← înapoi la căutare

pădure

/pəˈdu.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină padule < padulem în loc de paludem.

Definiții

  1. (bot.) întindere mare de teren acoperită de copaci; mulțime densă de copaci crescuți în stare sălbatică, în care predomină una sau mai multe specii, pe lângă care se mai află arbuști, plante erbacee, mușchi etc., precum și diferite specii de animale.
  2. (fig.) (urmat de determinări) grămadă mare de obiecte de același fel (de obicei în poziție verticală) care acoperă o suprafață.

Exemple

  • Animalele din pădure.
  • Pădure de salcâmi.
  • Pădure de pini.
  • O pădure de mâini s-a ridicat în clasă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpădurepăduri
genitiv-dativpăduriipădurilor
vocativpădurepădurilor
articulatpădureapădurile

Sinonime: 1: (silv.) codru, (rar) silvă, (înv.) pădurărie

Antonime: câmpie

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică