dobândi

/do.bɨnˈdi/

verb?

Etimologie

Din slavă (veche) dobyti (dobondon).

(v.tranz.) a obține ceva prin muncă, eforturi, perseverență; a câștiga, a realiza; a face rost de ceva, a găsi, a procura ceva.
(v.tranz.) a primi, a căpăta.
(v.tranz.) (înv.) a cuceri un oraș, o cetate etc.

Caz	Singular	Plural
verb	dobândea	dobândeau

„Piatra ce se rostogolește, nimic dobândește.”Muncă și lene Noroc și soartă
„Cine pe lângă drum zidește, mulți stăpâni dobândește.”Muncă și lene Noroc și soartă
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit.”Prietenie și dușmănie Noroc și soartă
„Cu vrajba și cu urgia raiul n-o să dobândești.”Vorbă și tăcere
„Dacă floarea ți-o păzești, rod bun dobândești”Muncă și lene Natură
„Piatra ce se rostogolește, nimic dobândește”Muncă și lene Timp
„Câinele dobândește pita cotoiului”Animale Mâncare și băutură
„Copilul, cu plânsori dobândește de mâncare”Familie Mâncare și băutură
„Lapte numai de vei mulge, vei dobândi și unt”Muncă și lene Mâncare și băutură
„Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit”Familie
„Undița fără momeală nimic nu-ți dobândește”Muncă și lene
„Vrei vrăjmași să-ți dobândești? Grăiește”Vorbă și tăcere Prietenie și dușmănie
„Lucrul bun anevoie se dobândește”Muncă și lene Timp
„Îndărătnicia nu te iartă nici însuși folosul tău să-l dobândești”Înțelepciune și prostie
„Viață fără griji, viață de dobitoc. Vezi să nu dobândești”Sănătate și boală

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică