← înapoi la căutare

mină

/'mi.nə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză mine.

Definiții

  1. loc subteran cu zăcăminte de substanțe minerale utile; complex de lucrări, de instalații în subteran și la suprafață, destinate exploatării, cu ajutorul puțurilor și galeriilor, a unui zăcământ de substanțe minerale utile.
  2. armă explozivă care se așază pe pământ sau în pământ, în apă etc. și care explodează la atingere sau la comandă.
  3. bucată subțire cilindrică sau prismatică de grafit sau din alt material, folosită la confecționarea creioanelor.
  4. veche monedă grecească de aur sau de argint, a cărei valoare era egală cu o sută de drahme.
  5. expresie a feței; fizionomie, chip, înfățișare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativminămine
genitiv-dativmineiminelor
articulatminaminele

mine

/ˈmi.ne/
pronume?Ce este un pronume?Ține locul unui substantiv (al unei persoane, lucru etc.).Ex.: eu, tu, el, acesta, cine

Etimologie

Din latină mē, poate prin latină populară *mēne, sau, prin analogie cu cine (< *quene, din quem). De asemenea, poate această terminație a fost adoptată din latină -inem. Confer tine, sine. Înrudit cu aromână mini și dalmată main.

Definiții

  1. (forma de acuzativ pentru eu; adeseori precedat de prepozițiile pe, cu, la sau pentru)

Exemple

  • A venit cu mine.

mine

/ˈmi.ne/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din mină.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru mină.

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică