substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru pomană.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din slavă pominĕti.
Definiții
- (v.intranz. și tranz.) a aminti de cineva sau de ceva (în treacăt), fără a insista; a aduce (intenționat) vorba despre cineva sau despre ceva.
- (v.refl. impers.) a se menționa lucruri, fapte a căror amintire se transmite (oral sau în scris) din generație în generație.
- (v.tranz. și intranz.) a ține minte, a-și aduce aminte, a-și aminti.
- (v.tranz.) (înv. și pop.) a aniversa, a comemora, a sărbători.
- (v.tranz.) a apuca să vezi ceva (important), a trăi în timpul unui eveniment sau într-o anumită perioadă.
- (v.tranz.) a vedea sau a întâlni o persoană, un fenomen, o situație.
- (v.refl.) a se afla, a se vedea (pe neașteptate) în fața cuiva sau a ceva care provoacă surpriză sau uimire, ori într-o situație neașteptată.
- (v.tranz.) (în ritualul creștin) a rosti numele cuiva în cadrul unui serviciu religios, pentru a atrage harul divinității asupra lui, pentru a obține iertarea păcatelor lui etc.
- (v.refl. și tranz.) (pop.) a (se) trezi din somn.
Exemple
- Mă va pomeni de bine.
- Unde s-a mai pomenit așa ceva?
- Așa ceva nu s-a mai pomenit.
- S-a pomenit încolțit de creditori.
- A pomeni morții.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | pomenea | pomeneau |
Sinonime: 1: aminti, 2: menționa; se aminti, se cita, 3: (-și) aminti, 4: aniversa, comemora, sărbători, 5: (fig.) apuca, 6: se întâmpla, (reg.) se da, 7: se afla, se găsi, se trezi, se vedea, 8: (bis.) comânda, 9: (se) trezi
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din slavă pomĕnŭ („memorie”).
Definiții
- dar, danie, ofrandă făcute cuiva și servind, potrivit credinței creștine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului.
- (fam.) ocazie binevenită, rară, extrem de avantajoasă (sub raport material).
- (în ritualul creștin) praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas și la care de obicei se dăruiesc (săracilor) diverse obiecte (ale mortului); (concr.) ceea ce se dăruiește cu acest prilej.
- parastas.
Exemple
- Trăiește din pomana altora.
- Pomană de după înmormântare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | pomană | pomeni |
| genitiv-dativ | pomenii | pomenilor |
| articulat | pomana | pomenile |
Sinonime: 1: binefacere, milă, milostivire, (înv. și pop.) milostenie, 2: chilipir, 3: (bis.) praznic, (înv. și reg.) prinos, (reg.) comând, comândare, 4: parastas