pestă

/'pes.tə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din franceză peste.

boală gravă, infecțioasă și epidemică, provocată de o bacterie și manifestată prin tumori, hemoragie, febră mare etc.; ciumă.
(med.vet.; de obicei cu determinări care indică felul) denumire generică dată unui grup de boli (cu evoluție acută) provocate de virusuri la taurine, porcine, cabaline și păsări.

„Peștele de la cap se împute (dar se curăță de la coadă).”Animale
„Peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic.”Animale Bani și avere Natură
„Cu râmă mică se prinde peștele mare.”Muncă și lene
„Cu bucățica mică se prinde peștele mare.”Bani și avere Înțelepciune și prostie
„La târg nu se vinde peștele rămas în apă.”Bani și avere Animale
„Se bate ca peștele pe uscat.”Animale Noroc și soartă
„Nu i-a rămas peștele pe uscat.”Animale Noroc și soartă
„Știe el unde doarme peștele.”Animale Înțelepciune și prostie
„A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz.”Minciună și înșelăciune Vorbă și tăcere
„Peștele tu amare și țiganea pe foc”Animale Mâncare și băutură
„Peștele cu apa nu se prăjește”Animale Mâncare și băutură
„Peștele din eleșteu”Animale
„Peștele cel mare înghite pe cel mic”Animale Bani și avere
„Peștele de la cap se împute”Animale Timp
„Peștele cere vin”Animale Mâncare și băutură

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică