caca
/'ka.ka/Etimologie
Din franceză caca.
Definiții
- (în limbajul copiilor) materii fecale, excremente.
- lucru murdar, respingător.
Din franceză caca.
Din latină cacāre. Confer italiană cacare, provensală, spaniolă, portugheză, catalană cagar, franceză chier.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | căca | căcau |
Sinonime: defeca, ieși
Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică