păcat

/pə'kat/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din latină peccatum.

călcare a unei legi sau a unei porunci bisericești, abatere de la o normă (religioasă); fărădelege; (p.gener.) faptă vinovată, greșeală, vină.
(înv. și pop.) canon, osândă, primită pentru ispășirea unei vini.
cusur, defect, scădere; slăbiciune, patimă, viciu.
întâmplare rea; nenorocire, năpastă, pacoste, necaz.
eufemisticdiavol, drac, naiba.

„Nu e păcat ceea ce intră în gură, e păcat ceea ce iese.”Vorbă și tăcere
„Untul-de-lemn, ce păcat! Că fu oală proastă s-a vărsat.”Noroc și soartă Mâncare și băutură
„Păcatele părinților, pedeapsa pruncilor.”Familie
„M-am bucurat la avere și la vai de păcatele mele.”Bani și avere Noroc și soartă
„Cel cu paguba e și cu păcatul.”Bani și avere Minciună și înșelăciune
„E bun de spânzurat de o cracă uscată, că e păcat să strici una verde pentru el.”Moarte Natură
„Păcatele sunt pe oameni, nu pe butuci.”Înțelepciune și prostie
„Când este să dai peste păcat, dacă îi înainte te silești să-l ajungi, iară dacă îi în urmă stai și-l aștepți.”Noroc și soartă Înțelepciune și prostie
„Păcatul își caută vinovatul.”Înțelepciune și prostie
„Păcatul cât mânzatul, ce se vede de tot satul.”Minciună și înșelăciune Vorbă și tăcere
„Păcatul intră râzând și iese plângând.”Înțelepciune și prostie
„Acel dintre voi care este fără de păcate să-i arunce cea dintâi piatră.”Înțelepciune și prostie
„A-și încărca sufletul cu păcatele altuia.”Înțelepciune și prostie
„Cine bănuiește e cu mai multe păcate.”Înțelepciune și prostie
„Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.”Muncă și lene Sănătate și boală

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică