← înapoi la căutare

mina

/miˈna/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză miner. Confer italiană minare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a așeza, a pune explozibile, mine pe uscat sau în apă; a depune o încărcătură de exploziv într-o clădire, la un pod etc. în scopul aruncării lor în aer.
  2. (despre ape) a săpa, a roade un teren.
  3. (fig.) a slăbi, a distruge (cu încetul).

Declinare

CazSingularPlural
verbminaminau

Sinonime: 3: măcina, distruge, nimici

Antonime: demina

mina

/miˈna/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din mină.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru mină.

mină

/'mi.nə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză mine.

Definiții

  1. loc subteran cu zăcăminte de substanțe minerale utile; complex de lucrări, de instalații în subteran și la suprafață, destinate exploatării, cu ajutorul puțurilor și galeriilor, a unui zăcământ de substanțe minerale utile.
  2. armă explozivă care se așază pe pământ sau în pământ, în apă etc. și care explodează la atingere sau la comandă.
  3. bucată subțire cilindrică sau prismatică de grafit sau din alt material, folosită la confecționarea creioanelor.
  4. veche monedă grecească de aur sau de argint, a cărei valoare era egală cu o sută de drahme.
  5. expresie a feței; fizionomie, chip, înfățișare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativminămine
genitiv-dativmineiminelor
articulatminaminele

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică