închide
/ɨnˈki.de/Etimologie
Din latină includĕre.
Definiții
- (v.tranz.) a mișca (din balamale) o ușă, o fereastră, un capac etc. pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare.
- a încuia cu cheia, cu zăvorul.
- a acoperi, a astupa deschizătura unui spațiu, a unei încăperi.
- (v.tranz.) a apropia, a strânge marginile (sau părțile componente ale) unui obiect pentru a nu mai fi desfăcute, deschise.
- (v.refl.) (despre răni) a se cicatriza.
- (v.tranz.) a întrerupe, potrivit orarului stabilit, activitatea unei instituții, a unei întreprinderi, a unui local; p. ext. a suspenda activitatea, a desființa.
- (v.tranz.) a încheia o acțiune, a-i pune capăt.
- a opri funcționarea unui mecanism, a unui aparat, a unui circuit etc.
- (v.tranz.) a izola o ființă într-un spațiu închis, îngrădit; a băga la închisoare; (fig.) a ține departe de lume.
- (v.refl.) a se retrage, a se izola.
- (fig.) a conține, a cuprinde ceva.
- (v.tranz.) a îngrădi, a împrejmui o curte, un teren etc. spre a delimita sau spre a opri accesul.
- a bara o cale de comunicație; a opri, a împiedica trecerea.
- (v.refl.) (despre drumuri) a ajunge la un punct de unde nu mai poate continua, a se înfunda.
- (v.refl.) (despre cer, p. ext. despre vreme) a se întuneca, a se înnora.
- (despre obiecte colorate, p. ext. despre culori) a căpăta o nuanță mai întunecată.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru închide.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru închide.
Exemple
- A închide o casă, o ușă; s-a închis în casă.
- A închide apa, gazele.
- Să închidă discuția.
- Îl închise la arest.
- S-a închis în sine.
- Culoarea s-a închis.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | închidea | închideau |
Sinonime: 1: (se) fereca, (se) încuia, (se) zăvorî, 2: încuia, 3: astupa, obtura, 4: opri, 5: cicatriza, 6: bloca, 7: încheia, isprăvi, sfârși, termina, 8: strica, 9: aresta, băga, pune, vârî, 10: (se) izola, 12: împrejmui, 14: înfunda, 15: întuneca, înnora, 16: întuneca
Antonime: deschide