pomeni (toate sensurile)

Definiția cuvântului „pomeni”

pomeniverb

  1. (v.intranz. și tranz.) a aminti de cineva sau de ceva (în treacăt), fără a insista; a aduce (intenționat) vorba despre cineva sau despre ceva.
  2. (v.refl. impers.) a se menționa lucruri, fapte a căror amintire se transmite (oral sau în scris) din generație în generație.
  3. (v.tranz. și intranz.) a ține minte, a-și aduce aminte, a-și aminti.
  4. (v.tranz.) (înv. și pop.) a aniversa, a comemora, a sărbători.
  5. (v.tranz.) a apuca să vezi ceva (important), a trăi în timpul unui eveniment sau într-o anumită perioadă.
  6. (v.tranz.) a vedea sau a întâlni o persoană, un fenomen, o situație.
  7. (v.refl.) a se afla, a se vedea (pe neașteptate) în fața cuiva sau a ceva care provoacă surpriză sau uimire, ori într-o situație neașteptată.
  8. (v.tranz.) (în ritualul creștin) a rosti numele cuiva în cadrul unui serviciu religios, pentru a atrage harul divinității asupra lui, pentru a obține iertarea păcatelor lui etc.
  9. (v.refl. și tranz.) (pop.) a (se) trezi din somn.

pomenisubstantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru pomană.

pomenisubstantiv

  1. dar, danie, ofrandă făcute cuiva și servind, potrivit credinței creștine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului.
  2. (fam.) ocazie binevenită, rară, extrem de avantajoasă (sub raport material).
  3. (în ritualul creștin) praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas și la care de obicei se dăruiesc (săracilor) diverse obiecte (ale mortului); (concr.) ceea ce se dăruiește cu acest prilej.
  4. parastas.