← înapoi la căutare

vrea

/vre̯a/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină *volere.

Definiții

  1. (v.tranz.) (urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv). a fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să..., a voi, a intenționa.
  2. (v.tranz.) a pretinde, a cere; a aștepta ceva de la cineva.
  3. (v.tranz.) a dori, a pofti; a-i plăcea ceva sau cineva.
  4. (v.refl.) a dori să fie, să devină ceva ori cineva.
  5. (v.tranz.) a consimți, a primi, a se învoi, a fi de acord.
  6. (v.tranz.) (mai ales în forma negativa) a putea, a fi în stare.
  7. (v.tranz.) (pop.) a fi gata, pe cale sau pe punctul de...
  8. (v.tranz.) (ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului)
  9. (v.tranz.) (forma de pers. 3 sg. va se substituie tuturor persoanelor sg. și pl. pentru formarea viitorului cu conjunctivul prez. al verbelor de conjugat)

Exemple

  • Fiecare s-a vrut mai bun.
  • Focul nu vrea să ardă.
  • Când vru să moară își chemă feciorii.
  • Mâine vei merge la teatru
  • Vestitor al unei vremi ce va să vie

Declinare

CazSingularPlural
verbvreavreau

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică