muscă
/ˈmus.kə/Etimologie
Din latină musca.
Definiții
- denumire dată mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt, dintre care cea mai cunoscută (Musca domestica) trăiește pe lângă casa omului; (p.gener.) (pop.) nume dat oricărei insecte mici, zburătoare, căreia nu i se cunoaște numele.
- (înv. și pop.) albină.
- (p.anal.) (la oameni) smoc de păr lăsat să crească sub buză inferioară.
- mustață foarte mică.
- (reg.) cavitate înnegrită pe care o prezintă dinții calului, după care i se poate aprecia vârsta.
- (pop.) vână neagră la rădăcina nasului (evidentă la unele persoane).
- (la tir) punct negru situat în mijlocul panoului de tragere; (la pl.) lovituri în centrul țintei.
- (reg.) punct de broderie la cusăturile cu motive naționale.
- (sport) categorie de greutate în care sunt încadrați sportivii între 48 și 51 kg la box, iar la lupte juniorii până la 49 kg și seniorii până la 52 kg.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | muscă | muște |
| genitiv-dativ | muștei | muștelor |
| vocativ | muscă | muștelor |
| articulat | musca | muștele |