verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină undate.
Definiții
- (v.tranz.) a face să se miște ca niște valuri.
- (v.intranz.) (pop.) a fierbe, a clocoti.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | unda | undau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Definiții
- forma de singular articulat pentru undă.
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din latină unda (cu unele sensuri din franceză onde).
Definiții
- cantitate dintr-o masă de apă care face o mișcare ritmică ușoară de ridicare și coborâre formând ondulații la suprafața apei; (p.ext.) apă (curgătoare sau stătătoare).
- șuvoi, torent.
- ploaie, ninsoare etc. care cade în rafale.
- masă de aer care se mișcă ușor; (p.ext.) aer, văzduh.
- mișcare de vibrație (ușoară); zgomot (ușor).
- (fiz.) propagare din aproape în aproape a unei oscilații, cu viteză finită și printr-o variație spațială.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | undă | unde |
| genitiv-dativ | undei | undelor |
| vocativ | undă | undelor |
| articulat | unda | undele |