zece

/'ze.ʧe/

numeral?

Etimologie

Din latină dĕcem.

număr având în numărare locul între nouă și unsprezece.
Roman: X, x
Arab: 10
(adjectival);
(la pl., arată o cantitate mare nedeterminată);
(substantivat);
(cu valoare de num. ord.);
(intră în componența num. adverbial);
(precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv);
(intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la unsprezece până la nouăsprezece);
(intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la douăzeci până la nouăzeci și nouă);

„Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece.”Timp Natură — nu cantitatea face calitatea
„Una dreaptă și zece strâmbe.”Înțelepciune și prostie Minciună și înșelăciune
„Zece înțelepți nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.”Înțelepciune și prostie
„Zece luni nu fac cât un soare.”Timp Natură
„Zece gâște când se pornesc, pe un câine îl biruiesc.”Animale Muncă și lene
„Cu un ban s-a prins în horă, și cu zece nu poate scăpa.”Bani și avere Noroc și soartă
„Câștigă opt și mănâncă zece.”Bani și avere Mâncare și băutură
„Zic zece, tu taci una.”Vorbă și tăcere Înțelepciune și prostie
„Am dugheană cu chirie și marfă pe datorie; cinci câștig și zece mănânc; ce rămâne pun în pungă.”Bani și avere
„A merge pe zece poteci.”Înțelepciune și prostie
„Cu un gând să se ducă și cu zece nu.”Înțelepciune și prostie
„Un nebun aruncă o piatră în apă și zece cuminți n-o pot scoate.”Înțelepciune și prostie
„Un nebun întreabă și zece înțelepți nu-i pot răspunde.”Înțelepciune și prostie
„Ce face un prost, nu pot desface zece înțelepți.”Înțelepciune și prostie
„Un necaz abia îl trece Și vin, în locul lui, zece.”Noroc și soartă

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică