traistă

/ˈtrajs.tə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din albaneză trastë, trajstë.

obiect în formă de sac, confecționat din pânză groasă sau din lână și prevăzut cu o baieră pentru a fi agățat, care servește la transportul sau la păstrarea unor obiecte, mai ales a mâncării; straiță.
(spec.) sac mic de pânză deasă din care se dă hrană cailor.
conținutul unei traiste.

„Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”Timp Muncă și lene
„Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.”Timp Muncă și lene
„Te-a prins cu mâța-n traistă.”Minciună și înșelăciune — Ai mințit
„Îi mănâncă câinii din traistă.”Animale Mâncare și băutură
„La culesul viei nu merge cu struguri în traistă.”Muncă și lene Mâncare și băutură
„Bău te hrănești cu mâncarea în traista altuia.”Bani și avere Mâncare și băutură
„A fi drept ca funia în traistă.”Înțelepciune și prostie
„Se învârtește ca funia în traistă.”Vorbă și tăcere
„Om drept ca funia în traistă.”Înțelepciune și prostie
„Fală goală, traistă ușoară.”Minciună și înșelăciune
„Fala mare, traistă n'are.”Minciună și înșelăciune
„A umbla cu minciuna în traistă.”Minciună și înșelăciune
„Departe murgul de traistă.”Animale Noroc și soartă
„A cerut traista să golească desagii.”Bani și avere Minciună și înșelăciune
„Decât două traiste goale, mai bine una.”Bani și avere Familie

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică