bun

Definiții

1. ceea ce este util sau necesar societății sau individului pentru a-i asigura existența, bunăstarea.
2. (mai ales la pl.) tot ce posedă cineva; avut, proprietate, avere; bogăție, avuție.
3. element al patrimoniului unei persoane, care poate consta dintr-un lucru (bun corporal) sau dintr-un drept (bun incorporal).
4. calitate, virtute.
5. rarrezultat, rod, folos.
6. (înv. și pop.) bunic.

Declinare

Etimologie

Din latină bonus.

Definiții

1. care are calități.
2. care face în mod obișnuit bine altora, care se poartă bine cu alții; binevoitor.
3. care se achită de obligațiile morale și sociale; corect, cuviincios; frumos, milos.
4. (despre copii) cuminte, ascultător, îndatoritor; care are grijă de părinți.
5. caracteristic omului mulțumit, vesel, bine dispus.
6. care face sau prinde bine; plăcut, satisfăcător, agreabil.
7. (despre mâncăruri și băuturi) gustos, apetisant, ales.
8. bogat, abundent, îmbelșugat.
9. (despre miros) frumos, plăcut, agreabil.
10. liniștit, tihnit, fără griji; fericit.
11. potrivit, apt pentru un anumit scop; p. ext. care-și îndeplinește bine menirea.
12. (despre organele corpului sau despre funcțiunile lor) care funcționează bine.
13. (despre îmbrăcăminte și încălțăminte) care nu este uzat; p. ext. nou, de sărbătoare.
14. de calitate superioară; p. ext. de preț, scump, nou; veritabil, autentic; pur.
15. (despre bani) care are putere de circulație.
16. înzestrat, talentat, priceput; p. ext. dibaci, abil, iscusit.
17. folositor, util; avantajos, rentabil.
18. (în basme și superstiții) prevestitor de bine.
19. zdravăn, puternic, strașnic; considerabil, mare.
20. întreg, plin; deplin; p. ext. mai mult decât..., și mai bine.
21. (despre legături de rudenie) de sânge, adevărat.
22. (despre prieteni, vecini etc.) apropiat; devotat.
23. nobil, ales.

Exemple

• Viață bună.
• Tată bun.

Definiții

1. (exprimă o aprobare) bine, da, așa, de acord.