cu praștia”
„A păzi treaba cu praștia”
„A peria pe cineva.”
„A petrece ca pe timpul lui Știrbei”
„A petrece ca pe timpul lui Știrbei.”
„A petrece omul încurcat, ca când ar fi înecat”
„A pica de cap.”
„A pica din senin.”
„A pică în numele tatălui”
„A pieptăna pe cineva”
„A pierde traista cu grăunțe”
„A pierde vremea de pomană.”
„A pierdut păiușul”
„A pierdut Sârba zevelca”
„A pierdut și drumul și cărarea”
„A pierdut și drumul și cărarea.”
„A pierit păstorul, s-a risipit oile”
„A piersica”
„A pingelui”
„A pipăi miezul cuiva”
„A pipăi miezul cuiva.”
„A pipăi vorba cu bățul”
„A pisca”
„A plânge ca o mireasă”
„A plăti ciubote roșii”
„A plăti Dumnezeu vămile”
„A plăti la Sântu-Așteaptă”
„A plăti polița”
„A plăti un colț de țară”
„A plăti un județ”
„A pleca câine surd la vânătoare.”
„A pleca în țară”
„A pleca la vânat cu pușca secă”
„A pleca la vânătoare fără pușcă.”
„A pleca pe nuia”
„A plecat (pornit) într-un ceas rău”
„A plecat ca cățeaua de la moară”
„A plecat ca cățeaua de la moară.”
„A plecat ca cățeaua de la mure.”
„A plecat călare și se întoarce cu șeaua în spinare”
„A plecat călare și se întoarce cu șeaua în spinare.”
„A plecat cu grabă și s-a-ntâlnit cu zăbavă.”
„A plecat cu graba, și s-a întâlnit cu zăbava”
„A plecat cu limba în gură”
„A plecat cu porcii la jir”
„A plecat la biserică și a nemerit la cârciumă”
„A plecat la muncă călare pe piuă”
„A plecat prin mahalale”
„A plecat sătul de-acasă”
„A plecat, ca cățeaua de la mure”
„A plefturi”
„A plesni din biciu”
„A plesni din biciu.”
„A plesni fierea în cineva”
„A poftit lelea Guța la mere acre”
„A poftit pârdeiul prăjit”
„A poftit și el la lapte de boi”
„A popi”
„A porcului timp nu se face”
„A porni cu Dumnezeu”
„A pornit cu altul pe drum”
„A pornit cu graba, și s-a întâlnit cu zăbava.”
„A pornit în cale lungă”
„A pornit în cale lungă și va îndată să ajungă.”
„A poruncit câinelui, și câinele pisicii, și pisica șoarecelui”
„A potcovi bine pe cineva”
„A potcovi pe cineva”
„A potrivit-o ca nuca 'n părete”
„A potrivit-o cu oiștea în gard”
„A potrivit-o cu oiștea-n gard.”
„A prăji cu muci”
„A preoți pe cineva”
„A prinde (la) limbă”
„A prinde cârji”
„A prinde chiag”
„A prinde chiag.”
„A prinde cu mâna în traistă”
„A prinde cu mâna la gură”
„A prinde cu mâța 'n sac”
„A prinde cu mâța-n sac.”
„A prinde cu rața în traistă”
„A prinde împărățiile cu daruri”
„A prinde inima mucegai”
„A prinde inimă.”
„A prinde la aripi”
„A prinde la inimă”
„A prinde la mână”
„A prinde maia”
„A prinde mura”
„A prinde pe cineva cu ocaua mică”
„A prinde pe cineva cu ocaua mică.”
„A prinde șarpele cu mâna altuia”
„A prinde șarpele cu mâna altuia.”
„A prins bostanul câinele”
„A prins ciocârlanul de coadă”
„A prins la aripi”
„A prins mămăliga coajă”
„A prins mămăliga coajă.”
„A prins mămăliga scorțoasă.”
„A prins milă din sindrilă”
„A prins mura.”
„A prins prepelița de coadă”
„A prins vulpea la rană.”
„A privi de sub oghial”
„A puiat cățeaua noastră la paiele lor”
„A pune (arunca) la coșniță”
„A pune (da cu) opinca în obraz”
„A pune (rămâne) o bubă la inimă”
„A pune (rămâne) un ghimpe la inimă”
„A pune (țara) la cale”
„A pune (trage) cuiva calupul”
„A pune ardei peste rană”
„A pune belciug în nas”
„A pune bețe în roate”
„A pune bețe-n roate.”
„A pune botul pe labe.”
„A pune căciula la o parte”
„A pune căciula pe-o sprânceană”
„A pune căciula pe-o sprânceană.”
„A pune capacul”
„A pune căpăstru în coada calului”
„A pune căpăstru în coada calului.”
„A pune cârlig”
„A pune carul înaintea boilor.”
„A pune cioarei fulgi străini.”
„A pune ciorii fulgi străini”
„A pune coada la spinare”
„A pune colivia cu sticleți pe (în) capul său”
„A pune cu botul pe labe.”
„A pune cuiva flori după urechi”
„A pune cuiva mâna în piept”
„A pune cuiva o manta”
„A pune fitiluri”
„A pune floricele”
„A pune funia în cârnați”
„A pune gâtul pentru cineva”
„A pune ghinara pe cineva”
„A pune ghiocei la ureche”
„A pune hotar pe cineva”
„A pune iavașaua cuiva”
„A pune în brazdă”
„A pune în cofă pe cineva”
„A pune în cofă pe cineva.”
„A pune în cui”
„A pune în cumpănă”
„A pune în obroc”
„A pune în picioare”
„A pune la ceafă”
„A pune la cucuiată.”
„A pune la cuhniată”
„A pune la curele”
„A pune la datorie”
„A pune la dosar”
„A pune la Gherlă”
„A pune la gură”
„A pune la spate.”
„A pune lumea în pântece”
„A pune lumea în pântece.”
„A pune lumina sub obroc”
„A pune mâinile pe piept”
„A pune mâinile pe piept (piept)”
„A pune mâna (degetul) pe bubă”
„A pune mână de la mână”
„A pune mâna pe bubă.”
„A pune mănușa unde îi place”
„A pune mănușa unde-i place.”
„A pune masa”
„A pune masa cu toții”
„A pune masa cu toții.”
„A pune o floare cuiva”
„A pune ochi pe cineva”
„A pune ochi răi pe cineva”
„A pune ochi răi pe cineva.”
„A pune ochii în grindă”
„A pune ochii în grindă.”
„A pune osul la muncă”
„A pune paie pe foc.”
„A pune pe cei blânzi sub stăpânirea celui cumplit”
„A pune pe cineva cu picioarele într-un papuc”
„A pune pe cineva în traistă”
„A pune pe cineva la mână”
„A pune perdea la ochi”
„A pune picior peste picior”
„A pune piciorul în prag”
„A pune piciorul în scară”
„A pune piciorul în scară.”
„A pune piedică”
„A pune pingeaua cuiva.”
„A pune pirostriile în (pe) cap”
„A pune pițigoiu”
„A pune plumb în capul cuiva.”
„A pune potcapul în cap”
„A pune potcapul în cap.”
„A pune potcapul în par”
„A pune potcapul în par.”
„A pune pravilă”
„A pune ropot”
„A pune seu la cur”
„A pune sub călcâi”
„A pune sub saltea”
„A pune sub talpă”
„A pune țara la cale”
„A pune țara la cale.”
„A pune țestul în cap”
„A pune tot ca Neamțul”
„A pune umărul”
„A pune un lucru cercel la ureche”
„A pune un lucru cercel la ureche.”
„A pune venin la inimă”
„A pune vină tânără la cur bătrân”
„A purta căciula pe-o ureche”
„A purta căciula pe-o ureche.”
„A purta cu căciula lungă”
„A purta cu vorba”
„A purta cuiva Sâmbetele”
„A purta cuiva săptămânile”
„A purta de la Ana la Caiafa.”
„A purta de nas ca pe un bou de coarne.”
„A purta frică de furnică”
„A purta în ciur”
„A purta pălăria”
„A purta pălărie”
„A purta pe cineva de la Ana la Caiafa.”
„A purta pe cineva în gură”
„A purta pe cineva în gură ca pe un sfânt”
„A purta pe cineva în spinare”
„A purta pe cineva pe palme.”
„A purta pe la toți sfinții”
„A purta portul cuiva”
„A pus coada pe spinare”
„A pus groșița”
„A pus mai (pre) mult de-o parte”
„A pus mai mult de o parte”
„A pus mâna pe șarpe”
„A pus mâna pe șarpe.”
„A pus mutu la ușă”
„A pus orbul să descâlcească ghemul”
„A pus pânza după șură”
„A pus pânza după șură și n-ajunge bătătura.”
„A pus piciorul în pragul soartei.”
„A pus piciorul în pragul sorții”
„A pus piciorul pe pragul sorții”
„A pus-o de mămăligă cu lemne verzi”
„A pus-o de mămăligă cu lemne verzi.”
„A pus-o la bugec”
„A pușca peste țintă”
„A putincioșilor mână lungă și ochiul ne”
„A rabda inimă și taci”
„A rabda puțin să închirdăsești mult”
„A rabda puțin să închirdăsești mult.”
„A răbdat până s-a săturat”
„A râde (zâmbi) pe sub mustață”
„A râde ca nebunii”
„A râde capul cuiva”
„A râde de cineva”
„A râde în pumni”
„A râde în pumni.”
„A râde la ficat pre cineva”
„A râde mânzește”
„A râde mustața”
„A râde nebun”
„A râde ochii”
„A râde pe datorie”
„A râde pe sub nas.”
„A râde și câinii”
„A rămâne (ca) scris pe perete”
„A rămâne (fi) opărit”
„A rămâne baltă”
„A rămâne buștean”
„A rămâne buștean.”
„A rămâne ca bătut de Dumnezeu”
„A rămâne ca boul la poarta nouă”
„A rămâne ca o cârdă”
„A rămâne ca vaca la poartă nouă”
„A rămâne ca vițelul la poarta nouă”
„A rămâne ca vițelul la poarta nouă.”
„A rămâne cercel fără târtă”
„A rămâne cu ața mămăligei”
„A rămâne cu ața mămăligei.”
„A rămâne cu gura căscată”
„A rămâne cu inima friptă”
„A rămâne cu sluta-n vatră”
„A rămâne de căruță”
„A rămâne de râs ca fasolea în ziua de Paști”
„A rămâne de râs ca fasolea în ziua de Paști.”
„A rămâne fără amnar”
„A rămâne fără amnar.”
„A rămâne gheață”
„A rămâne în cămașă”
„A rămâne în casă fără piper”
„A rămâne lemn”
„A rămâne lucrul mușama”
„A rămâne pe drumuri”
„A rămâne pe sponci”
„A rămâne pe uliți”
„A rămâne pielea și osul”
„A rămâne stâlp”
„A rămâne stâlpit”
„A rămâne tablou”
„A rămâne tinichea”
„A rămânea ca vițelul la poarta nouă.”
„A rămas ca Mitra gătită”
„A rămas ca surdul în joc”
„A rămas cu pumnul în gură”
„A rămas cu pumnul în gură.”
„A rămas din gol cu pielea”
„A rămas din gol cu pielea.”
„A rămas rasol”
„A rămas vulpea fără coadă.”
„A rânji fasolea.”
„A răsări ca ciupercile”
„A răsări ca ciupercile.”
„A răspunde cam în doi peri”
„A remâne ca un odorog de vas”
„A ridica în slava cerului”
„A ridica mănușa”
„A ridica o piatră de pe inima cuiva”
„A ridica o piatră de pe inima cuiva.”
„A ridica patru pereți”
„A ridica perdeaua”
„A ridica un sac cu paie”
„A risipi ca găina, când se vede în grădină”
„A rupe betele”
„A rupe cuiva inima”
„A rupe inima târgului”
„A rupe mâneca (mânecile) cuiva”
„A rupe mâța în două”
„A rupe piedica”
„A rupe târgul”
„A săpa groapa cuiva”
„A săpa la mărăcini”
„A săpa pre cineva”
„A șapte ape în chisăliță”
„A săpuni pe cineva”
„A sări (peste) garduri”
„A sări bizdocul cuiva”
„A sări ca din pod”
„A sări cu gura”
„A sări din piele”
„A sări drăgaica”
„A sări furcă în sus”
„A sări în coada cucoanei”
„A sări în ochi.”
„A sări inima cuiva după”
„A sări pârleazul”
„A sări peste cal.”
„A sări țandăra cuiva”
„A sărit cocoșul vecinului peste gard”
„A sărit din apă în ciubăr”
„A sărit din lac în puț.”
„A sărit groapa”
„A sărit o Sâmbătă”
„A săruta cununiile”
„A sburat pui de brâscă”
„A scădea din mărire”
„A scăpa ca din gura lupului”
„A scăpa căciula pe apă”
„A scăpa căciula pe apă.”
„A scăpa calfă pe cineva”
„A scăpa chel”
„A scăpa ciul”
„A scăpa de datorie”
„A scăpa de un drac și a da într-un lac.”
„A scăpa din gura lupului”
„A scăpa din obiele”
„A scăpa din pepeni pe cineva”
„A scăpa la covrigi”
„A scăpa la drum de boi”
„A scăpa pe caii înainte”
„A scăpa pe cineva din noroi”
„A scăpa pe nas”
„A scăpa porcii în țărână (țernă)”
„A scăpa puliul din brață”
„A scăpa puliul din mână, fie-ți lumea”
„A scăpa puliul din poală”
„A scăpa ras”
„A scăpa scurt de coadă”
„A scăpa tuns”
„A scăpa un lucru printre degete”
„A scăpa, ca din ghiara ursului, cu părul vâlvoi”
„A scăpat ca câinele de (din) lanț”
„A scăpat ca câinele de lanț.”
„A scăpat ca prin pene”
„A scăpat de un drac”
„A scăpat din pene rele”
„A scăpat ghebos”
„A scăpat prin ușa din dos”
„A scăpat prin ușa din dos.”
„A scăpat scurtă”
„A scăpat ușor din ghiarele ursului”
„A scăpat ușor din ghiarele ursului.”
„A scărmăna pe cineva”
„A scărpina la ceafă”
„A scărpina pe cineva”
„A scgte din șauă”
„A schimba apa, aerul și fraierul.”
„A schimba căciula cu cârpa femeii”
„A șchiopăta”
„A șchiopăta din drum”
„A șchiopătat”
„A scoate aburi pe gură”
„A scoate basma curată”
„A scoate basma curată.”
„A scoate ca apa din izvor”
„A scoate capul ca un drac”
„A scoate castanele din foc cu mâna altuia”
„A scoate castanele din foc cu mâna altuia.”
„A scoate ceva din pământ, din piatră seacă.”
„A scoate cuiva cântec”
„A scoate cuiva dinții din gură”
„A scoate cuiva peri albi.”
„A scoate din balamale.”
„A scoate din pepeni pe cineva.”
„A scoate din răboj”
„A scoate fumurile din capul cuiva”
„A scoate fumurile din capul cuiva.”
„A scoate gărgăunii din capul cuiva”
„A scoate la boi breji”
„A scoate la covrigi.”
„A scoate panglici pe nas.”
„A scoate pe cineva din noroi”
„A scoate pe cineva din sărite”
„A scoate și îmbucătura din gura omului”
„A scoate și îmbucătura din gura omului.”
„A scoate sufletul cuiva”
„A scoate vorbe din traistă”
„A scoate, a face ca argintul”
„A scoate-o din pământ, din iarbă verde.”
„A scos luna din fântână”
„A scos luna din fântână.”
„A scrie muște pe perete”
„A scrie pe apă”
„A scrie pe apă.”
„A scrie pe coș”
„A scrie pe lumânare”
„A scuipa ca pe brotac”
„A scuipa de sus”
„A scuipa draci”
„A scuipa în gură pe cineva”
„A scuipa în palme”
„A scurta cărările cuiva”
„A scurta de o palmă pe cineva”
„A scurtă de-o palmă pre cineva.”
„A scurta ghiarele cuiva”
„A scutura de purici”
„A se (cam) lungi urechile cuiva”
„A se adami”
„A se adăpa în aceeași apă cu cineva”
„A se adăpa în aceeași apă cu cineva.”
„A se aduna ca muștele la miere.”
„A se afuma cu luleaua”
„A se agăța, ca moartea, de om sănătos”
„A se aghesmui”
„A se aiesmui”
„A se ajunge cu târgul”
„A se aluneca cu mintea”
„A se amesteca în toate ca sarea în bucate.”
„A se amesteca în toate, ca sarea în bucate”
„A se anina de cineva ca scaiul.”
„A se apuca cu mâna de sabia goală.”
„A se arunca în ... ca babele în câte: și motan”
„A se arunca în brațele cuiva”
„A se ascunde după deget.”
„A se ascunde în gaură de șarpe”
„A se așeza pe mâine și la căldură”
„A se așeza pe moale și la căldură.”
„A se atinge cu bumbac”
„A se auzi bâzâitul muscelor”
„A se auzi bâzâitul muștelor.”
„A se auzi cât clopotul Cozii”
„A se avea bine cu Naie”
„A se băga în gura cuiva”
„A se băga în sufletul cuiva”
„A se băga la umbră”
„A se bârzoia ca o curcă”
„A se bate (a trăi) ca peștele pe uscat”
„A se bate (se luptă) cu moartea”
„A se bate ca apa de maluri”
„A se bate cu mori de vânt”
„A se bate cu pumnii în piept”
„A se bate cu pumnii în piept.”
„A se bate lupii la gura cuiva”
„A se bucura ca Bucuran”
„A se bucura ca de o casă aprinsă”
„A se bucura ca de o casă aprinsă.”
„A se căcă beat și a-l mânca treaz”
„A se căca cât o fată mare”
„A se căca lulachiu”
„A se căca nouă ani pe o așchie”
„A se căca pe el.”
„A se căciuli”
„A se căli”
„A se căptuși cu ceva”
„A se cârpi”
„A se cătrăni”
„A se certa ca țiganii”
„A se certa furcă”
„A se certa pe cămașa cui-va”
„A se certa pe cămașa cuiva”
„A se certa pe cămașa cuiva.”
„A se certa pe pielea cuiva”
„A se chili”
„A se ciocni”
„A se ciopli”
„A se crede că e Dumnezeu”
„A se crede în cer”
„A se cruci”
„A se cucuia ca un ciocârlan”
„A se culca odată cu găinile”
„A se culca odată cu găinile.”
„A se culca pe bani”
„A se culca pe urechea aia”
„A se da ca nafura”
„A se da cașcaval”
„A se da cu călcâiul în cur”
„A se da cu capul de (toți) pereții”
„A se da cu capul de pereți.”
„A se da de ceasul morții”
„A se da de ceasul morții.”
„A se da de gol”
„A se da de gol.”
„A se da după păr.”
„A se da după perdea”
„A se da după perdea.”
„A se da după vânt”
„A se da după vânt.”
„A se da în parte”
„A se da la drum”
„A se da peste cap”
„A se da peste cap pentru a face un lucru.”
„A se da peste cap.”
„A se da rămas”
„A se deochia”
„A se depărta cu vorba”
„A se deschide ca varza”
„A se dezbrăca de caracter.”
„A se dezlega limba cuiva”
„A se duce (a fi fost, a veni de) la Bitolea”
„A se duce (fugi) cu lut în cur”
„A se duce (merge) până în tindă”
„A se duce (rămâne) buzat”
„A se duce ca pedeapsa lui Dumnezeu”
„A se duce ca surda la horă.”
„A se duce cu apa Sâmbetei”
„A se duce cu nepus în traistă”
„A se duce cu nepus în traistă.”
„A se duce dracului pomană”
„A se duce fără pușcă la război”
„A se duce Frângei”
„A se duce în lumea albă.”
„A se duce în Merica”
„A se duce în putina cu argăseală”
„A se duce în țara letinească”
„A se duce învârtindu-se”
„A se duce la agialic”
„A se duce la agialic.”
„A se duce la aripa vântului”
„A se duce la biserică fără turn”
„A se duce la biserică fără turn.”
„A se duce la Dumnezeu”
„A se duce la Măru-Roșu”
„A se duce la rogoz”
„A se duce nouă ani cu păr și nouă ani fără păr”
„A se duce nouă ani de Duminici”
„A se duce opt cu a brânzei”
„A se duce pe apă”
„A se duce pe copcă.”
„A se duce pe gât de lup”
„A se duce pe Urlați”
„A se duce Pirle”
„A se duce pușcă”
„A se duce unde a bubuit întâi”
„A se duce unde nu cântă cucul”
„A se duce unde s-a găinat cioara întâi”
„A se face (a fi) petecă (petică)”
„A se face agiu”
„A se face agiu.”
„A se face American de tot”
„A se face brâsca la pământ”
„A se face broasca la pământ”
„A se face că plouă.”
„A se face cârlig”
„A se face cârlig; pe lângă cineva”
„A se face chinez”
„A se face cocă”
„A se face covrig”
„A se face croitor”
„A se face cruce”
„A se face dâră prin barbă”
„A se face de basm”
„A se face de basm (basme)”
„A se face de râsul Smarandei chidrei”
„A se face din om ne-om”
„A se face Dunăre (de mânie)”
„A se face englez”
„A se face foc”
„A se face frate cu dracu' până trece puntea.”
„A se face ghem”
„A se face ghemotoc”
„A se face hagii”
„A se face într-o ureche”
„A se face leu paraleu”
„A se face lulea”
„A se face luntre și punte”
„A se face luntre și punte.”
„A se face mere-pere”
„A se face mort în popușoi”
„A se face munte și punte”
„A se face munte și punte.”
„A se face Neamț”
„A se face negru-verde”
„A se face numai (tot) urechi”
„A se face popă la Dii”
„A se face praf și pulbere”
„A se face praf și pulbere.”
„A se face scară și pui.”
„A se face scară și punte”
„A se face sfântă ca o cheie de biserică”
„A se face sfântă ca o cheie de biserică.”
„A se face smârcă pe pământ”
„A se face Tanase”
„A se face țărână de pământ”
„A se face terciu”
„A se face Toder”
„A se face verde”
„A se face zahăr amarul”
„A se feri ca de oala mălaiului”
„A se feri de brudină și a da peste putină”
„A se feri de brudină și a da peste putină.”
„A se feri de putină și a da peste brudină”
„A se feri de putină și a da peste brudină.”
„A se fi făcut om”
„A se freca de cineva”
„A se grămădi ca babele la praznic”
„A se greși în socoteli”
„A se hrăni cu vânt”
„A se îmbrăca cu flocos cojoc lupesc”
„A se împuți”
„A se încălța cu cineva”
„A se încărca de bogdaproste”
„A se închina”
„A se închina la toate icoanele”
„A se încuia în cetate”
„A se îndesa ca baba la rai”
„A se îndesa ca baba la rai.”
„A se îneca tocmai la mal”
„A se îneca tocmai la mal.”
„A se înfrupta în oala cu smântână”
„A se îngălă”
„A se îngâmfa ca barza”
„A se îngâmfa ca barza.”
„A se îngâna cu florile”
„A se îngâna cu florile.”
„A se îngâna cu mila”
„A se îngrădi cu cineva”
„A se înjuga cu cineva”
„A se întâlni cu Dumnezeu”
„A se întâlni cu scârba-n drum”
„A se întinde ca pecinginea”
„A se întinde ca pirul”
„A se întinde în patru părți”
„A se întinde la cașcaval.”
„A se întoarce ca câinele la vărsătura (boritura) lui”
„A se întoarce ca moara în vânt.”
„A se întoarce într-un călcâi.”
„A se întoarce roata norocului”
„A se întrece cu deochiul”
„A se întrece cu vorba”
„A se întrece în apă rece”
„A se întrece în apă rece.”
„A se învârti (sări) într-un călcâi”
„A se învârti ca musca fără cap”
„A se învârti ca o sfârlează”
„A se învârti într-un călcâi”
„A se înveți ca faurul cu scânteele”
„A se izbi pe cineva”
„A se juca (cu cineva) ca pisica cu șoarecele.”
„A se juca ca mâța cu șoarecii”
„A se juca cu banii”
„A se juca cu banii ca cu fasolea”
„A se juca cu banii ca cu fasolea (fasole)”
„A se juca cu focul”
„A se juca cu focul.”
„A se juca cu tichia chelului”
„A se juca de-a baba-oarba”
„A se juca pe palmă”
„A se lărgi mațul cuiva”
„A se lăsa ca iarba vântului”
„A se lăsa ca iarba vântului.”
„A se lăsa mai mic”
„A se lăsa pe tânjală”
„A se lăsa pe tânjeală.”
„A se lăsa pe-o ureche”
„A se lega de cineva ca bâlciul de om sănătos”
„A se legă de cineva ca boala de om sănătos.”
„A se lega de cineva ca orbul de gard”
„A se lega la brâu cu cineva.”
„A se lega limba cuiva”
„A se lega păcatul de om”
„A se lipi ca mușchiul de pom”
„A se lipi ca mușchiul de pom.”
„A se lipi ca scaunul”
„A se lipsi de... ca Adam de rai”
„A se lovi cu mâna peste falcă”
„A se lovi peste cofița cu ouăle”
„A se lua ca oile una după alta”
„A se lua cu luleaua”
„A se lua cu luleaua lui Dumnezeu”
„A se lua cu luleaua lui Dumnezeu.”
„A se lua cu mâinile de păr”
„A se lua de brâu cu cineva”
„A se lua de păr”
„A se lua după gura lumii este a da de prăpastie.”
„A se lua după urma cuiva”
„A se lua în colți cu cineva.”
„A se lua în pene”
„A se lua la întrecere cu măgarul Mitro”
„A se lua la întrecere cu măgarul Mitropoliei.”
„A se lungi cuiva mațul”
„A se lungi urechile cuiva.”
„A se mânia pe sat”
„A se mântui ața de pe ghem”
„A se mântui ața de pe ghem.”
„A se marghioli”
„A se mărlui, linte să nu vinzi”
„A se mățui”
„A se mira ca Mira”
„A se mișca ca dinții babei”
„A se muia gura cuiva”
„A se mura”
„A se muta ca țiganul cu cortul”
„A se ogriși”
„A se opinti de la ficat”
„A se opri la calea jumătate”
„A se pomi”
„A se porni ca de la o casă pustie”
„A se prinde cu cineva de păr”
„A se prinde cu mâinile de vatră”
„A se prinde cu ușurință, fără judecată într-o încurcătură”
„A se prinde în câine”
„A se prinde în laț”
„A se pripi ca țiganca la argea”
„A se proțăpi”
„A se pune (sedea) pe capul cuiva”
„A se pune (sta) ciocan pe capul cuiva”
„A se pune bun pentru cineva”
„A se pune ca Novac”
„A se pune călare pe inima cuiva”
„A se pune călare pe inima cuiva.”
„A se pune cruce și punte”
„A se pune cu spatele”
„A se pune cu țara”
„A se pune în buza tunului”
„A se pune în cap și în picioare”
„A se pune în drum, ca pomana țiganului”
„A se pune în lungiș și curmeziș”
„A se pune în picioare”
„A se pune într-o parte ca Uca”
„A se pune la brigle mari”
„A se pune la masă (mare) cu cineva”
„A se pune la ureche”
„A se pune mult pe-o ureche”
„A se pune musca cu măgarul”
„A se pune pe o ureche”
„A se pune piuă (cui-va)”
„A se pune și în picioare și în cap”
„A se pune splina”
„A se pupa cu clondirul”
„A se pupa în gură”
„A se renaște din cenușă”
„A se rezema de vânt”
„A se ridica din cenușă.”
„A se ridica pe umărul cuiva”
„A se ridica pe umărul cuiva.”
„A se ruga de toți Dumnezeii”
„A se ruga de toți sfinții”
„A se rupe în coș”
„A se săruta în gură cu cineva”
„A se sătura de hazul cuiva”
„A se sătura de... ca de mere acre”
„A se scălda în apele sale”
„A se scălda în averile sale”
„A se schimba căciula”
„A se schimba ițele”
„A se scoate (afară) din țâțâni (țâțâne)”
„A se scoate din balamale”
„A se scobi în dinți de un lucru”
„A se scula ca un vârcolac.”
„A se scula cu curul în sus”
„A se scula cu noaptea în cap”
„A se scutura carnea de pe om”
„A se sfădi pe pielea lupului din pădure”
„A se sfădi pe pielea lupului din pădure.”
„A se sfinți”
„A se spăla cum se cade”
„A se spăla de ceva”
„A se spăla de cineva”
„A se spăla pe dinți de un lucru”
„A se spăla pe mâini de un lucru (de cineva)”
„A se spilcui”
„A se șterge (spăla) pe buze”
„A se șterge ca chiticul”
„A se șterge pe bot”
„A se șterge pe bot.”
„A se șterge pe gură despre un lucru”
„A se șterge pe la nas”
„A se strânge inima cuiva”
„A se strica inima cuiva”
„A se strica la cătă”
„A se strica la gât”
„A se stropi ca mâțele”
„A se sui (veni) cuiva piperul la nas”
„A se tăia cuiva picioarele”
„A se tămâia”
„A se tărbăci”
„A se târnosi”
„A se teme și de umbră”
„A se țigăni”
„A se ține (sta) de gât cu cineva”
„A se ține ca curea”
„A se ține ca maiul cu cârpa”
„A se ține de brâu cu cineva”
„A se ține de curul cuiva”
„A se ține de pălăria cuiva”
„A se ține de poalele cuiva.”
„A se ține de pulpana cuiva”
„A se ține departe de apă curgătoare”
„A se ține gaie după cineva.”
„A se ține grapă de cineva”
„A se ține într-un fir (într-o) ață”
„A se ține într-un fir.”
„A se ține lanț”
„A se ține mânz de cineva”
„A se topi d-a lungul picioarelor”
„A se trezi la oaie”
„A se trezi vorbind”
„A se trezi vorbind.”
„A se tunde pe tobă”
„A se turci”
„A se uita ca curca în fântână.”
„A se uita ca curca-n crăci.”
„A se uita ca dracu la popa.”
„A se uita ca la soare.”
„A se uita ca la urs”
„A se uita ca mâța-n calendar.”
„A se uita ca o găină”
„A se uita ca o găină.”
„A se uita ca pisica în calendar.”
„A se uita cam acru la cineva”
„A se uita cam acru la cineva.”
„A se uita în coarnele cuiva”
„A se uita în curul dracului”
„A se uita în gura altuia”
„A se uita în pământ”
„A se uita în pământ.”
„A se uita la cer”
„A se uita la cineva ca la un câine”
„A se uita la cineva ca la un cireș copt.”
„A se uita la... ca la dracu”
„A se uita pe sub sprânceană”
„A se uita pe sub sprânceană.”
„A se umfla burduf”
„A se umfla ca un curcan”
„A se umfla în gușă”
„A se umfla în pene”
„A se umfla în pene.”
„A se umfla în pipotă”
„A se umple de suflet”
„A se urca pe butuc”
„A se urca pe butuc.”
„A se vârî ca musca în curul calului”
„A se vârî într-o gaură”
„A se vedea Necopoea”
„A se zbârli părul în cap”
„A seca inima”
„A ședea ca Bibescu”
„A ședea ca Despa”
„A ședea ca Dospina”
„A ședea ca lemnul în apă.”
„A ședea ca lupul în răspântie”
„A ședea ca pe spini”
„A ședea cloșcă”
„A ședea cu curul în cenușă”
„A ședea grecește”
„A ședea între două scaune”
„A ședea între două scaune.”
„A ședea lipcă”
„A ședea posmol”
„A ședea, a sta, a se ține abanos”
„A semănat castraveți”
„A semănat castraveți. Și au răsărit scaieți.”
„A semănat crastaveți și au răsărit scăieți.”
„A semănat vântul și a cules furtuna.”
„A sfanțui pre cineva”
„A șfichiui”
„A sfinți”
„A și umple (îneca) pipota”
„A slăbit ca o suveică”
„A sluji până în tindă”
„A solomoni”
„A sorbi cu ochii pe cineva”
„A sorbi cu ochii pe cineva.”
„A spăla capul”
„A spăla cuțitul în cineva”
„A spăla multe”
„A spăla pe cineva cu 0 și cu oțet”
„A spăla putina”
„A spânzurat-o la ciochină”
„A sparge (strica) casa cuiva”
„A sparge cojocul dracului”
„A sparge cuiva buba”
„A sparge gheața”
„A sparge nuca”
„A sparge nuca pe rogojină”
„A sparge pietrele cu capul”
„A spînzurat'o la ciochină”
„A spune (zice) de la obraz”
„A spune (zice, vorbi) moși pe groși”
„A spune brașoave”
„A spune ca din topor”
„A spune cai verzi pe pereți”
„A spune cai verzi pe pereți.”
„A spune de la Adam”
„A spune de la ficat”
„A spune de la Negru-Vodă încoace”
„A spune desghețat”
„A spune despre moși păroși”
„A spune drept ca funia în sac”
„A spune după răboj”
„A spune gogoși”
„A spune icre verzi”
„A spune icre verzi.”
„A spune în târg și la moară”
„A spune la cai verzi pe pereți”
„A spune la cai verzi pe pereți.”
„A spune lumii că mortul ți-e dator”
„A spune povești”
„A spune prăpăstii”
„A spune românește, în ochi”
„A spune un lucru cu moț”
„A spune verde în ochi (în față)”
„A spune verde, românește”
„A sta (face) pe picior (de ducă)”
„A sta (rămâne) cu mâinile în sân”
„A sta (ședea) cu brațele încrucișate”
„A sta (ședea) grecește în inima cuiva”
„A sta (ședea) pe saltea”
„A sta (ține) furcă”
„A sta batal la ușă”
„A sta bun pentru cineva”
„A sta ca cocostârcul”
„A sta ca ghimpele în ochi cuiva”
„A sta ca ghimpele în ochii cuiva.”
„A sta ca în bâlci”
„A sta ca în biserică.”
„A sta ca o găină plouată”
„A sta ca o găină plouată.”
„A sta ca o pomană țigănească”
„A sta ca pașa al Diului”
„A sta ca pe ghimpi”
„A sta călare pe inima cuiva”
„A sta călare pe noroc”
„A sta călare pe noroc.”
„A sta cât un crai”
„A sta cremene”
„A sta cu banii la saltea.”
„A sta cu botul pe labe.”
„A sta cu burta la soare.”
„A sta cu burta pe carte.”
„A sta cu dinții la stele”
„A sta cu gura pe ei.”
„A sta cu gura rece”
„A sta cu mâinile în brâu”
„A sta cu mâinile în brâu.”
„A sta cu mâinile în sân”
„A sta cu mâinile în șolduri”
„A sta cu mâinile în șolduri.”
„A sta cu mustățile în prepeleac”
„A sta cu ochii stâlpiți după ușă”
„A sta cu para în gură”
„A sta cu para în gură.”
„A sta cu țerna în gură”
„A sta cu toporul (barda) la brâu”
„A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină.”
„A sta cuiva pe spinare”
„A sta de băț cu cineva”
„A sta de băt cu cineva.”
„A sta drept ca Neamțul”
„A sta drept și a vorbi strâmb”
„A sta după ușă”
„A sta în (la) cuhniată”
„A sta în ace”
„A sta în capul oaselor”
„A sta în cucuiată.”
„A sta în cumpănă”
„A sta în doi peri”
„A sta în spatele cuiva”
„A sta înaintea cuiva ca luceafărul”
„A sta la colț”
„A sta lapte cu colac”
„A sta nepristan (lângă cineva)”
„A sta pe cuie”
„A sta pe ouă.”
„A sta pe tandur”
„A sta pe un bun picior”
„A sta pe vatră”
„A sta sfeșnic”
„A sta sub căciulă”
„A stârci cuiva ceapa în nas”
„A stat călare pe noroc.”
„A stat cu botul pe labe”
„A șterge coșul fără să vrea”
„A șterge de pe răboj”
„A ști (vedea) în ce apă se adapă”
„A ști (vedea) în ce apă se adapă.”
„A ști az-buche”
„A ști cât cântărește cineva”
„A ști cât cântărește cineva.”
„A ști cât îi poate calul”
„A ști cât poate cuiva calul”
„A ști cât poate pielea cuiva”
„A ști cât ține pielea cuiva”
„A ști câte în lună”
„A ști una și bună”
„A ști... ca (pe) Tatăl nostru”
„A stoarce cuiva ceapa în nas.”
„A stoarce cuiva lămâia în nas”
„A stoarce lapte din piatră”
„A stoarce lapte din piatră.”
„A strâmba gura la cineva”
„A strânge (întoarce, suci) șurubul cuiva”
„A strânge ca găina la mâră”
„A strânge ca găina la moară”
„A strânge cu ușa pe cineva”
„A strânge de gât pre cineva”
„A strânge din piele”
„A strânge din spete”
„A strânge din umeri”
„A strânge ghetele pe cineva”
„A strânge în curele”
„A strânge pe cineva în chingi”
„A strânge unde n-a risipit”
„A strănutat dracul când s-a născut.”
„A strănutat dracul, când s-a născut”
„A strecura și a se strecura printre picături”
„A strica brânza”
„A strica călămarea”
„A strica coaja cuiva”
„A strica cumetria”
„A strica mâncarea de grabă”
„A strica orzul pe gâște. (A da cuiva (ceva), care nu prețuiește ce i se dă)”
„A strica prietenia cu cineva. (despre schimbare (negativă) de atitudine)”
„A strica sita cu cineva”
„A stricat Domnul două case”
„A striga ca un nagâț”
„A striga la săpun”
„A sucăli pe cineva”
„A suci capul cuiva”
„A suci o leacă porcu de coadă”
„A suferi în nas fumul”
„A sufla în borș”
„A sufla în pungă”
„A sufla pe gaură”
„A sufla vântul în urechile cuiva”
„A sufla vântul în urechile cuiva.”
„A suflat în foc”
„A suflat în fundul paharului”
„A sufletului odihnă cu mult mai bună decât a trupului”
„A suge ceva din degete”
„A sughița (inima) după ceva sau cineva”
„A sui scările cuiva”
„A suna cui-va cojocul”
„A suna cui-va cojocul (cojocul)”
„A tăbăci”
„A tace chitic”
„A tăcea ca munții”
„A tăcea ca pământul”
„A tăcea ca pământul.”
„A tăcea ca peștele”
„A tăcea ca peștele în borș, la foc”
„A tăcea ca zidul”
„A tăcea milc”
„A tăcea pitic”
„A tăcut cucul, a trecut vara”
„A tăgădui munți de aur”
„A tăia (frânge, rupe, scurta) cuiva nasul”
„A tăia (lua) cuvântul”
„A tăia buricul cuiva”
„A tăia câinilor frunza”
„A tăia craca sub picioarele cuiva.”
„A tăia creanga de sub picioarele cuiva.”
„A tăia cuiva nasul.”
„A tăia cuvântul cu miere”
„A tăia dracului bureți”
„A tăia dracului bureți.”
„A tăia frunză la câini.”
„A tăia în grindă”
„A tăia în grindă.”
„A tăia la ficat”
„A tăia pe cineva capul”
„A tăia un fir de mălai în opt”
„A tăia un fir de mălai în opt.”
„A tămâia”
„A tămâia pre cineva”
„A tăra în carne vie”
„A târnui pe cineva”
„A te întrece în pahare”
„A te pune în coate și în genunchi”
„A țese pânzele”
„A țigăni pe cineva”
„A ține (apuca) pe cineva în clește”
„A ține (bate) tot marginele”
„A ține (fi) de casa cuiva”
„A ține ca calul năravul”
„A ține cuiva luminarea”
„A ține de curtea cutăruia”
„A ține de frâu”
„A ține de păr”
„A ține fuior cu cineva”
„A ține gura-n pod”
„A ține hangul cui-va”
„A ține în coarda de sus”
„A ține la cineva ca la pingea”
„A ține la cineva ca la pingele.”
„A ține masă deschisă”
„A ține prieteșugul ca lupul cu oaia”
„A ține ursul de coadă”
„A ține ursul de coadă.”
„A ține ușa”
„A ține, a ridica coada sus”
„A toarce cu cineva”
„A toca capul cuiva”
„A toca cuiva gura bureți (la bureți)”
„A toca la urechea cuiva”
„A toca pe vătrai”
„A tot cerne și a nu mai frământa”
„A tot cerne și a nu mai frământa.”
„A tot cu mâna în (la) buzunar”
„A tot lucrul sfârșitul la ce iese, vremea”
„A trage (fi) la roată”
„A trage (suge) la măsea”
„A trage a mare”
„A trage a scurtă”
„A trage aghioase”
„A trage ața”
„A trage ața.”
„A trage ca la ham”
„A trage carul la uscat”
„A trage chiul cui-va”
„A trage chiulu cui-va”
„A trage chiulul”
„A trage clopotele”
„A trage clopotul cuiva”
„A trage Cozianu”
„A trage cu ochiul.”
„A trage cu piciorul”
„A trage cu urechea”
„A trage cuiva butucul”
„A trage cuiva butucul.”
„A trage cuiva un condei”
„A trage cuiva un tighel”
„A trage de nas”
„A trage la măsea.”
„A trage la mustață”
„A trage la șaibă.”
„A trage la stânga”
„A trage la stânga.”
„A trage la traistă”
„A trage o forfecătură”
„A trage odgonul”
„A trage păcatul cuiva”
„A trage pe dracul de coadă”
„A trage pe sub nas”
„A trage plapuma”
„A trage rogojina de sub picioare”
„A trage sforile.”
„A trage țolul.”
„A trage un aghios”
„A trage un ghimpe din piciorul cuiva”
„A trage un ghimpe din piciorul cuiva.”
„A trage un ibrișim pe la nas”
„A trage un ibrișin pe la nas”
„A trage un șfichi”
„A trage verde pe uscat”
„A trăi (a o duce) verde cu albastru”
„A trăi (a se iubi) ca porumbeii”
„A trăi ca banu-n ladă”
„A trăi ca banul cel bun”
„A trăi ca banul în punga săracului”
„A trăi ca banul în punga țăranului”
„A trăi ca câinii cu porcii”
„A trăi ca cucii”
„A trăi ca cucu 'n frunze”
„A trăi ca cucu 'n frunze.”
„A trăi ca cucul pe cracă”
„A trăi ca cucul pe cracă.”
„A trăi ca Domnul ferește”
„A trăi ca dracul cu popa”
„A trăi ca găina la moară”
„A trăi ca gâsca cu porcul”
„A trăi ca gâsca cu porcul.”
„A trăi ca în pămîntul făgăduinței”
„A trăi ca în sân de rai”
„A trăi ca în sânul lui Avram”
„A trăi ca în sânul lui Avram.”
„A trăi ca în sânul mamei”
„A trăi ca în sânul mamei.”
„A trăi ca peștele în apă”
„A trăi ca un trântor”
„A trăi ca vițelul la oraș”
„A trăi cât zidul Goliei”
„A trăi cu capul în sobă”
„A trăi cu capul în sobă.”
„A trăi cu cineva dulce și amar”
„A trăi cu cineva dulce și amar.”
„A trăi din seul său”
„A trăi în (ca într-un) cașcaval”
„A trăi înseamnă a-ți pierde timpul cu pasiune.”
„A trăi lumea albă”
„A trăi lumea albă.”
„A trăi pe cuptor”
„A trăi tot în nor”
„A trăi un trai și jumătate”
„A trăi un trai și jumătate.”
„A trăi un trai, și cu al morții duc”
„A trăi un trai, și cu al morții duc.”
„A trăi verde cu albastru”
„A trăit ca Bimbașa Sava”
„A trăit ca Bimbașa-Sava”
„A trăit și a văzut”
„A trăit și a văzut.”
„A trăit un trai, cu al morții două”
„A trâmbița”
„A trăncăni vrute și nevrute.”
„A trântit-o ca baliga în gard”
„A trântorilor urlete, a albinelor sunete astupă”
„A trăsnit și l-a întâlnit”
„A trece (trage, șterge) cu buretele peste ceva”
„A trece ca câinele prin apă.”
„A trece ciolan prin ciolan”
„A trece cu buretele peste.”
„A trece din gură în gură ca câinii prin târg”
„A trece gârla”
„A trece hopul”
„A trece în palme”
„A trece Mările-Negre”
„A trece pe sub foc și sabie”
„A trece peste răscâle”
„A trece prin ciur și prin dărmon”
„A trece prin foc și prin apă.”
„A trece prin vămile cucului”
„A trece puntea”
„A trece și de Oreva”
„A trece verde pe cineva”
„A trecut alba prin ham”
„A trecut Alba prin rai”
„A trecut albina dealul”
„A trecut apa peste gheață.”
„A trecut apa peste ghețuri”
„A trecut baba cu colacii”
„A trecut baba cu colacii.”
„A trecut bălana Oltu”
„A trecut ca gândul și ca vântul.”
„A trecut ca mura.”
„A trecut ca neaua de an”
„A trecut ca pe gheață”
„A trecut ca pe gheață.”
„A trecut cioara dealul”
„A trecut cioara peste casă”
„A trecut cioara peste casă.”
„A trecut dealul”
„A trecut fata prin rai”
„A trecut gârla dealul”
„A trecut pe la Puțeni”
„A trecut puntea cu ochii închiși, și n-a”
„A trecut și prin ciur și prin sită.”
„A trecut soarele de amiază-zi”
„A treia zi după înviere”
„A treia zi după Paști”
„A tremura carnea pre cineva”
„A tremura carnea pre cineva.”
„A triera”
„A trimis câine surd la vânat”
„A trimite (duce) la feredeu”
„A trimite de la coasă la seceră”
„A trimite la baie.”
„A trimite pe cineva după icre verzi”
„A trimite pe cineva după icre verzi.”
„A tunat și ne-a adunat”
„A tunat și ne-a adunat.”
„A tunde chilug”
„A tunde ridiche”
„A Turcului dă-i și nu-i tăcea”
„A turna (ploua) cu găleata”
„A turna bobocilor”
„A turna cu cofa”
„A turna cu donița”
„A turna iaurt peste smântână”
„A turna iaurt peste smântână.”
„A turna leșie pe inimă”
„A turti fesul”
„A turtit luleaua Neamțului”
„A tuturor nu poți să le faci bun, barem”
„A uita ca calul”
„A uita curul descuiat”
„A uita de la mână până la gură.”
„A umbla (alerga) cu limba scoasă după”
„A umbla (alerga) după doi iepuri”
„A umbla (bate) calea mânzului”
„A umbla (cu) solda”
„A umbla (merge) din bute în bute”
„A umblă (se duce) cu ciobote roșii”
„A umbla (se duce) cu ciubote roșii”
„A umbla amețit ca un ciocârlan”
„A umbla ca cu cortul”
„A umbla ca fuiorul popii”
„A umbla ca lupii pe lângă oi”
„A umbla ca o lumânare de Paște.”
„A umbla ca o lumânare de Paști”
„A umbla ca orbeții”
„A umbla ca pe o potecă”
„A umbla ca șarpele după viteji”
„A umbla ca Stroie cu ouăle”
„A umbla ca titirezul”
„A umbla ca un cocostârc”
„A umbla ca un roi fără matcă”
„A umbla cam pe două cărări”
„A umbla căutători de casă”
„A umbla creangă”
„A umbla creangă.”
„A umbla cu căciula în patru”
„A umbla cu căciula în patru.”
„A umbla cu capul in nori.”
„A umbla cu capul în sus”
„A umbla cu capul în traistă”
„A umbla cu capul între urechi”
„A umbla cu capul între urechi.”
„A umbla cu capul mare”
„A umbla cu cârța”
„A umbla cu cheile la brâu”
„A umbla cu chichițe”
„A umbla cu cioara vopsită.”
„A umbla cu coliva-n piept”
„A umbla cu cortul”
„A umbla cu crucea-n sân”
„A umbla cu crucea-n sân și cu dracul”
„A umbla cu curâua”
„A umbla cu cureaua.”
„A umbla cu cutia”
„A umbla cu doi bani în trei pungi”
„A umbla cu flori la pălărie”
„A umbla cu flori la urechi”
„A umbla cu flori la urechi.”
„A umbla cu foarfecele în buzunar”
„A umbla cu frica în sân”
„A umbla cu fuiorul popii.”
„A umbla cu iscodit”
„A umbla cu mâța 'n sac”
„A umbla cu mâța în sac.”
„A umbla cu minciuna în traistă.”
„A umbla cu moartea în sân”
„A umbla cu momele”
„A umbla cu nasul pe sus”
„A umbla cu opinci de fier”
„A umbla cu pantahuza”
„A umbla cu pielea de oaie”
„A umbla cu pielea de oaie.”
„A umbla cu pisica în traistă”
„A umbla cu șacăr-macăr”
„A umbla cu Satana în sân”
„A umbla cu șuruburi”
„A umbla cu tasul”
„A umbla cu traista cu minciuni”
„A umbla cum îi râta”
„A umbla d'agibaina”
„A umbla de flori de cuc.”
„A umbla din ciur în măr”
„A umbla din mână în mână”
„A umbla din sat în sat”
„A umbla din țară în țară”
„A umbla după (a vrea) boi bălțați”
„A umbla după cai morți.”
„A umbla după cai verzi”
„A umbla după colaci calzi”
„A umbla după dracul”
„A umbla după ouă de drac”
„A umbla după potcoave de cai morți”
„A umbla dușca ca morții”
„A umbla fără (nici un) căpătâi”
„A umbla frunza frasinului”
„A umbla frunza lelei”
„A umbla frunza lelei.”
„A umbla fuiogă”
„A umblă furnici prin mâinile și picioarele cuiva”
„A umbla gonind vânturile și măsurând câmpurile.”
„A umbla gonind vânturile, și măsurând câmpurile”
„A umbla gonind vânturile, și măsurând câmpurile.”
„A umbla gura mâră”
„A umbla gura moară”
„A umbla hai-hui.”
„A umbla hus-margina”
„A umbla în două luntri”
„A umbla în două luntri (luntre)”
„A umbla în șapte sate”
„A umbla în sat”
„A umbla iute ca piua”
„A umbla lela”
„A umbla mânz după iapă”
„A umbla nearat, nesemănat”
„A umbla paște cu prăjina”
„A umbla pe două poteci”
„A umbla pe șapte cărări”
„A umbla pe șapte cărări.”
„A umbla pe sine mai bun să facă”
„A umbla pe sine mai bun să facă, defăimând pe altul, nu poate să placă.”
„A umbla pe trei drumuri”
„A umbla prin unghiuri”
„A umbla prin unghiuri.”
„A umbla să învie morții”
„A umbla șapte hotare”
„A umbla șuvoi Chiranda”
„A umbla telelei Tănase”
„A umbla teleleu popii”
„A umbla Teleleu și Trifon încolo și încoace”
„A umbla ursărește”
„A umbla ursărește.”
„A umblat cât a umblat, până a dat peste dracu”
„A umblat cât a umblat, până a dat peste dracu.”
„A umblat cu plosca”
„A umblat după ciuperci”
„A umblat după ciuperci și a dat peste pufulițe.”
„A umblat după ragaz”
„A umblat să se facă fericit”
„A umblat să se facă fericit și s-a întors opărit.”
„A umblat și pe unde și-a înțercat dracul”
„A umblat, cât a umblat”
„A umblat, tot a umblat”
„A umblat, tot a umblat.”
„A umfla ceafa de pumni și spatele de ciomege”
„A umfla de chică”
„A umfla nasul”
„A umplut-o de borș”
„A unge cu gura”
„A unge cu miere”
„A unge la inimă cu miere”
„A unge la inimă cu miere.”
„A unge ochi cuiva”
„A unge osia”
„A unge roata”
„A unuia îi arde casa, altul se aprinde țigara”
„A urca Delul Mitropoliei”
„A urca nucile-n pod cu furca.”
„A urî binele pe cineva”
„A urla ca lupii”
„A urla lupii în casa cuiva”
„A usca rufele la (un) soare”
„A vâna pește în apă tulbure”
„A vărat la Umbrărești și acum iernează”
„A vârî (băga) în bâlci (bâlciuri, toate bâlciurile) pe cineva”
„A vârî pe dracu în sân”
„A vârî pe dracul în cămașă”
„A vărsa putina cu huștii”
„A vărsa vinul mărtanului”
„A vărsat laptele în păsatul altuia”
„A văzut iarbă verde, nu mai are habar”
„A văzut lupul”
„A văzut moartea cu ochii”
„A văzut pe Bicu”
„A văzut pe dracul”
„A vedea (zări) ca prin sită”
„A vedea alb în căpăstru”
„A vedea ca prin ciur”
„A vedea codrii verzi.”
„A vedea de coada măturii”
„A vedea de coada măturii.”
„A vedea negru înaintea ochilor.”
„A vedea pe cineva cu ochii săi”
„A vedea roșu înaintea ochilor.”
„A vedea să prindă capul loc”
„A vedea Sfântul Dedea”
„A vedea stele verzi.”
„A vedea stercul în ochiul altuia, iară bârna în ochii săi”
„A vedea țigani beți”
„A vedea verde înaintea ochilor”
„A veni (cu jalba) în proțap”
„A veni apa la gură”
„A veni ca ceasul cel rău”
„A veni ca la borș”
„A veni ca la borș.”
„A veni ca păcatele”
„A veni cuiva inima la loc”
„A veni cuiva musca la nas”
„A veni cuiva muștarul la nas.”
„A veni de (a fi fost, a se duce) la Brusa”
„A veni de acasă”
„A veni în ale Vavilonului”
„A veni în dâga copilăriei”
„A veni la spartul stânei”
„A veni la spartul stânei.”
„A veni la vorba cuiva”
„A veni luna lui traistă în băț”
„A veni pe nepusă masă.”
„A veni Turcii”
„A veni vacile slabe după cele grase”
„A venit (ajuns) cuțitul la gât”
„A venit copt în câlți”
„A venit cotul la măsură”
„A venit la plăcinte calde”
„A venit la spartul iarmarocului.”
„A venit obada cea rea deasupra”
„A venit sulemenita și se duce terfelita”
„A venit tafta la cot”
„A venit tafta la cot.”
„A venit vremea de apoi”
„A venit vremea de-apoi”
„A vicleanului pungă pare că îngreacă cama”
„A vinde castraveți la grădinar”
„A vinde castraveți la grădinar.”
„A vinde cu ardei”
„A vinde cu ardei (ardeiat)”
„A vinde cum a cumpărat”
„A vinde gogoși cuiva”
„A vinde moșia și a cumpăra sanie”
„A vinde moșia și a cumpăra sanie.”
„A vinde peștele în baltă”
„A visa codri”
„A visa cu ochii deschiși”
„A visa icre verzi”
„A visa icre verzi.”
„A visat că s-a înghimpat”
„A visat că s-a înghimpat și umblă la picior legat.”
„A vorbi (se pomeni) în ale Vavilonului”
„A vorbi alături cu drumul”
„A vorbi alături cu drumul.”
„A vorbi ca baba chidra”
„A vorbi ca cu gura altuia.”
„A vorbi ca o carte”
„A vorbi ca o carte închisă”
„A vorbi cega și păstruga”
„A vorbi chinezește”
„A vorbi cu degetul”
„A vorbi cu dușii după lume”
„A vorbi cu gura altuia”
„A vorbi cu gura pe jumătate”
„A vorbi cu tâlc.”
„A vorbi cumva să-i trosnească fălcile”
„A vorbi curate și spurcate”
„A vorbi de pe cal”
„A vorbi de sus”
„A vorbi de un lucru ca orbul de lumină”
„A vorbi de un lucru ca orbul de lumină.”
„A vorbi de-a bâțul”
„A vorbi de-a bățul.”
„A vorbi din carte”
„A vorbi din sea”
„A vorbi fără (cu) miez”
„A vorbi fierte și ne-tierte”
„A vorbi grecește”
„A vorbi în bobote”
„A vorbi în dodii”
„A vorbi în doi peri.”
„A vorbi în pustii”
„A vorbi în vânt”
„A vorbi încolo”
„A vorbi între patru ochi.”
„A vorbi între patru pereți”
„A vorbi între patru pereți.”
„A vorbi mare”
„A vorbi numai din buze”
„A vorbi până ți s-a strâmba gura la ceafă”
„A vorbi păsărește”
„A vorbi pe negândite”
„A vorbi pereților (cu pereții)”
„A vorbi pleva”
„A vorbi pui și ouă”
„A vorbi salcâm”
„A vorbi sărbește”
„A vorbi și rele și bune”
„A vorbi tam-nesam”
„A vorbi turcește”
„A vorbi verzi și uscate”
„A vorbi vrute și ne-vrute”
„A vorbit adevărat”
„A vorbit adevărat și a venit cu capul spart.”
„A vorbit baba, dați-i vaca”
„A vorbit ca să nu tacă”
„A vorbit într-un ceas rău”
„A vorbit și nea Ion”
„A vrea să scoată (via) din gura lupului”
„A vrut norocul cu mine”
„A vrut să fugă de Stana”
„A vrut să fugă de Stana, și a dat peste Satana.”
„A vrut să îngrașe porcul în ajunul Crăciunului”
„A zbiera ca un măgar”
„A zburat o dată de la mână, s-a dus”
„A zburat pui de broasca.”
„A zburat puiul cu ața”
„A zburat puiul cu ața.”
„A zburat puiul cu trenul”
„A zice (spune) pe gura cămeșei”
„A zice (spune) pe gura cămeșei (cămeșii)”
„A zice de a face, cât cerul de pământ”
„A zis dracul și s-a făcut”
„A zvârli ca din cur”
„A"i da 'n pirte (pîrtie)”
„A'i așterne un pod de argint”
„A'și face de urit (de cap și de ciolane)”
„A-i ajunge cal de poștă”
„A-i albi ochii.”
„A-i aluneca ochii după ceva”
„A-i aluneca ochii după ceva.”
„A-i arăta (da) cotul”
„A-i așterne un pod de argint”
„A-i așterne un pod de argint.”
„A-i bate luleaua pe datorie.”
„A-i bate nasul cu vorba”
„A-i bea (sorbi) sângele”
„A-i cădea cuiva obrazul”
„A-i cădea de pe inimă o piatră de moară”
„A-i cădea păsat în gușă”
„A-i cântă (cuiva) pupăza.”
„A-i cânta aleluia”
„A-i cânta aleluia.”
„A-i cânta din cobză”
„A-i cânta în cap”
„A-i cânta în strună”
„A-i cânta Isaia, dănțuiește”
„A-i cârpi una pe după Stefănești”
„A-i căuta (căta) în obraz”
„A-i cerceta măduva și oasele”
„A-i cere să atingă raiul cu degetul”
„A-i chiorâi mâțele de foame”
„A-i citi în ochi”
„A-i crăpa (plesni) obrazul de rușine”
„A-i crăpa (plesni, sări) ochii”
„A-i crăpa măseaua în gură”
„A-i crăpa obrazul de rușine.”
„A-i curge din mână numai miroznă”
„A-i curge Oltul în gură”
„A-i curge Oltul în gură.”
„A-i da bolduri”
„A-i da colac și lumânare”
„A-i da cu ardei pe la nas.”
„A-i da cu ardeiul pe la nas”
„A-i da cu cădelnița pe la nas”
„A-i da cu cădelnița pe la nas.”
„A-i da cu ușa în nas.”
„A-i da de cap”
„A-i da de cheltuială”
„A-i da de os”
„A-i da frâu”
„A-i da gură de Târgoviște”
„A-i da în cap”
„A-i da în pârtie”
„A-i da necazul de nod”
„A-i da o mie înainte”
„A-i da pașaportul”
„A-i da pe față”
„A-i da pe nas”
„A-i da peste urechi”
„A-i da prin piele”
„A-i da un cuțit (ascuțit) prin inimă”
„A-i da un perdaf”
„A-i dogorî obrazul”
„A-i dormi norocul”
„A-i face burduf de bătăi”
„A-i face capul calendar”
„A-i face condeiul”
„A-i face cu măseaua”
„A-i face cu săpun și cu apă rece”
„A-i face cu săpun și cu apă rece.”
„A-i face cu ulcica”
„A-i face cu urciorul”
„A-i face curul ca căldarea”
„A-i face de leac”
„A-i face Dumnezeu parte dintr-un cuib”
„A-i face înalt giosul”
„A-i face o brașoavă”
„A-i face pielea burduf de cimpoi”
„A-i face spinarea”
„A-i face spinarea tobă”
„A-i face un topor”
„A-i face zile amare”
„A-i face zile fripte”
„A-i fi coada de câine”
„A-i fi drag ca sarea în ochi”
„A-i fi frică de toate brehnele”
„A-i fi frică și de umbra sa.”
„A-i fi mâna unsă cu terebentină”
„A-i fi milă”
„A-i fi negru înaintea ochilor”
„A-i fi osul îndrăcit”
„A-i fi peste mână”
„A-i fi punga ofticoasă”
„A-i fi răcit inima”
„A-i fi rău la mațe”
„A-i fi vorba cu lipici”
„A-i fierbe răul prin oase.”
„A-i fluiera vântul prin oase”
„A-i fugi ochii”
„A-i fugi ochii.”
„A-i ieși cu sec”
„A-i îmbătrânit nebun”
„A-i împărți (mânca) colacul”
„A-i îngheța limba în gură”
„A-i întoarce gura”
„A-i intra zilele în sac”
„A-i juca în ciur”
„A-i lipsi o Sâmbătă”
„A-i lipsi vreo doagă.”
„A-i lua gura”
„A-i lua pălăria de pe ochi”
„A-i lua pita din gură”
„A-i lua porumbul de pe foc”
„A-i lua porumbul de pe foc.”
„A-i lua și cămașa”
„A-i lua turta de pe spuză.”
„A-i lua văzul”
„A-i luat colacul?”
„A-i luci ochii departe”
„A-i mânca cioara colacul”
„A-i mânca roșața, fața”
„A-i mâncă turta 'n cap”
„A-i măsura douăzeci și cinci”
„A-i merge / umbla / toca cuiva gura ca o pupăză.”
„A-i merge colbu”
„A-i merge fulgii”
„A-i mirosi rău”
„A-i mișca piatra în gură”
„A-i muia ceafa”
„A-i ouă găina în căciulă.”
„A-i pândi zilele”
„A-i paște Sâmbetele”
„A-i paște Sâmbetele.”
„A-i pipăi miezul”
„A-i plânge inima într-însul”
„A-i plăti polița”
„A-i pregăti o plăcintă”
„A-i pune ardei în borș”
„A-i pune ardei în borș.”
„A-i pune belciug în nas.”
„A-i pune calupul”
„A-i pune călușul în gură”
„A-i pune cruce”
„A-i pune frâul”
„A-i pune gând rău”
„A-i pune în sare-mură trupul”
„A-i pune juvățul în gât”
„A-i pune nutreț pe darac”
„A-i pune nutreț pe darac.”
„A-i pune perdea la ochi.”
„A-i pune picioarele peste cap.”
„A-i pune șaua”
„A-i pune scaiul (spinul) la ușă”
„A-i pune scăluș la gură”
„A-i pune sfanțu”
„A-i pune sula în câștă”
„A-i râde în nas”
„A-i râde în nas.”
„A-i râde inima”
„A-i rămâne vorba în vânt”
„A-i răpăi tălpile”
„A-i rumegat?”
„A-i rupe colții”
„A-i rupe din cojoc”
„A-i rupe nasul”
„A-i sări inima din loc”
„A-i sbură mințile pe dealuri”
„A-i scăpa ochiul”
„A-i scăpa prin ochi”
„A-i sci tot măruntaiele din cineva”
„A-i sclipi (licări) ochii după ceva”
„A-i sclipi ochii după ceva.”
„A-i scoate prin ochi.”
„A-i scrâșni oasele”
„A-i scutura blana”
„A-i scutura blana.”
„A-i sorbi (mânca) zilele”
„A-i spânzura inima de foame.”
„A-i sta ca sarea 'n ochi și piperu 'n nas”
„A-i sta ca un gunoi în ochi.”
„A-i sta calea cruce”
„A-i sta calea cruce.”
„A-i stă sângele în vine”
„A-i ști (cunoaște) mierea”
„A-i ști meleagul”
„A-i ști melicul”
„A-i ști moarea. A mânca moarea cuiva.”
„A-i ști voia și nevoia”
„A-i sufla în pipă”
„A-i sufla vântul în pungă”
„A-i tăia ața”
„A-i tăia ața.”
„A-i tăia din obrăznicie”
„A-i tăia merticul”
„A-i tăiă tortețul”
„A-i tăia urma”
„A-i tăia vorba”
„A-i tocă gura”
„A-i trage o liturghie”
„A-i trage o palmă ca la Urlați”
„A-i trage o scărmănătură”
„A-i trage rogojina de sub picioare.”
„A-i trage și-n numele tatălui”
„A-i trage un refec”
„A-i trage un săpun”
„A-i turna leșie pe inimă.”
„A-i umbla picioarele ca sucala”
„A-i umfla mâneca cuiva.”
„A-i veni acru de cineva”
„A-i veni acru de cineva.”
„A-i veni cuiva zi de plată și răsplată”
„A-i veni de hac”
„A-i veni dracii”
„A-i veni la băierile inimii”
„A-i veni să sară în Olt”
„A-l amesteca cu pământul”
„A-l apuca Rusaliile”
„A-l așterne bine la cineva.”
„A-l avea în buzunar”
„A-l băga în draci (în toți dracii)”
„A-l băga în masle”
„A-l băga în pungă”
„A-l băga la mijloc”
„A-l băga sub pat”
„A-l bate și femeile”
„A-l călca pe coadă”
„A-l căuta de lindină”
„A-l crește pe dracul”
„A-l cunoaște pe degete”
„A-l da în burduful dracului”
„A-l da pe bete.”
„A-l da prin târg”
„A-l da târgului”
„A-l dărăci”
„A-l duce de mână”
„A-l face (pune, băga) în corn de capră.”
„A-l face ca pe dracu”
„A-l face ca pe o albie de câine.”
„A-l face cu sare și cu piper.”
„A-l face de două parale”
„A-l face dodoloi”
„A-l face hara-para”
„A-l face puiu de giol”
„A-l face turtă”
„A-l face, (pune, băga) în corn de capră”
„A-l fura somnul”
„A-l găsi cu dimineața în sac”
„A-l găsi gălbinarea”
„A-l găsi pârțagul”
„A-l încheia cu vorba”
„A-l întoarce capul”
„A-l întreba de ce-i e cojocul”
„A-l învăța să-și plângă morții”
„A-l iubi ca sarea în ochi.”
„A-l juca pe degete”
„A-l juca pe sfoară”
„A-l lăsa ca scândura”
„A-l lăsa în banii lui”
„A-l lăsa în bobii lui.”
„A-l lăsa în plata lui Dumnezeu”
„A-l lăsa încins cu tei.”
„A-l lăsa încins cu teiul”
„A-l lăsa sub masă.”
„A-l lega snop”
„A-l lua cu o perdea mai sus”
„A-l lua cu o perdea mai sus.”
„A-l lua dracul”
„A-l lua împrejur”
„A-l lua în colo”
„A-l lua în dinți”
„A-l lua în pinteni”
„A-l lua în trei surcele”
„A-l lua în trei surcele.”
„A-l lua la descântat”
„A-l lua Samodiva”
„A-l mai pișca de urechi”
„A-l mai strânge din căpăstru”
„A-l morări”
„A-l muia”
„A-l mulge”
„A-l prinde cu mâna în sac”
„A-l prinde cu mâna în sac.”
„A-l prinde pe Dumnezeu de picior.”
„A-l pune în cui”
„A-l pune pe gânduri negre”
„A-l râde cu brici domnesc”
„A-l râde fără săpun”
„A-l ridica”
„A-l ridica cu totul”
„A-l ridica în slava cerului”
„A-l scăpa la văpsea”
„A-l scuipa pe beregată”
„A-l smulge”
„A-l spurca (pe cineva) pupăza. "(a auzi, pe nemâncate, pupăza cântând pentru prima oară într-un an; glumeț) a vedea o femeie goală)”
„A-l ști câte parale face”
„A-l ști de unde bea apă”
„A-l suge până la măduvă”
„A-l tot purtat pe sus”
„A-l trage de piept”
„A-l trece cu deochiul”
„A-l trimite de la coasă la secere.”
„A-l trimite de la moară la râșniță”
„A-l umple de bogdaproste”
„A-nceput de ieri să cadă / Câte-un fulg, acum a stat.”
„A-nțărcat bălaia.”
„A-și alerga calul”
„A-și aprinde paie 'n cap”
„A-și aprinde paie în cap.”
„A-și aprinde rogojina în cap”
„A-și apuca pasul”
„A-și arăta arama”
„A-și arăta colții”
„A-și arăta colții.”
„A-și arăta spatele cuiva”
„A-și arăta spatele cuiva.”
„A-și arde unghiile”
„A-și aruncă norocul în gârlă”
„A-și ascuți picioarele”
„A-și ascuți picioarele.”
„A-și băga căldură în sânge”
„A-și băga coada”
„A-și băga degetul în cur”
„A-și băga mințile în traistă.”
„A-și băga mințile-n cap.”
„A-și bate gura în vânt”
„A-și bate gura în vânt.”
„A-și bate limba”
„A-și bate picioarele”
„A-și bate singur cuie-n bocanci.”
„A-și bate singur cuie-n talpă.”
„A-și bea mințile”
„A-și bea și căciula din cap”
„A-și bea și cămașa”
„A-și beli (rupe, jupui) nasul”
„A-și beli nasul pentru cineva”
„A-și călca cuvântul”
„A-și cânta singur cântecul”
„A-și căpăta alageaua.”
„A-și căpăta aleagăua”
„A-și căuta (căta) în pungă”
„A-și căuta de drum”
„A-și căuta de obele”
„A-și căuta drumul (de drum)”
„A-și căuta iapa”
„A-și căuta iapa.”
„A-și căuta odihna”
„A-și cinsti gura”
„A-și culege măselele”
„A-și da arama pe față.”
„A-și da barba în mâna cuiva”
„A-și da brânișorul”
„A-și da câte cu cineva”
„A-și da cu părerea.”
„A-și da în petec ca țiganul”
„A-și da în petic.”
„A-și da pălăria peste cap”
„A-și da părul și a fugi”
„A-și delecta sufletul.”
„A-și deschide urechile în patru”
„A-și deschide urechile în patru.”
„A-și destupa (deschide) urechile”
„A-și drege mohorul”
„A-și drege mohorul.”
„A-și durea în cur după urechi”
„A-și face cruce”
„A-și face cruce de cineva”
„A-și face crucea mare”
„A-și face de cap”
„A-și face de cap.”
„A-și face de ciolane”
„A-și face de urit (de cap și de ciolane)”
„A-și face lege”
„A-și face mână bună”
„A-și face nălucă”
„A-și face o moră”
„A-și face obraz”
„A-și face partea leului”
„A-și face partea lupului”
„A-și face pomană”
„A-și face pomană cu dracul”
„A-și face praștia”
„A-și face sânge rău”
„A-și face singur bube-n cap.”
„A-și face spinarea tobă”
„A-și face umbra pământului”
„A-și face urechea șuchiată”
„A-și face voie bună”
„A-și face voie rea”
„A-și fi inima legată cu curele”
„A-și frânge mâinile”
„A-și găsi bacanaua”
„A-și găsi Bacău”
„A-și găsi deochiul”
„A-și găsi mantaua cu cineva”
„A-și găsi mantaua cu cineva.”
„A-și găsi omul”
„A-și găsi pălăria”
„A-și găsi popa”
„A-și găsi sfântul”
„A-și ieși din fire.”
„A-și împărți părul cu furca”
„A-și încărca sufletul cu păcatele altuia”
„A-și încărca sufletul cu păcatele altuia.”
„A-și încheia catastiful”
„A-și îneca amarul.”
„A-și înghiți cuvintele.”
„A-și înghiți gălbinarea”
„A-și înghiți limba”
„A-și înghiți limba și a-și uita morții”
„A-și îngrădi gura.”
„A-și întoarce cojocul”
„A-și întoarce cojocul (pe dos)”
„A-și întoarce cojocul pe dos.”
„A-și întoarce mantaua după vânt”
„A-și întoarce mantaua după vânt.”
„A-și întoarce vorba”
„A-și lărgi mâinile”
„A-și lăsa pielea undeva”
„A-și lăuda ciocanul”
„A-și lega samarul”
„A-și lepăda potcoavele”
„A-și linge botul”
„A-și linge degetele”
„A-și lua (a-i da) țeșchereaua”
„A-și lua (așa) în cap”
„A-și lua ale trei fuiere”
„A-și lua căciula.”
„A-și lua călcâiele de-a umere”
„A-și lua catrafusele”
„A-și lua drumul”
„A-și lua inima în dinți”
„A-și lua inima în dinți.”
„A-și lua inima în gură”
„A-și lua inima în gură.”
„A-și lua lumea în cap”
„A-și lua lumea în cap.”
„A-și lua lumea în traistă.”
„A-și lua mâna de pe cineva”
„A-și lua merticul”
„A-și lua năravul”
„A-și lua obrazul.”
„A-și lua ostfacă”
„A-și lua ouăle și cuibul.”
„A-și lua pălăria în cap”
„A-și lua pălăria în dinți”
„A-și lua papucii”
„A-și lua picioarele pe umeri”
„A-și lua picioarele pe umeri, a-și lua picioarele la spinare.”
„A-și lua plata”
„A-și lua rândeaua”
„A-și lua tălpășița”
„A-și lua traista și ciubucul.”
„A-și lungi nasul”
„A-și mânca averea cu lingura”
„A-și mânca averea cu lingura.”
„A-și mânca carnea cu cineva”
„A-și mânca lefteria”
„A-și mânca pomana cu cineva”
„A-și mușca degetele”
„A-și mușca limba”
„A-și mușca mâinile”
„A-și mușca mâinile (mâinile)”
„A-și netezi barba”
„A-și păstra (găsi, deschide, lăsa) o portiță (de scăpare)”
„A-și păzi cojocul”
„A-și păzi gura.”
„A-și pieptăna stilul”
„A-și pierde câmpul”
„A-și pierde cărarea”
„A-și pierde cumpătul și umbletul”
„A-și pierde făgașul”
„A-și pierde făgașul.”
„A-și pierde firul”
„A-și pierde leacul”
„A-și pierde papucii”
„A-și pierde papucii.”
„A-și pierde pascalia”
„A-și pierde sărita”
„A-și pili măseaua”
„A-și plânge în pumni”
„A-și plânge morții”
„A-și plăti curamaua”
„A-și plăti datoria sa”
„A-și plăti refeuneaua”
„A-și pleca urechea”
„A-și plimba urechea”
„A-și pune boii în cârd cu cineva”
„A-și pune boii în plug cu cineva”
„A-și pune boii în plug cu cineva.”
„A-și pune capul”
„A-și pune capul sănătos sub Evanghelie.”
„A-și pune carul în petre”
„A-și pune cenușă pe cap”
„A-și pune frâu limbii.”
„A-și pune gard la gură.”
„A-și pune gura la cale”
„A-și pune lacăt la gură”
„A-și pune lingura de brâu”
„A-și pune mâinile în cap”
„A-și pune mâna în foc”
„A-și pune mănușa”
„A-și pune marama”
„A-și pune obrazul pentru cineva.”
„A-și pune panglici pe nas”
„A-și pune picioarele peste cap”
„A-și pune pielea în saramură”
„A-și pune pielea pentru cineva”
„A-și pune pielea pentru cineva.”
„A-și pune pofta în cui”
„A-și pune pofta în cui.”
„A-și pune pumnul în gură”
„A-și pune singur ștreangul la gât”
„A-și pune turaoa”
„A-și pune unghia în carne pentru cineva”
„A-și pune unghia în carne pentru cineva.”
„A-și pune unghia în gât”
„A-și răci gura degeaba.”
„A-și răcori inima”
„A-și reci gura de geabă”
„A-și ridica masca”
„A-și rupe cămașa”
„A-și rupe cămașa (cămașa)”
„A-și rupe gâtul”
„A-și rupe picioarele”
„A-și sătura inima”
„A-și scăpa ochii cu ceva sau cineva”
„A-și scăpa ochii pentru cineva”
„A-și scoate capul din mâna cuiva”
„A-și scoate mămăliga”
„A-și scoate și măselele (din gură)”
„A-și scuipa sufletul”
„A-și scutura pulberea de pe picioare”
„A-și scutura pulberea de pe picioare.”
„A-și spăla mâinile ca Pilat”
„A-și spăla mâinile ca Pilat.”
„A-și șterge nasul cu mâneca”
„A-și șterge nasul pe undeva”
„A-și strânge picioarele”
„A-și suci în ciur fără văcălie”
„A-și tăia cineva mâinile și picioarele”
„A-și tăia singur creanga de sub picioare”
„A-și tăia singur creanga de sub picioare.”
„A-și teme cojocul”
„A-și ține (băga) limba în gură”
„A-și ține drumul”
„A-și ține inima cu dinții”
„A-și toarce pe limbă”
„A-și trage moartea”
„A-și trece viața în islaz”
„A-și turti nasul”
„A-și vârî coada în toate”
„A-și vârî coada în toate.”
„A-și vedea de sărăcie”
„A-și vedea de suflet”
„A-și vedea visul cu ochii”
„A-și vinde și pielea”
„A-și vinde și pielea.”
„A-ți intra pe gât neregulat”
„A-ți tăia pofta de mâncare”
„A-ți trece pofta de mâncare”
„Abia a ieșit din horn”
„Abia îl văd în ochi”
„Abia scăparăm de coasă și ne puse la seceră.”
„Abraș la inimă”
„Aburul vinului în cap învăluindu-se, gând”
„Acață foc cu gură.”
„Acăță-te de rădăcini, nu de almăchi”
„Aceeași Mărie cu altă pălărie.”
„Acel ce aleargă mult, va să se curmă curând.”
„Acel cu pricină”
„Acel dintre voi care este fără de păcate să-i arunce cea dintâi piatră.”
„Acela care spune că s-o beșit altul, acela-i”
„Acela dintre voi care este fără de păcate”
„Acela doarme mai bine, care nu simte”
„Acela e mai cu minte care e mai bun”
„Acela e mai cu minte care e mai bun.”
„Acela e mai mare care la nici o patimă nu se supune”
„Acela mai înțelept cel ce și la bine și la rău deopotrivă să”
„Acela strigă căruia îi arde casa”
„Acela trăiește mult care trăiește bine”
„Acela trăiește mult care trăiește bine.”
„Aceluia cu lingură mare îi place mai puțin”
„Acesta cu, nu vreau, se îmbucă și se suge”
„Acesta mi-i plugul”
„Aci te bucură”
„Acolo râșcă găina unde grămada e mai mare”
„Acolo se spurcă câinele unde grămada”
„Acolo-s câini cu colaci în coadă”
„Acolo-s plăcintele pe garduri”
„Acru țiganului întoarce căciula”
„Acru, de la nașu, povestea țiganului”
„Acru, popo!”
„Acul e mic, face lucruri mari”
„Acul este mic, dar scumpe haine coase”
„Acul este mic, dar scumpe haine coase.”
„Acul nu e sulă”
„Acum bărbatul se cunună, nu cu muierea sa, ci cu zestrea”
„Acum bărbatul se cunună, nu cu muierea sa, ci cu zestrea ei”
„Acum e la largul ei (lui) și la strâmtul”
„Acum e nunta, eu jucam”
„Acum îmbracă casa”
„Acum mi-e chita”
„Acum pentru dumneata”
„Acum s-o alege neghina din grâu”
„Acum scuipă-ne și ne lasă”
„Acum și-a luat câinele de samă.”
„Acum și-a luat câinele de seamă”
„Acum tâlharii nu mai sunt la pădure”
„Acuși mergi la Recița după fier”
„Adam a mâncat mărul însă dinții noștri”
„Aderă pâinea ohtu”
„Adesea para cea mai bună pică în gura porcului”
„Adesea, una adăstăm”
„Adeseori drumul ce vrei să scurtezi e”
„Adeseori în cotruță găsești lucruri bune”
„Adeseori te înșeli dacă te iei după coaja copacului.”
„Adevărul ca luminarea, până nu sufli în ea, nu-și pierde”
„Adevărul e proastă marfă”
„Adevărul e singura bază a culturii.”
„Adevărul este cum te văd și cum mă vezi”
„Adevărul este întotdeauna la mijloc.”
„Adevărul este ușa raiului”
„Adevărul este ușa raiului.”
„Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei.”
„Adevărul în deșert și nedovedit a rămâne”
„Adevărul mai iubit și cu mult mai dorit, dar nimeni îl”
„Adevărul plutește ca untul de lemn”
„Adevărul rănește”
„Adevărul rar află cuartir”
„Adevărul se spune la despărțire.”
„Adevărul stă scris printre rânduri.”
„Adevărul umblă cu capul spart”
„Adi aci, mâine în Focșani”
„Adică după ale tale fapte vei lua și răsplătire”
„Adio, Măgurele!”
„Adio, și un praf verde!”
„Adjumsim ș! noi ghifțili ma laii zi Gregii.+”
„Adormi duman și te trezești: Mare-Ban”
„Adu-ți aminte de foame în vremea să”
„Adu-ți aminte de foame în vremea sătului”
„Adu-ți aminte de mama ta și de tatăl”
„Adu-ți aminte de mama ta și de tatăl tău”
„Adu-ți aminte de relele de mai nainte ca să te îndrepți”
„Aducea lupul la grămadă, și el zicea”
„Aduci nora cu scripca, și n-o poți scăpa”
„Aduci pe dracul cu lăutari în casă”
„Adună (strânge) la tinerețe ca să ai (aibi) la bătrânețe”
„Adună argint la tinerețe ca să ai aur la bătrânețe”
„Adună argint la tinerețe ca să ai aur la bătrânețe.”
„Adună cu firul ca să ai cu grămada”
„Adună cu firul ca să ai cu grămada.”
„Adună de unde ai semănat”
„Adună la tinerețe ca să ai la bătrânețe”
„Adună la tinerețe ca să ai la bătrânețe.”
„Adună nechezlu tri giumertul.”
„Adună și nu știe cui”
„Adună toate, fie și proaste”
„Adună unde n-a risipit”
„Adună unde n-a risipit, dar nu se simte.”
„Adună vara brâște că iarna vor fi pești”
„Adună vara ca să ai iarna”
„Adună-le și le cununăm!”
„Adună-ți curelele, căci iarăși te vor îmbrăca”
„Adunările cele rele strică deprinderile”
„Adunările cele rele strică deprinderile cele bune.”
„Aduni cu țârâita și împarți cu nemiluita”
„Aduni cu târâita și împărți cu nemiluita.”
„Aferim, popa Marin!”
„Află moși pre groși”
„Află nod în papură și spini în mămăligă”
„Aflai vorba”
„Aflași biserică să-ți înclini.”
„Aflat-au Filip pe Natanail”
„Afli ce pom e”
„Afoară zi cor, multi cântece dzici”
„Afoară zi cor, multi cântece dzici.”
„Afrodita, muma dragostei”
„Agață fierul cu dinții”
„Aghel din vale.”
„Aghiasmă rusească”
„Aghiuță”
„Agiumsiră la par.”
„Agiungi până la nevastă”
„Agonisirea la vreme înlătură lipsa și ne”
„Agudeala cu acul”
„Ahtari cap, ahtari minți”
„Ai ajuns ca Pacală cu oile”
„Ai ales, pân-ai cules.”
„Ai aprins lumina”
„Ai avut să tragi un păcat strămoșesc”
„Ai bani, ai de toate”
„Ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni”
„Ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni.”
„Ai carte”
„Ai carte, ai parte.”
„Ai căzut în vatră”
„Ai cunoaște pe Bârsescu?”
„Ai dat de nod”
„Ai dat spuză și ai luat cenușă.”
„Ai dat un cazan mare și ai luat o căldare”
„Ai dat un cazan mare și ai luat o căldare.”
„Ai dat-o cotită.”
„Ai dreptate dar n-ai s-o iei”
„Ai dreptate numai nu te cauți”
„Ai dreptate, numai nu te cauți.”
„Ai făcut pozna, nu te da în lături”
„Ai făcut pozna, nu te da în lături.”
„Ai făcut treabă până 'n pod”
„Ai făcut trebă până 'n pod”
„Ai făcut-o (o făcuși) fiartă”
„Ai făcut-o fieartă.”
„Ai fete, strângi gânduri”
„Ai fost unii cu osânda și alții cu cobânda”
„Ai început să crapi lemnul, despică-l.”
„Ai înțeles”
„Ai înțercat balaea”
„Ai intrat în dănțălău”
„Ai intrat în horă, trebuie să joci”
„Ai la noi, să mâncăm nimica”
„Ai mai văzut popă din țigan!”
„Ai mai văzut vreun băiet cu minte și babă frumoasă?”
„Ai mâncat și cei ce au pierdut vacile”
„Ai moșii în Grozăvești?”
„Ai parale în traistă, fă-te chipeș.”
„Ai priceput și tu cât a priceput ciomagul”
„Ai pune capac”
„Ai pune capul căpătâiului”
„Ai pus degetul unde mă doare.”
„Ai puțintică răbdare!”
„Ai râde o mustață”
„Ai să scapi la iarbă verde”
„Ai să te faci popă”
„Ai sărit din par în par”
„Ai scăpat iepurele din mână”
„Ai scăpat iepurele din mână.”
„Ai semănat piper ca Bulgarii sare?!”
„Ai și tu puțină brânză la putină și crezi, acum”
„Ai stâlcit cocoșelul”
„Ai tot zis până ai răpus”
„Ai trage rusește”
„Ai trage un zabrac”
„Ai Turc tu horă, cu glieilu la inimă vai”
„Ai umblat cât ai umblat”
„Ai umblat cât ai umblat.”
„Ai văzut nuntă fără minciună, și mort”
„Ai vorbit de te-ai prăpădit”
„Ai vorbit de te-ai pripit”
„Ai vorbit de te-ai pripit (prăpădit)”
„Ai, dai, n-ai”
„Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.”
„Aiasmă”
„Aicea zace iepurele”
„Aici corăbii se îneacă, și voi, luntrelor”
„Aici e buba”
„Aici e hârtiș-pârtiș”
„Aici e popa”
„Aici e țernă, ici e glod”
„Aici la râșniță nu e”
„Aici la râșniță nu e ca când o vrea să pue.”
„Aici nu-i la București”
„Aici nu-i la București să te fudulești.”
„Aici se duce, aici se întoarce”
„Aideți să vorbim degeabă, că tot n-avem nici o treabă.”
„Aiducul nostru și altă potecă scie”
„Aiducul nostru și altă potecă scrie”
„Ajună robul lui Dumnezeu pentru că n-are ce mânca.”
„Ajung unii boieri mari”
„Ajungă un ciomag la un car de oale.”
„Ajunge curul la măsură”
„Ajunge de la moară la râșniță.”
„Ajunge din Vlădică popă”
„Ajunge mucul la degete”
„Ajunge o măciucă la un car cu oale.”
„Ajunge un ciomag la un car de oale.”
„Ajungi în casa altuia nu poți ședea cum îți place”
„Ajungi în casa altuia nu poți ședea cum îți place.”
„Ajungi la masa altuia, cum ți-e gustul nu poți”
„Ajungi la patul altuia, cum ți-e voia nu poți”
„Ajungi la patul altuia, cum ți-e voia nu poți dormi.”
„Ajută-te, și cerul te va ajuta”
„Ajută-te, și cerul te va ajuta.”
„Ajutați-vă unii pe alții”
„Al câlții (a se câlții)”
„Al de nea Vlad”
„Al de nea Vlăduță”
„Al dule mâini multe, afurisite guri multe”
„Al meu deget să-mi trăiască, alt inel în loc”
„Al meu: scaun să-mi trăiască, alt picior în loc”
„Al tot umblă de la Ana la Pilat”
„Al tot umblă de la Ana la Pilat.”
„Al uită sfântul”
„Alagă pârcă tră purgeii. !)”
„Alandala coconară”
„Alâosită și nespălată”
„Alasă că mi mănâncă gumarul lupul, mă”
„Alăturea cu drumul”
„Alavdă mula și încalică calul.”
„Alb ca brânza”
„Alb ca câda de bivol”
„Alb ca firea fierului”
„Alb în căpăstru se vede?”
„Albă este și nouă arde”
„Alba în car”
„Alba năstru nu îi îndemână”
„Albă, neagră, asta este”
„Albina cea bună nu se pune pe o floare”
„Albina cea bună nu se pune pe o floare veștejită.”
„Albina cu cât mai mult zbârnâie, cu atât mai mult acul asupra nasului”
„Albina dă viespe, cât cerul dă pământ”
„Albina din orice floare strânge mustul cel mai bun”
„Albina în gură ține mierea cea mai dulce, și în coadă”
„Albina la stup se trage”
„Albina la stup se trage.”
„Albina și de ne mușcă, dar cu miere ne îndoapă.”
„Ale mele bătrânețe, cu-ale tale tinerețe”
„Ale tale dintre ale tale”
„Aleargă după averi.”
„Alege”
„Alege secul zi verdele.”
„Alege, alege”
„Alege, alege, până culege.”
„Alege, și în urmă culege”
„Alege-se odată bobul din mazăre”
„Alepsi, alepsi”
„Alergă ca calul la ovăz”
„Alergă după trăsura ce nu-l așteaptă”
„Alergă la pat de vădană”
„Alergatul multe știi”
„Alergi (cine aleargă) mult”
„Alergi mult”
„Ales pe sprânceană”
„Ales pe sprânceană.”
„Alghi tu pundzi, și pești tu muntă”
„Alină coada”
„Alinarea are și depunere”
„Aliurea aruncă tufechia, și-aliurea agață”
„Alivanta-plăcinta”
„Alt loc, alt port.”
„Alt miros dă florăria”
„Alta 'n curul popii”
„Altă brânză (în cea traistă)”
„Altă căciulă”
„Alta e a auzi și alta e a vedea”
„Alta e a auzi și alta e a vedea.”
„Alta e floarea de grădină”
„Alta e floarea de grădină, și alta e floarea de câmp.”
„Alta e mirosul florii”
„Altă făină se macină acum la moară”
„Altă făină se macină acum la moară.”
„Altă gâscă”
„Altă Stancă, leică vorbă”
„Altă vorbă!”
„Altele sunt sfaturile oamenilor, și altele”
„Alții dacă și-o scote ochii, și noi nu o să scoatem”
„Alții de o da în gârlă și noi nu o să ne înecăm”
„Alții mănâncă mere, și altora li se acrușește dinții”
„Alții mănâncă și beau, și alții le fac cu ochiul.”
„Altora le dă povață”
„Altora le dă povață, dar pe sine nu se învață.”
„Altu fage”
„Altui ce-i pasă de păsul tău”
„Altui îi se arde barba, altul vrea să-și aprindă ciubucul”
„Altui li se arde barba, altu va si-aprindă ciu”
„Altuia până nu face”
„Altul (unul) ține frigarea, și altul mănâncă”
„Altul are groși, altul are minte.”
„Altul cască, și altul închide”
„Altul cască, și altul se cuminecă”
„Altul harea și altul numa.”
„Altul mănâncă aliu, altul amărăște”
„Altul să te laude, nu gura ta”
„Altul se arde de barbă, și altul se aprinde țigara”
„Altul se îneacă, altul strigă că-i e foame”
„Altul știe barba, și altul va să o aprindă”
„Aluatul mic, într-o covată, toată frământătura”
„Alunițele negre, dar podoaba muierilor”
„Am ajuns ce n-am gândit”
„Am ajuns ce n-am gândit, și mă mir ce n-am găsit.”
„Am ajuns să ne ia copiii în picioare”
„Am avut noroc cu terciul, că mâncam”
„Am băgat și el în coș”
„Am cheltuit și în tâmbarea ta!”
„Am dat de Radu”
„Am dat valea Ghinului”
„Am dugheană cu chirie și marfă pe datorie”
„Am dugheană cu chirie și marfă pe datorie; cinci câștig și zece mănânc; ce rămâne pun în pungă.”
„Am eu glagore în cap”
„Am eu meșteșug să îmblânzesc și pe dracul”
„Am gândit că iau pe Stana”
„Am golit (băut) și acest pahar”
„Am înțeles”
„Am învățat la undrea, ce voi să știi”
„Am jucat la nunta tatii”
„Am luat un miel și m-am văzut chel”
„Am mâncat aseară zară”
„Am nădejde la Dumnezeu”
„Am plătit datoria și tot dator am rămas”
„Am prins un hoț, el mă ține”
„Am să rup eu odată coada dovleacului”
„Am să-i cântăresc”
„Am să-i cântăresc (cântăresc)”
„Am scăpat de dracul și am dat peste tat-său.”
„Am și n-am”
„Am tras din șapte, una”
„Am un frate cât un Domn, și un cumnat”
„Am un frate cât un domn, și un cumnat cât un împărat.”
„Am un leu”
„Am văzut în târg de vânzare”
„Am văzut mai multe ciocane frânte decât nicovale sparte.”
„Am văzut pe baba, mi-a fost dragă fata”
„Am venit la miere”
„Aman ție, aman mie”
„Amânarea”
„Amânarea e hoțul timpului”
„Amânarea e hoțul timpului.”
„Amânarea nu-i pierzare.”
„Amândoi”
„Amândoi mănâncă dintr-un blid.”
„Amândoi mâncați dintr-un ciob”
„Amândoi se spurcă (căci) într-un blid”
„Amândoi vă lingeți mucii”
„Amar la mațe”
„Amărâtul de el”
„Amenințarea, fără putere, e deșartă”
„Amerințarea, fără putere, e deșertă”
„Amicii buni se cunosc numai în necazuri”
„Amicii se cunosc în nenorocire”
„Amin, amin”
„Amin, amin.”
„Amorezat lulea”
„Ana Bobana”
„Andrei, Andrei”
„Anevoie a cunoaște omul netrebnicia lui, când pe el îl”
„Anevoie fapta bună, că cu greu se urmează”
„Anevoie poți înșela un cal neînvățat”
„Anevoie s-a înălțat, și prea lesne a picat.”
„Anevoie s-a-nălțat”
„Aniforul are și catifor”
„Anifurlu are și aripioară”
„Anton și Păun, de pâine, zile scurte, mai rău de toți”
„Anul n-ai câștigat; anul ai păgubit; la anul tragi nădejde.”
„Anul nul putem tăia cu foarfecele”
„Apa când se tulbură din josul izvorului, poți găsi”
„Apa când se tulbură, nu mai vezi ca prin oglindă”
„Apa când se umflă, și pe munți se cufundă”
„Apa care stă se împute”
„Apa curge și se duce, pietrele rămân pe loc”
„Apa curge, pietrele rămân.”
„Apa dârme, iară neprietenul nu dârme”
„Apă de sapă”
„Apa din nouă izvoare, scoasă în miez de noapte, pe lângă”
„Apa doarme, dușmanul nu doarme.”
„Apă goală”
„Apa limpede până nu vei vedea”
„Apă limpede până nu vei vedea, cea tulbure n-o lepăda.”
„Apa lină este adâncă”
„Apa lină face mult noroi, iar cea repede și pietrele”
„Apa lină mult te înșeală”
„Apa lină sapă adânc”
„Apa lină sapă adânc.”
„Apa lină spală țărmul”
„Apa n-are piști”
„Apa neîncepută, amestecată cu făină de păpușoi arsă, e”
„Apa nu e bună nici de frică nici în cizme.”
„Apa nu e bună nici în cizmă (cizme)”
„Apa o beau pe picior ca o pasăre în zbor.”
„Apa o bei pe picior”
„Apă și dulceți”
„Apa stătătoare”
„Apa stătătoare e des înșelătoare.”
„Apa stătută miroase”
„Apa trage la matcă și omul la țeapă”
„Apa trage la matcă și țiganul la țeapă”
„Apa trage la matcă și țiganul la țeapă.”
„Apa trebuie să vie la matca ei”
„Apa trece, pietrele rămân.”
„Apa tulbure e bucuria pescarilor”
„Apa tulbure e bucuria pescarilor.”
„Apă zi liturghie”
„Apa, cât de tulbure, tot stinge focul”
„Apa, cât de tulbure, tot stinge focul.”
„Apa, după ce se tulbură, trebuie să se limpezească.”
„Apa, vântul și gura lumii nu o poți opri.”
„Apa, vântul și gura lumii: nu o poți opri”
„Apără-mă de găini, că de câini nu mă tem”
„Aparențele înșală”
„Apele cele mai mici în cele mai mari se varsă”
„Apele line sunt adânci”
„Apele mici fac râurile mari”
„Apele mici fac râurile mari.”
„Apetitul vine muncind”
„Aprinde lumânarea înainte de a se face noaptea”
„Aprinde lumânarea înainte de a se face noaptea.”
„Aprinde și a dracului năgară, să nu-ți as.”
„Apropie-te crâng.”
„Apropie-te de cei învățați ca de la ei să te folosești”
„Apucă ca curva prăjina”
„Apucă ca gaia mațul”
„Apucă pe porc de urechi, că mare tare va țipa”
„Ar da tămâie lui Dumnezeu și nu se îndură să dea un parau.”
„Ar mâncă și cu ochii”
„Ar mânca și mere pădurețe”
„Ar mânca și mere pădurețe.”
„Ar pușca iepurele, dar n-are cine-l prinde”
„Ar veni desculț șapte hotare”
„Ar vrea să facă și el”
„Ar vrea să facă și el, dar nu știe în ce fel.”
„Ară, drace, drace; cum am să grăpez”
„Ară, macină, mănâncă”
„Ară, macină, mănâncă.”
„Arăchiți strîmbele ș-adunați codele!)”
„Arâde mugosul ziua, bâlosul?”
„Arâderile și cârcârârile aduc și cripările”
„Arama omului la beție se arată”
„Arama omului la beție se arată.”
„Arâniosul, să nu se scârchine, va să frângă”
„Arată cu nasul”
„Arătul îl seamănă Dumnezeu.”
„Arătura bună pururea îți dă în gură”
„Arătura bună pururea îți dă în gură.”
„Arătura cu cât mai adâncă este, cu atât mai mult ne”
„Arâul totuna bucini nu depune”
„Arbineslui îi besă pri dzinciu”
„Arbineslui îi frate cu alăvdarea”
„Arbineslui îi gius me pingâ”
„Arbineșlui șuirat șa Greclui școp”
„Arborele mare cade tare”
„Arborele mare cade tare.”
„Ardă casa mea, dar ardă și a vecinului”
„Ardă casa mea, dar ardă și a vecinului.”
„Arde ca zada”
„Arde cămașa pe el”
„Arde casa și baba se pieptănă”
„Arde casa și datoria iese pe fereastră afară”
„Arde casa și el cu luleaua "Dă-mi un foc".”
„Arde Dobrea, nu se teme”
„Arde focul în paie ude”
„Arde focul în paie ude, eu îl strig el nu mă aude.”
„Arde locul sub el”
„Arde locul sub el.”
„Arde lumânarea noastră”
„Arde lumânarea săracului pentru socoteala bogatului.”
„Arde luminarea săracului pentru socoteală”
„Arde moara dar și șoarecii se prăpădesc.”
„Arde satul și baba se piaptănă.”
„Arde-mă, frige-mă”
„Ardică lucrul în sus”
„Are balta pește”
„Are balta pește.”
„Are bună gură”
„Are burtă ca de copil sărac”
„Are câinele călțăvețe”
„Are cap de întors fura”
„Are cap de întors furci.”
„Are cap de Jidan”
„Are cap nu dovleac”
„Are cap și n-are minte”
„Are cap, nu devla”
„Are casa sub căciulă”
„Are casa sub căciulă.”
„Are chiag (cheag)”
„Are chip frumos, cu dar”
„Are chip frumos, cu dar. Și-i e vorba de văcar.”
„Are Chira socoteală”
„Are creieri de câlți”
„Are cu ce să-ți ungă ochii”
„Are cu ce să-ți ungă ochii.”
„Are cui să semene”
„Are cur nemțesc”
„Are de mâră”
„Are de moară”
„Are două chei pentru o încuietoare”
„Are fluturi la cap”
„Are frâu”
„Are fumuri”
„Are gheata și opincile în buzunar”
„Are gura 'mpiedecată”
„Are gura (ca un) clopoțel”
„Are gura împiedecată”
„Are gustul muștelor”
„Are hachiță”
„Are harțag la mămăligă rece”
„Are iapa muscă”
„Are în palmă să-i scupe”
„Are limba despicată.”
„Are limba înveninată.”
„Are lipici la vorbă”
„Are lumânări la nas”
„Are minte ca de copăcel”
„Are minte dar n-are noroc”
„Are minte de găină.”
„Are minte în titvă”
„Are mult suflet”
„Are multe cămări”
„Are nas de domn”
„Are nas de porc”
„Are nas de țigan”
„Are nas de vijlă”
„Are nas de vulpe”
„Are nas subțire (ascuțit)”
„Are nouă suflete, ca pisica.”
„Are numai abur ca câinele”
„Are o gură”
„Are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul.”
„Are o potcoavă, și-i mai trebuie trei și calul”
„Are o traistă de minciuni”
„Are o zi lucrătoare și una sărbătoare.”
„Are ochi de lup”
„Are ochi de mură care inima ți-o fură.”
„Are ochi de șarpe”
„Are ochi de vultur”
„Are ochi numai să nu dea în gropi”
„Are ochi să vadă și urechi să audă.”
„Are ochi, mâini și picioare”
„Are ochii de vârcolac.”
„Are oglindă mică, dar se vede în ea”
„Are omenie ca porcu-n cocie”
„Are patru boi”
„Are pe ducă-se într-însu”
„Are peri de lup”
„Are peri răi”
„Are piele de câine pe nas”
„Are piele groasă pe nas”
„Are popa șapte fete, toate stau să fete”
„Are purcică”
„Are pureci”
„Are puturos”
„Are râu fără thimo”
„Are rude printre mâțe”
„Are să mai crească”
„Are să mai treacă apă pe Călniștea”
„Are să mai vie ăl Nan la găvan”
„Are să treacă încă multă apă pe gârlă”
„Are să treacă încă multă apă pe gârlă.”
„Are să treacă multă apă pe Dunăre”
„Are să treacă până atunci multă apă pe pârâu”
„Are să treacă până atunci multă apă pe pârâu.”
„Are să treacă până atunci multă apă pe vale”
„Are să-i ia roatele de la sanie.”
„Are să-i ia roțile de la sanie”
„Are să-i zică pântecele, că nebunul gura”
„Are să-mi ia mistria”
„Are sămânță de vorbă”
„Are scuipat la furcă”
„Are seamă”
„Are seu; e gras.”
„Are și el omenie”
„Are spor la treabă.”
„Are stofă bună într-însul”
„Are strat bun”
„Are striștia bobocului”
„Are stuchi la furcă”
„Are suflet de câine.”
„Are tigilire cu basmaua, are ti cu fătăllu!”
„Are trecere în orice curte”
„Are trecere în orice curte.”
„Are uger bun”
„Are un leu și-i silă de el”
„Are unde să se scalde”
„Are unele în gură și altele în inimă”
„Are urechi de cârpă”
„Are văz de lup și auz de vulpe”
„Are viermi (căreți) în cur”
„Are zile grămădite”
„Arendașia pierde moșia.”
„Argat vrednic cine are”
„Argat vrednic cine are se cunoaște pe mâncare.”
„Argintul șade în ladă”
„Argintul și cele mai scumpe înaintea înțelepciunii ca tina”
„Ari tu sulă?!”
„Arici fără ghimpi nici cum poate fi”
„Ariciul cu meșteșug se prinde”
„Ariciul cu meșteșug se prinde și vrabia cu mei.”
„Ariciul e păcat să-l omori, pentru că el a urzit pământul.”
„Arie spurcată”
„Arie spurcată.”
„Aripa când se frânge”
„Armânlu călar, i vai dârmă, i”
„Armânlu noimă va”
„Armânlu tu djug, i vai cântă, i pâni vai”
„Armânlu, pâni cu caș, când vai cadă”
„Armânlu, ș-6rfăn s-hibă, tut pri celnic”
„Armanul plătește gioba”
„Armas orb”
„Armăsarul bun se vinde din grajd”
„Armăsarul bun se vinde din grajd.”
„Armăsarul când îmbătrânește, la râșniță ajunge de râșnește.”
„Armase ca Sulta cu ucenălu”
„Armeanul e șiret”
„Armeanul nu cheară”
„Arsar afli, arsar și găinarii.”
„Arșinea “i tră 6mini.”
„Arțagul”
„Arțagul își găsește părtașul.”
„Aruncă binele tău în dreapta și în stânga”
„Aruncă binele tău în dreapta și în stânga, și la nevoie ai să-l găsești.”
„Aruncă bombe pe perete”
„Aruncă cu piatra în șatră”
„Aruncă dinainte, să afli dinapoi.”
„Aruncă după cioară cu perja-n gură-i”
„Aruncă fasolea pe perete”
„Aruncă mâța 'n țigani”
„Aruncă piatra napoi.”
„Aruncă toporul”
„Aruncă veri să se acațe de el”
„Aruslu-i ursă.”
„Arvuna te leagă și plata te scapă”
„Arvuna te leagă și plata te scapă.”
„Arvunează, din vreme, pe fericita muncă”
„Aș muri, moartea nu vine”
„Aș plânge, dar nu pot de râs”
„Aș spune un vis”
„Aș veni deseară la voi, dar mi-e rușine de câine”
„Așa a fost să fie”
„Așa a fost să fie de la Dumnezeu”
„Așa a fost ursit s-o tragă”
„Așa am cumpărat-o, așa o vând”
„Așa am pomenit, așa și eu voi urma, nici cum să zic”
„Așa bate fierul rece (răce)”
„Așa cap, așa dovleac”
„Așa cap, așa fes”
„Așa ce va să fie, va să afli”
„Așa cumplit ca-n vremea noastră nu-i pe pământ.”
„Așa e când e să se ducă de râpă.”
„Așa e de cald înăuntru, de trece frigul”
„Așa e de la Eva”
„Așa e roata lumii, unii se suie, alții se coboară”
„Așa e roata lumii, unii se suie, alții se coboară.”
„Așa i-a fost dată (dat)”
„Așa i-a fost ispra”
„Așa i-a fost orânda”
„Așa i-a fost partea și norocul”
„Așa i-a fost scris”
„Așa i-a fost soarta”
„Așa i-a fost sortit”
„Așa i-a fost ursita”
„Așa i-a fost zodia”
„Așa i-au ursit ursitorile”
„Așa ia și ursul cașul”
„Așa mare încornorat”
„Așa merge cântecul”
„Așa mi mirosea treaba”
„Așa mi-a fost povestea”
„Așa mic și pițigăiat”
„Așa pățește, dacă fluieră în biserică”
„Așa scrie la carte”
„Așa se cură, așa se varuiește.”
„Așa se însală copiii”
„Așa se uită boii”
„Așa sunt fetele, când senin când ploaie”
„Așa ți-ai da brâul, și-amia mi-e hierb”
„Așa trebuie la Cazac”
„Așa vine vorba”
„Așa-i când n-are Dumnezeu stăpân”
„Așa-i lumea din bucăți”
„Așa-i lumea, dă-i încolo”
„Asară m-am culcat bolovan”
„Asară plecai la Dina”
„Asbuira pulilu.4)”
„Așchia nu sare departe de pomul tăiat”
„Așchia nu sare departe de pomul tăiat.”
„Așchia nu sare departe de tăietor”
„Așchia nu sare departe de trunchi.”
„Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura.”
„Ascultă cucu până îți cântă”
„Ascultă din zece vorbe și una a muierii.”
„Ascultă învățătura tatălui tău, și nu uita”
„Ascultă pe mai marele tău; stăpânește”
„Ascultă și lucrează, dacă vrei fericire”
„Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta.”
„Ascultă tot de mai marele, că năsul văzu soarele”
„Ascultă tot, dar nu crede tot”
„Ascultă tot, dar nu crede tot.”
„Ascultă-l dacă ai vreme”
„Ascultarea e viață, (iar) ne-ascultarea”
„Ascultarea lungește viața, iar ne-ascultarea”
„Ascunde-ți ciomagul de câini, ca mai rău te mușcă”
„Ascuțește-ți dinții”
„Ascuțită noduri.”
„Ași băga mințile în traistă”
„Ași da barișul pe câfă”
„Ași da în petic”
„Ași lua lumea în traistă”
„Ași lua traista și clubucul”
„Aspardzi pârtă ș-fați pâl(A)thiri.”
„Asprimea omului multă urâciune îi aduce. Fugi de o ase”
„Aspune-ți dorul la omul al tău, și nu te”
„Ast lucru l-aș face îndată”
„Asta "i întocmai ca a lui Pacală cu popa”
„Asta e bâlci cu leac”
„Asta e mai rău decât poftim la masă.”
„Asta e mai rău decât: poftim la masă”
„Asta e și de vară și de iarnă.”
„Asta e, și de vară și de iarnă”
„Astă lume-i cum o vezi”
„Asta merge chiar drept în picioare”
„Asta merge chiar drept în picioare.”
„Asta moș Ion o știe”
„Asta nu se ia din drum”
„Asta nu te lovește peste cur”
„Asta nu-i nici cea dintâi, nici cea din urmă.”
„Asta o știe și Poghircă de la Botoșeni”
„Asta să n-o ponosești”
„Asta va țipa în gura celorlalți.”
„Asta-i asta”
„Asta-i asta (Românico)”
„Asta-i cumpăna săracă!”
„Asta-i lapte cu colac.”
„Asta-i Neagă care a albit pe dracu”
„Asta-i Negu”
„Asta-i rac pe colac”
„Astăzi când are parale”
„Astăzi când are parale mănâncă zaharicale; când se caută mâine, n-are cu ce să-și ia pâine.”
„Astăzi dă, mâine ia”
„Astăzi faci rău cuiva, orice”
„Astăzi nouă, mâine vouă”
„Astăzi rău, mâine mai bine”
„Astăzi să mănânci cât un bou, mâine ceri să”
„Astăzi vine, mâine merge”
„Astăzi: hui!”
„Astea, amia, și lumea toată.”
„Astea-s vorbe.”
„Așteaptă ca porcul muchia toporului”
„Așteaptă domnul până s-a coace pietroiul”
„Așteaptă dumneata până s-o coace petroiu.”
„Așteaptă îmbucătură”
„Așteaptă îmbucătura să i-o dea mură în gură.”
„Așteaptă întâi să vedem alb în căpistere.”
„Așteaptă la mâna altuia”
„Așteaptă Maiul să-ți meargă trifoiul.”
„Așteaptă să vină muntele la el”
„Așteaptă să-i cadă hica în gură”
„Așteaptă să-i sbârne porumbei fripți în gură”
„Așteaptă să-i vie de la moșie”
„Așteaptă tulburarea apei”
„Așteaptă, murgo, să paști prundul”
„Așteaptă, murgule, să paști iarbă verde.”
„Aștepta să-i pice para mălăiață”
„Aștepți porumbi fripți?”
„Astrânge vara șerpi, că iarna-s pești”
„Asudă mâncând și înghite lucrând.”
„Asună toate herele, asună și andreaua”
„Ața lungă face noduri”
„Ața lungă face noduri.”
„Ața se întinde până se rupe”
„Ața se întinde până se rupe.”
„Atât de treabă ce este”
„Atât făina, cât și aluatul, tot cu împrumutare”
„Atât merge oala pe apă până se sparge.”
„Atât merge olul la apă, până se sparge”
„Atâta pagubă cât și dobândă”
„Atâta pagubă cât și dobândă.”
„Atâta pagubă în țara Moldovei”
„Atâta pagubă să am ca de nunta tatii”
„Atâta ți-e leacul”
„Atâta ține pacea, până vrea vecinul”
„Atâta tot”
„Atâtea capete, atâtea păreri.”
„Ateriml| cucoș, cum te bat găinele”
„Ați să bat și tarii pat.”
„Atunci are muierea drept, când vin porcii”
„Au apucat ascuțitul cu mâna toată”
„Au mă fac cum se cade, au te lasă”
„Au mâncat părinții aguridă și și-au strepezit copiii dinții.”
„Au să rari.”
„Au tăbărât ca furnicele la stejar.”
„Au tăbărât ca furnicile la stejar”
„Au tăbărât ca lăcustele”
„Au tăbărât pe el ciorile, ca nevoile pe sărac”
„Au venit sălbaticii”
„Aua da, 'n Poli s'eavde”
„Aua da, 'n Poli s-eavde. 4)”
„Aude ca o vulpe.”
„Aude cum crește iarba”
„Aude iarba crescând”
„Aude toaca 'n cer”
„Aude tot în gura”
„Aude tunetul lui Sfântul Ilie”
„Auq sbierând o gare”
„Aurul deschide raiul”
„Aurul deschide raiul, și darea trece marea”
„Aurul e cheia ce merge la toate încui”
„Aurul e cheia ce merge la toate încuietorile.”
„Aurul este ochiul dracului”
„Aurul este ochiul dracului.”
„Aurul nu se unește nici cu fierul nici cu oțelul”
„Aurul nu se unește nici cu fierul, nici cu oțelul.”
„Aurul și în glod strălucește.”
„Aurul smâlă nu aprinde”
„Aurul zmoală nu aprinde.”
„Aurul, și în gunoi, tot aur rămâne”
„Auș, auș ca Dumnezeu”
„Auș, auș ca Dumnezeu.”
„Aușii vor pâini mici”
„Aușii vor pâini mici.”
„Aușul ca să nu scrie multe, are trecută”
„Auzi că vine Harlu”
„Auzi-l ge greaște știutul. !)”
„Auzite și ne-auzite”
„Avea grijă de jar acoperit”
„Aveau țiganii, aveau”
„Avem blide și cașcavele”
„Averea bogatului mănâncă bucățica să”
„Averea bogatului mănâncă bucățica săracului.”
„Averea bogatului trece lumânarea săra”
„Averea crâșmarului”
„Averea crâșmarului în fundul paharului.”
„Averea cu dreptate e a dracului pe jumătate”
„Averea cu dreptate e a dracului pe jumătate, iar cea cu strâmbătate cu stăpân cu tot.”
„Averea e ca o baltă, cum faci un șanț”
„Averea e ca o baltă, cum faci un șănțuleț toată se scurge.”
„Averea e gard de nuele”
„Averea n-are stăpân”
„Averea nu e scrisă nimănui în frunte”
„Averea străină nu ține de cald”
„Averea străină nu ține de cald.”
„Averea strângătorului (zgârcitului) trece”
„Averea strângătorului trece în mâna”
„Averea strângătorului trece în mâna cheltuitorului.”
„Averea strîngetorului, trece în mâna”
„Averea zgârcitului se duce de mâna risipitorului”
„Averea, mai mult de patruzeci de ani”
„Averea-i gard de nuele, sărăcia-i zid de piatră.”
„Aveți grijă până nu vă ia apa de curând”
„Avină-i inima a omului”
„Avină-l și nu-l acață”
„Avocat de la Fefelei”
„Avocat de Târgoviște”
„Avocatul cap de are, iar la cal niște picioare.”
„Avocatul ne-chemat”
„Avram și cu Isac”
„Avuția cu rea credință nu aduce”
„Avuția nici o iubi frate, nici o uri”
„Avutul săracului nu i se pișcă”
„Avutul toate hărțile le are”
„AX plăti clubote roșii”
„Axenlu te scarchină iu nu te mâcă”
„Azi bogat, mâine sărac”
„Azi ce are mănâncă și bea, și mâine se freacă.”
„Azi dă, mâine ia”
„Azi hop, mâine hop”
„Azi întinde până o rupe, mâine n-are s-o astupe.”
„Azi la nașu la mine, mâine la tine”
„Azi mă duc, mâine mă întorc”
„Azi mie, mâine ție”
„Azi mlădiță de tufan, mâine coadă de ciocan.”
„Azi o ceapă, mâine o iapă, poimâine herghelia toată.”
„Azi o ceapă, mâine o iepe, poimâine herghelia”
„Azi și mâine, în urmă nimic nu rămâne.”
„Azi stâng, mâine căpitan.”
„Azi tare, mâine mare”
„Azi un ou și mâine un bou”
„Azima mai coaptă, mai buni oaspeți așteaptă”