← înapoi la căutare

prost

/prost/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din slavă (veche) prostŭ.

Definiții

  1. lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac.
  2. care se încrede ușor; naiv, credul.
  3. (înv. și pop.) fără știință de carte; neînvățat, ignorant.
  4. lipsit de rafinament; simplu, neevoluat.
  5. de condiție socială modestă, din popor, de jos, de rând.
  6. obișnuit, comun.
  7. de calitate inferioară, lipsit de valoare.
  8. (adesea adverbial) care nu este așa cum trebuie (din punct de vedere calitativ, funcțional etc.); necorespunzător, nesatisfăcător.
  9. (adverbial; în legătură cu verbul „a vorbi”) stricat, incorect.
  10. (despre situații, știri, întâmplări etc.) neplăcut, nefavorabil, nenorocit.
  11. (despre vreme) nefavorabil, rău.
  12. nepriceput, nepregătit, neîndemânatic într-o meserie, într-o profesiune etc.
  13. dăunător; neprielnic.

prost

/prost/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Definiții

  1. om lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac.
  2. om care se încrede ușor; om naiv, credul.
  3. (înv. și pop.) persoană fără știință de carte; om neînvățat, ignorant.
  4. om lipsit de rafinament; om simplu, neevoluat.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativprostproști
genitiv-dativprostuluiproștilor
vocativprostuleproștilor
articulatprostulproștii

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică