vas

/vas/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din latină vasum.

recipient de sticlă, de metal, de lemn, de pământ etc., de diferite forme și mărimi, care servește la păstrarea (și transportul) lichidelor, al unor materii solide sau ca obiect de ornament.
nume generic dat farfuriilor, oalelor, castroanelor etc. folosite la masă și la pregătirea mâncării.
vehicul pentru transportul pe apă al călătorilor și al mărfurilor; navă.
fiecare dintre formațiile tubulare închise prin care circulă sângele, limfa etc. în interiorul organismului.
celulă vegetală alungită sau tub capilar gol prin care circulă seva în plante.

„Oțetul tare vasul său își strică.”Înțelepciune și prostie
„Vasul curat spune în ce mâini a picat.”Înțelepciune și prostie Femeie și bărbat
„Vasului gol toți îi dau cu piciorul.”Bani și avere Noroc și soartă
„În vasul mare intră și mult și puțin.”Bani și avere Înțelepciune și prostie
„Vasul vechi mai mult ține.”Timp Înțelepciune și prostie
„Toarnă ca într-un vas spart.”Bani și avere Muncă și lene
„Cu vasul gol nu pofti oaspeți.”Mâncare și băutură Prietenie și dușmănie
„Unde sunt două cumnate rămân vasele nespălate.”Familie Muncă și lene
„Cu ciurul cară apă în vas găurit.”Muncă și lene
„Muierea ca un vas slab ce lesne se sparge”Femeie și bărbat
„Fieșce în vasul săi, iar pântecele vas de obște”Mâncare și băutură
„A ajunge otrep de vase”
„Multe vase sunt pe din afară smălțuite”Înțelepciune și prostie
„Tot dintrun lut se scâte și vasul dă unt”Natură
„Vasul gol cântă a fome”Mâncare și băutură

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică