după
/'du.pə/Etimologie
Din latină de post.
Definiții
- (introduce un complement circumstanțial de loc) îndărătul..., în dosul..., înapoia...
- mai departe de..., dincolo de..., după grădina publică s-a oprit.
- (exprimă un raport de succesiune) în urma..., pe urma...
- (cu nuanță finală, după verbe de mișcare) în urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, a-l prinde, a-l păzi, a-l îngriji etc.).
- (impr.) de pe.
- (introduce un complement circumstanțial de timp) în urma..., trecând de...
- la capătul..., la sfârșitul..., o dată cu împlinirea...
- ca rezultat al...
- (introduce un complement circumstanțial de mod) potrivit cu..., în conformitate cu..., la fel cu...
- ținând seama de..., având în vedere..., luând în considerație...
- în raport cu..., pe măsura..., în proporția în care...
- având ca model sau ca exemplu...
- (introduce un complement circumstanțial de scop) pentru a găsi, a afla, a prinde, a obține etc.
- (introduce un complement indirect) arată ființa sau lucrul pe care cineva le iubește, le dorește cu pasiune.
- (arată motivul, cauza care produce acțiunea)
- (introduce un complement circumstanțial instrumental) cu ajutorul..., prin.
- (introduce un atribut) (arată originea, descendența) din partea...
- (după un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii)
Exemple
- După casă se află livada.
- Se ridică val după val.
- Fuge după vânat.
- Ia un obiect după masă.
- Venea acasă după apusul soarelui.
- S-a dus după o săptămână.
- După multă muncă a reușit.
- A plecat după propria lui dorința.
- Justețea propunerii se judecă după rezultate.
- După faptă și răsplată.
- Face pictură după natură.
- Fuge după glorie.
- Tremura după bani.
- A-i părea rău după ceva
- A preda o limbă după o anumită metodă.
- Văr după mamă.
- Adaptare după o nuvelă