← înapoi la căutare

bucura

/bu.ku'ra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Origine disputată. Se presupune o proveniență din latină *vocŭlāre („a striga”), de la vocŭla, („voce”). Este posibilă și o confuzie populară a lui *vocŭlāre, cu *bacchŭlāre, de la bacchāri, („a fi transportat de încântare bahică”), și de aici „a fi beat de bucurie, a jubila”. Alternativ este vorba despre un cuvânt autohton, în legătură cu albaneză bukur („frumos”).

Definiții

  1. (v.refl.) a fi cuprins de bucurie.
  2. (v.tranz.) a produce cuiva o bucurie.
  3. a avea la îndemână.
  4. (peior.) a încerca să profite de ceva.

Exemple

  • S-a bucurat mult de vestea aflată.
  • Peisajul îi bucură sufletul.

Declinare

CazSingularPlural
verbbucurabucurau

Sinonime: 1: îmbucura, 2: desfăta, încânta, mângâia, 3: avea, 4: beneficia

Antonime: întrista, indispune, mâhni, posomorî

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică